1ra-1066/2024 — Art. 328 alin. 3 lit. b CP

Judecarea cauzei a avut loc în lipsa lui Alexandru Ciobanu. Acesta a fost anunțat în căutare la 22 iulie 2016 (dosar de căutare nr. 20164000062).

Judecătoria Cimișlia l-a achitat pe Alexandru Ciobanu, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Procurorul Ruslan Donia a declarat apel. Curtea de Apel Comrat a admis apelul, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre prin care a încetat procesul penal pe motiv că există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală. Curtea Supremă de Justiție a admis recursul procurorului Lilia Sîrbu și a dispus rejudecarea cauzei de către curtea de apel. Cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Cahul. Aceasta a admis apelul, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Alexandru Ciobanu a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal și condamnat la șapte ani de închisoare și privarea de dreptul de a ocupa funcții de demnitate publică pe un termen de cinci ani. Instanța de apel a dispus încasarea de la Ciobanu a 13.946,23 de lei cu titlu de prejudiciu material.

Avocații Vasile Soltan și Mihail Mișcoi au declarat recurs. Avocatul Vasile Soltan a solicitat menținerea sentinței, iar avocatul Mihail Mișcoi a solicitat constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale, anularea ordonanței din 15 iunie 2015 și încetarea procesului penal, fie respingerea apelului din motiv că a fost depus de o persoană fără împuterniciri, fie achitare, fie dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 02 aprilie - 29 mai 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 14 septembrie 2015 - 30 iunie 2020. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 19 august 2020 - 10 august 2021 și 04 aprilie 2022 - 10 iunie 2024. Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 29 noiembrie 2021 - 07 februarie 2024. La 05 septembrie 2024, cauza a ajuns din 1 nou la Curtea Supremă de Justiție și a fost distribuită judecătorului Ghenadie Eremciuc. În aprilie 2026, transferul temporar al acestuia la Curtea Supremă de Justiție a fost sistat. La 06 mai 2026, cauza a fost distribuită judecătorului Vladislav Gribincea. ÎN FAPT a. Achiziționarea și gestionarea produselor petroliere și a ajutorului umanitar

La 21 iulie 2009, Primăria s. Gura Galbenei a primit de la Agenția de Stat pentru Rezerve Materiale și Ajutoare Umanitare 19,5 tone de ciment și 13 paleți din lemn, în valoare totală de 29.328 de lei, destinate reparației grădiniței nr. 1 (f.d. 192-193, vol. 1). Ulterior, bunurile au fost transmise cu titlu de împrumut, după cum urmează: a) la 23 iulie 2009, către Ion Huzun – 5 tone de ciment, în valoare de 6.840 de lei, în temeiul contractului de împrumut din 15 iulie 2009, încheiat pentru un termen de opt luni (f.d. 131, 133, 195, 198, vol. 1); b) la 23 iulie 2009, către SRL „Termobloc” – 14,5 tone de ciment și 13 paleți din lemn, în valoare totală de 22.488 de lei, în temeiul contractului de împrumut din 23 iulie 2009, încheiat pentru un termen de opt luni (f.d. 130, 194, 197, vol. 1).

În perioada 2008–2011, Primăria s. Gura Galbenei, r. Cimișlia, a încheiat cu mai mulți agenți economici contracte pentru achiziționarea produselor petroliere, după cum urmează: a) cu ÎM „Lukoil Moldova”: contractul din 17 decembrie 2008, în valoare de 43.521 de lei, pentru un termen de un an; contractul din 21 ianuarie 2010, în valoare de 56.700 de lei, pentru un termen de un an; și contractul din 12 ianuarie 2011, în valoare de 63.835 de lei, pentru un termen de un an (f.d. 100–107, 110–112, vol. 1); b) cu SRL „Itriandr”: contractul din 21 ianuarie 2010, în valoare de 12.306 de lei, valabil până la 31 martie 2010; contractul din 5 aprilie 2011, în valoare de 9.100 de lei, valabil până la 31 mai 2011; și contractul din 13 octombrie 2011, în valoare de 23.902 de lei, valabil până la 31 decembrie 2011 (f.d. 109, 114, 116, vol. 1).

La 02 august 2011, prin deciziile Consiliului sătesc nr. 6/4 a și 6/4b a fost sesizat organul de control în vederea numirii unei verificări privind modul de folosire a cimentului și a achiziționării produselor petroliere (172-173, vol. 1).

La 06 martie 2013, Judecătoria Cimișlia a admis acțiunea SRL „Itriandr” și a dispus încasarea de la Primăria s. Gura-Galbenei a sumei de 13.946,23 lei cu titlu de prejudiciu (f.d. 191, vol. 1). b. Acte de control 2

La 17 noiembrie 2011, Direcția Teritorială Inspectare Financiară Căușeni a efectuat un control financiar tematic privind perioada 2009–2011 la Primăria s. Gura Galbenei, r. Cimișlia. În urma controlului, a fost constatat că: a) produsele petroliere au fost procurate cu încălcarea procedurilor de achiziții publice, prin divizarea achizițiilor în contracte separate, precum și prin procurarea combustibilului fără încheierea prealabilă a unor contracte de achiziții publice; b) combustibilul în valoare totală de 13.946,23 lei, care figura în evidența contabilă, nu a fost identificat în fapt, fiind constatată lipsa acestuia; c) ajutorul umanitar primit de primărie (ciment) nu a fost utilizat conform destinației și nu a fost înregistrat în evidența contabilă (f.d. 66-144, vol. 1). c. Acțiuni procesuale

La 26 decembrie 2011, în baza actului de control, a fost dispusă începerea urmăririi penale în baza art. 328 alin. (1) Cod penal și transmisă cauza penală după competență organului de urmărire penală a CCCEC (f.d. 1 și 3, vol. 1). La 22 iunie 2012, cauza a fost retrasă din gestiunea CCCEC și transmisă pentru continuarea urmăririi penale organului de urmărire penală a CPR Cimișlia (f.d. 8, vol. 1). Termenul urmăririi penale a fost prelungit până la 20 septembrie 2015 (f.d. 4-64, vol. 1; 179-18, 194-199, vol. 2 și 3-4, vol. 3).

