Decizie nr. 34 din 13.03.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 4 alin. (2) și (5), 6 alin. (5) și (6), 9 alin. (1) și (2), 11 alin. (3) lit. a), 17 alin. (4) și (5), 18 alin. (6) și 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, ridicată de dl avocat Vitalie Zama, în interesele dlui Dorin Munteanu, în dosarul nr. 3-29/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de către dnele judecătoare Stela Procopciuc, Stella Bleșceaga și Diana Stănilă de la Curtea Supremă de Justiție, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Prin Hotărârea nr. 121/6 din 10 aprilie 2023[1], Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat un concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Prin Hotărârile nr. 166/9 din 11 mai 2023 și nr. 250/13 din 22 iunie 2023, Consiliul a prelungit termenul acestui concurs.

Dl Dorin Munteanu, judecător la Judecătoria Chișinău, a depus cerere de participare la concursul menționat

La 23 august 2023, Consiliul Superior al Magistraturii i-a expediat Comisiei de evaluare lista candidaților care au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcțiilor de judecător la Curtea Supremă de Justiție, în care a fost inclus și dl judecător Dorin Munteanu.

La 14 mai 2024, Comisia de evaluare a aprobat Raportul de evaluare[2] a dlui Dorin Munteanu, candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Raportul a fost trimis Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Hotărârea nr. 595/36 din 29 octombrie 2024[3], Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat Raportul privind еvаluаrеа dlui Dorin Munteanu și a constatat nepromovarea evaluării de către acesta.

Nefiind de acord cu hotărârea menționată, dl judecător Dorin Munteanu a contestat-o în fața Curții Supreme de Justiție.

În cadrul procedurii de examinare a contestației, dl avocat Vitalie Zama a ridicat, în interesele dlui Dorin Munteanu, excepția de neconstituționalitate a articolelor 4 alin. (2) și (5), 6 alin. (5) și (6), 9 alin. (1) și (2), 11 alin. (3) lit. a), 17 alin. (4) și (5), 18 alin. (6) și 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Printr-o încheiere din 3 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolelor 11 alin. (3) lit. a), 17 alin. (4) și (5), 18 alin. (6) și 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Totodată, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea în partea referitoare la articolele 4 alin. (2) și (5), 6 alin. (5) și (6), 9 alin. (1) și (2) Legea nr. 65 din 30 martie 2023, reținând inaplicabilitatea acestor articole în cauza judecată. Curtea Supremă de Justiție a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție sunt următoarele:

Autorul sesizării pretinde că articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, în partea referitoare la marja temporală de 12 ani, prevede un termen excesiv, fapt care constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de articolul 6 § 1 din Convenție. Mai mult, nici în cazul judecătorilor în funcție ai Curții Supreme de Justiție, nici în cazul candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție nu pot fi aplicate efectele nepromovării evaluării externe pentru acțiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. Prin urmare, o eventuală evaluare a judecătorilor poate fi exercitată doar începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 65 din 30 martie 2023. În acest sens, autorul excepției afirmă incidența articolelor 4, 8, 22 și 23 alin. (2) din Constituție.

Referitor la articolul 17 alin. (4) și (5) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, autorul sesizării susține că, deși normele în discuție operează cu noțiunea de „judecători", legislatorul a avut în vedere doar judecătorii în funcție ai Curții Supreme de Justiție, nu și candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care sunt subiecți distincți. Prin urmare, autorul consideră că aceste prevederi trebuie declarate neconstituționale și că Curtea ar trebui să explice că efectele nepromovării nu pot fi aplicate față de candidații la funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție. De asemenea, articolul 17 alin. (5) lit. a) afectează dreptul subiecților evaluării de a fi aleși într-o funcție de demnitate publică, drept garantat de articolele 38 alin. (3) și 39 din Constituție, deoarece le interzice candidaților care nu au promovat evaluarea să exercite funcția de judecător sau alte funcții de demnitate publică timp de 7 ani. Mai mult, autorul sesizării afirmă că prevederile contestate atentează la dreptul la indemnizație unică la eliberarea din funcție, pentru perioada în care persoana a activat în funcția de judecător, dar și la dreptul la pensia specială de judecător, pentru perioada în care persoana a deținut funcția de judecător. Autorul sesizării pretinde că persoana nu poate fi lipsită de pensia specială, în situația în care acest drept a fost obținut prin atingerea stagiului de cotizare special în domeniu, indiferent dacă criteriul vârstei va fi îndeplinit ulterior. În plus, prevederile contestate mai contravin articolelor 4, 7, 8, 22, 28, 43 alin. (1) și 46 alin. (1) din Constituție.

