1ra-2155/2021 — art. 328 alin. 3 lit. b CP

1ra-2155/2021 — art. 328 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2155/2021

1-15008646-01-1ra-29112021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Iurie DIACONU

Victor BOICO

Ghenadie PLĂMĂDEALĂ

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Lilia Sîrbu prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 10 august 2021, în cauza

penală privindu-l pe

CIOBANU Alexandru Xxxxxxx născut

la xx xxxxxxxx xxxx, originar și domiciliat în r-

nul Xxxxxx, s. Xxxx Xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.09.2015 – 30.06.2020;

Instanța de apel: 19.08.2020 – 10.08.2021;

Instanța de recurs: 29.11.2021 – 07.02.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

Ciobanu Alexandru a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute

la art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Alexandru se învinuiește că în perioada anilor 2009-2011 deținând funcția de

primar al s. Gura-Galbenă r-nul Cimișlia, în atribuțiile căruia conform art. 29 al

Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, primarul

exercită în teritoriul administrat următoarele atribuții de bază: a)asigură executarea

1

deciziilor consiliului local; b) propune, în condițiile legii, organigrama și statele

primăriei, schema de salarizare a personalului acesteia și le supune aprobării

consiliului local; c) numește, stabilește atribuțiile și încetează raporturile de

serviciu sau de muncă cu șefii de subdiviziuni, de servicii, de întreprinderi

municipale din subordinea autorității administrației publice locale respective,

personalul primăriei, conduce și controlează activitatea acestora, contribuie la

formarea și reciclarea profesională; d) stabilește atribuțiile viceprimarului

(viceprimarilor); e)asigură elaborarea proiectului de buget local al unității

administrativ-teritoriale pe următorul an bugetar și a contului de încheiere a

exercițiului bugetar și le prezintă spre aprobare consiliului local; f) exercită funcția

de ordonator principal de credite al satului (comunei), orașului (municipiului);

verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea mijloacelor de la bugetul

local și informează consiliul local despre situația existentă; g) răspunde de

inventarierea și administrarea bunurilor domeniului public și celui privat ale satului

(comunei), orașului (municipiului), în limitele competenței sale; h)exercită, în

condițiile legii, supravegherea activităților din târguri, piețe, oboare, parcuri, spații

verzi, locuri de distracție și agrement și ia măsuri operative pentru buna lor

funcționare; i) propune consiliului local schema de organizare și condițiile de

prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală, ia măsuri pentru buna

funcționare a serviciilor respective de gospodărie comunală; j) conduce,

coordonează și controlează activitatea serviciilor publice locale, asigură

funcționarea serviciului stare civilă, a autorității tutelare, contribuie la realizarea

măsurilor de asistență socială și ajutor social; j1) asigură elaborarea studiilor de

fezabilitate și propune spre aprobare listele bunurilor și serviciilor de interes public

local pentru realizarea proiectelor de parteneriat public-privat; j2) asigură

monitorizarea și controlul realizării proiectelor de parteneriat public-privat în care

autoritatea administrației publice locale participă în calitate de partener public; k)

eliberează autorizațiile și licențele prevăzute de lege; l) asigură securitatea

traficului rutier și pietonal prin organizarea circulației transportului, prin

întreținerea drumurilor, podurilor și instalarea semnelor rutiere în raza teritoriului

administrat; m) asigură repartizarea fondului locativ și controlul asupra întreținerii

și gestionării acestuia în unitatea administrativ-teritorială respectivă; n) reprezintă

colectivitatea locală în relațiile cu alte autorități publice, persoane fizice sau

juridice din țară sau din străinătate, precum și în instanțele judecătorești, în

condițiile legii; semnează actele și contractele încheiate în numele colectivității

locale, cu excepțiile prevăzute de lege; o) prezintă consiliului local, anual și ori de

câte ori este necesar, rapoarte cu privire la situația social-economică a satului

(comunei), orașului (municipiului); p) înregistrează asociațiile obștești care

intenționează să activeze în unitatea administrativ-teritorială respectivă; q)

exercită, în numele consiliului local, funcțiile de autoritate tutelară, supraveghează

2

activitatea tutorilor și a curatorilor; r) coordonează activitatea de asistență socială

privind copiii, persoanele în etate, invalizii, familiile afectate de violență

intrafamilială, alte categorii de persoane socialmente vulnerabile, sprijină

activitatea asociațiilor obștești de utilitate publică din teritoriul satului (comunei),

orașului (municipiului); s) asigură elaborarea planului general de urbanism și a

documentației de urbanism și amenajare a teritoriului și le prezintă spre aprobare

consiliului local, în condițiile legii; t) constată încălcările legislației în vigoare

comise de persoane fizice și juridice în teritoriul administrat, ia măsuri pentru

înlăturarea sau curmarea acestora și, după caz, sesizează organele de drept, acestea

fiind obligate să reacționeze cu promptitudine, în condițiile legii, la solicitările

primarului; u) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor,

reprezentațiilor sau altor manifestări publice care contravin ordinii de drept sau

bunelor moravuri, care atentează la ordinea și liniștea publică; v) propune

consiliului local consultarea populației prin referendum în probleme locale de

interes deosebit, ia măsuri pentru organizarea acestor consultări; x) ia, în comun

cu autoritățile centrale de specialitate și cu serviciile publice desconcentrate ale

acestora, măsuri de prevenire și diminuare a consecințelor calamităților naturale,

catastrofelor, incendiilor, epidemiilor, epifitotiilor și epizootiilor și, în acest scop,

dispune, cu titlu executoriu, mobilizarea, după caz, a populației, agenților

economici și instituțiilor publice din localitate; y) sprijină colaborarea cu localități

din alte țări, contribuie la extinderea cooperării și a legăturilor directe cu acestea.

