Decizie nr. 66 din 13.06.2024

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 13 alineatele (1) și (7) și 14 alineatele (1) și (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, ridicată de dl avocat Vladimir Grosu, în interesele dnei Natalia Gavrilenco, în dosarul nr. 3-1/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție pentru examinarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, format din domnul Ion Malanciuc și doamnele Oxana Parfeni și Aliona Donos, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. ÎN FAPT A. Circumstanțele litigiului principal

Prin Hotărârea nr. 79/6 din 15 aprilie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat un concurs pentru numirea unui membru în componența Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor din rândul reprezentanților societății civile.

La 23 mai 2022, dna Natalia Gavrilenco a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de participare la concurs și dosarul cu actele necesare.

La 9 iunie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a trimis lista candidaților la funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor din rândul societății civile, către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților pentru inițierea procedurii de evaluare. În lista menționată era înscrisă doar dna Natalia Gavrilenco.

La 23 iunie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii i-a solicitat dnei Natalia Gavrilenco să reconfirme disponibilitatea de a participa la concursul pentru ocuparea funcției de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor din partea societății civile.

La 31 iulie 2023, dna Natalia Gavrilenco a depus o cerere de completare a dosarului de participare la concurs.

La 1 decembrie 2023, dna Natalia Gavrilenco a primit un e-mail prin care a fost informată despre modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei pentru a reglementa evaluarea candidaților în temeiul Legii nr. 26 din 10 martie 2022.

La 4 decembrie 2023, dna Natalia Gavrilenco a depus o cerere prin care a anunțat despre retragerea sa din concursul public pentru că acesta durează o perioadă îndelungată, și, între timp, a acceptat o ofertă de angajare.

La 7 decembrie 2023, Comisia vetting a anunțat începerea evaluării candidaților la funcțiile anunțate în Colegiile specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii și a publicat lista candidaților.

La 26 decembrie 2023, Comisia vetting a informat-o pe dna Natalia Gavrilenco că în ședință închisă din 22 decembrie 2023 a decis satisfacerea cererii ei de retragere din concurs.

La 30 decembrie 2023, dna Natalia Gavrilenco a formulat o acțiune împotriva deciziei Comisiei vetting din 22 decembrie 2023, considerând că aceasta îi afectează reputația profesională.

În ședința de judecată, dl avocat Vladimir Grosu a ridicat, în interesele dnei Natalia Gavrilenco, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 13 alineatele (1) și (7) și 14 alineatele (1) și (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Prin Încheierea din 1 februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție." Articolul 28 Viața intimă, familială și privată „Statul respectă și ocrotește viața intimă, familială și privată."

Prevederile relevante ale Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor sunt următoarele: [...]" Articolul 13 Decizia Comisiei de evaluare „(1) În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv . [...] (7) Decizia Comisiei de evaluare, redactată în limba română, se expediază candidatului, la adresa electronică a acestuia, și instituției responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului. În aceeași zi, Comisia de evaluare publică pe pagina sa web oficială informația dacă candidatul a promovat sau nu evaluarea. În cazul în care candidatul, în termen de 48 de ore de la momentul expedierii deciziei, nu notifică Comisia de evaluare despre refuzul său privind publicarea, decizia cu referire la evaluarea sa se publică pe pagina web a instituției responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului în formă depersonalizată, cu excepția numelui și prenumelui candidatului, care rămân publice ." Articolul 14 Contestarea deciziei Comisiei de evaluare „(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile . [...] (7) Prin derogare de la prevederile art.195 din Codul administrativ nr.116/2018, cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se examinează în decurs de 10 zile. [...]" ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul excepției susține că dispozițiile contestate ale articolului 13 alin. (1) și alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, care prevăd că retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv, reprezintă de fapt o sancționare a candidatului retras din concurs, care poate fi supus stigmatizării, cu potențialul de a afecta grav demnitatea și reputația acestuia, ceee ce încalcă dreptul persoanei la viața privată și dreptul la buna reputație. De asemenea, autorul excepției consideră că și publicarea deciziei sau datelor cu caracter personal ale candidaților la concurs supuși evaluării reprezintă o ingerință în dreptul acestora la respectarea vieții private.

