Decizie nr. 50 din 10.04.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 3 alin. (2) lit. b) și alin. (3), 4 alin. (5), 6 alin. (1) lit. b) și alin. (6), 7 alin. (1) lit. e), 9, 11 alin. (3), 17 alin. (2), (4) și (5) și 18 alin. (1) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, precum și a textului „în sensul literei e), membrul comisiei de evaluare trebuie să nu fi făcut parte dintr-un partid politic din Republica Moldova în ultimii 3 ani" din articolul II din Legea nr. 180 din 7 iulie 2023, ridicată de dna Mariana Ursachi, în dosarul nr. 3-32/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de către dnele judecătoare Stela Procopciuc, Stella Bleșceaga și Diana Stănilă de la Curtea Supremă de Justiție, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Dna Mariana Ursachi, judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, este subiect al evaluării externe a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, pe baza mecanismului instituit prin Legea nr. 65 din 30 martie 2023. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii i-a trimis Comisiei de evaluare informația referitoare la dna Mariana Ursachi, în calitate de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție.

La 5 noiembrie 2024, Comisia de evaluare a aprobat Raportul de evaluare[1] și i-a propus Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dna Mariana Ursachi.

Prin Hotărârea nr. 668/41 din 2 decembrie 2024[2], Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării și a dispus eliberarea din funcție a dnei Mariana Ursachi.

Nefiind de acord cu hotărârea menționată, dna Mariana Ursachi a contestat-o în fața Curții Supreme de Justiție.

În cadrul procedurii de examinare a contestației, dna Mariana Ursachi a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 3 alin. (2) lit. b) și alin. (3), 4 alin. (5), 6 alin. (1) lit. b) și alin. (6), 7 alin. (1) lit. e), 9, 11 alin. (3), 17 alin. (2), (4) și (5) și 18 alin. (1) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, precum și a sintagmei „în sensul literei e), membrul comisiei de evaluare trebuie să nu fi făcut parte dintr-un partid politic din Republica Moldova în ultimii 3 ani" din articolul II din Legea nr. 180 din 7 iulie 2023.

Printr-o încheiere din 13 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolelor 6 alin. (1) lit. b) și alin. (6), 7 alin. (1) lit. e), 11 alin. (3) și 17 alin. (2), (4) și (5) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, precum și a sintagmei „în sensul literei e), membrul comisiei de evaluare trebuie să nu fi făcut parte dintr-un partid politic din Republica Moldova în ultimii 3 ani" din articolul II din Legea nr. 180 din 7 iulie 2023. Totodată, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea în partea referitoare la articolele 3 alin. (2) lit. b) și alin. (3), 4 alin. (5), 9 și 18 alin. (1) din Legea nr. 65

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 180 din 7 iulie 2023 pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție sunt următoarele:

Autoarea sesizării pretinde că articolul 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 afectează viața privată și statutul constituțional de judecător. De asemenea, norma contestată autorizează entități și persoane străine să influențeze și să participe la realizarea obiectivelor de politică internă,

Potrivit autoarei sesizării, articolul 11 alin. (3) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 trebuie analizat din perspectiva scopului legal al procedurii de evaluare și a consecințelor restrângerii drepturilor constituționale. Astfel, autoarea pretinde că perioadele de evaluare nu urmăresc realizarea obiectivului evaluării și limitează în mod disproporționat drepturile constituționale ale subiecților evaluați. În acest sens, autoarea sesizării consideră că perioada de evaluare nu poate depăși perioada în care subiectul evaluării a exercitat funcția de judecător. Norma contestată nu stabilește această condiție și, din acest motiv, ea nu corespunde exigențelor de previzibilitate și nu asigură o protecție efectivă împotriva arbitrariului. Din aceste motive, autoarea excepției invocă încălcarea articolelor 22, 23 și 54 alin. (2) din Constituție.