La 22, 28 și 31 mai 2014, Dumitru Olărescu, Maria Bîrsan și Alexandru Ciobanu au fost recunoscuți în calitate de bănuiți (f.d. 98, 126, 148 vol. 1). Aceștia au fost scoși de sub urmărirea penală la 22, 29 și 31 august 2014. Procurorul Ruslan Donia a motivat ordonanța prin lipsa probelor pentru punerea sub învinuire și încetarea de drept a calității de bănuit (f.d. 161-164 și 169-170, vol. 2). La 15 iunie 2015, procurorul ierarhic superior Sergiu Mocanu a anulat doar ordonanța din 31 august 2014 (f.d. 7, vol. 3). La 13 iulie 2015, Alexandru Ciobanu a fost pus sub învinuire în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal (f.d. 24-25). La 25 august 2015, apărarea a depus cerere prin care a solicitat încetarea urmăririi penale deoarece nu a fost încălcată legislația și că Alexandru Ciobanu a acționat în favoarea intereselor comunității. La 09 septembrie 2015, cererea a fost respinsă (f.d. 34-35, vol. 3). La 10 septembrie 2015, a fost întocmit rechizitoriul, care a fost înmânat lui Alexandru Ciobanu (f.d. 45, vol. 3).

Alexandru Ciobanu a cunoscut despre judecarea cauzei de Judecătoria Cimișlia. El a participat la ședințele stabilite în perioada 05 octombrie 2015 - 25 martie 2016 (f.d. 58, 63, 71, 88, 90, vol. 3). La 22 aprilie 2016, Alexandru Ciobanu a primit statut de rezident permanent în SUA. Începând cu această dată, Alexandru Ciobanu nu s-a mai prezentat în ședințele de judecată. La 03 iunie 2016, procurorul Ruslan Donia a depus demers de anunțare în căutare a lui Alexandru Ciobanu (f.d. 118, vol. 3). La 22 iulie 2016, Judecătoria Cimișlia a admis demersul (f.d. 120, vol. 3). La 04 august 2016, a fost pornit dosar de 3 căutare a lui Ciobanu, cu nr. 2016400062 (f.d. 127, vol. 3). Judecătoria a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului. La 29 mai 2020, Direcția Cooperare Polițienească Internațională a înștiințat că organele de drept a SUA nu-l pot reține și extrăda pe Alexandru Ciobanu, deoarece acesta nu a săvârșit infracțiuni pe teritoriul SUA și nu există un tratat de extrădare între SUA și Republica Moldova (f.d. 99, vol. 4).

Acuzarea în primă instanță a fost reprezentată de procurorul Ruslan Donia. Acesta a fost înlocuit de alți procurori doar pentru ședințele din 25 martie 2016, 05 iulie 2017, 16 iulie - 02 august 2018, 17 iulie - 16 august și 16 septembrie - 10 octombrie 2019 (f.d. 92, 212, vol. 3 și 17, 51 vol. 4). d. Învinuirea

Alexandru Ciobanu a fost învinuit că, în calitate de primar al s. Gura Galbenei, r. Cimișlia, depășind atribuțiile sale de serviciu, în lipsa acordului Consiliului sătesc, încălcând prevederile art. 67 și 69 Legea nr. 96-XVI/2007, a încheiat următoarele contracte: data contract parte obiect contractantă 15 iulie 2009 Ion Huzun cinci tone de ciment împrumut al 23 iulie 2009 bunurilor SC „Termobloc” 14,5 tone de ciment SRL și 13 paleți din lemn, 26 ianuarie 2010 SRL „Itriandr” produselor petroliere achiziție de bunuri 07 iulie 2010 produselor petroliere

Prin aceste acțiuni, Alexandru Ciobanu a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și a prejudiciat bugetul local cu suma totală de 43.274 de lei. Fapta a fost încadrată conform art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal. Ea a fost descrisă ca depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană cu demnitate publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice.

La 19 martie 2018, reieșind din Hotărârea Curții Constituționale nr. 22/2017, procurorul a modificat învinuirea și a constatat în acțiunile lui Alexandru Ciobanu cauzarea de daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice (f.d. 75-7, vol. 4). Noua ordonanță a fost adusă la cunoștință doar avocatului Andrei Cojocaru, deoarece Alexandru Ciobanu era anunțat în căutare (vezi para. 14). Avocatul nu a obiectat împotriva ordonanței și ea a fost acceptată de instanță.

Primăria Gura Galbenei a depus acțiune civilă. Ea a solicitat încasarea din contul lui Alexandru Ciobanu a 19.417,23 de lei cu titlu de prejudiciu material. 4 Acesta constituie prețul total al produselor petroliere achiziționate de la SRL „Itriandr” (f.d. 237-239, vol. 3). e. Probele

Alexandru Ciobanu, la urmărirea penală, a declarat că învinuirea îi este clară, că nu recunoaște vina și că nu va depune declarații (f.d. 154, vol. 2 și 27, vol. 3).

