1ra-1047/2024 — Art. 179 alin. 1 CP

Ghenadie Carp a fost apărat de avocatul Victor Marcu.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Ghenadie Carp a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la amendă în mărime de 500 de unități convenționale. Instanța a soluționat chestiunea privind acțiunea civilă și corpurile delicte. Instanţa de apel a respins apelurile și a menținut sentința.

La 18 iunie 2024, condamnatul a depus recurs, prin care a solicitat rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare.

Urmărirea penală a fost pornită la 27 martie 2023 și s-a terminat la 14 iunie 2023. Prima instanță a examinat cauza în perioada 13 septembrie 2023 – 24 ianuarie 2024. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 14 februarie 2024 – 05 iunie 2024. La 23 iulie 2024, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT

Ghenadie Carp a fost învinuit că, în luna ianuarie 2023, prin deteriorarea lacătului de la ușă, a pătruns fără consimțământul proprietarei Tatiana Banuh în clădirea fostului magazin din s. Parcova, r-nul Edineț, unde și-a depozitat motocicleta. La 04 ianuarie 2023, la cererea de a părăsi imobilul, el a refuzat categoric să se conformeze. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 179 alin. (1) Cod penal. a. Probatoriul

La 04 ianuarie 2023, ora 09:45, Victor Banuh a apelat la Dispeceratul Zonal Nord. El a reclamat că, în s. Parcova, r-ul Edineț, a depistat o motocicletă într-o clădire părăsită (f.d. 11). În aceeași zi, Tatiana Banuh a depus o plângere la IP Edineț prin care a solicitat tragerea la răspundere a lui Ghenadie Carp, din motiv că acesta i-a deteriorat geamul, gardul și lacătul ușii fostului magazin alimentar, după care, fără acordul său, a pătruns în interiorul încăperii, unde a 1 depozitat o motocicletă. Ea a indicat că Ghenadie Carp i-a deteriorat și gratiile de la geam, cauzându-i un prejudiciu material în mărime de 2.500 lei. Ea locuiește în s. Gașpar, r-ul Edineț (f.d. 12, vol. I).

Partea vătămată Tatiana Banuh a declarat că domiciliază împreună cu familia în s. Gașpar r-l Edineț. Ea a indicat că deține în proprietate în s. Parcova r-l Edineț un spațiu comercial în care nu se desfășoară activitate de mai mult timp. Anterior în acest spațiu a funcționat un magazin alimentar însă activitatea acestuia este sistată. În luna ianuarie 2023, a fost telefonată de o persoană de gen masculin, care i-a comunicat că geamul de la fostul magazin este deteriorat. Ea l-a rugat pe fiul său, Victor Banuh, să meargă în sat pentru a repara geamul și a suda gratiile. Ulterior, fiul său a telefonat-o și i-a comunicat că ușa din spatele imobilului este deschisă, lacătul deteriorat, iar înăuntru este o motocicletă aflată în proces de vopsire. Fiul său a chemat-o pe vecina Natalia Carp, care a recunoscut că motocicleta îi aparține soțului ei, Ghenadie Carp. Fiul său i-a cerut Nataliei Carp să părăsească spațiul, însă ea a refuzat, invocând un drept de a se afla acolo, fără a preciza motivul. Fiul său a anunțat poliția. Ea, venind la fața locului, a observat personal lacătul deteriorat și motocicleta, pe care a recunoscut-o imediat ca aparținând lui Ghenadie Carp. Pentru repararea ușii și a geamului a suportat cheltuieli în sumă de 4.000 de lei. (f.d. 71). În instanță, partea vătămată a precizat că Ghenadie Carp este vecin cu imobilul său. Ea l-a rugat doar să-l supravegheze, fără a-i transmite cheile. La o vizită a imobilului, a observat că geamurile ușii erau deteriorate. La sosirea feciorului la fața locului, încăperea era descuiată, iar în interior se aflau o motocicletă, vopsea și piese de schimb, spațiul fiind utilizat ca un garaj de către Carp. În urma acestor constatări, a fost sesizată poliția. Ea nu a discutat personal cu Ghenadie și Natalia Carp (f.d. 146).