Potrivit autoarei sesizării, articolul 17 alin. (4) și (5) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 atribuie procedurii de evaluare efecte punitive, de vreme ce nepromovarea evaluării conduce la eliberarea din funcție a subiectului, privarea de dreptul de a exercita anumite activități și limitarea drepturilor patrimoniale. De asemenea, autoarea sesizării pretinde că se atestă o diferență semnificativă a impactului procedurii de evaluare în raport cu diferite categorii de subiecți supuși evaluării. Astfel, evaluarea candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, pe de o parte, și a judecătorilor în funcție ai Curții Supreme de Justiție, pe de altă parte, reprezintă situații juridice diferite, motiv pentru care reglementările în discuție urmează a fi analizate prin prisma principiului egalității, în sensul definit de articolul 16 din Constituție. Autoarea excepției mai susține incidența articolelor 20, 21, 23 și 54 alin. (2) din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și din Legea nr. 180 din 7 iulie 2023, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză cu privire la examinarea contestației împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii privind acceptarea raportului de nepromovare a evaluării externe de către dna judecător Mariana Ursachi. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Curtea admite că prevederea contestată ar putea fi aplicată în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Obiecte ale excepției de neconstituționalitate sunt articolele 6 alin. (1) lit. b) și alin. (6), 7 alin. (1) lit. e), 11 alin. (3) și 17 alin. (2), (4) și (5) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, precum și sintagma „în sensul literei e), membrul comisiei de evaluare trebuie să nu fi făcut parte dintr-un partid politic din Republica Moldova în ultimii 3 ani" din articolul II din Legea nr. 180 din 7 iulie 2023. Curtea observă că articolele 6 alin. (1) lit. b) și alin. (6), 11 alin. (3) și 17 alin. (2), (4) și (5) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, precum și articolul II din Legea nr. 180 din 7 iulie 2023 au mai făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate, fiind pronunțate Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025 și Deciziile nr. 7 din 23 ianuarie 2025 și nr. 34 din 13 martie 2025.

Autoarea excepției susține că normele contestate contravin articolelor 1 alin. (3) (

Referitor la incidența articolelor 1 alin. (3), 2 și 7 din Constituție, Curtea a reținut că aceste articole comportă un caracter general și reprezintă imperative care stau la baza oricăror reglementări legale și nu pot constitui repere individuale și separate (a se vedea DCC nr. 112 din 16 septembrie 2024, § 14).

Cu privire la articolele 16 și 23 din Constituție, Curtea reține că acestea nu au o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocate, trebuie să existe o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 90 din 25 iulie 2023, § 19; DCC nr. 107 din 29 august 2023, § 19). De asemenea, articolul 54 din Constituție îi impune Curții un mod de analiză a caracterului proporțional al ingerințelor în drepturile fundamentale. Abia în cadrul analizei ingerinței abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituție, Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (a se vedea DCC nr. 101 din 29 august 2023, § 22).

Referitor la articolul 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, Curtea constată că autoarea a invocat incidența articolelor 39 și 116 din Constituție. Cu privire la incidența articolului 39 din Constituție, Curtea reține că prin argumentele prezentate autoarea sesizării nu a demonstrat calitatea de victimă a încălcării dreptului la administrare. Curtea constată că dispozițiile articolului 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 nu împiedică autoarea excepției să participe la administrarea treburilor publice nemijlocit sau prin reprezentant, nici nu-i limitează dreptul de acces, în condițiile legii, la o funcție publică (a se vedea,

În acest context, Curtea reiterează că excepția de neconstituționalitate nu manifestă doar o funcție preventivă, ci și una reparatorie, pentru că ea privește, în primul rând, situația concretă a părții lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia (DCC nr. 53 din 4 iunie 2024, § 21; DCC nr. 109 din 12 septembrie 2024, § 20). Prin urmare, Curtea reține că nu se poate constata vreo ingerință în articolul 39 din Constituție.