Victor Stînă, Mihail Sîrbu, Maria Bîrsan și Dumitru Olărescu au declarat că Primăria s. Gura Galbenei a beneficiat de 19,5 tone de ciment cu titlu de ajutor material. Modalitatea de utilizare a cimentului nu a fost discutată la ședințele consiliului sătesc și nu există decizii pe această chestiune. Au fost cerute explicații de la primarul Alexandru Ciobanu. Acesta a explicat că, din cauza lipsei unui depozit și a termenului limitat de păstrare, o parte din ciment a fost transmisă pentru păstrare la SRL „Termobloc”, iar alta lui Ion Huzun. Cimentul era eliberat pentru lucrări în baza unor bilețe întocmite în formă liberă și ștampilate de primărie. Deși i s-a acordat un termen pentru prezentarea documentelor justificative, Ciobanu nu le-a prezentat. Ulterior, contabilul Maria Bîrsan a confirmat că în evidența contabilă nu existau date privind soarta cimentului și lipseau documentele necesare. În consecință, consiliul local a solicitat verificarea modului de utilizare a cimentului, fiind examinate concomitent și alocările suplimentare de 9.100 de lei pentru motorină și 13.946,23 de lei pentru benzină. Ulterior, costul cimentului a fost achitat și a rămas neachitat suma produselor petroliere în valoare totală de 19.417,23 de lei (f.d. 129, vol. 1; 80, 181, vol. 2 și 136, 137-138, 178-180, 190 vol. 3).

Vitalie Mîrza a declarat că este director al SRL „Termobloc”. Întreprinderea deține mai multe depozite. La solicitarea reprezentanților primăriei, în unul dintre depozite au fost depozitate 14,5 tone de ciment, aflate pe palete. La solicitarea primarului Alexandru Ciobanu și a viceprimarului Dumitru Olărescu, societatea elibera cimentul. Cu privire la acest fapt nu erau întocmite acte. Însemnările erau făcute pe niște foi pe care le primea de la contabilitatea primăriei. Ulterior, cimentul a fost restituit, iar paletele au rămas pe teritoriul întreprinderii. 33 de saci de ciment au fost achitați în numerar, în sumă de 2.145 de lei ( f.d. 186-187, vol. 2 și 223-224, vol. 3).

Ion Huzun a declarat că, în anul 2009, primăria a beneficiat de un ajutor umanitar - 19,5 tone de ciment. Din lipsa unui depozit, cimentul a fost depozitat la SRL „Termobloc”. Având în vedere că termenul de valabilitate al cimentului expira în aproximativ două luni, el i-a propus primarului Alexandru Ciobanu să ia cimentul în împrumut pentru a-l utiliza în scop personal, urmând să-l restituie la necesitate. Primarul a fost de acord. A fost semnat contract de împrumut și întocmită factura de expediție. Ulterior, pentru necesitățile primăriei, el achita cimentul în magazin, iar acesta era utilizat pentru lucrările primăriei. El a restituit în două tranșe întreaga sumă pe cimentul luat (f.d. 41, vol. 2 și 189, vol. 3). 5

Nicolae Răzmeriță a declarat că, în anul 2009, primarul Alexandru Ciobanu s-a adresat cu solicitarea de a elibera în credit benzină și motorină pentru necesitățile primăriei. Plata urma să fie efectuată ulterior. Au fost încheiate două contracte cu Primăria Gura-Galbenei. Reprezentanții primăriei prezentau operatorului stației un tichet semnat de primar sau viceprimar și ștampilat. În baza acestuia era eliberată cantitatea solicitată de combustibil. Operatorul întocmea un borderou în care erau indicate cantitățile de combustibil, unitățile de transport și persoana care îl primea, iar beneficiarul semna borderoul. La sfârșitul fiecărei luni, contabilul întocmea factura fiscală pentru cantitățile de combustibil eliberate, iar facturile și borderourile erau prezentate primăriei și semnate de primar sau viceprimar. Ulterior, constatând acumularea unei datorii, el s-a adresat Consiliului sătesc pentru achitarea acesteia. În cadrul ședinței consiliului el a aflat că primăria avea stabilită o limită de consum al combustibilului și că primarul nu avea dreptul la consum suplimentar. Pentru recuperarea datoriei, el s-a adresat instanței de judecată și primăria a fost obligată să achite sumele datorate ( f.d. 35-36, vol. 1 și 200, vol. 3).

Svetlana Julea și Alexandra Gîrjeu au declarat că au efectuat un control financiar la Primăria s. Gura Galbenei. Au fost verificate două aspecte: legalitatea achiziționării și utilizării combustibilului și a cimentului în perioada de activitate a primarului Alexandru Ciobanu. Referitor la combustibil, au fost constatate nereguli la întocmirea foilor de parcurs. În acestea nu erau indicați kilometrii la sosire și plecare, cantitatea consumului și lipsea semnătura beneficiarului. Au fost examinate actele de decontare și a fost constatată lipsa documentelor justificative pentru utilizarea a 802 de litri de benzină și 165 de litri de motorină. Referitor la cimentul primit cu titlu gratuit, a fost constatat că acesta nu era înregistrat în contabilitatea primăriei. Alexandru Ciobanu a prezentat două contracte de împrumut, încheiate cu SRL „Termobloc” și Ion Huzun. Deși la primărie fuseseră întocmite facturi de expediție pentru transmiterea cimentului în împrumut, acestea nu erau reflectate în contabilitate. Lipseau și documentele privind restituirea cimentului, deși împrumutătorii au prezentat documente de uz intern referitoare la restituirea acestuia. Modul de utilizare a cimentului nu a putut fi verificat din lipsa documentelor justificative (f.d. 151-152, vol. 1 și 173-174, 176, vol. 3). f. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 30 iunie 2020, Alexandru Ciobanu a fost achitat, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța a constatat că procurorul nu a întreprins toate măsurile pentru a demonstra că Alexandru Ciobanu a acționat cu intenția vădită de a depăși limitele atribuțiilor de serviciu și cu conștientizarea caracterului ilicit al acțiunilor sale. Activitatea primăriei nu revine exclusiv în responsabilitatea primarului, ci implică și persoanele care îl asistă și exercită atribuții publice, în conformitate cu actele normative și fișele de post. Prin urmare, responsabilitatea pentru evidența, 6 gestionarea și documentarea activității primăriei nu poate fi atribuită în mod automat unei singure persoane. Prejudiciul material cauzat prin infracțiune nu a fost stabilit cu certitudine, iar existența unor eventuale încălcări nu conduce automat la existența unei infracțiuni. Primăria dispunea de mijloace juridice civile pentru revendicarea bunurilor și recuperarea eventualelor prejudicii, inclusiv prin contestarea tranzacțiilor sau înaintarea acțiunilor împotriva persoanelor responsabile. Acțiunea civilă a fost lăsată fără examinare deoarece reprezentantul Primăriei nu s-a prezentat până la finalizarea cercetării judecătorești și nu a susținut-o. g. Cererea de apel și prima procedură de apel