Autorul excepției menționează că prevederile contestate ale articolului 14 alin. (1) și alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, care se referă la termenul în care poate fi contestată Decizia Comisiei de evaluare și, respectiv, termenul de examinare a cererii de contestare a Deciziei Comisiei de evaluare, stabilesc un termen extrem de scurt pentru a-și putea apăra interesele în instanța de judecată, fapt care îngrădește accesul liber la justiție.

Prin urmare, autorul excepției pretinde că prevederile contestate contravin articolelor 20 și 28 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de dl avocat Vladimir Grosu, în interesele dnei Natalia Gavrilenco, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textele „Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv" din alin. (1) și „[...] decizia cu referire la evaluarea sa se publică pe pagina web a instituției responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului în formă depersonalizată, cu excepția numelui și prenumelui candidatului, care rămân publice" din alin. (7) din articolul 13 și articolul 14 alin. (1) și alin. (7) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Dispozițiile criticate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva acelorași critici de neconstituționalitate.

Curtea a stabilit în jurisprudența sa, ca o condiție de admisibilitate a sesizării privind excepția de neconstituționalitate, și faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluționarea cauzei (a se vedea HCC nr. 2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

Excepția a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect o contestație formulată împotriva unei decizii a Comisiei de evaluare. Prin această decizie, s-a constatat că retragerea reclamantei din concurs a fost echivalată cu necalificarea. Prin Încheierea din 1 februarie 2024, Completul special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție pentru examinarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a reținut că normele contestate sunt pertinente soluționării litigiului dedus judecății.

Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (DCC nr. 14 din 7 februarie 2023, § 21; DCC nr. 174 din 7 decembrie 2023, § 20).

Curtea reține că autorul excepției a invocat articolele 20 ( accesul liber la justiție ) și 28 ( viața intimă, familială și privată ) din Constituție.

Referitor la incidența articolului 20 din Constituție, Curtea reține că acesta stabilește că orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

În Decizia nr. 42 din 6 aprilie 2023, Curtea a reținut că dreptul candidaților nepromovați care au formulat contestații și urmăresc să participe la concurs trebuie ponderat cu interesul candidaților promovați și cu interesul statului de a finaliza procedura de concurs. Astfel, Curtea a reținut că articolul 14 alin. (1) din Lege le permite candidaților să conteste decizia Comisiei de evaluare. Acest remediu le permite candidaților care nu au promovat evaluarea să obțină o redresare a drepturilor afectate prin decizia Comisiei. De asemenea, legislatorul a stabilit un termen restrâns de examinare a contestațiilor pentru a le permite candidaților să participe la alegeri/concurs în cazul admiterii contestației (articolul 14 alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022) (a se vedea §§ 139-140).

În prezenta cauză, Curtea observă că autorul sesizării susține că atât termenul de 5 zile de contestare a deciziei Comisiei de evaluare (articolul 14 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022), cât și termenul de 10 zile stabilit pentru examinarea consestației de către Curtea Supremă de Justiție (articolul 14 alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022) sunt termene procesuale extrem de scurte și nu reprezintă perioade de timp rezonabile pentru a sesiza instanța și, respectiv, pentru a-și pregăti poziția de apărare.

Curtea menționează că dreptul de acces la un tribunal stabilește că persoanele trebuie să dețină posibilitatea clară și concretă de a contesta un act care constituie o ingerință în exercitarea drepturilor lor. Acest drept nu este un drept absolut, ci poate fi supus limitărilor. Limitările accesului la o instanță trebuie să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim și să fie proporționale, pentru a nu afecta însăși esența dreptului. Această afirmație este valabilă și pentru normele de natură procedurală care stabilesc termene în interiorul cărora persoanele ar putea formula o contestație ( Marc Brauer v. Germania , 1 septembrie 2016, § 36). Folosirea termenelor de prescripție urmărește să asigure buna-administrare a justiției și respectarea, în special, a principiului securității juridice. Durata termenului este o chestiune în privința căreia statul dispune de o marjă de apreciere, cu condiția ca termenul să nu fie atât de scurt, încât să fie inacceptabil ( J.A. Pye (Oxford) Ltd și J.A. Pye (Oxford) Land Ltd v. Regatul Unit , 30 august 2007, §§ 70-71). De principiu, instituirea unor termene scurte pentru formularea unei contestații nu ridică, per se, o problemă pe baza articolului 6 § 1 din Convenția Europeană (a se vedea Mamikonyan v. Armenia , 16 martie 2010, § 29; Marc Brauer v. Germania , 1 septembrie 2016, § 36; DCC nr. 183 din 20 decembrie 2022, § 22; DCC nr. 137 din 26 octombrie 2023, § 20).