Conform raportului privind rezultatele inspectării financiare tematice din 17

noiembrie 2011, efectuată la Primăria s. Gura-Galbenei r-nul Cimișlia de către

Direcția teritorială Inspectare Financiară Căușeni al Serviciului Control Financiar

și Revizie din cadrul Ministerului de Finanțe, depășindu-și atribuțiile de primar

stabilite prin exces de putere admis în exercitarea obligațiunilor sale de serviciu, la

data de 26 ianuarie 2010 a încheiat contractul nr. 09-10 cu SRL „Intriandr” în

persoana directorului Rezmeriță Nicolae privind achiziționarea produselor

petroliere la suma de 12 306,00 MDL, în lipsa deciziei Consiliului sătesc Gura-

Galbenei, totodată încălcând și prevederile art. 67, 69 al Legii nr.96-XVI din 13

aprilie 2007 privind achizițiile publice, tot el la 07 iulie 2010 a încheiat contract nr.

72-10 cu SRL „Itriandr” în persoana directorului Răzmeriță Nicolae privind

achiziționarea produselor petroliere la suma de 11 594,00 |MDL, în lipsa deciziei

Consiliului sătesc Gura-Galbenă, totodată încălcând și prevederile art. 67, 69 al

Legii nr.96-XVI din 13 aprilie 2017 privind achiziții publice, tot el la 15 iulie 2009

a încheiat contractul de împrumut a bunurilor cu cet. Huzun Ion locuitor al s. Gura-

Galbenă r-nul Cimișlia, în temeiul căreia a transmis în lipsa deciziei Consiliului

sătesc în folosință și posesie 5 tone de ciment, cu prețul unei tone de ciment de 1

368,00 MDL în sumă de 6 840,00 MDL și la 23 iulie 2009 a semnat factura fiscală

seria BB nr.634608, conform căreia a transmis cet. Huzun Ion 5 tone de ciment, tot

3

el la 23 iulie 2009 a încheiat contractul de împrumut a bunurilor cu SC

„Termobloc” SRL în persoana directorului Mîrza Vitalie în temeiul căreia a

transmis în lipsa deciziei Consiliului sătesc în folosință și posesie 14,5 tone de

ciment cu prețul unei tone de ciment 1 368,00 MDL, în sumă de 19 836,00 MDL și

la 23 iulie 2009 a semnat factura fiscală seria BB nr.634607 conform căreia a

transmis SC „Termobloc” SRL 14,5 tone de ciment și 13 palete din lemn cu prețul

unei palete de 204,00 MDL, în sumă de 2 652,00 MDL. Astfel, cauzând daune în

proporții considerabile intereselor publice și prejudiciind bugetul local în sumă de

43 274,00 MDL.

Acțiunile lui Ciobanu Alexandru au fost calificate de organul de urmărire

penală în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod Penal – excesul de putere sau depășirea

atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor

acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin

lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice,

săvârșite de o persoană cu demnitate publică.

La 19 martie 2018, procurorul a emis ordonanță de modificare a învinuirii

înaintate, prin care Ciobanu Alexandru se învinuiește că în perioada anilor 2009 –

2011, deținând funcția de primar al s. Gura-Galbenei r-nul Cimișlia, validat prin

Hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 21 iunie 2007, în atribuțiile căreia conform art.

29 al Legii nr. 4736 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală,

primarul exercită în teritoriul administrat următoarele atribuții de bază: a) asigură

executarea deciziilor consiliului local; f) exercită funcția de ordonator principal de

credite al satului (comunei), orașului (municipiului); verifică, din oficiu sau la

cerere, încasarea și cheltuirea mijloacelor de la bugetul local și informează

consiliul local despre situația existentă; g) răspunde de inventarierea și

administrarea bunurilor domeniului public și celui privat ale satului (comunei),

orașului (municipiului), în limitele competenței sale.

Conform raportului privind rezultatele inspectării financiare tematice din 17

noiembrie 2011 efectuată la Primăria s. Gura-Galbenei r-nul Cimișlia de către

Direcția teritorială Inspectare Financiară Căușeni al Serviciului Control Financiar

și Revizie din cadrul Ministerului de Finanțe, depășindu-și atribuțiile de primar

stabilite prin exces de putere admis în exercitarea obligațiunilor sale de serviciu, la

data de 26 ianuarie 2010 a încheiat contractul nr. 09-10 cu SRL „Intriandr” în

persoana directorului Rezmeriță Nicolae privind achiziționarea produselor

petroliere la suma de 12 306,00 MDL, în lipsa deciziei Consiliului sătesc Gura-

Galbenei, totodată încălcând și prevederile art. 67, 69 al Legii nr. 96-XVI din 13

aprilie 2007 privind achizițiile publice, tot el la 07 iulie 2010 a încheiat contract nr.

72-10 cu SRL „Itriandr” în persoana directorului Răzmeriță Nicolae privind

achiziționarea produselor petroliere la suma de 11 594,00 |MDL, în lipsa deciziei

Consiliului sătesc Gura Galbenă, totodată încălcând și prevederile art. 67, 69 al

4

Legii nr. 96-XVI din 13 aprilie 2017 privind achiziții publice, tot el la 15 iulie

2009 a încheiat contractul de împrumut a bunurilor cu cet. Huzun Ion, locuitor al s.

