3-1/25 — anularea deciziei comisiei de evaluare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei comisiei de evaluare
- Temei legal
- Ridicarea exceptiei de neconstitutionalitatea si sesizarea Curtii Constitutionale
3-1/25 — anularea deciziei comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la admitere cererii avocatului Victor Panțîru, în interesele
reclamantului Ion Tețcu, privind sesizarea Curții Constituționale privind
exercitarea controlului constituționalității unor sintagme din art. 1, art. 2, art.
4 și art. 10 din Legea nr. 26 privind unele măsuri aferente selectării
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor din 10 martie 2022,
în cauza de contencios administrativ intentată, la cererea de contestare
depusă de Ion Tețcu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor privind
anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024 cu privire la candidatura lui
Ion Tețcu, candidat la funcția de membru a Colegiului de disciplină și etică
din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, dispunerea reevaluării
candidatului
(Dosarul nr. 3-1/25
NR. PIGD 2-25001744-01-3-06012025)
17 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică cererea avocatului Victor Panțîru, în
interesele reclamantului Ion Tețcu, privind sesizarea Curții
Constituționale privind exercitarea controlului constituționalității unor
sintagme din art. 1, art. 2, art. 4 și art. 10 din Legea nr. 26 privind unele
măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din 10 martie
2022,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Lilia Roic-Botezaru, judecători,
Cu participarea grefierului, Mihail Calistrov
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 2 ianuarie 2025, Ion Tețcu a depus cerere de contestare împotriva
Comisiei de evaluare a procurorilor, cu privire la constatarea unor erori grave
admise în cadrul procedurii de evaluare, care afectează caracterul echitabil
al acesteia și existența unor circumstanțe ce ar fi putut duce la promovarea
evaluării, anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024, emisă de Comisia
de Evaluare a Procurorilor, privind candidatura sa la funcția de membru al
Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al
Procurorilor, precum și dispunerea reevaluării sale de către Comisie.
Cauza a fost repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului Diana
Stănilă.
Prin încheierea din 17 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a
admis spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea
depusă de Ion Tețcu. Participanții la proces au fost informați că cererea va fi
examinată în ședință publică pe 7 februarie 2025, începând cu ora 10:00.
În cadrul ședinței din 7 februarie 2025, judecătorul Diana Stănilă a
declarat abținere de la judecarea cauzei.
Prin încheierea din 20 februarie 2025 a Curții Supreme de Justiție, s-a
admis declarația de abținere a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana
Stănilă de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la
cererea de contestare depusă de Ion Tețcu împotriva Comisiei de evaluare a
procurorilor privind anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024 cu
privire la candidatura lui Ion Tețcu, candidat la funcția de membru a
1
Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al
Procurorilor.
La 20 februarie 2025, cererea de contestare depusă de Ion Tețcu
împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor privind anularea deciziei nr.
31 din 23 decembrie 2024 a fost repartizată în mod aleatoriu, prin
intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului
Ion Malanciuc.
La 3 februarie 2025, avocatului Victor Panțîru, în interesele
reclamantului Ion Tețcu a depus cerere privind sesizarea Curții
Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a sintagmelor din
art. 1, art. 2, art. 4 și art. 10 din Legea nr. 26 privind unele măsuri aferente
selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare
ale judecătorilor și procurorilor din 10 martie 2022, după cum urmează:
- sintagma „precum și a candidaților la funcția de membru în organele
specializate ale acestora” din art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie
2022.
- lit. f) al alin. (1), art. 2 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, „Colegiului
pentru selecția și evaluarea procurorilor”.
- sintagma „cu acordul Comisiei de evaluare” art. 4, alin. (3) din Legea
nr. 26 din 10 martie 2022.
- sintagma „după intima sa convingere” art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26
din 10 martie 2022.
În cadrul ședinței de judecată, avocatul Victor Panțîru și reclamantul
Ion Tețcu au solicitat admiterea cererii și expedierea sesizării în adresa Curții
Constituționale.
În ședința de judecată reprezentanții Comisiei de evaluare a
procurorilor, avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei au solicitat respingerea
cererii.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 14 alin. (6) din Legea nr.26/2022 stipulează că:
„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în
conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite
prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare,
alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.”
195 din Codul administrativ:
2
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 121 din Codul de procedură civilă:
„În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de
judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea
Constituțională.
La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,
instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea
întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a)
din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este
ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect
prevederile contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se
supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă
până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se
amână pledoariile.
Dacă nu sânt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză
ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată
cu fondul cauzei.
Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea
de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori
dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată
admisibilă conform legii.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Analizând cererea cu privire la sesizarea Curții Constituționale
privind exercitarea controlului constituționalității unor sintagme din art. 1,
art. 2, art. 4 și art. 10 din Legea nr. 26 privind unele măsuri aferente selectării
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor din 10 martie 2022, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție constată necesitatea ridicării excepției de
neconstituționalitate și sesizării Curții Constituționale, din motivele ce
succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 9
februarie 2016 Curtea Constituțională a adoptat Hotărârea nr.2 „Pentru
3
interpretarea articolului 135, alin.(1), lit. a) și g) din Constituția Republicii
Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea nr.55b/2015)”, prin
care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea
legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii
Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la
soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată este obligată
să sesizeze Curtea Constituțională. Totodată, s-a dispus că excepția de
neconstituționalitate poate fi ridicată în fața instanței de judecată de către
oricare dintre părți sau reprezentantul acesteia, precum și de către instanța de
judecată din oficiu.
