3-1/25 — anularea deciziei comisiei de evaluare

La 2 ianuarie 2025, Ion Tețcu a depus cerere de contestare împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor, cu privire la constatarea unor erori grave admise în cadrul procedurii de evaluare, care afectează caracterul echitabil al acesteia și existența unor circumstanțe ce ar fi putut duce la promovarea evaluării, anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024, emisă de Comisia de Evaluare a Procurorilor, privind candidatura sa la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, precum și dispunerea reevaluării sale de către Comisie.

Cauza a fost repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului Diana Stănilă.

Prin încheierea din 17 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea depusă de Ion Tețcu. Participanții la proces au fost informați că cererea va fi examinată în ședință publică pe 7 februarie 2025, începând cu ora 10:00.

În cadrul ședinței din 7 februarie 2025, judecătorul Diana Stănilă a declarat abținere de la judecarea cauzei.

Prin încheierea din 20 februarie 2025 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis declarația de abținere a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Ion Tețcu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor privind anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024 cu privire la candidatura lui Ion Tețcu, candidat la funcția de membru a 1 Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

La 20 februarie 2025, cererea de contestare depusă de Ion Tețcu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor privind anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024 a fost repartizată în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului Ion Malanciuc.

La 3 februarie 2025, avocatului Victor Panțîru, în interesele reclamantului Ion Tețcu a depus cerere privind sesizarea Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a sintagmelor din art. 1, art. 2, art. 4 și art. 10 din Legea nr. 26 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din 10 martie 2022, după cum urmează: - sintagma „precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora” din art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. - lit. f) al alin. (1), art. 2 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, „Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor”. - sintagma „cu acordul Comisiei de evaluare” art. 4, alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. - sintagma „după intima sa convingere” art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

În cadrul ședinței de judecată, avocatul Victor Panțîru și reclamantul Ion Tețcu au solicitat admiterea cererii și expedierea sesizării în adresa Curții Constituționale.

În ședința de judecată reprezentanții Comisiei de evaluare a procurorilor, avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei au solicitat respingerea cererii.

Art. 121 din Codul de procedură civilă: „În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională. La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate. Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână pledoariile. Dacă nu sânt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei. Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 9 februarie 2016 Curtea Constituțională a adoptat Hotărârea nr.2 „Pentru 3 interpretarea articolului 135, alin.(1), lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea nr.55b/2015)”, prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională. Totodată, s-a dispus că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată în fața instanței de judecată de către oricare dintre părți sau reprezentantul acesteia, precum și de către instanța de judecată din oficiu.

Conform §79-80 din Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 9 februarie 2016, pentru interpretarea art.135, alin.(1), lit. a) și lit. g) din Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea menționează că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.

Potrivit §82-83 din aceeași Hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: (1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135, alin.(1), lit. a) din Constituție; (2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; (3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; (4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate. Verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la paragraful 82.

În context Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a condițiilor strict-obligatorii prevăzute la art.121, alin. (2) din Codul de procedură civilă.

În speță, obiectul cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate îl constituie unele sintagme din art. 1, art. 2, art. 4 și art. 10 din Legea nr. 26 4 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din 10 martie 2022.

Potrivit art. 135, alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova, coroborat cu dispozițiile art. 4, alin. (1), lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituțională nr.317- XIII din 13 decembrie 1994, Curtea Constituțională exercită la sesizare controlul constituționalității legilor, regulamentelor și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și dispozițiilor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că în litigiul dedus judecății sunt întrunite condițiile necesare pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate stabilite în art. 121, alin. (2) din Codul de procedură civilă și Hotărârea nr. 2 din 9 februarie 2016 a Curții Constituționale, or, obiectul cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate, constituie unele sintagme din art. 1, art. 2, art. 4 și art. 10 din Legea nr. 26 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din 10 martie 2022, care intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135, alin. (1), lit. a) din Constituție. Excepția de neconstituționalitate fiind ridicată de către o parte implicată în proces și anume de către reprezentantul reclamantului Ion Tețcu – avocatul Victor Panțîru, iar prevederile menționate sunt aplicabile cauzei, precum și nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile invocate de către avocatul Victor Panțîru.

Completul Curții Supreme de Justiție menționează că cererea privind sesizarea Curții Constituționale privind verificarea constituționalității a unor sintagme din normelor de drept indicate supra, constituie o prerogativă a părții din proces, la caz, a reclamantul, iar prin ignorarea excepției de neconstituționalitate și rezolvarea litigiului fără soluționarea prealabilă a excepției de către Curtea Constituțională, judecătorul ordinar ar dobândi prerogative improprii instanței judecătorești, ceea ce este inadmisibil.

Din considerentele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea depusă de avocatului Victor Panțîru, în interesele reclamantului Ion Tețcu, privind sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind exercitarea controlului constituționalității unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 după cum urmează: 5 - sintagma „precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora” din art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. - lit. f) al alin. (1), art. 2 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, „Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor”. - sintagma „cu acordul Comisiei de evaluare” art. 4, alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. - sintagma „după intima sa convingere” art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

Cu sesizarea în acest sens a Curții Constituționali privind exercitarea controlului constituționalității a normelor de drept nominalizate supra conform competenței ce-i revine potrivit art.135, alin.(1), lit. g) din Constituție.

Totodată, ca rezultat al admiterii cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea cauzei, reieșind din dispozițiile art. 121, alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână pledoariile.

În conformitate cu prevederile art. 195 și art. 230 din Codul administrativ, în coroborare cu art. 121 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite cererea depusă de către avocatului Victor Panțîru, în interesele reclamantului Ion Tețcu cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind exercitarea controlului constituționalității unor prevederi din Legea nr. 26 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din 10 martie 2022, după cum urmează: - sintagma „precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora” din art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. - lit. f) al alin. (1), art. 2 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, „Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor”. - sintagma „cu acordul Comisiei de evaluare” art. 4, alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. 6 - sintagma „după intima sa convingere” art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Se remite Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea depusă de avocatului Victor Panțîru, în interesele reclamantului Ion Tețcu, în vederea examinării constituționalității unor prevederi din Legea nr. 26 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din 10 martie 2022, după cum urmează: - sintagma „precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora” din art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. - lit. f) al alin. (1), art. 2 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, „Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor”. - sintagma „cu acordul Comisiei de evaluare” art. 4, alin. (3) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. - sintagma „după intima sa convingere” art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Se amână examinarea cauzei, până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Lilia Roic-Botezatu 7