Gura-Galbenă r-nul Cimișlia, în temeiul căreia a transmis în lipsa deciziei

Consiliului sătesc în folosință și posesie 5 tone de ciment, cu prețul unei tone de

ciment de 1 368,00 MDL în sumă de 6 840,00 MDL și la 23 iulie 2009 a semnat

factura fiscală seria BB nr. 634608, conform căreia a transmis cet. Huzun Ion 5

tone de ciment, tot el la 23 iulie 2009 a încheiat contractul de împrumut a bunurilor

cu SC „Termobloc” SRL în persoana directorului Mîrza Vitalie în temeiul căreia a

transmis în lipsa deciziei Consiliului sătesc în folosință și posesie 14,5 tone de

ciment cu prețul unei tone de ciment 1368,00 MDL, în sumă de 19 836,00 MDL și

la 23 iulie 2009 a semnat factura fiscală seria BB nr. 634607, conform căreia a

transmis SC „Termobloc” SRL 14,5 tone de ciment și 13 palete din lemn cu prețul

unei palete de 204,00 MDL, în sumă de 2 652,00 MDL. Astfel, cauzând daune în

proporții considerabile intereselor publice și prejudiciind bugetul local în sumă de

43 274,00 MDL.

Acțiunile lui Ciobanu Alexandru au fost calificate de organul de urmărire

penală în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod Penal, ca excesul de putere sau

depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a

unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, săvârșite de către

o persoană cu funcție de demnitate publică.

Ordonanța dată a fost adusă la cunoștință apărătorului Cojocaru Andrei la

data de 19 noiembrie 2019, iar inculpatului nu i-a fost adusă la cunoștință din

motiv că acesta prin încheierea instanței de judecată din 22 iulie 2016 a fost

anunțat în căutare, respectiv în conformitate cu prevederile art. 321 alin. (6) Cod

de procedură penală, instanța de judecată a decis judecarea cauzei în lipsa

inculpatului.

procurorul-șef al Procuraturii r-nului Cimișlia, Ruslan Donia, prin care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ciobanu Alexandru să fie declarat

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod Penal și

condamnat la închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în

domeniul administrației publice pe un termen de 5 ani și admiterea acțiunii civile.

În motivarea apelului a indicat următoarele argumente:

- la adoptarea sentinței, instanța de judecată nu a ținut cont de pertinența,

concludența, utilitatea și veridicitatea tuturor probelor acumulate și examinate în

cadrul ședinței judiciare, din punct de vedere al coroborării lor, prin care s-a

5

confirmat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328

alin. (3) lit. b) Cod penal;

- de către acuzare au fost prezentate suficiente probe concludente și utile,

care au fost examinate și dovedesc pe deplin vina lui Ciobanu Alexandru de

săvârșirea infracțiunii imputate;

- instanța incorect a concluzionat, că în actul de învinuire nu se specifică

concret atribuția de serviciu care a fost depășită prin acțiunile inculpatului și care

ar fi dus la comiterea faptei. Or, în ordonanța de punere sub învinuire din

13.07.2015 și de modificare a învinuirii din 19.03.2018 sunt expres prevăzute

atribuțiile legale, care au fost depășite prin acțiunile intenționate ale inculpatului și

care au dus la comiterea faptei date.

- acțiunile care sunt imputate lui Ciobanu Alexandru derivă expres din

atribuțiile acordate prin lege, și anume inculpatul în perioada anilor 2009-2011

deținând funcția de primar al s. Gura-Galbenei r-nul Cimișlia, în atribuțiile căreia

conform art. 29 al Legii nr. 436 din 28.12.2006 „Privind administrația publică

locală”, primarul exercită în teritoriul administrat următoarele atribuții de bază: a)

asigură executarea deciziilor consiliului local; f) exercită funcția de ordonator

principal de credite al satului (comunei), orașului (municipiului); verifică, din

oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea mijloacelor de la bugetul local și

informează consiliul local despre situația existentă; g) răspunde de inventarierea și

administrarea bunurilor domeniului public și celui privat ale satului (comunei),

orașului (municipiului), în limitele competenței sale;

- inculpatul Ciobanu Alexandru a acționat în mod vădit intenționat, depășind

limitele atribuțiilor legale, conștientizând că depășește limitele atribuțiilor de

serviciu;

- la stabilirea depășirii limitelor competenței, în corespundere cu art. 328

Cod penal, instanțele de judecată se vor conduce de prevederi, care circumstanțiază

drepturile și atribuțiile inculpatului și în mod obligatoriu, sunt consacrate sau

derivă dintr-o lege sau dintr-un act normativ subordonat legii (din actele emise de

Guvern, de autoritățile administrației publice centrale și locale). Aceasta deoarece,

în spiritul de care este animată incriminarea (mens legis), sintagma „acordate prin

lege” din dispoziția alin. (1) art. 328 Cod penal este utilizată în sensul său comun

de „legislație”, presupunând, prin aceasta, și actele normative subordonate legii;

- prin sentința pronunțată, instanța de fond a concluzionat greșit, că

prejudiciul nu a fost stabilit cert, deși în cadrul cercetării judecătorești

reprezentantul părții vătămate Sîrbu Mihail în ședința din 14.12.2017 a înaintat

cerere de chemare în judecată, solicitând recunoașterea Primăriei s. Gura Galbenei

în calitate de parte civilă, admiterea cererii și încasarea de la partea civilmente

responsabilă Ciobanu Alexandru în beneficiul părții civile a prejudiciului cauzat în

rezultatul infracțiunii în sumă totală de 19 417 lei, format din lipsa bunurilor

6

materiale și anume: 1) 11 876 lei ce constituie prețul a 802 litri benzină cu prețul

unui litru de 14,80 lei și 2 079 lei ce constituie prețul a 165 litri motorină cu prețul

unui litru de 12,60 lei, în sumă totală de 13 946 lei; 2) 5 471 lei ce constituie prețul

a 4 tone ciment cu prețul unei tone de 1 368 lei. În ședința de judecată din

12.08.2019 prezenta acțiune civilă a fost examinată, iar reprezentanții părții

vătămate au susținut acțiunea civilă înaintată;

- în acțiunile inculpatului Ciobanu Alexandru sunt prezente toate elementele

constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b)

Cod Penal, iar instanța de judecată a pronunțat o sentință contrară legii, care

urmează a fi casată, și pronunțată o nouă hotărâre prin care Ciobanu Alexandru să

fie recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

328 alin. (3) lit. b) Cod Penal.

