Decizie nr. 112 din 16.09.2024

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională la 22 august 2024, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, de către dl Vladimir Voronin și dna Diana Caraman, deputați în Parlamentul Republicii Moldova. La 26 august 2024, autorii sesizării au depus un supliment la sesizare.

Autorii sesizării i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea textelor „cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Președintelui” și „funcție, însă nu mai târziu de” conținute de articolul 135 alin. (2) din Codul electoral, precum și a Hotărârii Parlamentului nr. 122 din 16 mai 2024 cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova.

Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele: Articolul 135 Stabilirea datei alegerilor „(1) Data alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor. (2) Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se organizează cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Președintelui în funcție, însă nu mai târziu de termenul stabilit la art. 90 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova. (3) În caz de vacanță a funcției de Președinte al Republicii Moldova în urma demisiei, demiterii, a imposibilității definitive de a-și exercita atribuțiile sau a decesului, alegerile se organizează în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța.”

Prevederile relevante ale Hotărârii Parlamentului nr. 122 din 16 mai 2024 cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova sunt următoarele: „În temeiul art.78 din Constituția Republicii Moldova și al art.135 din Codul electoral nr.325/2022, Parlamentul adoptă prezenta hotărâre. Art.1. – Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se stabilesc pentru data de 20 octombrie 2024. Art.2. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.” ÎN DREPT I. Argumentele autorilor sesizării

Autorii sesizării au menționat că prevederile articolului 135 alin. (2) din Codul electoral trebuie să fie adoptate fără să se depășească limitele constituționale temporale stabilite de articolul 90 alin. (4) din Constituție. Astfel, legislatorul constituant a stabilit expres la articolul 90 alin. (4) din Constituție termenul în interiorul căruia Parlamentul urmează să stabilească data alegerilor Președintelui Republicii Moldova, adică faptul că alegerile trebuie să aibă loc „în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte”.

Autorii notează că la stabilirea datei alegerilor Președintelui Parlamentul trebuie să ia în calcul principiul periodicității, exigență impusă de Constituție. Așadar, la adoptarea normei contestate, Parlamentul și-a depășit competențele constituționale și a instituit o perioadă mai mare, de până la cinci luni, pentru organizarea alegerilor Președintelui.

Potrivit autorilor sesizării, textul „cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Președintelui” din articolul 135 alin. (2) din Codul electoral nu se încadrează în normele constituționale, din perspectiva termenului constituțional în interiorul căruia urmează să se desfășoare alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. În opinia autorilor, alegerile prezidențiale pot fi organizate după data la care expiră mandatul în discuție și doar în limitele termenului stabilit expres de norma constituțională de la articolul 90 alin. (4) din Constituție.

Așadar, autorii au pretins încălcarea articolelor 1 alin. (3), 2, 4, 7, 23, 38, 54, 66, 78, 79 alin. (2), 80 și 90 din Constituție. II. Aprecierea Curții

Examinând respectarea, în prezenta cauză, a condițiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudența sa constantă, Curtea reține că, în conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor și hotărârilor Parlamentului ține de competența sa ratione materiae .

În conformitate cu articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, deputații sunt abilitați cu prerogativa sesizării Curții Constituționale. Autorii acestei sesizări sunt deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Obiectul sesizării îl constituie prevederile menționate la § 2 de mai sus. Aceste prevederi nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate. Totodată, Curtea constată că autorii sesizării nu au prezentat critici de neconstituționalitate cu privire la textul „funcție, însă nu mai târziu de” din articolul 135 alin. (2) din Codul electoral. Astfel, dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituțională s-ar substitui autorilor în invocarea argumentelor de neconstituționalitate și ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr. 116 din 8 septembrie 2022, § 24; DCC nr. 195 din 21 decembrie 2023, § 26).

Autorii sesizării au notat că dispozițiile contestate contravin articolelor 1 alin. (3) ( preeminența dreptului ), 2 ( suveranitatea și puterea de stat ), 4 ( drepturile și libertățile omului ), 7 ( Constituția, Lege Supremă ), 23 ( dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle ), 38 ( dreptul de vot și dreptul de a fi ales ), 54 ( restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ), 66 ( atribuțiile de bază ale Parlamentului ), 78 ( alegerea Președintelui ), 79 alin. (2) ( validarea mandatului și depunerea jurământului de către Președintele Republicii Moldova ), 80 ( durata mandatului Președintelui Republicii Moldova ) și 90 ( vacanța funcției Președintelui Republicii Moldova ) din Constituție.