Martorul Victor Banuh a declarat că, la 04 ianuarie 2023, după ce a fost informat că geamul fostului magazin ce aparține mamei sale, Tatiana Banuh, este deteriorat, s-a deplasat la fața locului. El a observat că geamul dinspre drum era spart, iar ușa din spatele imobilului era deschisă, cu lacătul deteriorat. În încăpere a observat o motocicletă dezmembrată, recipiente cu vopsea și alte bunuri. El a sesizat poliția. Ulterior, a aflat că motocicleta îi aparține lui Ghenadie Carp. Acesta i-a zis că a depozitat motocicleta în încăpere deoarece ploua și intenționa să o repare. Natalia Carp i-a comunicat că imobilul îi aparține ei, deși proprietară este Tatiana Banuh (f.d. 51). În instanță, martorul a precizat că mama sa l-a rugat să se ducă la fostul magazin pentru a pune sticlă la geam. Ajuns la fața locului, a observat geamul spart și gratiile căzute în interior. Accesul în una dintre încăperi era liber. Înăuntru se aflau o motocicletă dezmembrată, piese și unelte. El a sesizat poliția. Ghenadie Carp a venit la fața locului, iar după sosirea poliției și-a ridicat benevol bunurile. Carp i-a declarat că a intrat în încăpere deoarece aceasta era stricată și s-a gândit că avea dreptul să intre. El a presupus că nimeni din familie nu i-a transmis lui Carp cheile magazinului și nu i-a cerut să aibă grijă de acesta (f.d. 147). 2

Natalia Carp, soția inculpatului, a declarat la urmărirea penală că în fața gospodăriei lor se află un imobil ce-i aparține Tatianei Banuh. După procurarea imobilului, Banuh i-a permis verbal lui Ghenadie Carp să folosească beciul și terenul aferent. Ghenadie Carp a ajutat-o pe Tatiana Banuh la evacuarea deșeurilor rezultate de la reparația imobilului. Pentru acest ajutor nu a primit remunerație, însă i-a permis să se folosească de beci și de grădină. După închiderea magazinului, ușa din spate a saraiului nu era încuiată, iar lacătul era pus doar de formă. Accesul în magazin se făcea exclusiv prin ușa din față, care era încuiată. Cheia nu le-a fost transmisă. Din sarai nu era acces în încăperea fostului magazin. Între părți nu a existat o înțelegere scrisă privind folosirea spațiului. În vara anului 2022, Ghenadie Carp a observat că geamul magazinului s-a deteriorat și a căzut. El nu a observat ca gratiile să fi fost forțate. În luna august 2022, Victor Banuh a văzut starea gratiilor, însă nu le-a reparat. Din august, familia Banuh nu a fost la acel imobil. La începutul lunii ianuarie 2023, Ghenadie Carp a amplasat motocicleta într-o cameră din sarai, deoarece nu avea unde să o depoziteze și intenționa să o repare împreună cu fiul său. Ușa încăperii nu era încuiată. La 04 ianuarie 2023, Victor Banuh a venit la imobil pentru a repara geamul. După ce a observat motocicleta în interior, a sesizat poliția. Ghenadie Carp a dorit să ridice motocicleta, însă Victor Banuh nu i-a permis și i-a comunicat să aștepte sosirea poliției. Între gospodării nu exista gard, iar accesul era liber. Tatiana Banuh nu le-a comunicat anterior să nu mai folosească spațiul respectiv și nu le-a solicitat să ridice bunurile (f.d. 63-64).