2021, apelul declarat a fost admis, casată sentința integral inclusiv din oficiu,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care procesul penal privind acuzarea lui Ciobanu Alexandru de

săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, a fost încetat,

deoarece există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de Primăria s. Gura-Galbenei, a fost lăsată fără

examinare.

4.1. Analizând probele cercetate direct și nemijlocit în instanța de apel, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și apreciindu-le în

baza propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate

aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, conform art. 101 Cod de

procedură penală, Colegiul judiciar a concluzionat că ordonanța adjunctului

procurorului al Procuraturii r-nului Cimișlia Ruslan Donia din 19 martie 2018

privind modificarea învinuirii înaintate lui Ciobanu Alexandru, potrivit căreia

procurorul îl învinuiește pe Ciobanu Alexandru de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de

serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc

în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a

cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanei juridice, săvârșite de către o persoană cu funcție de demnitate publică, nu

poate fi acceptată deoarece contravine prevederilor art. 6 pct. 44), art. 282 Cod de

procedură penală și art. 6 alin. (1) Cod penal.

Reieșind din materialele cauzei, Colegiul a constatat că, instanța de judecată

eronat a reținut ca fiind întemeiate argumentele apărătorului despre faptul că

urmează achitat inculpatul Ciobanu Alexandru, deoarece noua învinuire în privința

lui Ciobanu Alexandru nu putea fi admisă la examinarea cauzei penale, fiind adusă

7

cu încălcarea prevederilor art. 282 Cod de procedură penală, prin urmare instanța

de judecată urma să examineze cauza potrivit învinuirii de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal aduse la cunoștința inculpatului

Ciobanu Alexandru anterior.

Instanța de judecată eronat a considerat această modificare a învinuirii

admisibilă la caz și din aceste motive, Colegiul a conchis ca fiind pasibilă casării

sentința instanței de judecată despre achitarea lui Ciobanu Alexandru de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal.

În sensul vizat, Colegiul a statuat că, la 19 martie 2018, procurorul a emis

ordonanță de modificare a învinuirii înaintate, prin care a constatat că cet. Ciobanu

Alexandru în perioada anilor 2009 – 2011, deținând funcția de primar al s. Gura-

Galbenei r-nul Cimișlia, validat prin Hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 21 iunie

2007, în atribuțiile căreia conform art. 29 al Legii nr. 4736 din 28 decembrie

2006, privind administrația publică locală, primarul exercită în teritoriul

administrat următoarele atribuții de bază: a) asigură executarea deciziilor

consiliului local; f) exercită funcția de ordonator principal de credite al satului

(comunei), orașului (municipiului); verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și

cheltuirea mijloacelor de la bugetul local și informează consiliul local despre

situația existentă; g) răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor

domeniului public și celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului), în

limitele competenței sale.

Conform raportului privind rezultatele inspectării financiare tematice din 17

noiembrie 2011 efectuată la Primăria s. Gura Galbenei, r-nul Cimișlia de către

Direcția teritorială Inspectare Financiară Căușeni al Serviciului Control

Financiar și Revizie din cadrul Ministerului de Finanțe, depășindu-și atribuțiile de

primar stabilite prin exces de putere admis în exercitarea obligațiunilor sale de

serviciu, la data de 26 ianuarie 2010 a încheiat contractul nr. 09-10 cu SRL

„Intriandr” în persoana directorului Rezmeriță Nicolae privind achiziționarea

produselor petroliere la suma de 12 306,00 MDL, în lipsa deciziei Consiliului

sătesc Gura Galbenei, totodată încălcând și prevederile art. 67, 69 al Legii nr. 96-

XVI din 13 aprilie 2007 privind achizițiile publice, tot el la 07 iulie 2010 a încheiat

contract nr. 7210 cu SRL „Itriandr” în persoana directorului Răzmeriță Nicolae

privind achiziționarea produselor petroliere la suma de 11 594,00 MDL, în lipsa

deciziei Consiliului sătesc Gura-Galbenă, totodată încălcând și prevederile art.

67, 69 al Legii nr. 96-XVI din 13 aprilie 2017, privind achizițiile publice, tot el la

15 iulie 2009 a încheiat contractul de împrumut a bunurilor cu cet. Huzun Ion

locuitor al s. Gura-Galbenă, r-nul Cimișlia, în temeiul căreia a transmis în lipsa

deciziei Consiliului sătesc în folosință și posesie 5 tone de ciment, cu prețul unei

tone de ciment de 1368,00 MDL în sumă de 6840,00 MDL și la 23 iulie 2009 a

semnat factura fiscală seria BB nr.634608, conform căreia a transmis cet. Huzun

8

Ion 5 tone de ciment, tot el la 23 iulie 2009 a încheiat contractul de împrumut a

bunurilor cu SC „Termobloc” SRL în persoana directorului Mîrza Vitalie în

temeiul căreia a transmis în lipsa deciziei Consiliului sătesc în folosință și posesie

14,5 tone de ciment cu prețul unei tone de ciment 1368,00 MDL, în sumă de

19836,00 MDL și la 23 iulie 2009 a semnat factura fiscală seria BB nr.634607

conform căreia a transmis SC „Termobloc” SRL 14,5 tone de ciment și 13 palete

din lemn cu prețul unei palete de 204,00 MDL, în sumă de 2652,00 MDL. Astfel,

cauzând daune în proporții considerabile intereselor publice și prejudiciind

bugetul local în sumă de 43 274,00 MDL.