Cu privire la incidența articolelor 1 alin. (3), 2, 4, și 7 din Constituție, Curtea reține că, în prezenta cauză, aceste norme comportă un caracter general și nu pot reprezenta repere individuale și separate, ci trebuie coroborate cu alte prevederi din Constituție, care trebuie să fie aplicabile (a se vedea HCC nr. 9 din 26 martie 2024, § 41; DCC nr. 190 din 21 decembrie 2023, § 25).

De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că articolele 23 și 54 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinței abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituție Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr. 3 din 14 ianuarie 2021, § 22; HCC nr. 16 din 20 mai 2021, § 35; DCC nr. 112 din 15 iulie 2021, § 22).

Referitor la aplicabilitatea articolului 38 din Constituție, nu există vreo aparență de încălcare a drepturilor pe care le garantează acesta – dreptul la vot și dreptul de a fi ales –, de vreme ce prevederile contestate prevăd chiar organizarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și stabilirea datei acestora, nu interdicția sau vreun impediment de a le desfășura. Prin urmare, articolul 38 din Constituție nu este incident în prezenta cauză.

Pornind de la faptul că, în principal, criticile autorilor sesizării se raportează la articolele 90 alin. (4) și 79 alin. (2) din Constituție, Curtea, în analiza sa, va avea în vedere aceste articole, dar și articolele 78 alin. (6), 80, 91 din Constituție în lumina jurisprudenței Curții Constituționale. A. Referitor la incidența articolului 90 alin. (4) din Constituție

Autorii sesizării au susținut că textul „cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Președintelui” din articolul 135 alin. (2) din Codul electoral ar veni în contradicție cu dispozițiile articolului 90 alin. (4) din Constituție, deoarece ar extinde termenul constituțional al alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova de la 2 luni din data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte la 5 luni. În opinia lor, cadrul temporal pentru organizarea alegerilor prezidențiale poate fi stabilit posterior datei la care expiră mandatul de 4 ani al Președintelui și doar în limitele termenului de 2 luni indicat la articolul 90 alin. (4) din Constituție.

Pe de o parte, Curtea reține că cadrul temporal de la articolul 90 alin. (4) din Constituție, la care autorii sesizării își raportează criticile, vizează alegerile prezidențiale organizate în cazul în care a intervenit vacanța acestei funcții .

În Hotărârea nr. 43 din 14 decembrie 2000, Curtea a constatat că reglementarea vacanței funcției Președintelui Republicii Moldova în articolul 90 din Constituție își are rațiunea în instituirea interimatului funcției reglementat de articolul 91 din Constituție. Curtea reiterează că funcția de Președinte al Republicii Moldova devine vacantă și nu mai este ocupată doar în caz de: (i) deces; (ii) imposibilitate definitivă de a-și exercita atribuțiile; (iii) demisie; sau (iv) demitere și presupune o încetare a unui mandat în exercițiu (a se vedea HCC nr. 43 din 14 decembrie 2000, § 3). Cazurile de mai sus reprezintă situații juridice obiective sau subiective care fac mandatul vacant și explică de ce acesta nu a fost dus până la capăt (a se vedea HCC nr. 43 din 14 decembrie 2000, § 3; HCC nr. 2 din 8 februarie 2011, § 4; DCC nr. 8 din 16 martie 2016, §§ 18-19). Dacă funcția de Președinte devine vacantă, interimatul acesteia este asigurat, în ordine, de Președintele Parlamentului sau de Primul-ministru (articolul 91 din Constituție), iar autoritățile competente au obligația ca, în termen de 2 luni de la data la care a survenit vacanța, să organizeze alegeri pentru un nou Președinte (articolul 90 alin. (4) din Constituție).

Pe de altă parte, Curtea observă că textul „cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Președintelui” din articolul 135 alin. (2) din Codul electoral vizează alegerile prezidențiale organizate în cazul expirării mandatului de 4 ani .

Cu referire la organizarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova în cazul expirării duratei de 4 ani a mandatului, din perspectivă constituțională, Curtea reține următoarele.

Curtea notează că articolul 80 din Constituție stabilește în alineatele (1) și (2) durata mandatului de Președinte al Republicii Moldova, precizând când începe și când sfârșește acest mandat. Așadar, mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani. Curgerea termenului de 4 ani începe la data depunerii jurământului și încetează la data depunerii jurământului de către Președintele nou ales.