Referitor la articolul 18 alin. (6) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, care stabilește că decizia completului de judecată care examinează contestația este irevocabilă din momentul emiterii, autorul excepției afirmă că acesta contravine articolelor 4, 8 și 119 din Constituție, din motiv că decizia Curții Supreme de Justiție nu este pasibilă de a fi contestată și, prin urmare, reclamantului nu îi este asigurat dreptul la un dublu grad de jurisdicție.

Referitor la articolul 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, autorul sesizării invocă incidența articolelor 4, 7, 8, 22, 28, 38 alin. (2), 39, 43 alin. (1) și 46 alin. (1) din Constituție. Potrivit autorului excepției, aplicarea efectelor nepromovării în special în privința candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție constituie o încălcare a dreptului la respectarea vieții private. De asemenea, prevederea contestată atentează la dreptul subiectului la indemnizația unică pentru perioada în care persoana a activat în funcția de judecător, precum și la dreptul la pensia specială de judecător pentru perioada în care acesta a deținut funcția respectivă.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză cu privire la examinarea contestației împotriva Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii privind acceptarea Raportului de еvаluаrе și constatarea nepromovării evaluării integrității de către dl judecător Dorin Munteanu. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Obiecte ale excepției de neconstituționalitate sunt articolele 11 alin. (3), 17 alin. (4) și (5), 18 alin. (6) și 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023. Curtea observă că articolele 11 alin. (3), 17 alin. (4) și (5), precum și articolul 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 au mai făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate, fiind pronunțate Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025 și Decizia nr. 11 din 30 ianuarie 2025. Pentru că această situație nu constituie un impediment pentru controlul de constituționalitate al acelorași prevederi din perspectiva altor critici de neconstituționalitate, Curtea va verifica dacă sesizarea conține argumente noi sau dacă există circumstanțe de ordin general care să justifice o altă soluție privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr. 82 din 18 iulie 2023, § 34).

Referitor la articolul 11 alin. (3) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, Curtea observă că autorul sesizării a invocat argumente similare celor analizate în Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025, și anume că termenul de 12 ani, în calitate de criteriu de integritate financiară a judecătorilor evaluați, este unul excesiv, iar norma în discuție contravine,

Referitor la articolul 17 alin. (4) și (5) din Legea nr. 65/2023, autorul sesizării susține că legislatorul a avut în vedere aplicarea efectelor nepromovării evaluării doar în privința judecătorilor în funcție ai Curții Supreme de Justiție, nu și în privința candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care sunt subiecți distincți. Curtea notează că Legea nr. 65/2023 stabilește că candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție sunt evaluați conform prevederilor Legii (a se vedea articolul 3 alin. (1) lit. b) și articolul 20 alin. (1)). De asemenea, legea menționată stabilește că „candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție din rândul judecătorilor și procurorilor li se aplică, în mod corespunzător, efectele nepromovării prevăzute la articolul 17 alin. (4) și (5)" (a se vedea articolul 20 alin. (4)). Așadar, în esență, autorul excepției pretinde o interpretare a legii care ar scuti o categorie de subiecte de efectele nepromovării evaluării integrității. Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea și de aplicarea legii nu țin de competența Curții Constituționale (a se vedea DCC nr. 78 din 4 iulie 2024, § 38). Această competență le revine, prin definiție, instanțelor de judecată.