Colegiul a statuat că, potrivit actului de sesizare modificat, procurorul îl

învinuiește pe Ciobanu Alexandru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328

alin. (3) lit. b) Cod penal, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu,

adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat

daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanei juridice, săvârșite de către o persoană cu funcție de demnitate publică.

Potrivit prevederilor Hotărârii Curții Constituționale nr. 22 din 27 iunie 2017

a fost declarat neconstituțional textul ”intereselor publice sau” din alin. (1) al art.

328 Cod penal, iar textul „dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din

alin. (1) al art. 328 din Codul penal a fost recunoscut constituțional.

În acest context, procurorul conducându-se de prevederile art.314, 325 Cod

de procedură penală, a dispus modificarea învinuirii pe cauza penală

nr.2011408020 a cet. Ciobanu Alexandru, în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod

penal.

Totodată, Colegiul judiciar a conchis că, la cauza dată nu este posibilă

emiterea unei sentințe de achitare sau de condamnare a inculpatului Ciobanu

Alexandru deoarece de către organul de urmărire penală și de către procuror la

înaintarea învinuirii aduse lui Ciobanu Alexandru privind săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal au fost admise încălcări

procedurale, care sunt temei pentru adoptarea unei noi hotărâri, și anume a

sentinței de încetare a procesului penal în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Citând prevederile art. 255, 65, 66, 282 Cod de procedură penală, Colegiul

judiciar a menționat că potrivit hotărârii organului de urmărire penală din 19 martie

2018, despre modificarea învinuirii înaintate lui Ciobanu Alexandru organul de

urmărire penală declară despre o faptă penală care deja este stabilită și comisă de o

anumită persoană, în acest caz Ciobanu Alexandru, însoțită de calificarea juridică

penală a faptei.

9

Astfel, organul de urmărire penală legitimează suspiciunile de comitere.

Astfel, organul de urmărire penală legitimează suspiciunile existente cu privire la

săvârșirea unei infracțiuni specifice de către o persoană deja stabilită. Astfel

colegiul a constatat că, institutul de recunoaștere a unei persoane ca învinuit este

folosit pentru ca el să-și protejeze interesele, or el dobândește drepturi

suplimentare reglementate de art. 66 din Codul de procedură penală (să știe de ce

este învinuit, să fie audiat în prezența unui avocat apărător, să solicite recuzarea

persoanei care conduce urmărirea penală etc.).

Colegiul judiciar a constatat că, instanța de judecată a ignorat faptul sus-

menționat privind existența erorilor procedurale, conținutul dosarului nu confirmă

faptul că Ordonanța emisă de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii r-nului

Cimișlia R. Donia din 19 martie 2018 privind modificarea învinuirii înaintate lui

Ciobanu Alexandru în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. b)

Cod penal, începând cu momentul adoptării ei - 19 martie 2018 și ulterior de data

pronunțării sentinței atacate a fost adusă la cunoștința persoanei învinuite -

Ciobanu Alexandru.

În sensul vizat, Colegiul judiciar a considerat că organul de urmărire penală a

admis intervenirea la garanțiile prevăzute la art. 66 Cod de procedură penală și, de

asemenea, a încălcat normele legale obligatorii prevăzute la art. 282 Cod de

procedură penală, care reglementează procedura de înaintare a învinuirii și, de fapt,

nu i-a prezentat lui Ciobanu Alexandru în modul prescris învinuirea modificată

despre săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal.

În consecință, pentru a respecta drepturile constituționale garantate unei

persoane în cadrul procedurilor penale, inclusiv dreptul la apărare, dreptul la un

proces echitabil și alte drepturi protejate de lege, Colegiul a constatat că Ordonanța

emisă de adjunct al procurorului-șef al procuraturii raionului Cimișlia R. Donia

din 19 martie 2018 privind modificarea învinuirii înaintate lui Ciobanu Alexandru

în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, nu poate

genera consecințe juridice, inclusiv sub forma achitării sau condamnării lui de

către o instanță pentru comiterea acțiunilor specificate în ordonanța procurorului

din 19 martie 2018, prin care el este învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Colegiul la adoptarea deciziei ține cont de faptul că Ciobanu Alexandru se

află în căutare, potrivit încheierii Judecătoriei Cimișlia din 22 iulie 2016, însă

conform reglementărilor de drept procesual menționate mai sus, învinuirea

urmează adusă în mod corespunzător la cunoștința învinuitului, despre aceste

acțiuni se fac note corespunzătoare în materialele cauzei cu înmânarea

învinuitului a unei copii de pe ordonanța de punere sub învinuire (sau modificarea

acesteia) și informația în scris privind drepturile și obligațiile lui.

10

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, urmărirea penală nu a dovedit

faptul că Ciobanu Alexandru a fost urmărit penal ca învinuit de săvârșirea unei

infracțiuni în temeiul art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal și i s-a înmânat o copie a

ordonanței emisă de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii r-nului Cimișlia R.

Donia din 19 martie 2018, privind modificarea învinuirii înaintate lui Ciobanu

Alexandru pe baza circumstanțelor noi indicate.