Ghenadie Carp nu a recunoscut vina. El a refuzat sa dea declarații în calitate de bănuit (f.d. 81-82). În instanță, Ghenadie Carp a pledat nevinovat. El a declarat că locuiește în s. Parcova, r-ul Edineț, din anii 2003-2004. Clădirea în cauză se află în vecinătatea imobilului său și reprezintă un magazin care s-a închis în anul 2017. Imobilul aparține lui Tatiana Banuh. Când a început să locuiască în sat, clădirea respectivă nu exista. El a precizat că gard între gospodăria sa și acest magazin nu era, clădirea avea două intrări (din față și din spate, de la șura din grădină). Lacătul de la șură era pus doar de formă, el nu se încuia. Familia Banuh i-a propus să prelucreze grădina. El a recunoscut că, la începutul lunii ianuarie, a pus în acea încăpere motocicleta, cu scopul de a o vopsi. Motocicleta a scos-o deja seara. El l-a rugat pe Victor Banuh ca, la venirea poliției, să îl anunțe și pe el, pentru ca acesta să constate că ușa nu era deteriorată, însă nu l-au anunțat. Din anul 2008 avea permisiunea de a intra în încăpere. El nu a stricat geamul și lacătul de la ușă. Atunci când a lăsat motocicleta în încăpere, ușa era deja deschisă (f.d. 148).

Procesul-verbal de examinare din 04 ianuarie 2023, planșa fotografică, procesul-verbal de ridicare din 31 ianuarie 2023 și procesul-verbal de examinare din 15 februarie 2023 confirmă că, la fostul magazin alimentar din s. Parcova, r-ul Edineț, geamul era deteriorat, lacătul ușii rupt, iar în interior se afla o motocicletă dezmembrată, fără număr de înmatriculare. Înregistrările video 3 efectuate la 04 ianuarie 2023 surprind motocicleta depozitată în imobil, precum și prezența Nataliei Carp (f.d. 15-19, 52-56).

Contractul de vânzare-cumpărare din 12 decembrie 2008 confirmă că Tatiana Banuh a devenit proprietară a terenului cu nr. cadastral 4138000.287 și a construcțiilor situate pe acesta (casa de locuit cu suprafața de 85,2 mp construcție accesorie cu suprafața de 12,9 mp) (f.d. 28-29). Autorizația din 25 mai 2011 confirmă că la cererea Tatianei Banuh, destinația construcției amplasate pe terenul cu nr. cadastral 4138000.287 a fost modificată din casă de locuit în magazin mixt (f.d. 30). La 25 martie 2014 s-au stabilit hotarele sectorului de teren (f.d. 33). Certificatul de înmatriculare confirmă că proprietarul motocicletei era Natalia Carp (f.d. 41-47).

În cadrul urmăririi penale, Tatiana Banuh a fost recunoscută în calitate de parte civilă (f.d. 74). Ea a solicitat repararea prejudiciului material în sumă de 4.000 de lei (f.d. 72). La 13 septembrie 2023, în instanța de judecată, avocatul Gabriela Moldovan, în interesele părții vătămate, Tatiana Banuh, a formulat o acțiune civilă prin care a solicitat repararea prejudiciului material în mărime de 6.500 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 30.000 de lei și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5.000 de lei (f. d. 128-131). Ea a invocat că, în urma acțiunilor lui Ghenadie Carp, părții vătămate i-au fost cauzate prejudicii morale, exprimate prin suferințe psihice, i-a fost afectată starea de bine și echilibrul emoțional. Prejudiciul material se exprimă prin deteriorarea geamului, gardului și lacătului imobilului. Partea vătămată a suportat cheltuieli pentru asistență juridică (f.d. 133). b. Sentința

La 24 ianuarie 2024, prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central, Ghenadie Carp a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal și condamnat la amendă în mărime de 500 de unități convenționale. Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a încasat de la Ghenadie Carp în beneficiul Tatianei Banuh prejudiciul moral în sumă de 2.000 de lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 5.000 de lei.