Cu referire la articolul 38 alin. (3) din Constituție, care garantează cetățenilor dreptul de a fi aleși, în condițiile legii, Curtea reține că autorul sesizării nu a prezentat argumente care să demonstreze contrarietatea prevederilor contestate cu norma constituțională invocată. În situații similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate astfel, precizând că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr. 52 din 19 aprilie 2022, § 25; DCC nr. 82 din 17 iunie 2022, § 27-28).

Cu referire la incidența articolelor 39 și 43 din Constituție în cazul articolului 17 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, Curtea a notat că interdicțiile în discuție urmăresc să asigure integritatea funcției judiciare și încrederea publicului în sistemul justiției. Cu privire la caracterul proporțional al acestei interdicții, Curtea a reținut că domeniul ei de aplicare vizează doar unele funcții din sectorul public, care implică un standard înalt de integritate și un grad înalt de răspundere,

Referitor la articolul 18 alin. (6) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, care stabilește că decizia completului de judecată care examinează contestația este irevocabilă din momentul emiterii, autorul excepției afirmă că acesta contravine articolelor 4, 8 și 119 din Constituție, din cauza lipsei gradului dublu de jurisdicție. Sub acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că nici Constituția, nici Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în toate procedurile judecătorești. Articolul 119 din Constituție stabilește că împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate pot exercita căile de atac „în condițiile legii". Dreptul la un dublu grad de jurisdicție, garantat de articolul 2 § 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană, se referă doar la unele cazuri din materia penală. Curtea reiterează că acest drept se realizează în condițiile legii și, prin urmare, este de competența legislatorului să instituie numărul căilor de atac și condițiile în care acestea pot fi exercitate, cu respectarea prevederilor Constituției (a se vedea DCC nr. 74 din 16 iunie 2022, §§ 20-21; DCC nr. 42 din 06 aprilie 2023, § 144; DCC nr. 71 din 6 iulie 2023, § 21.). Ținând cont de faptul că nu se poate constata vreo ingerință în articolul 119 din Constituție, Curtea reține că nici articolele 4 și 8 din Constituție nu sunt incidente.

Referitor la articolul 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, care prevede aplicarea efectelor nepromovării în special în privința candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, autorul sesizării pretinde că acesta constituie o încălcare a dreptului la respectarea vieții private, garantat de articolul 28 din Constituție. Cu referire la acest aspect, Curtea reține că articolul 8 din Convenție (corespondent al articolului 28 din Constituție) nu garantează, ca atare, dreptul de a fi numit/ales într-o funcție publică (a se vedea

De asemenea, Curtea observă că autorul sesizării a afirmat că articolul 20 alin. (4) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 atentează în mod nejustificat la dreptul subiectului la indemnizația unică pentru perioada în care persoana a activat în funcția de judecător, dar și la dreptul la pensia specială de judecător pentru perioada în care acesta a deținut funcția respectivă. Referitor la acest aspect, în Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025, Curtea a notat că Legea privind statutul judecătorului condiționează plata indemnizației unice de concediere a judecătorului de „demisia onorabilă" (a se vedea articolul 26 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului). Astfel, Curtea a reținut că subiecții care nu au promovat evaluarea și au fost eliberați din funcție în legătură cu aceasta nu mai întrunesc condiția de „demisie onorabilă" și nu mai sunt în drept să pretindă indemnizația unică de concediere (a se vedea HCC nr. 2 din 16 ianuarie 2025, § 225). Referitor la privarea de dreptul la pensie specială a subiectului care nu a promovat evaluarea, Curtea a reținut că dreptul judecătorului de a beneficia de pensie specială nu este absolut, acesta fiind condiționat de respectarea strictă și permanentă a cerințelor legale stabilite de legislație. Nepromovarea evaluării, în realitate, echivalează cu faptul că subiectul supus evaluării nu mai întrunește condițiile aferente activității de judecător care stau la baza acordării pensiei speciale. Prin urmare, nepromovarea evaluării conduce la faptul că subiectul evaluării nu îndeplinește sau încetează să mai îndeplinească condițiile legale prevăzute de legislația națională pentru acordarea pensiei speciale pe baza prevederilor contestate (

Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.