1ra-1763/2023 — Art. 264-1 alin. 4 CP

Andrei Groza s-a născut în anul 1987 în r-ul Florești. În recurs el nu a fost reprezentat de un avocat.

Andrei Groza a fost învinuit că, la 25 iunie 2021, în jurul orei 20:10, deși era privat de dreptul de a conduce, a condus automobilul „Toyota Carina” pe șos. Balcani din mun. Chișinău și a provocat un accident rutier, tamponând din spate un automobil „Mercedes”. În procesul documentării accidentului rutier, acesta a fost suspectat de poliție că se afla în stare de ebrietate, a fost dus la Dispensarul Republican de Necrologie, unde a refuzat examinarea medicală și prelevarea probelor biologice pentru stabilirea stării de ebrietate. Acțiunile lui au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal.

În prima instanța cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 06 iulie 2022, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Andrei Groza a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și l-a condamnat la șase luni de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. La cererea inculpatului, cauza a fost examinată în absența acestuia.

La 11 iulie 2022, avocatul Gheorghe Ionaș a declarat apel în interesele inculpatului, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Andrei Groza să-i fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate.

La 12 iulie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul avocatului. După multiple amânări determinate de neprezentarea inculpatului și de imposibilitatea executării aducerii silite, întrucât acesta nu se afla la domiciliu și s-ar fi aflat în afara țării, cauza a fost examinată în lipsa sa. Decizia motivată a fost pronunțată la 13 septembrie 2023.

La 16 octombrie 2023, Andrei Groza a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1), 2), 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei. Recurentul susține că decizia instanței de apel este ilegală deoarece cauza a fost examinată în lipsa sa și fără citare legală, ceea ce a încălcat dreptul la un proces echitabil, precum și că pedeapsa cu închisoarea a fost individualizată greșit, existând posibilitatea aplicării unei sancțiuni neprivative de libertate. 1

La 26 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat prezentarea referinței la recurs. La 25 februarie 2026, procurorul-șef interimar al Secției reprezentarea a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Cătălin Scutelnic, a depus referință în care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului. Acuzatorul susține că recurentul nu a motivat corespunzător temeiurile invocate (caracterul arbitrar al hotărârii sau aprecierea vădit nerezonabilă a probelor), iar susținerile privind examinarea cauzei în lipsa sa și individualizarea pedepsei nu se confirmă din materialele dosarului, deoarece acesta a fost citat legal, a solicitat anterior examinarea cauzei în lipsă și a fost reprezentat de avocat pe tot parcursul procesului. În consecință, recursul este vădit neîntemeiat.

Urmărirea penală în această cauză a fost pornită la 19 iulie și s-a terminat la 26 august 2021. În prima instanță cauza penală a fost examinată în perioada 08 septembrie 2021 – 06 iulie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 04 august 2022 – 17 iulie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 28 iulie 2023.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 1), 2) și 6) Cod de procedură penală. Aceste temeiuri există atunci când interpretarea legii în hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curtea Supremă de Justiție, există necesitatea schimbării sau consolidării acestei jurisprudențe prin admiterea recursului, precum și când decizia instanței de apel este arbitrară sau se bazează pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Deși a specificat aceste temeiuri de recurs, recursul vizează doar două aspecte – examinarea cauzei în lipsa condamnatului și severitatea pedepsei.

Completul notează, în primul rând, că examinarea apelului în lipsa inculpatului nu este temei de recurs, însă acest aspect poate fi examinat prin prisma 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală sub aspectul respectării jurisprudenței Curții Supreme de Justiție cu privire la echitatea procesului. Deși prezența inculpatului este, în principiu, importantă, legislația procesual penală permite examinarea cauzei și în lipsa acestuia dacă sunt respectate garanțiile procedurale. Pe durata întregului proces penal, Andrei Groza a beneficiat de asistență juridică, fiind reprezentat de avocatul ales. Avocatul ales a declarat apel 2 și a participat la examinarea cauzei în ordine de apel. În instanța de apel au fost fixate șapte ședințe de judecată, fiind dispusă și aducerea silită a condamnatului. Aducerea silită nu a putut fi realizată întrucât acesta se afla în afara țării. De asemenea, recurentul însăși a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa. Recurentul nu a explicat cum examinarea apelului în lipsa sa, când el însuși a solicitat examinarea cauzei fără prezența sa și era apărat de avocatul ales, i-a încălcat dreptul la apărare. Mai mult, în apel nu a fost contestată vinovăția condamnatului, ci doar severitatea pedepsei, iar avocatul a fost prezent la ședințele instanței de apel. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat în această parte.

Criticile referitoare la severitatea pedepsei aplicate pot fi examinate exclusiv prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. Acest temei de recurs există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Asemenea argumente nu au fost invocate în recurs. Prin urmare, recursul este inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (decizia nr. 1ra-754/2024, § 50).

Din considerentele menționate mai sus, recursul este vădit neîntemeiat și, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul lui Andrei Groza împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Ghenadie Eremciuc 3