Curtea constată că din coroborarea celor două alineate ale articolului 80 din Constituție rezultă cert că intervalul de timp dintre două jurăminte nu poate fi mai mic de 4 ani. Jurământul depus de Președintele nou ales este punctul de delimitare între două mandate: mandatul care a expirat încetează, iar mandatul Președintelui nou ales începe. De asemenea, aceste dispoziții evidențiază intenția legislatorului constituant de a organiza alegeri prezidențiale în mod periodic, o dată la 4 ani, astfel încât mandatul Președintelui nou ales să succeadă mandatului expirat.

În jurisprudența sa, Curtea a menționat că alin. (2) din articolul 80 se referă la perioada cuprinsă între data expirării mandatului de 4 ani și data depunerii jurământului de către Președintele nou ales (a se vedea HCC nr. 43 din 14 decembrie 2000, § 4). În aceeași hotărâre, Curtea a reținut că Constituția „nu a stabilit expres nici cazurile, nici perioada pentru care Președintele își va continua exercitarea mandatului” al cărui termen a expirat. Este cert faptul că, pentru realizarea principiului continuității puterii, mandatul Președintelui în exercițiu continuă până la depunerea jurământului de către Președintele nou ales. În acest caz, mandatul de Președinte continuă să fie ocupat pe baza normei constituționale de către Președintele în exercițiu. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a menționat că exercitarea după patru ani „a atribuțiilor Președintelui Republicii Moldova până la depunerea jurământului de către Președintele nou ales nu poate fi calificată ca exercitare a interimatului” (a se vedea Decizia nr. 8 din 16 martie 2016, § 22).

Având în vedere raționamentele de mai sus, cadrul temporal stabilit în prevederile contestate vizează organizarea alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova în cazul expirării duratei de 4 ani a mandatului și reprezintă o situație juridică distinctă de cea stabilită la articolul 90 alin. (4) din Constituție.

Prin urmare, Curtea nu poate reține afirmația autorilor sesizării raportată la articolul 90 alin. (4) din Constituție potrivit căreia autoritățile competente ar fi îndreptățite să stabilească un cadru temporal pentru alegerile prezidențiale exclusiv după data la care expiră termenul de 4 ani al mandatului Președintelui în exercițiu și în limitele termenului de 2 luni.

Curtea notează că nicio normă constituțională nu stabilește, în mod expres, un cadru temporal în limitele căruia să fie organizate și desfășurate alegerile prezidențiale în cazul în care mandatul de 4 ani al Președintelui în exercițiu expiră. Această chestiune a fost lăsată pentru reglementare în sarcina legislatorului (articolul 78 alin. (6) din Constituție).

Având în vedere articolul 80 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia mandatul de Președinte durează 4 ani, coroborat cu articolul 78 alin. (6) din Constituție, Curtea conchide că Parlamentul este competent să reglementeze o procedură de alegere a Președintelui Republicii Moldova pentru cazul în care mandatul expiră. Această procedură trebuie să asigure depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituțională la expirarea mandatului de 4 ani al Președintelui în exercițiu sau într-un termen cât mai restrâns de la expirarea acestuia. Procedura de alegere a noului Președinte trebuie să înceapă în timp util până la expirarea mandatului Președintelui în exercițiu. Stabilirea cadrului temporal în interiorul căruia urmează să fie organizate alegerile prezidențiale în cazul expirării duratei de 4 ani a mandatului reprezintă un aspect important al procesului electoral și o premisă a asigurării periodicității alegerilor în discuție.

În acest caz, Curtea notează că textul „cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Președintelui” din articolul 135 alin. (2) din Codul electoral asigură succesiunea și alternanța mandatelor . Curtea consideră că Parlamentul a reglementat cadrul temporal în interiorul căruia se vor organiza alegerile prezidențiale în acord cu coordonatele democrației constituționale și cu asigurarea succesiunii firești a mandatelor.

Curtea observă că o practică a organizării alegerilor prezidențiale înainte de expirarea mandatului Președintelui în exercițiu a fost acceptată și la scrutinul prezidențial din anul 2020. Deși mandatul de patru ani al Președintelui ales în 2016 expira pe data de 23 decembrie 2020, alegerile unui nou Președinte au avut loc în două tururi pe 1 și 15 noiembrie 2020, ambele tururi petrecute anterior datei la care expira mandatul predecesorului. Rezultatele alegerilor au fost confirmate prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 30 din 10 decembrie 2020, iar candidatul a cărui alegere a fost validată a depus jurământul pe data de 24 decembrie 2020 și la această dată a intrat în exercițiul funcției.