Curtea reține că reglementarea de către legislator, în limitele competenței care i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - material sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, reprezintă o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, garantate deopotrivă. Curtea Europeană a reținut, în jurisprudența sa, că termenele legale de prescripție, care constituie una dintre restricțiile legitime ale dreptului la un tribunal, servesc mai multor scopuri importante, și anume asigurării securității juridice și a caracterului definitiv, protejării potențialilor pârâți de pretenții vechi care ar putea fi dificil de contracarat și prevenirii oricărei nedreptăți care ar putea apărea dacă instanțele ar fi obligate să decidă asupra evenimentelor care au avut loc în trecutul îndepărtat pe baza unor probe care ar fi nesigure și incomplete din cauza trecerii timpului ( Sanofi Pasteur v. Franța, 13 februarie 2020 , § 50; DCC nr. 137 din 26 octombrie 2023, § 21).

Curtea notează că termenul de 5 zile pentru contestarea deciziei de nepromovare a evaluării, precum și termenul de 10 zile pentru examinarea cauzei, prevăzute de normele contestate, nu sunt termene atât de scurte, încât să fie inacceptabile și să nu-i permită eventualului candidat la funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor să solicite anularea actului nefavorabil sau Curții Supreme de Justiție să examineze o cauză.

Referitor la incidența dreptului la protecția vieții private, garantat de articolul 28 din Constituție, Curtea observă că autorul sesizării consideră că expresia formulată de legislator în norma contestată (articolul 13 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022), prin care „retragerea din concurs" a candidatului formulată în perioada evaluării integrității se „echivalează cu nepromovarea evaluării", acreditează ideea că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate etică și financiară, iar acest fapt îl discreditează ca personalitate, îi afectează reputația profesională și, implicit, dreptul constituțional la viața privată.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că atingerile aduse reputației unui individ trebuie să prezinte un anumit nivel de gravitate și să fie atât de ample încât să producă un prejudiciu exercițiului personal al dreptului la respectarea vieții private. Această condiție este valabilă pentru reputația socială în general și pentru reputația profesională în special (a se vedea Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, § 112).

În acest context, aspectele tipice ale „vieții private" care pot fi afectate includ cercul persoanelor apropiate al unei persoane, posibilitatea de a stabili și dezvolta relații cu alții și reputația persoanei respective. În cazul în care apare o problemă legată de „viața privată" din cauza consecințelor unei măsuri nefavorabile, pragul de gravitate în ceea ce privește aspectele menționate mai sus capătă o importanță crucială. Reclamantului îi revine sarcina de a demonstra în mod convingător că pragul a fost atins în cazul său și de a demonstra consecințele foarte grave ale măsurii contestate, care îi afectează viața privată într-un grad foarte semnificativ. Suferința unui reclamant este evaluată prin compararea vieții sale înainte și după măsura în cauză. Reclamantul trebuie să definească și să justifice natura și amploarea acestei suferințe, care ar trebui să aibă o legătură cauzală cu măsura contestată (a se vedea Bala v. Albania (dec.), 9 aprilie 2024, § 57). Referitor la pretinsa „ingerință" în ceea ce reclamantul dorește să fie protejat pe baza articolului 8 din Convenție, Curtea Europeană a reiterat faptul că un reclamant trebuie să demonstreze că a fost afectat direct de măsura contestată, iar sarcina Curții Europene este de a stabili dacă modul în care a fost aplicată legislația și practica internă au dat naștere unei încălcări a Convenției. De asemenea, trebuie să se țină seama nu numai de poziția formală la momentul depunerii plângerii la Curtea Europeană, ci și de toate circumstanțele cauzei, inclusiv de orice evoluție anterioară datei examinării cauzei de către Curtea Europeană (a se vedea Bala v. Albania (dec.), 9 aprilie 2024, § 58).