La 13 iulie 2020, procurorul Ruslan Donia a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Alexandru Ciobanu în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal la opt ani de închisoare și privare de dreptul de a ocupa funcții în domeniul administrației publice pe un termen de cinci ani. De asemenea, el a solicitat admiterea acțiunii civile și încasarea a 19.417 de lei în contul Primăriei Gura Galbenei. Procurorul a indicat că vinovăția inculpatului a fost confirmată de probele acuzării. Prin acțiunile lui Alexandru Ciobanu, Primăria Gura Galbenei a fost prejudiciată, iar prejudiciul a fost stabilit în mod cert.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 10 august 2021 a fost admis apelul, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care a fost încetat procesul penal, deoarece există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală. Instanța a constatat că ordonanța de modificare a învinuirii din 19 martie 2018 nu a fost adusă la cunoștința inculpatului. Acest fapt lezează drepturile ultimului și, prin urmare, ordonanța nu poate produce efecte juridice. h. Cererea de recurs și prima procedură de recurs

La 03 noiembrie 2021, procurorul Lilia Sîrbu a declarat recurs în care a solicitat casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei. Procurorul a susținut că, prin ordonanța din 19 martie 2018, învinuirea nu a fost agravată, iar modificările operate nu au schimbat esența acuzației formulate anterior. Drepturile procesuale ale lui Alexandru Ciobanu nu au fost încălcate, acesta cunoscând conținutul învinuirii și beneficiind de asistența avocatului.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 07 februarie 2022 a fost admis recursul, casată decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de apel. Instanța de recurs a reținut că modificarea învinuirii în instanța de judecată este prevăzută de lege. La fel, legea permite judecarea în lipsa inculpatului. Potrivit materialelor cauzei, Alexandru Ciobanu a renunțat la dreptul de a compărea în fața instanței. Drepturile procesuale au fost apărate de avocat. Ultimului i-a fost înmânată copia ordonanței de modificare a învinuirii. Analiza acestei ordonanțe arată că, prin noua învinuire, nu se depășesc limitele învinuirii în sensul 7 agravării. Procurorul doar a ajustat învinuirea la modificările intervenite prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 22/2017.

La 27 iunie 2023, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Cahul, deoarece în cadrul Curții de Apel Comrat nu poate fi format un complet de judecată care să soluționeze apelul. i. A doua procedură de apel

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 10 iunie 2024 a fost admis apelul, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Alexandru Ciobanu a fost recunoscut vinovat de infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. b) și condamnat la șapte ani de închisoare și privarea de dreptul de a ocupa funcții de demnitate publică pe un termen de cinci ani. Instanța a dispus încasarea a 13.946,23 de lei în beneficiul Primăriei Gura-Galbenei cu titlu de prejudiciu material.

Instanța a constatat că fapta prejudiciabilă și circumstanțele comiterii acesteia nu au fost modificate prin ordonanța din 19 martie 2018. Ele au rămas aceleași ca în rechizitoriu. Asupra acestor circumstanțe, Alexandru Ciobanu a fost audiat și le cunoștea cu certitudine. Prin urmare, nu poate fi reținută o lezare a dreptului său la apărare. Mai mult, acesta cunoștea existența cauzei penale și, prin atitudinea manifestată față de desfășurarea procesului și față de instanța de judecată, a demonstrat un dezinteres față de examinarea ei.

Statutul lui Alexandru Ciobanu de persoană publică nu este contestat. La încheierea contractelor de împrumut și de achiziționare a produselor petroliere, în lipsa acordului Consiliului sătesc și a desfășurării achizițiilor publice, el și-a depășit limitele atribuțiilor de serviciu ce rezultă din art. 29 Legea nr. 436/2006. Instanța a constatat că întreaga cantitate de ciment a fost restituită și a dispus doar încasarea valorii produselor petroliere. j. Cererea de recurs