Citând prevederile art. 251 alin. (1), (3), 275 pct. 9), 332 Cod de procedură

penală, Colegiul judiciar a constatat că ordonanța procurorului din 19 martie 2018

a fost adusă la cunoștință apărătorului Cojocaru Andrei la data de 19 noiembrie

2019, însă inculpatului Ciobanu Alexandru nu i-a fost adusă la cunoștință din

motiv că acesta prin încheierea instanței de judecată din 22 iulie 2016 a fost

anunțat în căutare (f.d. 75-76, v. 4), iar circumstanțele enunțate impun necesitatea

casării sentinței în privința lui Ciobanu Alexandru și încetarea procesului penal în

privința acestuia, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, or,

ordonanța adjunct al procurorului-șef al procuraturii raionului Cimișlia R. Donia

din 19 martie 2018 privind modificarea învinuirii înaintate lui Ciobanu Alexandru

în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, nu a fost

adusă la cunoștința lui Ciobanu Alexandru, ultimul fiind lipsit de dreptul la apărare

într-un proces penal.

UTA Găgăuzia, oficiul Central, Lilia Sîrbu declară recurs ordinar, prin care

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În motivarea recursului, invocă următoarele argumente:

- decizia instanței de apel de încetare a procesului penal pe cauză este

neîntemeiată și pasibilă casării deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței;

- pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel în confirmarea vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod

penal, acuzarea a prezentat probe legal acumulate, care ulterior au fost examinate

în cadrul ședinței de judecată;

- în cazul pronunțării unei sentințe de încetare, instanța de judecată trebuia să

descrie fapta infracțională incriminată care a fost comisă de către inculpat și să dea

aprecierea probelor prezentate de acuzare și cercetate în instanța de apel, ceea ce a

omis să facă;

- temeiul pe care a fost încetat procesul penal nu a fost expus cu claritate și

11

lipsesc aprecieri, din care s-ar deduce univoc concluzii referitoare la excluderea

posibilității de tragere la răspundere penală a inculpatului, dar și dacă fapta

infracțională de care inculpatul este pus sub învinuire a fost sau nu a fost comisă;

- instanța de apel urma să facă o analiză probelor existente la materialele

dosarului și să se expună asupra acestora, cu atât mai mult la ele a făcut referire și

procurorul în apelul său;

- conform materialelor cauzei penale, la data de 13 iulie 2015, cet Ciobanu

Alexandru în prezența apărătorului acestuia i-a fost înaintată învinuirea în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. b) Cod penal, conform

indiciilor calificativ: excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, adică

săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice, săvârșite de către o persoană cu funcție

de demnitate publică și în aceiași zi, învinuitul Ciobanu A. a fost audiat referitor la

faptele indicate în învinuire. Ulterior, după ce cauza penală a fost expediată cu

rechizitoriu în instanța de fond, inculpatul Ciobanu Al. se eschiva de la prezența în

instanța de judecată, respectiv prin încheierea instanței din 22.07.2016 a fost

anunțat în căutare. În continuare, examinarea cauzei în instanța de fond și instanța

de apel a avut loc în lipsa inculpatului;

- luând în considerație că prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 27

iunie 2017 a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin.

(1) al art. 328 Cod penal, acuzatorul de stat la data de 19.03.2018, în baza art. 325

alin. (2) Cod de procedură penală a adoptat ordonanța de modificare a învinuirii,

prin care nu se agrava situația inculpatului și nu se leza dreptul lui la apărare.

Această modificare a fost acceptată de către instanța de judecată și de către

apărătorul inculpatului, care nu a obiectat asupra efectuării acestei acțiuni

procedurale, inclusiv în lipsa inculpatului care se afla în căutare;

- în cazul cercetat în principiu, fapta prejudiciabilă de care inculpatul a fost

învinuit, circumstanțele comiterii infracțiunii nu s-au schimbat și erau unele și

aceleași cu cele indicate în ordonanța din 13.07.2015, asupra cărora inculpatul

Ciobanu A. a fost deja audiat și le cunoștea cu certitudine;

- instanța de judecată nu poate să dispună în sentință modificarea învinuirii

în sensul agravării situației inculpatului, dacă procurorul nu a emis în prealabil (la

etapa cercetării judecătorești) o ordonanță în acest sens. Procurorul este singurul în

măsură să ceară instanței de judecată modificarea învinuirii în sensul agravării

situației inculpatului și, totodată, să dispună prin ordonanță asupra modificării,

ceea ce în cazul cercetat a și efectuat;

- potrivit Deciziei Curții Constituționale Nr. DCC68/2016 din 12.10.2016 de

inadmisibilitate a sesizării nr. 118g/2016 privind excepția de neconstituționalitate a

unor prevederi ale art. 325 alin. (2) din Codul de procedură penală, și anume pct.

12

20, care prevede că «în Hotărârea nr. 5 din 17 martie 2009, Curtea a menționat că

este „[...] inadmisibilă practica aducerii neîntemeiate de noi capete de acuzare în

procesul judecării cauzei penale, însă [...] este la fel de inadmisibil ca

reprezentantul acuzării de stat, care descoperă în cadrul procesului penal noi

circumstanțe incriminatoare, să nu poată aplica pârghiile justiției pentru

calificarea corectă și echitabilă a faptelor comise de inculpat. în acest caz s-ar

încălca dreptul la un proces echitabil al părții vătămate și al societății, care acuză

persoana prin intermediul procurorului.";

- prin modificarea învinuirii inculpatului Ciobanu A. nu a fost agravată

situația inculpatului și nu a fost încălcat dreptul acestuia la apărare, or pe tot

parcursul examinării cauzei penale, interesele acestuia au fost reprezentate de

apărător, inculpatul cunoștea despre cauza dată, despre fapta prejudiciabilă

incriminată, care și după modificarea practic nu s-a schimbat;

- concluzia instanței de apel cu privire la încetarea procesului penal în

privința inculpatului Ciobanu A. este una pripită, lipsită de argumentare juridică,

cauza fiind examinată superficial fără a ține cont de circumstanțele de fapt și de

drept enumerate supra.

