1ra-640/2024 — Art. 264/1 alin .4 CP

Grigore Gușcin s-a născut în anul 1992 în r-nul Criuleni. El a fost apărat de avocatul Dorin Asandei.

Grigore Gușcin a fost învinuit că, la 13 noiembrie 2021, în jurul orei 06:30, fără a deține permis de conducere și aflându-se în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, a condus automobilul „BMW”, cu numărul de înmatriculare EJB 630, pe bd. Iurii Gagarin din mun. Chișinău. În urma testării alcoolscopice s-a stabilit o concentrație de 0,62 de mg/l alcool în aerul expirat. Acțiunile sale au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal.

Cauza penală a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 07 iunie 2023, Grigore Gușcin a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și condamnat la trei luni de închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.

La 09 iunie 2023, avocatul Dorin Asandei a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Apărarea a susținut că vinovăția lui Grigore Gușcin nu a fost dovedită prin probe pertinente și concludente, iar instanța de fond a apreciat eronat materialul probator. Totodată, a invocat încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, întrucât cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, acesta fiind privat de posibilitatea de a-și expune poziția, de a face declarații și de a prezenta probe. Avocatul a concluzionat că în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii imputate.

La 09 noiembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut sentința. Instanța a constatat că vinovăția inculpatului a fost demonstrată de probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, în special declarațiile martorilor Haritonenco și Dimitriu, care coroborează cu conținutul procesului-verbal de examinare a tichetului „Drager”, prin care în privința lui Gușchin s-a stabilit concentrația de alcool în aerul expirat de 0,62 de mg/l. Pedeapsa aplicată corespunde scopului și este în concordanță cu criteriile de individualizare, instanța punând accentul de cazierul contravențional al inculpatului, potrivit căruia acesta anterior a comis multiple contravenții legate de nerespectarea regulilor circulației rutiere și de exploatare a vehiculelor. În ceea ce privește argumentul apărătorului privind examinarea cauzei în lipsa 1 inculpatului și încălcarea dreptului la un proces echitabil, instanța a constatat că Gușcin s-a eschivat de la judecată, fapt pentru care, în corespundere cu art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, procesul s-a desfășurat în lipsa sa.

La 08 decembrie 2023 și 11 decembrie 2023, avocatul Dorin Asandei și condamnatul Grigore Gușcin au depus recursuri în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ei solicită casarea deciziei și aplicarea unei pedepse neprivative de liberate. În esență, recurenții au susținut că pedeapsa de trei luni de închisoare este excesiv de severă și insuficient motivată, instanțele neținând cont în mod corespunzător de faptul că infracțiunea este una ușoară, că Grigore Gușcin nu fusese anterior tras la răspundere penală, iar în apel și-a recunoscut integral vina și s-a căit de cele comise. Totodată, au invocat examinarea cauzei în lipsa inculpatului în prima instanță și încălcarea dreptului la un proces echitabil.

La 21 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței. La 07 septembrie 2026, procurorul-șef interimar al Secției reprezentarea a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Cătălin Scutelnic, a depus referință în care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului. El susține că criticile din recursuri vizează exclusiv individualizarea pedepsei, iar dezacordul cu pedeapsa aplicată nu se încadrează în temeiurile de recurs.

Urmărirea penală a fost pornită la 15 noiembrie și s-a terminat la 01 decembrie 2021. În prima instanță cauza penală a fost examinată în perioada 09 decembrie 2021 – 07 iunie 2023. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 27 iunie – 09 noiembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 21 mai 2024.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursurile se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală și se contestă două aspecte: examinarea cauzei în primă instanță în lipsa inculpatului și severitatea pedepsei aplicate.

Completul notează că examinarea cauzei în lipsa condamnatului nu constituie, în sine, un temei distinct de recurs, însă critica poate fi analizată prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, sub aspectul respectării jurisprudenței Curții Supreme de Justiție privind caracterul echitabil al procedurii 2 (încheierea 1ra-1763/2023, § 12). Deși prezența inculpatului la judecarea cauzei constituie o garanție importantă a dreptului la un proces echitabil, aceasta nu exclude examinarea cauzei în lipsa sa atunci când autoritățile au întreprins măsuri rezonabile pentru a-i asigura participarea, iar neprezentarea îi este imputabilă. În prezenta cauză, Grigore Gușcin a cunoscut despre examinarea cauzei, fapt confirmat prin recipisa semnată personal (f.d. 86), însă ulterior nu s-a prezentat la ședințele de judecată, deși a fost citat în repetate rânduri. Instanța a dispus inclusiv aducerea silită (f.d. 119-120), măsură care nu a putut fi executată din cauza imposibilității stabilirii locului aflării acestuia (f.d. 123), iar prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 noiembrie 2022, condamnatul a fost anunțat în căutare (f.d. 129-130). În aceste circumstanțe, prima instanță a întreprins măsuri suficiente și rezonabile pentru asigurarea prezenței condamnatului, iar examinarea cauzei în lipsă s-a datorat eschivării acestuia și nu poate fi considerată incompatibilă cu garanțiile unui proces echitabil. Prin urmare, în această parte, recursul este vădit neîntemeiat.

Cu referire la celălalt motiv al recursului, completul reiterează că, orice critică adusă pedepsei aplicate de judecător trebuie să fie examinată conform art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. O interpretare care ar permite examinarea motivării pedepsei conform pct. 6) ar face ca pct. 5) să devină inaplicabil, ceea ce este inadmisibil (încheierea nr. 1ra-738/2024, § 16).

Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Recurentul nu a indicat în mod clar prevederile legale care ar fi fost încălcate de instanțele de judecată atunci când au aplicat pedeapsa cu închisoarea. Completul constată că pedeapsa a fost stabilită în limitele prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal. Alegerea categoriei pedepsei și modul de executare a acesteia intră în discreția judecătorului. Curtea Supremă de Justiție nu poate să modifice categoria pedepsei stabilite de instanțele inferioare, atâta timp cât aceasta este prevăzută de norma de incriminare. Prin urmare, în această parte recursul este inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (decizia nr. 1ra-754/2024, § 50).

Din considerentele menționate mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul condamnatului Grigore Gușcin și al avocatului Dorin Asandei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2023. Încheierea este irevocabilă. 3 Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 4