Din analiza coroborată a legislației Curtea reține că o condiție obligatorie de participare la concursul public pentru ocuparea funcției de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor este evaluarea integrității etice și financiare reglementată de Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Candidații care corespund criteriilor de integritate etică și financiară sunt evaluați pozitiv de către Comisia de evaluare, adică în privința lor se adoptă o decizie motivată de promovare a evaluării, fapt care le permite să participe la concursul public organizat de autoritatea competentă. Referitor la candidații care nu corespund criteriilor de integritate etică și financiară, Comisia de evaluare adoptă o decizie motivată de nepromovare a evaluării, fapt care constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la concurs.

Deciziile Comisiei de evaluare a integrității etice și financiare a eventualilor candidați trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării (a se vedea articolul 13 alin. (2) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022).

Totodată, legislatorul a reglementat și situația candidatului în privința căruia a fost inițiată procedura de evaluare a integrității etice și financiare (a se vedea articolele 9-10 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022), însă acesta, din anumite motive, a decis să se retragă din concurs. Reieșind din spiritul legii, articolul 13 alin. (1) propoziția a doua împuternicește Comisia de evaluare să adopte o decizie referitoare la retragerea candidatului care „[...] echivalează cu nepromovarea evaluării", în sensul constatării retragerii candidatului de la evaluarea integrității etice și financiare, care este o etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților, precum și al survenirii efectului juridic în acest caz de neadmitere a candidatului la concurs.

Curtea nu desprinde din conținutul normei contestate un sens care ar impune o concluzie de natură să afecteze reputația profesională a candidatului retras din concurs, ca element al vieții private. O eventuală decizie de retragere din concurs trebuie să se sprijine pe o manifestare de voință a eventualului candidat (cerere/declarație de retragere) și, efectiv, trebuie să fie motivată pe aceasta. Decizia de retragere din concurs nu răspunde la întrebarea dacă candidatul corespunde sau nu criteriilor de integritate etică și financiară și nu reprezintă în acest sens o decizie de nepromovare a evaluării. Legislatorul, așa cum prevede în norma contestată, „echivalează [retragerea din concurs] cu nepromovarea evaluării", atribuind deciziei de retragere efectul juridic al unei decizii de neadmitere a candidatului la concurs.

Curtea nu vede cum decizia Comisiei de evaluare adoptată în temeiul normei contestate ar putea afecta dreptul candidatului la buna reputație protejat de articolul 28 din Constituție, de vreme ce această decizie, în totalitatea sa, constată voința candidatului de a se retrage din concurs și în nici un fel nu se referă la eventuala corespundere/necorespundere a candidatului criteriilor de evaluare etică și financiară.

Cu referire la criticile care pretind că publicarea deciziei sau datelor cu caracter personal ale candidaților la concurs supuși evaluării reprezintă o ingerință în dreptul acestora la respectarea vieții private, Curtea reține că articolul în discuție prevede că Decizia Comisiei de evaluare se expediază candidatului, la adresa electronică a acestuia. În cazul în care candidatul, în termen de 48 de ore de la momentul expedierii deciziei, va notifica Comisia de evaluare despre refuzul său privind publicarea, decizia nu se va publica. Curtea reține că această prevedere reprezintă o garanție suficientă pentru protecția dreptului invocat de autorul sesizării.

Prin urmare, pe baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 13 alineatele (1) și (7) și 14 alineatele (1) și (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, ridicată de dl avocat Vladimir Grosu, în interesele dnei Natalia Gavrilenco, în dosarul nr. 3-1/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiție. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte de ședință Liuba ȘOVA Chișinău, 13 iunie 2024 DCC nr. 66 Dosarul nr. 23g/2024