5.1. La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, referință nu a fost depusă.

atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul Penal lărgit conchide că acesta

urmează a fi admis în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c)

Cod de procedură penală, potrivit căror, judecând recursul, instanța de recurs este

în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept

să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

În sensul art. 427 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

13

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant,

dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost

apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de

apel, raportată la argumentele recurentei, constată că ultima la adoptarea soluției nu

a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale

în partea motivării hotărârii, ori în cazul în care se constată încălcări ale

prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel

urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată

nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea

Boldea versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri

detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real

problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în

considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza

pronunțării acesteia.

CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către

instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea

totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze

din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării

unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar

astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze

penale.

La caz, cerere de recurs a fost înaintată de acuzatorul de stat, care pledează

pentru casarea integrală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei

în instanța de apel.

14

Colegiul lărgit constată că recurentul nu este de acord cu soluția de încetare a

procesului penal în privința lui Ciobanu Alexandru și critică hotărârea anume sub

acest aspect, invocând temeiurile de casare a deciziei instanței de apel prevăzute la

pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

Ținând cont de motivele care au servit temei pentru pronunțarea soluției

enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întemeiate argumentele

recurenților cu privire la netemeinicia soluției instanțelor inferioare, din

considerentele ce urmează a fi desfășurate în continuare.

6.1. Prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, statuează că

sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) - 3) Cod de procedură penală, la

adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut

loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a

fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii.

Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) pct. 1), 2) Cod de procedură penală,

partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă: indicarea

învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în

judecată; descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată

și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor

pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite

introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială

nevinovăția celui achitat.

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) – (3) Cod de procedură

penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Reprezentantul organului

de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform propriei

convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și

în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă nu are o valoare dinainte

stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată.

În speță, din conținutul sentinței rezultă că, instanța de fond, examinând

cauza în lipsa inculpatului, a dispus achitarea lui Ciobanu Alexandru pe motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, însă nu a indicat motivele pentru

care a respins probele aduse în sprijinul acuzării. Mai mult ca atât, doar a

enumerat probele prezentate de acuzare, fără a le da apreciere din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția.

15

6.2. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) – (6), 417 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică declarațiile și probele

materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată,

cu consemnarea în procesul-verbal. În cazul în care declarațiile persoanelor

care au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea

acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel

conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. În

vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele

cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată

a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Instanța de apel, examinând apelul declarat împotriva sentinței, nu a sesizat

erorile comise de prima instanță și deși a dispus casarea sentinței, din oficiu,

conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, a comis la rândul său mai

multe erori.

Astfel, dispunând încetarea procesului penal în baza art. 328 alin. (3) lit. b)

Cod penal în privința lui Cebotaru Alexandru, pe motiv că există alte circumstanțe

care exclud tragerea la răspundere penală, conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, instanța de apel a motivat că „conținutul dosarului nu confirmă

faptul că Ordonanța emisă de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii r-nului

Cimișlia R. Donia din 19 martie 2018 privind modificarea învinuirii înaintate lui

Ciobanu Alexandru în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. b)

Cod penal, începând cu momentul adoptării ei - 19 martie 2018 și ulterior de data

pronunțării sentinței atacate a fost adusă la cunoștința persoanei învinuite -

Ciobanu Alexandru.

În sensul vizat, Colegiul judiciar a considerat că organul de urmărire penală

a admis intervenirea la garanțiile prevăzute la art. 66 Cod de procedură penală și,

de asemenea, a încălcat normele legale obligatorii prevăzute la art. 282 Cod de

procedură penală, care reglementează procedura de înaintare a învinuirii și, de

fapt, nu i-a prezentat lui Ciobanu Alexandru în modul prescris învinuirea

modificată despre săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod

penal.”

În această ordine de idei, Colegiul lărgit constată, că potrivit materialelor

16

dosarului, prin încheierea Judecătoriei Cimișlia din 22 iulie 2016 a fost dispusă

anunțarea în căutare a inculpatului Ciobanu Alexandru (f.d. 120, vol. III), iar

potrivit scrisorii Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratul de Poliție

Cimișlia, a fost comunicată informația că în privința inculpatului Ciobanu

Alexandru Xxxxxxx s-a pornit dosarul de căutare nr. Xxxxxxx din 04.08.2016 (f.d.

127, vol. III).

Prin ordonanța de modificare a învinuirii înaintate, din 19 martie 2019, a fost

modificată învinuirea adusă cet. Ciobanu Alexandru în baza art. 328 alin. (3) lit. b)

Cod penal, acestuia fiindu-i incriminată săvârșirea de către o persoană publică a

unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, săvârșite de o

persoană cu funcție de demnitate publică (f.d. 75, vol. IV).

Ordonanța de modificare a învinuirii a fost adusă la cunoștință avocatului

inculpatului, Cojocaru Andrei la data de 19 noiembrie 2019 (f.d. 76, vol. IV).

Colegiul punctează că, potrivit rechizitoriului acțiunile lui Ciobanu Alexandru

au fost calificate în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod Penal – excesul de putere sau

depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a

unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor publice, săvârșite de o persoană cu demnitate publică.

