Decizie nr. 12 din 31.01.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, ridicată de dl avocat Iurie Mărgineanu, în interesele dnei Veronica Cupcea, în dosarul nr. 3-23/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de către un complet de judecători format din dl Ion Malanciuc și dnele Oxana Parfeni și Diana Stănilă, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a adoptat o decizie prin care a constatat nepromovarea evaluării externe de către dna Veronica Cupcea. Nefiind de acord cu hotărârea menționată, dna Veronica Cupcea a contestat-o în fața Curții Supreme de Justiție.

În cadrul procedurii de examinare a contestației, dl avocat Iurie Mărgineanu a ridicat, în interesele dnei Veronica Cupcea, excepția de neconstituționalitate a textului „membri - la propunerea partenerilor de dezvoltare, aprobați cu votul a 3/5 din deputații aleși" din articolul 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Printr-o încheiere din 3 octombrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Curtea Supremă de Justiție a trimis sesizarea la Curtea Constituțională.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor sunt următoarele:

Autorul sesizării pretinde că Comisia de evaluare acționează în regim de putere publică în procesul de executare a legilor și în relația sa directă cu cetățeanul. Decizia Comisiei de evaluare este un act administrativ individual care produce efecte juridice de drept substanțial în sfera juridică a destinatarilor. Totodată, pe baza Legii nr. 26 din 10 martie 2022, Comisia emite decizii care afectează viața privată și statutul constituțional al judecătorilor. Astfel, norma contestată autorizează entități și persoane străine să influențeze și să participe la realizarea obiectivelor de politică internă,

Potrivit autorului sesizării, Constituția nu autorizează nicio procedură infraconstituțională de limitare a suveranității naționale prin exercitarea activității de administrare a treburilor publice de către persoane străine.

Potrivit autorului sesizării, din prevederile contestate rezultă că scopul limitării dreptului de acces la justiție al subiectului evaluat se reduce la menținerea controlului jurisdicțional al organelor de evaluare în privința procedurii de evaluare, golind de substanță dreptul de acces la justiție administrativă, în sensul articolului 53 din Constituție.

Din acest motiv, autorul susține că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3), 2, 39 și 53 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, ține de competența Curții Constituționale.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă articolul 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză cu privire la examinarea contestației împotriva deciziei Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării externe de către dna Veronica Cupcea. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Curtea admite că prevederea contestată ar putea fi aplicată în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 76 din 27 iunie 2024, § 16).

Autorul a afirmat incidența articolelor 1 alin. (3) (

Referitor la incidența articolelor 1 alin. (3) și 2 din Constituție, Curtea a reținut că aceste articole comportă un caracter general și reprezintă imperative care stau la baza oricăror reglementări legale și nu pot constitui repere individuale și separate (a se vedea DCC nr. 112 din 16 septembrie 2024, § 14).

Referitor la incidența articolului 39 din Constituție, Curtea reține că prin argumentele prezentate autorul sesizării nu a demonstrat calitatea de victimă a încălcării dreptului la administrare. Curtea constată că articolul 5 alin. (1) lit. b) din Legea 26/2022 nu împiedică autorul excepției să participe la administrarea treburilor publice nemijlocit sau prin reprezentant, nici nu-i limitează dreptul de acces la o funcție publică.

În acest context, Curtea reiterează că excepția de neconstituționalitate nu manifestă doar o funcție preventivă, ci și una reparatorie, pentru că ea privește, în primul rând, situația concretă a părții lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia (DCC nr. 53 din 4 iunie 2024, § 21; DCC nr. 109 din 12 septembrie 2024, § 20).

Ținând cont de faptul că nu se poate constata vreo ingerință în articolul 39 din Constituție, Curtea reține că nici articolele 1 alin. (3) și 2 din Constituție nu sunt incidente.

Cu referire la aplicabilitatea articolului 53 din Constituție, deși autorul sesizării nu a argumentat corespunzător incidența acestuia, Curtea notează că în cazul existenței unui pretins drept vătămat printr-o decizie a Comisiei de evaluare, aceasta poate fi supusă controlului judiciar, potrivit procedurii stabilite de articolul 14 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Prin urmare, Curtea nu poate reține nici aplicabilitatea articolului 53 din Constituție.

Pe baza celor menționate

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.