La 09 august 2024, avocatul Mihail Mișcoi a declarat recurs. El a solicitat constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale, anularea ordonanței din 15 iunie 2015 și încetarea procesului penal, fie respingerea apelului pe motiv că a fost depus de o persoană fără împuterniciri, fie achitare, fie dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. Recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 6) și 7) Cod de procedură penală. Avocatul a susținut că procesul penal urmează a fi încetat deoarece nu a fost prelungit termenul de urmărire penală. Ultima prelungire a expirat la 26 februarie 2012. Prin urmare, toate acțiunile procesuale efectuate după această dată sunt lovite de nulitate. Reluarea urmăririi penale prin anularea ordonanței din 15 iunie 2015 este ilegală. La anularea ordonanței de scoatere de sub urmărirea penală, procurorul ierarhic superior nu a indicat fapte noi ori recent descoperite ori un viciu fundamental. Statutul de bănuit a încetat de drept la 31 august 2014. Prin urmare, învinuirea a fost înaintată cu depășirea termenelor stabilite de art. 63 8 Cod de procedură penală. Practica judiciară privind chestiunile legate de anularea ordonanțelor de scoatere de sub urmărire penală este contradictorie și este necesar să o consolideze. La 04 iulie 2017, procurorul Ruslan Donia a fost înlocuit cu alt procuror. Ulterior, el a intervenit în proces fără dreptul de a participa în continuare la judecarea cauzei, de a emite ordonanța de modificare a învinuirii și de a depune apel. Prin urmare, actele emise de procurorul Ruslan Donia sunt lovite de nulitate. În acțiunile lui Alexandru Ciobanu lipsește dauna considerabilă. Instanța de apel doar a enumerat probele și nu s-a expus asupra argumentelor apărării.

La 12 august 2024, avocatul Vasile Soltan a declarat recurs. El a solicitat menținerea sentinței. Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 4), 5) și 6) Cod de procedură penală. Avocatul a susținut că ordonanța de modificare a învinuirii din 19 martie 2018 nu poate fi acceptată, deoarece contravine art. 6 pct. 44) și art. 282 Cod de procedură penală. Ea a fost înaintată cu încălcarea dreptului la apărare, nefiind adusă la cunoștința lui Alexandru Ciobanu. Prin urmare, ea nu poate produce efecte juridice. A fost făcută o greșită calificare a acțiunilor lui Alexandru Ciobanu. La momentul condamnării lui Alexandru Ciobanu, produceau efecte modificările introduse prin Legea nr. 136/2024. Potrivit acesteia, Alexandru Ciobanu urma a fi condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, care este o infracțiune mai puțin gravă. Termenul de prescripție pentru această categorie de infracțiune este de cinci ani. Prin urmare, termenul de tragere la răspundere penală este expirat. Niciun martor nu a indicat că, prin acțiunile lui Alexandru Ciobanu, au fost cauzate daune în proporții considerabile. Martorii audiați nu au furnizat informații pentru a considera că declarațiile acestora confirmă vinovăția lui Alexandru Ciobanu.

La 29 iulie 2026, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea până la 14 august 2026 a referinței asupra recursului în vederea elucidării următoarelor întrebări: (i) se încadrează oare funcția de primar în noțiunea de „persoană cu funcție de demnitate publică”, în sensul art. 123 Cod penal? (ii) la încadrarea juridică a faptelor imputate lui Alexandru Cioban, urmează oare a fi aplicate dispozițiile Codului penal în vigoare la data săvârșirii faptelor, sau modificările introduse prin Legea nr. 136/2024? (iii) a expirat oare termenul tragerii la răspundere penală pentru fapta incriminată? (f.d. 131, vol. 6).

La 14 august 2026 procurorul Cătălin Scutelnic și avocații Vasile Soltan și Mihail Mișcoi au depus referințe.

Procurorul Cătălin Scutelnic în referință a indicat că prejudiciul cauzat de Alexandru Ciobanu constituie 43.274 de lei. Acest cuantum este unul considerabil și fapta constituie infracțiune. În redacția art. 123 alin. (3) Cod penal, introdusă prin Legea nr. 245/2011, aplicabilă la data faptelor, primarul 9 avea statut de persoană publică și nu era inclus în categoria persoanelor cu funcție de demnitate publică. Această categorie a fost extinsă prin modificările operate prin Legea nr. 152/2016. Prin urmare, pentru faptele săvârșite de Alexandru Ciobanu este aplicabilă redacția legii în vigoare la data săvârșirii faptelor. El urmează a fi recunoscut vinovat în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție (f.d. 135-136, vol. 6).

În referințele depuse, avocații Vasile Soltan și Mihail Mișcoi au susținut poziții diferite cu privire la aplicabilitatea art. 123 alin. (3) Cod penal funcției de primar la momentul săvârșirii faptei. Avocatul Vasile Soltan a indicat că funcția de primar era de demnitate publică, iar avocatul Mihail Mișcoi că nu era de demnitate publică. Ambii recurenți au solicitat încadrarea acțiunilor lui Alexandru Ciobanu potrivit legii noi și aplicarea prescripției (f.d. 138-146, vol. 6).