Instanța a reținut că starea de fapt specificată în actul de acuzare s-a confirmat. Inculpatul a pătruns ilegal în imobilul părții vătămate Tatiana Banuh. În pofida cerințelor părții vătămate, Ghenadie Carp a refuzat categoric să părăsească imobilul. Sentința relevă că faptele sunt confirmate prin declarațiile părții vătămate, ale martorului Victor Banuh, înregistrările video, și prin probele materiale administrate. Partea vătămată a indicat direct că Ghenadie Carp a pătruns ilegal în fostul magazin prin deteriorarea lacătului, a depozitat acolo motocicleta sa, iar la cererea de a elibera imobilul a refuzat categoric să îl părăsească. Victor Banuh a confirmat această versiune. Afirmațiile Tatianei Banuh sunt susținute și de înregistrările video, care atestă că Ghenadie Carp se comportă în interiorul imobilului ca un proprietar. Instanța a reținut că secvențele video atestă că inculpatul se comporta cu gospodăria respectivă ca un potențial 4 proprietar, fără a avea careva permisiuni în acest sens. Pătrunderea ilegală în imobilul părții vătămate și refuzul de a-l părăsi la cererea proprietarei denotă întrunirea laturii obiective. Prima instanță a apreciat că relațiile sociale cu referire la inviolabilitatea domiciliului au fost lezate deoarece proprietarul real al imobilului este Tatiana Banuh. Ghenadie Carp are vârsta răspunderii penale, este prezumat responsabil și a acționat cu intenție directă. Instanța a conchis că fapta conține toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal. La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere că infracțiunea face parte din categoria celor ușoare, faptul că inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune, caracterizarea pozitivă la locul de trai, lipsa antecedentelor penale și existența mai multor sancțiuni contravenționale aplicate anterior. Instanța a apreciat că pedeapsa cu amendă este echitabilă și în măsură să restabilească echilibrul social perturbat prin infracțiune.

Instanța a reținut că, acțiunile ilicite ale inculpatului au fost de natură să cauzeze părții vătămate un prejudiciu moral. Totuși, suma de 30.000 de lei solicitată cu acest titlu este excesivă și insuficient motivată. Ea a apreciat că suma de 2.000 de lei este suficientă pentru compensarea oricăror suferințe cauzate părții vătămate. Cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5.000 de lei au fost încasate deoarece au fost confirmate prin ordinul de plată nr. 065542 (f.d. 133). Pretenția referitoare la încasarea sumei de 6.500 de lei cu titlu de prejudiciu material a fost admisă în principiu deoarece partea vătămată nu a prezentat probe care să confirme întinderea prejudiciului. c. Cererea de apel și decizia

La 29 ianuarie 2024, inculpatul Ghenadie Carp a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. El a invocat că instanța de fond a apreciat unilateral probele administrate, ignorând argumentele apărării și prezumția de nevinovăție. El a susținut că fostul magazin nu constituie domiciliu sau reședință în sensul art. 179 Cod penal. Construcția respectivă reprezintă un sarai gol în care nimeni nu locuiește. El nu este separat prin careva gard de gospodăria sa. Carp a indicat că depozitele, fermele de vite, magaziile și alte imobile nelocuibile nu pot fi apreciate ca domiciliu, deoarece acolo nu trăiesc persoane. El susține că nu este demonstrat că acest sarai pustiu este domiciliu și că acțiunile sale constituie violare de domiciliu. Totodată, a arătat că nu există probe suficiente care să demonstreze pătrunderea ilegală și refuzul de a părăsi imobilul, iar concluziile instanței se bazează pe presupuneri și pe declarațiile părții vătămate și ale fiului acesteia.

La 01 februarie 2024, avocatul Gabriela Moldovan, în interesele părții vătămate Tatiana Banuh, a declarat apel. Ea a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa cu închisoare, pe un termen de 2 ani, și admiterea integrală a acțiunii civile. Ea a invocat că instanța a individualizat excesiv de blând pedeapsa, fără a ține seama de gravitatea faptei, lipsa de căință a inculpatului, refuzul acestuia de a repara 5 prejudiciul și antecedentele contravenționale. Prejudiciul moral a fost diminuat nejustificat la suma de 2.000 de lei, iar prejudiciul material urma să fie admis integral, întrucât există un raport cauzal între fapta ilicită și prejudiciile suferite de partea vătămată. În ședința instanței de apel din 05 iunie 2024, avocatul Gabriela Moldovan a solicitat încasarea sumei de 5.000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică acordată în instanța de apel, anexând în acest sens ordinul de plată nr. nr. 065557 (f.d. 201).