Având în vedere cele menționate, precum și faptul că nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, Curtea stabilește că atât considerentele, cât și dispozitivul Hotărârii nr. 43 din 14 decembrie 2000, precum și considerentele DCC nr. 8 din 16 martie 2016 își mențin forța juridică în prezenta cauză.

Prin urmare, textul „cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Președintelui” din articolul 135 alin. (2) din Codul electoral nu face incident articolul 90 alin. (4) din Constituție. B. Referitor la incidența articolului 79 alin. (2) din Constituție

Autorii sesizării au susținut că textul contestat din articolul 135 alin. (2) din Codul electoral împreună cu Hotărârea Parlamentului nr. 122 din 16 mai 2024, prin care s-a stabilit data de 20 octombrie 2024 ca dată a alegerii Președintelui Republicii Moldova, în coroborare cu obligația constituțională a candidatului la funcția de Președinte al Republicii de a depune jurământul în termen de 45 de zile după alegeri (articolul 79 alin. (2) din Constituție) ar face, din perspectivă temporală, să se suprapună exercitarea a două mandate de Președinte: mandatul Președintelui în exercițiu, care expiră în data de 24 decembrie 2024, și mandatul Președintelui nou ales la 20 octombrie 2024 sau, după caz, la 3 noiembrie 2024, care ar trebui să depună jurământul în maxim 45 de zile. În opinia lor, calculul zilelor în discuție ar trebui să înceapă de la una din aceste date.

Curtea subliniază că nu poate exista o suprapunere a mandatelor Președinților, i.e. al Președintelui cu mandat expirat și al Președintelui nou ales, de vreme ce Președintele al cărui mandat a expirat își poate exercita funcția, potrivit articolului 80 alin. (2) din Constituție, până la depunerea jurământului de către Președintele nou ales.

Mai mult, Curtea observă că autorii sesizării își bazează ipoteza pe o interpretare proprie a textului constituțional „[…] cel târziu la 45 de zile după alegeri [...]” din articolul 79 alin. (2) din Constituție, căruia îi dă înțelesul de „cel târziu la 45 de zile după data alegerii”.

Curtea reține că alegerea Președintelui Republicii Moldova reprezintă o procedură reglementată inclusiv prin lege organică (a se vedea articolul 78 alin. (6) din Constituție), i.e. de Codul electoral, care se încheie cu confirmarea rezultatului alegerilor și cu validarea alegerii candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova de către Curtea Constituțională (articolul 79 alineatele (1) și (2) din Constituție).

Curtea consideră că expresia „după alegeri” din articolul 79 alin. (2) din Constituție este indispensabil legată de confirmarea rezultatului alegerilor și de validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova de către Curtea Constituțională. De la emiterea acestor acte trebuie calculat termenul constituțional de 45 de zile.

Prin urmare, Curtea reține că textul contestat din articolul 135 alin. (2) din Codul electoral nu afectează articolul 79 alin. (2) din Constituție. Acest capăt de sesizare este inadmisibil. C. Referitor la Hotărârea Parlamentului nr. 122 din 16 mai 2024 cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova

Curtea subliniază că Hotărârea Parlamentului nr. 122 din 16 mai 2024 conține o singură dispoziție de substanță: „Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se stabilesc pentru data de 20 octombrie 2024.” Această Hotărâre a fost adoptată inclusiv pe baza articolului 135 alin. (2) din Codul electoral și vizează doar stabilirea datei alegerilor. Sub acest aspect, raportată fiind la Codul electoral, Hotărârea Parlamentului reprezintă un act de punere în aplicare a normei contestate.

Având în vedere că textul „cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Președintelui” din articolul 135 alin. (2) din Codul electoral nu afectează articolele 79 alin. (2) și 90 alin. (4) din Constituție, nici Hotărârea Parlamentului nr. 122 din 16 mai 2024 nu afectează aceste dispoziții. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) litera a), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională, D E C I D E: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea depusă de către dl Vladimir Voronin și dna Diana Caraman, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, privind verificarea constituționalității textelor „cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Președintelui” și „funcție, însă nu mai târziu de” conținute de articolul 135 alin. (2) din Codul electoral, precum și a Hotărârii Parlamentului nr. 122 din 16 mai 2024 cu privire la stabilirea datei alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 16 septembrie 2024 DCC nr. 112 Dosarul nr. 176a/2024