Decizie nr. 103 din 05.08.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 33 alin. (3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, ridicată de dl avocat Vitalie Nagacevschi, în interesele dlui Alexei Musteață, parte în dosarul nr. 3ra-654/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători de la Curtea Supremă de Justiție format din doamnele judecătoare Stela Procopciuc și Diana Stănilă și domnul Ion Malanciuc, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție

Circumstanțele litigiului principal, astfel cum au fost prezentate de autorul excepției, pot fi rezumate după cum urmează.

La 30 mai 2019, la Autoritatea Națională de Integritate a fost depusă o sesizare privind posibila încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către dl Alexei Musteață, fost controlor de stat în cadrul Consiliului Concurenței.

La 17 august 2020, un inspector de integritate a constatat că dl Alexei Musteață a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale prin includerea unor date incomplete și eronate în declarațiile de avere și interese personale depuse în perioada 2015-2019. Totodată, inspectorul a constatat existența unei diferențe substanțiale, în cuantum de 556 456 lei, între averea dobândită și veniturile realizate de către dl Alexei Musteață împreună cu familia pe durata exercitării funcției publice, precum și caracterul nejustificat al mijloacelor financiare în aceeași sumă, investite în achiziționarea unui apartament.

Dl Alexei Musteață a contestat actul menționat mai sus în instanța de judecată.

Printr-o Hotărâre a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată a fost admisă, iar actul de constatare a fost anulat. ANI a declarat apel împotriva acestei hotărâri, însă, prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 3 mai 2023, apelul a fost respins. Ulterior, ANI a formulat recurs împotriva deciziei Curții de Apel.

La 4 decembrie 2024, dl avocat Vitalie Nagacevschi, acționând în interesele dlui Alexei Musteață, a depus o cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului 33 alin. (3) din Legea privind Autoritatea Națională de Integritate.

Printr-o încheiere din 15 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a transmis sesizarea către Curtea Constituțională, spre soluționare.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate sunt următoarele:

Autorul excepției susține că articolul 33 alin. (3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nu reglementează în mod clar termenul în care poate fi efectuat controlul averii, emis actul de constatare și inițiată procedura de confiscare a averii nejustificate. În acest context, autorul excepției consideră că este încălcat articolul 23 alin. (2) din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției îl constituie articolul 33 alin. (3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Curtea constată că aceste prevederi nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect controlul legalității unui act de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate privind controlul averii și intereselor dlui Alexei Musteață (a se vedea §§ 4-8

Autorul excepției a susținut că prevederile contestate încalcă articolul 23 alin. (2) (

În jurisprudența sa, Curtea a precizat că articolul 23 din Constituție nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calității legii, trebuie să existe o ingerință într-un drept fundamental. Curtea a stabilit că problema calității unei legi nu reprezintă o problemă de constituționalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (DCC nr. 38 din 30 martie 2021, § 17; DCC nr. 23 din 22 februarie 2022, § 14).

Curtea constată că autorul excepției nu și-a motivat sesizarea raportându-și argumentele la unul sau mai multe drepturi fundamentale garantate de Constituție. Critica sa pretinde doar neclaritatea prevederilor contestate. Astfel, pentru că autorul nu a demonstrat incidența vreunui drept fundamental, Curtea nu poate efectua o analiză a calității normelor contestate prin prisma articolului 23 alin. (2) din Constituție (a se vedea, spre exemplu, DCC nr. 52 din 8 aprilie 2021, §§ 17-18; DCC nr. 73 din 16 iunie 2022, § 20).

Prin urmare, pe baza celor menționate mai sus, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.