La 05 iunie 2024, Curtea de Apel Bălți a respins apelurile și a menținut sentința. Instanța a încasat de la Ghenadie Carp în beneficiul Tatianei Banuh cheltuielile pentru asistența juridică acordată în instanța de apel, în sumă de 5.000 de lei. Instanța a subscris argumentelor primei instanțe. Fapta este demonstrată prin declarațiile părții vătămate Tatiana Banuh, ale martorului Victor Banuh, declarațiile inculpatului, precum și prin probele scrise, în special procesul-verbal de cercetare la fața locului, contractul de vânzare-cumpărare al imobilului și înregistrările video. Ea a indicat că argumentele lui Ghenadie Carp nu pot fi reținute. Probele cauzei demonstrează pătrunderea lui Ghenadie Carp în magazie și depozitarea acolo a unei motociclete. Instanța a reținut că imobilul aparține lui Tatiana Banuh, a fost folosit ca magazin și ulterior a fost închis. Argumentele apărării privind lipsa elementelor infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal au fost respinse deoarece proprietar al imobilului este partea vătămată Banuh Tatiana iar inculpatul a pătruns și a rămas în imobil fără acordul ei. Dreptul de folosință invocat de apărare nu a fost probat. Inculpatul însuși a confirmat că a depozitat motocicleta în încăpere. Instanța a apreciat că sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu. Decizia indică că aplicarea pedepsei amenzii este suficientă pentru realizarea scopurilor pedepsei, iar izolarea inculpatului de societate nu este necesară. Instanța a menținut soluția privind admiterea parțială a acțiunii civile cu încasarea sumei de 2.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 5.000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică și a admis în principiu pretenția privind prejudiciul material. Suplimentar, instanța a încasat de la Ghenadie Carp în beneficiul Tatianei Banuh suma de 5.000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică acordată în instanța de apel. d. Recursul

La 18 iunie 2024, condamnatul a declarat recurs, fără a specifica niciun temei de recurs prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală. El a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În recurs a reiterat argumentele din apel. Carp susține că instanțele de judecată au stabilit eronat existența violării de domiciliu. El susține că nu îi este clar de ce nu au fost admise argumentele sale referitoare la lipsa violării domiciliului victimei. El a afirmat că recunoaște depozitarea motocicletei într-un sarai care aparține lui Banuh. Acest sarai a fost folosit ca magazin după care a fost închis. Partea vătămată i-a solicitat să supravegheze acest imobil. La solicitarea de a scoate motocicleta din sarai, el s-a conformat imediat. Victor 6 Banuh invocă încălcarea principiului prezumției nevinovăției și a dreptului la un proces echitabil.

La 06 august 2026, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței asupra cererii de recurs. La 12 august 2026, procurorul în Secția reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție a Procuraturii Generale, Cătălin Scutelnic, a depus referința, prin care a pledat pentru declararea inadmisibilității recursului. Partea vătămată, Tatiana Banuh, și avocatul acesteia, Gabriela Moldovan, nu au depus referințe chiar dacă în adresa lor au fost transmise asemenea solicitări.

Articolul 179 alin. (1) Cod penal, la momentul săvârșirii infracțiunii prevedea următoarele: (1) Pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei, precum şi percheziţiile şi cercetările ilegale, se pedepsesc cu amendă în mărime de pînă la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani .”

În para. 6.1 din cauza nr. 1ra-707/14 Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a menționat următoarele: „ prin domiciliu se înţelege locuinţa sau construcţia destinată pentru locuirea permanentă sau temporară a unei sau mai multor persoane, 7 precum şi încăperile anexate nemijlocit la aceasta, constituind o parte indivizibilă; de asemenea, se înţelege şi orice teren privat aferent casei de locuit pentru depozitare, cum este ograda unei case în sat. Noţiunea de domiciliu implică nu ideea de imobil, luat în consideraţie în materialitatea sa, ci ideea de loc, în care o persoană îşi desfăşoară viaţa personală. Totodată, nu acţiunea asupra bunurilor sau chiar asupra persoanei victimei lezează obiectul juridic ocrotit de legea penală, ci însăşi prezenţa nedorită a făptuitorului în locul ce constituie domiciliul victimei”.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). Doar ca urmare a admiterii recursului, Curtea Supremă de Justiție, adoptând hotărârea legală, poate corecta erorile admise de instanța de fond sau de apel din motive neinvocate în recurs (decizia nr. 1ra-579/2023, § 43).