Cu privire la incidența articolului 116 din Constituție în cazul articolului 6 alin. (1) lit b) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, Curtea notează că preambulul Legii nr. 65 din 30 martie 2023 menționează că cea din urmă a fost adoptată în vederea asigurării integrității judecătorilor Curții Supreme de Justiție și sporirii încrederii societății în activitatea acesteia și în sistemul justiției. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că procedura de evaluare externă a integrității financiare și etice a procurorilor și judecătorilor are un caracter excepțional și face parte din reforma domeniului justiției. Această procedură urmărește să elimine din sistemul public judecătorii și procurorii lipsiți de integritate, să sporească încrederea cetățenilor în autoritatea judecătorească și în procuratură și a fost reglementată pentru că s-a constatat că mecanismele obișnuite de evaluare erau ineficiente (HCC nr. 2 din 16 ianuarie 2025, § 180). Totodată, comisiile nu au un statut permanent. Concluziile comisiilor cu privire la integritatea subiecților nu au un caracter obligatoriu pentru Consiliul Superior al Magistraturii sau pentru Consiliul Superior al Procurorilor (

Cu privire la articolele 6 alin. (6), 7 alin. (1) lit. e) și 17 alin. (2) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 și articolul II din Legea nr. 180 din 7 iulie 2023, Curtea menționează că autoarea excepției nu a prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituționale. Curtea reiterează că simpla trimitere la norma contestată, fără explicarea pretinsei neconformități cu prevederile constituționale incidente, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituțională i-ar înlocui pe autori în invocarea argumentelor de neconstituționalitate și ar efectua un control din oficiu (a se vedea,

Referitor la articolul 11 alin. (3) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 din perspectiva criticii sintagmei „dubii serioase", Curtea a constatat că s-a mai pronunțat cu privire la această noțiune în contextul evaluării externe a judecătorilor și a procurorilor. Astfel, în Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025 (§ 99), Curtea a stabilit că expresia „dubii serioase" implică mai curând o probabilitate ridicată, fără a se ridica la nivelul certitudinii. Totodată, într-o opinie

Referitor la articolul 11 alin. (3) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 sub aspectul perioadei de evaluare, în Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025 și în Decizia nr. 34 din 13 martie 2025, Curtea a analizat dacă perioada de evaluare de 12 ani corespunde articolului 22 din Constituție. În acele cauze, Curtea a notat că articolul 11 alin. (6) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 prevede că la aprecierea respectării criteriilor prevăzute la alin. (2) și (3) se ține cont de prevederile legale existente la momentul săvârșirii faptelor respective. Prin urmare, nu se poate pune problema retroactivității legii din perspectiva articolului 22 din Constituție. Mai mult, Curtea a reținut că, în opinia Comisiei de la Veneția (CDL-AD(2023)023, 13 iunie 2023, § 20), perioada de 12 ani nu pare să impună o sarcină excesivă, având în vedere că judecătorii aveau obligația să-și declare veniturile încă din anul 2002 (a se vedea,

Cu privire la articolul 17 alin. (4) și (5) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, care stabilește consecințele nepromovării evaluării externe, autoarea sesizării a invocat incidența articolelor 16, 20, 21, 23 și 54 alin. (2) din Constituție.

Cu privire la pretinsul tratament discriminatoriu al prevederilor contestate (articolul 16 din Constituție), Curtea a reținut că deși acest argument vizează domeniul de aplicare al legilor contestate din perspectiva subiecților care vor fi și care nu vor fi evaluați, autoarea sesizării nu a contestat normele legale care stabilesc aceste categorii și nu a prezentat argumente care să demonstreze aplicabilitatea articolului 20 din Constituție, limitându-se doar la invocarea normei constituționale în discuție. Astfel, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea sesizări, Curtea ar înlocui pe autoarea acesteia la formularea unor critici de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr. 117 din 8 septembrie 2022, §§ 14-15; DCC nr. 107 din 29 august 2023, § 18 și jurisprudența citată acolo). Prin urmare, Curtea nu a constatat incidența articolelor 16 și 20 din Constituție.

Referitor la incidența articolului 21 din Constituție, care garantează principiul prezumției nevinovăției, Curtea a reținut că aplicabilitatea acestui principiu este condiționată de existența unei acuzații în materie penală (DCC nr.81 din 18 iulie 2023, §§ 22-25). În Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025 (§§ 76-80), Curtea a reținut că procedura de evaluare nu are un caracter penal. Din acest motiv, Curtea nu poate constata incidența articolului 21 din Constituție.

Ținând cont de faptul că nu se poate constata incidența vreunui drept constituțional, Curtea reține că nici articolele 1 alin. (3), 2, 7, 23 și 54 alin. (2) din Constituție nu sunt incidente.

Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.