Art. 123 Cod penal a suportat mai multe modificări. Potrivit acestora: a) La 26 ianuarie 2010 (data consumării infracțiunii) art. 123 Cod penal prevedea următoarele: „(1) Prin persoană cu funcţie de răspundere se înţelege persoana căreia, într-o întreprindere, instituţie, organizaţie de stat sau a administraţiei publice locale ori într-o subdiviziune a lor, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin stipularea legii, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice. (2) Prin persoană cu înaltă funcţie de răspundere se înţelege persoana cu funcţie de răspundere al cărei mod de numire sau alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi de legile organice, precum şi persoanele cărora persoana cu înaltă funcţie de răspundere le-a delegat împuternicirile sale. b) La 03 februarie 2012 art. 123 Cod penal prevedea următoarele: „(1) Prin persoană cu funcţie de răspundere se înţelege persoana căreia, într-o întreprindere, instituţie, organizaţie de stat sau a administraţiei publice locale ori într-o subdiviziune a lor, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin stipularea legii, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice. (2) Prin persoană publică se înţelege: funcţionarul public, inclusiv funcţionarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securităţii naţionale şi ordinii publice, altă persoană care deţine grade speciale sau militare); angajatul 11 autorităţilor publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activităţi de interes public. (3) Prin persoană cu funcţie de demnitate publică se înţelege: persoana al cărei mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova sau care este învestită în funcţie, prin numire sau prin alegere, de către Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau Guvern, în condiţiile legii; consilierul local; deputatul în Adunarea Populară a Găgăuziei; persoana căreia persoana cu funcţie de demnitate publică i-a delegat împuternicirile sale. c) Începând cu 01 august 2016 art. 123 Cod penal prevede următoarele: „ (1) Prin persoană cu funcţie de răspundere se înţelege persoana căreia, într-o întreprindere, instituţie, organizaţie de stat sau a administraţiei publice locale ori într-o subdiviziune a lor, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin stipularea legii, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice. (2) Prin persoană publică se înţelege: funcţionarul public, inclusiv funcţionarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securităţii naţionale şi ordinii publice, altă persoană care deţine grade speciale sau militare); angajatul autorităţilor publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activităţi de interes public. (3) Prin persoană cu funcţie de demnitate publică se înţelege: persoana al cărei mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova sau care este învestită în funcţie, prin numire sau prin alegere, de către Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau Guvern, altă persoană cu funcţie de demnitate publică stabilită prin lege; persoana căreia persoana cu funcţie de demnitate publică i-a delegat împuternicirile sale.”

Art. 328 Cod penal a suferit mai multe modificări. Potrivit acestora: „a) La 26 ianuarie 2010 (data consumării infracțiunii) art. 328 Cod penal prevedea următoarele: Articolul 328. Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (1) Săvîrşirea de către o persoană cu funcţie de răspundere a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin 12 lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) …: b) săvîrşite de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere; se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. b) Prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 22/2017 a fost decis: „Se declară neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alineatul (1) al articolului 328… Se recunoaște constituțional textul „dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile […] drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) al articolului 328 ….”. c) La 13 iulie și 10 septembrie 2015 (data punerii sub învinuire și a întocmirii rechizitoriului) cât și la 19 martie 2018 (data modificării învinuirii) art. 328 Cod penal prevedea următoarele: „Articolul 328. Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (1) Săvîrşirea de către o persoană publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice ale persoanelor fizice sau juridice, … (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2): b) săvîrşite de o persoană cu funcţie de demnitate publică; se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.” d) Începând cu 07 iunie 2024 art. 328 Cod penal prevede următoarele: „Articolul 328. Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (1) Săvârşirea de către o persoană publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, 13 se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1150 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. (2) Aceleaşi acţiuni: a) săvârşite de o persoană cu funcţie de demnitate publică; se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.”

Prin Hotărârile Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11/2014 și nr. 15/2017 în pct. 6.4. și 3.2. a fost explicat că: „În conformitate cu alin. (3) art. 123 CP, prin „persoană cu funcţie de demnitate publică” se înţelege una din următoarele categorii de persoane: 1) persoana al cărei mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova; 2) persoana care este învestită în funcţie, prin numire sau prin alegere, de către Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau Guvern, în condiţiile legii; 3) altă persoană cu funcţie de demnitate publică, stabilită prin lege; 4) persoana căreia, persoana cu funcţie de demnitate publică i-a delegat împuternicirile sale. Instanţele de judecată se atenţionează că până la intervenţia Legii nr. 152/2016, printre persoanele cu funcţie de demnitate publică nu se numărau „alte persoane cu funcţie de demnitate publică stabilite prin lege”, adică în actele legislative extrapenale de referinţă. În primul rând, se are în vedere Anexa Legii nr. 199/2010, care enumeră lista persoanelor cu funcţie de demnitate publică. O asemenea remaniere legislativă are ca efect lărgirea spectrului de persoane, care pot să deţină această calitate, cu impact asupra încadrării juridice a infracţiunilor, prevăzute la lit. a) alin. (3) art. 324, lit. a1) alin. (3) art. 325 CP. Astfel, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 152/2016, nu puteau fi traşi la răspundere penală, în conformitate cu prevederile de la lit. a) alin. (3) art. 324 CP, următoarele persoane: primarii; preşedintele, vicepreşedintele raionului; preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedintele, secretarul ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe a Moldovei etc. După modificările amintite, operate în alin. (3) art. 123, sus-numitele autorităţi sunt considerate persoane cu funcţie de demnitate publică, în sensul legii penale.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). Doar ca urmare a admiterii recursului, Curtea Supremă de Justiție, adoptând hotărârea legală, poate corecta erorile admise de instanța de fond sau de apel din motive neinvocate în recurs (decizia nr. 1ra-1047/2024, § 27).

Anterior, Curtea Supremă de Justiție a dispus rejudecarea cauzei. Prin urmare, cauza nu mai poate fi trimisă din nou la rejudecare. Instanța de recurs poate doar să soluționeze cauza irevocabil (încheierea nr. 1ra-1750/2023, § 36, 1ra-64/2024, § 61).

Recursul avocatului Mihail Mișcoi este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 6) și 7) Cod de procedură penală și conține 122 de file. Deși este voluminos, mai mult ¾ din textul recursului cuprinde conținutul rechizitoriului și a hotărârilor judecătorești și a normelor de procedură penală. Avocatului Mișcoi susține inter alia că decizia curții de apel se întemeiază pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Recursul nu explică de ce concluzia cu privire la probatoriu a instanței de apel este irațională. În recurs doar se argumentează că instanța de apel nu a cercetat probele, ci le-a enumerat și nu a expus esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe. Asemenea enunțuri generale sunt suficiente pentru declararea inadmisibilității recursului, pe motiv că este vădit neîntemeiat (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-449/2024, § 67). Recursul avocatului Vasile Soltan este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 5) și 6) Cod de procedură penală și se referă la greșita calificare a faptei.