Recursul condamnatului nu indică nici unul dintre temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Condamnatul nu contestă depozitarea motocicletei în clădirea fostului magazin și nici că acea clădire este proprietatea Tatianei Banuh. El reia aspectele formulate în apel și susține că nu înțelege de ce instanța a respins argumentul său privind lipsa violării de domiciliu. Infracțiunea stabilită de art. 179 alin. (1) Cod penal nu este o infracțiune contra patrimoniului. Ea este una care afectează drepturile civile ale cetățenilor, în particular dreptul la inviolabilitatea domiciliului. Sintagma „domiciliu” orientează spre obiectul imaterial al infracțiunii. În lipsa acestuia, elementele componenței de infracțiune nu pot fi întrunite. Având în vederea motivarea instanțelor inferioare și motivele din recurs, recursul va fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală - interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Curtea Supremă de Justiție a menționat în Avizul Consultativ nr. 1avc-5/25 că, atunci când în calea de atac se examinează exclusiv chestiuni de drept și nu este inversată soluția instanței precedente cu privire la vinovăție, convocarea părților în ședință nu este absolut necesară (vezi hot. CtEDO Seliwiak v. Polonia, 2009, § 54; Sibgatullin v. Rusia, 2009, § 36 sau Deliktaş v. Turcia, 2023, § 44). Având în vedere cele de mai jos, instanța de recurs a decis să nu convoace părțile în ședință. 8

Ghenadie Carp a fost acuzat că fără consimțământul proprietarei Tatiana Banuh a pătruns ilegal în clădirea fostului magazin din s. Parcova, r-nul Edineț, unde și-a depozitat motocicleta iar la 04 ianuarie 2023, la cererea de a părăsi imobilul, a refuzat categoric să se conformeze (para. 6). Instanța de apel a reținut această faptă, inclusiv că imobilul care aparține Tatianei Banuh, a fost folosit ca magazin după care a stat mai mulți ani închis (vezi para. 16, 20). Nimeni din părțile la proces nu a contestat că imobilul fostului magazin nu era folosit ca domiciliu sau reședință de Tatiana Banuh. Starea de fapt reținută de instanță coincide cu cele declarate de partea vătămată dar și cu documentele din dosar. Banuh a comunicat că domiciliază împreună cu familia în s. Gașpar r-l Edineț, iar în s. Parcova r-l Edineț, deține un spațiu comercial care nu este folosit de mai mult timp (para. 8). Autorizația din 25 mai 2011 confirmă că la cererea Tatianei Banuh, destinația construcției a fost modificată din casă de locuit în magazin mixt (para. 13). La sesizarea poliției atît Victor cît și Tatiana Banuh au identificat imobilul în care s-a pătruns ca pe o „clădire părăsită” și „fostul magazin alimentar” (vezi para. 7).

Sfera dreptului de proprietate nu coincide mereu cu sfera dreptului la inviolabilitatea domiciliului. Stabilirea faptului dacă un anumit spațiu beneficiază de protecția art. 179 Cod penal revine instanței de judecată, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei (Decizia Curții Constituționale nr. 16 din 11 februarie 2019, pct. 25). Instanțele au apreciat că elementele constitutive ale infracțiunii sunt întrunite iar relațiile sociale referitoare la inviolabilitatea domiciliului au fost lezate, deoarece proprietarul real al imobilului este Tatiana Banuh. Acest argument este greșit. Curtea Supremă de Justiție a reținut anterior că noţiunea de domiciliu implică nu ideea de imobil în materialitatea sa, ci ideea de loc, în care o persoană îşi desfăşoară viaţa personală permanent sau temporar (vezi para. 25). Ograda, în calitatea ei de teren privat îngrădit, aferent unei case locuite, reprezintă domiciliu (încheierea nr. 1ra-238/2023, § 29). Brigada de tractoare nu este destinată domicilierii persoanelor fizice și în mod obișnuit nu poate constitui domiciliul sau reședința părții vătămate (încheierea nr. 1ra-71/2024, § 33). Art. 6 pct. 11) Cod de procedură penală nu califică orice construcție amplasată pe un teren privat drept domiciliu. Noțiunea de domiciliu include, distinct, locuințele și construcțiile destinate locuirii, precum și terenurile private aferente lor. Împrejurarea că o construcție este edificată pe un teren aflat în proprietate privată, nu îi conferă, prin ea însăși, regimul juridic de domiciliu în sensul art. 179 alin. (1) Cod penal. Ceea ce contează este dacă acel loc (construcția sau terenul aferent ei) este utilizat de către o persoană pentru desfăşurarea vieţii personale.