Conform §79-80 din Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 9
februarie 2016, pentru interpretarea art.135, alin.(1), lit. a) și lit. g) din
Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție
constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are
posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în
cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea
menționează că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de
neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al
dreptului la un proces echitabil.
Potrivit §82-83 din aceeași Hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul
ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la
verificarea întrunirii următoarelor condiții: (1) obiectul excepției intră în
categoria actelor cuprinse la articolul 135, alin.(1), lit. a) din Constituție; (2)
excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau
indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; (3)
prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; (4) nu
există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.
Verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența
exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt în drept să
refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile
menționate la paragraful 82.
În context Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu
sesizarea Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a
condițiilor strict-obligatorii prevăzute la art.121, alin. (2) din Codul de
procedură civilă.
În speță, obiectul cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate
îl constituie unele sintagme din art. 1, art. 2, art. 4 și art. 10 din Legea nr. 26
4
privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din 10 martie
2022.
Potrivit art. 135, alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova,
coroborat cu dispozițiile art. 4, alin. (1), lit. a) din Legea cu privire la Curtea
Constituțională nr.317- XIII din 13 decembrie 1994, Curtea Constituțională
exercită la sesizare controlul constituționalității legilor, regulamentelor și
hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a
hotărârilor și dispozițiilor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la
care Republica Moldova este parte.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că în
litigiul dedus judecății sunt întrunite condițiile necesare pentru ridicarea
excepției de neconstituționalitate stabilite în art. 121, alin. (2) din Codul de
procedură civilă și Hotărârea nr. 2 din 9 februarie 2016 a Curții
Constituționale, or, obiectul cererii de ridicare a excepției de
neconstituționalitate, constituie unele sintagme din art. 1, art. 2, art. 4 și art.
10 din Legea nr. 26 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor din 10 martie 2022, care intră în categoria actelor cuprinse la
articolul 135, alin. (1), lit. a) din Constituție. Excepția de
neconstituționalitate fiind ridicată de către o parte implicată în proces și
anume de către reprezentantul reclamantului Ion Tețcu – avocatul Victor
Panțîru, iar prevederile menționate sunt aplicabile cauzei, precum și nu există
o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile
invocate de către avocatul Victor Panțîru.
Completul Curții Supreme de Justiție menționează că cererea privind
sesizarea Curții Constituționale privind verificarea constituționalității a unor
sintagme din normelor de drept indicate supra, constituie o prerogativă a
părții din proces, la caz, a reclamantul, iar prin ignorarea excepției de
neconstituționalitate și rezolvarea litigiului fără soluționarea prealabilă a
excepției de către Curtea Constituțională, judecătorul ordinar ar dobândi
prerogative improprii instanței judecătorești, ceea ce este inadmisibil.
Din considerentele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea depusă de avocatului
Victor Panțîru, în interesele reclamantului Ion Tețcu, privind sesizarea Curții
Constituționale a Republicii Moldova privind exercitarea controlului
constituționalității unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 după
cum urmează:
5
- sintagma „precum și a candidaților la funcția de membru în organele
specializate ale acestora” din art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie
2022.
- lit. f) al alin. (1), art. 2 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, „Colegiului
pentru selecția și evaluarea procurorilor”.
- sintagma „cu acordul Comisiei de evaluare” art. 4, alin. (3) din Legea
nr. 26 din 10 martie 2022.
- sintagma „după intima sa convingere” art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26
din 10 martie 2022.
Cu sesizarea în acest sens a Curții Constituționali privind exercitarea
controlului constituționalității a normelor de drept nominalizate supra
conform competenței ce-i revine potrivit art.135, alin.(1), lit. g) din
Constituție.
Totodată, ca rezultat al admiterii cererii privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră necesar de a amâna examinarea cauzei, reieșind din dispozițiile
art. 121, alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora ridicarea
excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se
supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a
cauzei, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de
neconstituționalitate se amână pledoariile.
În conformitate cu prevederile art. 195 și art. 230 din Codul
administrativ, în coroborare cu art. 121 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite cererea depusă de către avocatului Victor Panțîru, în interesele
reclamantului Ion Tețcu cu privire la sesizarea Curții Constituționale a
Republicii Moldova privind exercitarea controlului constituționalității unor
prevederi din Legea nr. 26 privind unele măsuri aferente selectării
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor din 10 martie 2022, după cum urmează:
- sintagma „precum și a candidaților la funcția de membru în organele
specializate ale acestora” din art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie
2022.
- lit. f) al alin. (1), art. 2 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, „Colegiului
pentru selecția și evaluarea procurorilor”.
- sintagma „cu acordul Comisiei de evaluare” art. 4, alin. (3) din Legea
nr. 26 din 10 martie 2022.
6
- sintagma „după intima sa convingere” art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26
din 10 martie 2022.
Se remite Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea depusă
de avocatului Victor Panțîru, în interesele reclamantului Ion Tețcu, în
vederea examinării constituționalității unor prevederi din Legea nr. 26
privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din 10 martie
2022, după cum urmează:
- sintagma „precum și a candidaților la funcția de membru în organele
specializate ale acestora” din art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie
2022.
- lit. f) al alin. (1), art. 2 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, „Colegiului
pentru selecția și evaluarea procurorilor”.
- sintagma „cu acordul Comisiei de evaluare” art. 4, alin. (3) din Legea
nr. 26 din 10 martie 2022.
- sintagma „după intima sa convingere” art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26
din 10 martie 2022.
Se amână examinarea cauzei, până la pronunțarea Curții
Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Lilia Roic-Botezatu
7