Totodată, este de remarcat că, modificarea învinuirii a fost condiționată de

faptul că, potrivit prevederilor Hotărârii Curții Constituționale nr. 22 din

27.06.2017 a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin.

(1) al art. 328 Cod penal, iar textul „dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau

juridice” din alin. (1) al art. 328 Cod penal a fost recunoscut constituțional.

În sensul vizat, Colegiul lărgit, notează că, la adoptarea soluției de încetare a

procesului penal în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

legătură cu existența altor circumstanțe prevăzute de lege care condiționează

excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală, instanța de apel nu a ținut cont

de prevederile art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărui,

modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se

agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare.

Astfel, instanța de apel urma să verifice dacă prin ordonanța de modificare a

învinuirii lui Cebanu Alexandru din 19 martie 2018, a fost sau nu agravată situația

inculpatului și dacă a fost lezat dreptul acestuia la apărare.

În continuare, se menționează că, normele de procedură penală cât și practica

judiciară națională nu interzice, înaintarea învinuirii în contumacie cât și judecarea

cauzei în lipsa persoanei acuzate (in absentia), în situația în care, acuzarea

17

dovedește că învinuitul/inculpatul a renunțat la dreptul de a compărea în fața

autorităților, cu condiția că acestuia i se respectă dreptul la un proces echitabil,

inclusiv prin exercitarea dreptului la asistență juridică.

În acest sens este pertinentă și practica CtEDO care în hotărârea Ponomariov

versus Ucraina a evidențiat că ține de obligația părților de a se interesa, la intervale

rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoștință. În plus, CtEDO

reamintește că un stat nu poate fi considerat răspunzător atunci când o parte, citată

legal și informată despre obiectul cauzei, renunță în mod expres la dreptul de a se

prezenta în instanță și de a se apăra (hotărârea Poitrimol versus Franța).

Sub acest aspect, în situația când instanța de judecată a pronunțat o hotărâre

judecătorească de încetare a procesului penal în baza celor arătate supra, procesul

stabilirii adevărului și exercitarea unei justiții veritabile este întrerupt.

Or, în hotărârea CtEDO Maslova și Nalbandov versus Federația Rusă s-a

reiterat importanța soluționării unei cauze în fond, astfel ca instanța națională să se

expună asupra vinovăției sau nevinovăției persoanei acuzate de comiterea unui

delict, în vederea stabilirii adevărului obiectiv, restabilirii ordinii de drept, ocrotirii

și asigurării drepturilor nu numai a acuzatului, dar și a victimelor infracțiunii.

Subsidiar, Colegiul reține că nu a fost acordată deplină eficientă prevederilor

legale transpuse în dispoziția art. 101 Cod de procedură penală.

În lumina practicii CtEDO, o hotărâre motivată, în sensul legislației naționale

pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt și

de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției, precum și cele

pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu analiza probatoriului

administrat în cauză. Totodată, urmează a se reține că obligația instanței de a-și

motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui

proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile

aplicării art. 6 CEDO, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile

au fost auzite în cadrul procesului penal (hotărârea CtEDO Suominen versus

Finlanda).

Potrivit art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă administrată de părți

trebuie să fie verificată și apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și că nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul

de urmărire penală sau instanța de judecată.

Colegiul specifică că, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este

important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât

aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea

procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, or în decizia instanței de apel

lipsește cu desăvârșire analiza și aprecierea probelor.

18

La caz, cu referire la învinuirea adusă în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod

penal, nici prima instanță și nici cea de apel nu au făcut o coroborare între probele

administrate și doar au enunțat probele, descriindu-le conținutul, fără a fi indicat ce

circumstanțe acestea confirmă, deci, statuările primei instanțe prin care a dispus

achitarea inculpatului și a celei de apel prin care s-a dispus încetarea procesului

penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu pot fi

considerate ca corespunzând exigențelor CEDO.

Prin urmare, instanța de apel urma să cerceteze minuțios aspectele învinuirii

înaintate lui Ciobanu Alexandru în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, să

verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală

fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării

acestora și să-și argumenteze corespunzător concluziile trasate pe marginea

alegațiilor expuse de părți.

Omisiunea instanțelor ce judecă fondul de a face o analiză a probatoriului

administrat și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe în parte, este cu

certitudine o lacună care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la această

etapă a procedurilor urmând a fi înlăturată de instanța de apel, prin rejudecarea

cauzei.

În lumina celor expuse, se consideră că instanța de apel nu și-a îndeplinit

obligația de a judeca cauza după regulile primei instanțe și de a pune la baza

hotărârii adoptate acele probe, care trebuiau a fi cercetate în condițiile nemijlocirii

și contradictorialității, de vreme ce cei care au responsabilitatea de a decide cu

privire la vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să fie în

măsură să audieze victimele, învinuitul și martorii în persoană și să evalueze

credibilitatea declarațiilor date de aceștia, evaluarea credibilității fiind o sarcină

complexă care nu poate fi îndeplinită, de obicei, numai prin darea citirii

declarațiilor, după cum a procedat de altfel în cauza deferită judecății instanța de

apel.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată existența erorii de drept,

ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a

soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură

19

penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436

Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în

instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate și ca urmare să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

Colegiul Penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia,

oficiul Central, Lilia Sîrbu, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de

Apel Comrat din 10 august 2021, în cauza penală privindu-l pe CIOBANU

Alexandru Xxxxxxx și dispune rejudecarea cauzei, în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 25 martie

2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecători Liliana CATAN

Iurie DIACONU

Victor BOICO

Ghenadie PLĂMĂDEALĂ

20