În prezenta cauză, fostul magazin reprezenta un spațiu comercial a cărui activitatea comercială era sistată. El nu era folosit pentru locuirea permanentă sau temporară a Tatianei Banuh sau a altei persoane. Prin urmare, fapta comisă de Ghenadie Carp și constatată de instanțele ierarhic inferioare nu întrunește toate elementele obligatorii ale componenței de infracțiune stabilită de art. 179 alin. (1) 9 Cod penal. În particular aceasta nu întrunește obiectul imaterial al infracțiunii incriminate și implicit nu a adus atingere relațiilor sociale cu privire la inviolabilitatea domiciliului. În contextul în care construcția în care s-a pătruns nu reprezintă domiciliu și nici reședință a unei persoane, lipsește și un semn obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii stabilite de art. 179 alin. (1) Cod penal. Prin sine însăși aceste constatări sunt suficiente pentru achitarea inculpatului (încheierea nr. 1ra-71/2024, § 33).

Împrejurarea dacă Ghenadie Carp a pătruns cu sau fără consimțământul proprietarei ori dacă a refuzat să părăsească imobilul nu mai prezintă relevanță pentru încadrarea juridică, deoarece aceste acțiuni nu au vizat un domiciliu sau o reședință în sensul legii penale. Instanțele inferioare au extins nejustificat domeniul de aplicare al art. 179 alin. (1) Cod penal, echivalând fostul magazin cu un domiciliu doar pentru motivul că era amplasat pe un teren privat. O asemenea interpretare depășește limitele textului legal și conduce la aplicarea legii penale unor situații pe care legiuitorul nu le-a incriminat. Lipsa obiectului imaterial al infracțiunii exclude posibilitatea reținerii laturii obiective și al lezării obiectului juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal. Prin urmare, Ghenadie Carp urmează a fi achitat pe marginea acuzației aduse în baza art. 179 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală.

Având în vedere că Ghenadie Carp este achitat deoarece nu sunt întrunite elementele infracțiunii, în temeiul art. 387 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, completul nu se pronunță asupra temeiniciei acțiunii civile formulate (vezi para. 14, 19).

Prin ordonanța organului de urmărire penală din 15 februarie 2023 a fost recunoscut în calitate de mijloc material de probă un disc CD-R, care conține două înregistrări video, și a fost anexat la materialele cauzei (f.d. 55-56). Potrivit art. 162 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, documentele care constituie corpuri delicte se păstrează în dosar pe întreaga durată de păstrare a acestuia. Totodată, conform art. 157 alin. (1) din Codul de procedură penală, documentele, în orice formă, inclusiv electronică, care conțin sau adeveresc circumstanțe relevante pentru cauză constituie mijloace materiale de probă. În aceste condiții, instanța dispune păstrarea mijlocului material de probă menționat, anexat la materialele cauzei penale, pe întreaga durată de păstrare a dosarului.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de Ghenadie Carp și, a. casează integral decizia Curţii de Apel Bălți din 05 iunie 2024 și sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central, din 24 ianuarie 2024; 10 b. dispune achitarea lui Ghenadie Carp de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii; c. nu se pronunță asupra acțiunii civile; d. mijlocul material de probă de păstrat la materialele cauzei penale; Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Sergiu Stratan Alexandru Negru 11