În esență, argumentele recurenților ce nu țin de aprecierea probelor se rezumă la carențele de procedură și calificarea greșită a faptei. Aceasta ține de interpretarea legii. Interpretarea legii contrar practicii Curții Supreme de Justiție cade sub incidența erorii prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală (încheierea nr. 1ra-124/2025, § 18). Prin urmare, aceste argumente vor fi examinate doar prin prisma acestui temei. i. Carențe de procedură

Recurenții au invocat mai multe carențe procedurale, atât la urmărirea penală, cât și în prima instanță. Acestea se referă la neprelungirea termenului urmăririi penale, depășirea termenelor prevăzute de art. 63 Cod de procedură penală, anularea ordonanței de scoatere de sub urmărirea penală a condamnatului în lipsa unor fapte noi sau a unui viciu fundamental, modificarea învinuirii cu încălcarea drepturilor inculpatului; înlocuirea procurorului și participarea ulterioară a acestuia fără împuterniciri, precum și nulitatea actelor emise de acesta. Instanța reiterează că carențe admise la etapa urmăririi penale sau în prima instanță, când instanța de apel a rejudecat fondul cauzei, sunt absorbite 15 prin examinarea apelului (hotărârile nr. 1ra-1309/2023, § 116; 1ra-1181/2024, § 87, 1ra-124/2025, § 19). De asemenea, pretinsa lipsă a împuternicirilor procurorului nu poate fi motiv pentru casarea unei hotărâri judecătorești, deoarece nu se referă la compunerea instanței de judecată.

În recurs pot fi discutate doar aspectele de procedură ce țin de nulitățile relative, cu condiția invocării lor la momentul potrivit anterior, sau nulitățile absolute invocate în apel. Argumentul apărării privind prelungirea cu întârziere a termenului urmăririi penale nu se referă la un act procedural specific, ci la derularea procesului penal per ansamblu. Prin urmare, art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală nu este aplicabil. Mai mult, art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală nu reprezintă un temei separat de nulitate, ci urmează a fi interpretat în coroborare cu art. 251-2512 Cod de procedură penală (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-303/2025, § 44). După cum rezultă din art. 251 Cod de procedură penală, eventualele carențe ce țin de prelungirea termenului de urmărire penală nu pot atrage prin sine nulitatea, deoarece țin de organizarea lucrului organului de urmărire penală, nu de echitatea procesului penal sau drepturile părților, o condiție esențială pentru constatarea nulității.

În ceea ce privește expirarea calității de bănuit și nulitatea ordonanței de recunoaștere în calitate învinuit, apărarea nu a probat că, prin întârzierea în acordarea calității de învinuit, a fost afectată echitatea procesului sau a încălcat alte drepturi ale condamnatului. Prin urmare, nici acest argument nu poate fi admis (încheierea nr. 1ra-1050/2024, § 24).

La 31 august 2014, condamnatul a fost scos de sub urmărire penală prin ordonanța procurorului. La 15 iunie 2015, această ordonanță a fost anulată de procurorul ierarhic superior. Recurentul susține că ordonanța din 15 iunie 2015 este ilegală, deoarece nu a fost respectată procedura, iar motivele invocate pentru reluarea urmăririi penale nu sunt convingătoare. Acest argument se referă la nulitatea relativă. Ordonanța din 15 iunie 2015 nu a fost contestată în modul prevăzut de art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală (vezi para. 41). Prin urmare, acesta nu poate fi examinat în recurs (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-42/23, § 32).

În ceea ce privește modificarea învinuirii, recurenții susțin că această ordonanță nu a fost comunicată condamnatului, ceea ce este contrar legii. În această parte, completul subscrie motivării instanței de apel. Condamnatul însăși a părăsit țara, avocații săi au primit ordonanța de modificare a învinuirii, modificarea învinuirii a presupus doar schimbarea încadrării juridice a faptei din rechizitoriu, care a fost primit de condamnat, iar legea nu poate fi interpretată în sensul imposibilității examinării unei cauze penale în privința unei persoane care se eschivează de instanța de judecată. Mai mult, avocații nu au explicat cum acest fapt a afectat echitatea procesului, având în vedere că apărătorii condamnatului cunoșteau învinuirea modificată și obligația instanței de a încadra corect fapt incriminată. Referirea apărării la hotărârea CtEDO Adrian Constantin v. România 16 (2011) se bazează pe o înțelegere eronată a acesteia. Această hotărârea a CtEDO să referă la reîncadrarea pentru prima dată de către Curtea Supremă de Justiție, în deliberare, de la un articol la altul, a faptei incriminate, când elementele constitutive ale infracțiunii la care a fost reîncadrată faptă nu erau aceleași. În prezenta cauză modificarea învinuirii a fost efectuată de procuror, în prima instanță, de la un alineat la altul al aceluiași articol, iar acest aspect a fost comunicat din timp apărării și discutat ulterior în prima instanță și cea de apel.

Prin urmare, în această parte, recursurile sunt vădit neîntemeiate. ii. Calificarea acțiunilor condamnatului

Recurenții nu contestă faptele incriminate, însă invocă calificarea greșită a acțiunilor lui Alexandru Ciobanu. Avocatul Mișcoi de asemenea contestă încălcarea legii de către condamnat.

