Decizie nr. 94 din 28.07.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum urmează:

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători format din dl Ion Malanciuc și dnele Oxana Parfeni și Lilia Roic-Botezatu de la Curtea Supremă de Justiție, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a adoptat o decizie prin care a constatat nepromovarea evaluării integrității de către dl Ion Tețcu, candidat la funcția de membru în Colegiul de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor. Nefiind de acord cu decizia menționată, dl Ion Tețcu a contestat-o în fața Curții Supreme de Justiție.

În cadrul procedurii de examinare a contestației, dl avocat Victor Panțîru a ridicat, în interesele dlui Ion Tețcu, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, menționate

Printr-o încheiere din 17 martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor sunt următoarele:

Autorul sesizării pretinde că textul „precum și candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora" din articolul 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 extinde în mod nejustificat sfera de aplicare a legii asupra unor entități care nu sunt organe de autoadministrare propriu-zise, creând o ingerință disproporționată în procesul de selecție a unor membri care nu exercită atribuții de autoadministrare. Totodată, autorul excepției susține că sintagma „organele specializate" este neclară, lipsită de previzibilitate și creează riscul unei interpretări arbitrare. Din acest motiv, autorul excepției invocă incidența articolelor 6 și 23 din Constituție.

Cu referire la articolul 2 lit. f) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, autorul sesizării menționează că evaluarea membrilor Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor de către o comisie externă reprezintă o interferență nejustificată în procesul intern de autoadministrare a procurorilor. Autorul excepției invocă aplicabilitatea articolului 125 din Constituție.

Autorul sesizării mai afirmă că textul „cu acordul Comisiei de evaluare" din articolul 4 alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 impune ca urmărirea penală împotriva membrilor Comisiei de evaluare să depindă de acordul aceleiași Comisii, fapt care contravine principiilor fundamentale al egalității în fața legii și al independenței justiției.

Totodată, referitor la textul „după intima sa convingere" din articolul 10 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, autorul excepției afirmă că această expresie îi atribuie Comisiei de evaluare o marjă discreționară absolută la adoptarea deciziilor, în lipsa unor criterii clare și obiective în procesul decizional. Mai mult, orice decizie administrativă trebuie să fie motivată și bazată pe probe concrete, nu doar pe o convingere subiectivă. În plus, aprecierea discreționară a Comisiei poate conduce la eliminarea arbitrară a unor candidați, fapt care restrânge în mod nejustificat dreptul acestora de a accede la funcțiile publice. Autorul excepției susține aplicabilitatea articolelor 20, 23 și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiecte ale excepției de neconstituționalitate sunt unele prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, menționate la § 1 literele (a)-(d). Prevederile atacate nu au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea contestației împotriva deciziei Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării integrității de către dl Ion Tețcu. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Curtea admite că textul „precum și candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora" din articolul 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, dar și textul „după intima sa convingere" din articolul 10 alin. (9) din Lege ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Cu referire la textul „cu acordul Comisiei de evaluare" din articolul 4 alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Curtea notează că prevederea contestată vizează posibilitatea pornirii urmăririi penale în privința membrilor Comisiei de evaluare și angajaților secretariatului doar cu acordul Comisiei de evaluare (cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă). Curtea observă că autorul sesizării nu a argumentat în ce măsură prevederea contestată are legătură cu procesul judiciar pendinte la Curtea Supremă de Justiție, în condițiile în care aceasta se referă la garanțiile acordate membrilor Comisiei de evaluare și angajaților secretariatului în exercitarea competențelor atribuite prin Lege.

Referitor la articolul 2 lit. f) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Curtea constată că norma în discuție ține de aplicabilitatea Legii în privința candidaților la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor. Din circumstanțele cauzei, Curtea observă că autorul sesizării a contestat la Curtea Supremă de Justiție o decizie a Comisiei de evaluare a procurorilor în calitate de candidat la funcția de membru în Colegiul de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor. Prin urmare, autorul excepției nu a probat aplicabilitatea acestei norme legale în procesul său.

Din aceste motive, Curtea conchide că prevederile contestate din articolele 2 lit. f) și 4 alin. (3) menționate

Curtea subliniază că poate verifica constituționalitatea prevederilor contestate dacă soluția sa îi poate fi favorabilă situației autorului excepției. În caz contrar, acest instrument devine o

O altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate aplicabile la soluționarea cauzei reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea,

Autorul excepției susține că normele contestate contravin articolelor 6 (

Referitor la textul „precum și candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora" din articolul 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, autorul excepției a invocat că acesta extinde în mod nejustificat sfera de aplicare a legii asupra unor entități care nu sunt organe de autoadministrare propriu-zise, creând o ingerință disproporționată în procesul de selecție a unor membri care nu exercită atribuții de autoadministrare. Totodată, autorul excepției a susținut că sintagma „organele specializate" este neclară, generează o lipsă de previzibilitate, precum și riscul unei interpretări arbitrare. Din acest motiv, autorul excepției a invocat incidența articolelor 6 și 23 din Constituție.

În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că articolele 6 și 23 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existența unei ingerințe în drepturile garantate de Constituție (a se vedea DCC nr. 90 din 25 iulie 2023, § 19). Cu referire la criticile aduse textului contestat, Curtea observă că autorul excepției nu a invocat niciun drept fundamental sau altă prevedere constituțională care poate fi examinată în mod separat.

Referitor la textul „după intima sa convingere" din articolul 10 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, autorul excepției a menționat că expresia respectivă îi atribuie Comisiei de evaluare o marjă discreționară absolută la adoptarea deciziilor, în lipsa unor criterii clare și obiective în procesul decizional. Mai mult, autorul a afirmat că orice decizie administrativă trebuie să fie motivată și bazată pe probe concrete și nu doar pe o convingere subiectivă. În plus, aprecierea discreționară a Comisiei poate conduce la eliminarea arbitrară a unor candidați, ceea ce restrânge în mod nejustificat dreptul acestora de a accede la funcțiile publice. Autorul excepției a susținut aplicabilitatea articolelor 20, 23 și 54 din Constituție.

Referitor la articolul 54 din Constituție, Curtea reiterează că acesta îi impune un mod de analiză a caracterului proporțional al ingerințelor în drepturile fundamentale. Pentru a putea fi aplicat, trebuie să se constate incidența unui drept fundamental (a se vedea,

Astfel, Curtea observă că Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu limitează aprecierea materialelor acumulate de către Comisie la intima convingere a membrilor, ci impune formarea acesteia în urma unei cercetări complete și obiective a informației, fără ca anumite materiale să aibă o forță probantă prestabilită (a se vedea articolul 10 alin. (9) din Lege). Totodată, Legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării (a se vedea articolul 13 alineatele (1) și (2) din Lege). Mai mult, candidatul are posibilitatea să pună în discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții Supreme de Justiție (a se vedea DCC nr. 42 din 6 aprilie 2023, § 135). Prin urmare, Curtea nu poate reține incidența articolului 20 din Constituție.

Ținând cont de faptul că nu se poate constata vreo ingerință în articolul 20 din Constituție, Curtea reține că nici articolele 23 și 54 din Constituție nu sunt incidente.

Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.