Instanța de apel a conchis că Alexandru Ciobanu, exercitând funcția de primar, avea, potrivit legii, atribuții de conducere și administrare a treburilor publice locale, inclusiv competența de a gestiona patrimoniul și resursele financiare ale unității administrativ-teritoriale. Aceste atribuții trebuie exercitate în limitele competențelor și în acord cu deciziile consiliului sătesc. În această calitate, acesta era obligat să acționeze în limitele competențelor conferite de lege și să asigure respectarea cadrului legal la gestionarea bunurilor și mijloacelor financiare ale primăriei. Din probele administrate rezultă că Alexandru Ciobanu a dispus și a realizat operațiuni care depășeau în mod vădit limitele atribuțiilor sale, fără acordul consiliului sătesc. Acesta a transmis cu titlu de împrumut către persoane terțe cimentul primit de primărie în calitate de ajutor umanitar precum și 13 paleți din lemn, deși bunurile erau destinate reparației grădiniței. De asemenea, el a încheiat contracte privind achiziționarea produselor petroliere cu SRL „Itriandr”, în valoare totală de 23.900 de lei, fără respectarea condițiilor legale și în lipsa deciziei consiliului sătesc. Completul este de acord cu instanța de apel că aceste acțiuni nu constituie simple erori administrative, ci reprezintă o exercitare a atribuțiilor de serviciu cu depășirea vădită a limitelor stabilite de lege.

Instanța de apel a conchis că acțiunile imputate lui Alexandru Ciobanu au cauzat un prejudiciu bugetului local de 43.274 de lei. Acest fapt nu a fost contestat, însă apărarea susține că acest prejudiciu putea fi reparat pe cale civilă. Acest argument este neîntemeiat. Posibilitatea revendicării prejudiciului pe cale civilă nu exclude încadrarea faptei conform art. 328 Cod penal. Ceea ce contează este cauzarea unui prejudiciu prin depășirea vădită a atribuțiilor de serviciu, nu posibilitățile alternative de revendicare a acestuia, restituirea benevolă a prejudiciului sau neintentarea unei acțiuni civile.

Curtea de apel a apreciat că dauna de 43.274 de lei reprezintă proporții considerabile. Avocatul Mihail Mișcoi nu este de acord cu această concluzie. Legea 136/2024 este mai favorabilă condamnatului decât legea la momentul 17 săvârșirii faptei, deoarece crește în esența pragul prejudiciului necesar pentru încadrarea faptei conform art. 328 Cod penal. Prejudiciul de 43.274 de lei depășește pragul de 10 salarii medii lunare pe economie în anul 2010, când a fost consumată fapta incriminată. În anul 2010, salariul mediu pe economie era de 2.971 de lei. Prin urmare, și acest argument este vădit neîntemeiat.

Avocatul Vasile Soltan consideră că instanța de apel urma să califice acțiunile lui Alexandru Ciobanu conform art. 328 alin. (2) Cod penal (Legea 136/2024) și să aplice prescripția. În referință, procurorul a susținut că este aplicabilă redacția legii în vigoare la data săvârșirii, că acțiunile lui Alexandru Ciobanu urmează a fi calificate conform art. 328 alin. (1) Cod penal și că, în legătură cu intervenirea prescripției, acesta urma a fi liberat de răspundere penală (vezi para. 38).

La data consumării infracțiunii, 07 iulie 2010, Alexandru Ciobanu exercita funcția de primar al satului Gura Galbenei. Procurorul a încadrat fapta conform legii de la data punerii sub învinuire (vezi para. 42 lit. c), iar curtea de apel a fost de acord cu această încadrare. Curtea de apel a atribuit funcția de primar la noțiunea „persoană cu funcție de demnitate publică” și a calificat fapta conform art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal. La 07 iulie 2010, această funcție se atribuia la categoria de „persoană cu funcție de răspundere” (vezi para. 42, lit. a). Funcția de primar a fost inclusă în noțiunea de „persoană cu funcție de demnitate publică”, ce reprezenta o agravantă a art. 328 Cod penal, abia în anul 2016, prin Legea nr. 152 (vezi para. 44).

Noua reglementare din legea penală este aplicabilă în măsura în care este mai favorabilă acuzatului. În caz contrar, se aplică legea penală de la data comiterii faptei. La ziua consumării infracțiunii, fapta urma a fi încadrată conform art. 328 alin. (1) Cod penal. Această infracțiunea era sancționată mai blând decât infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (3) Cod penal. Prin urmare, fapta constatată urma a fi încadrată conform art. 328 alin. (1) Cod penal - săvârșirea de către o persoană cu funcţie de răspundere a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice. Din acest motiv, recursul avocatului Vasile Soltan urmează a fi admis.

În instanța de recurs, procurorul a solicitat liberarea de pedeapsă, deoarece a expirat termenul de prescripție (vezi para. 38). Fapta constată a fost comisă în perioada 15 iulie 2009 - 07 iulie 2010. La data consumării faptei, pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal includea închisoare de până la trei ani, adică era una mai puțin gravă. Pentru asemenea categorii de infracțiuni, termenul de prescripție este de cinci ani. Acest termen s-a împlinit. Unica soluție posibilă în asemenea circumstanțe pentru instanța de judecată este adoptarea unei sentințe de condamnare și liberare de răspundere penală, în temeiul art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală. 18

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) și 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Mihail Mișcoi; Admite recursul declarat de avocatul Vasile Soltan, casează decizia Curții de Apel Cahul din 10 iunie 2024, în partea încadrării faptei, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre prin care: a) Alexandru Ciobanu este recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal (redacția în vigoare la 07 iulie 2010) și se liberează de pedeapsă penală ca urmare a expirării termenului de prescripție; b) menține în rest decizia Curții de Apel Cahul din 10 iunie 2024. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 19