3-1/25 — contestarea actului administrativ

La data de 2 ianuarie 2025, ora 18:01, Ion Tețcu a depus, prin intermediul poștei electronice, o cerere de contestare la Curtea Supremă de Justiție împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor. Prin această cerere, el a solicitat constatarea unor erori grave admise în cadrul procedurii de evaluare, care afectează caracterul echitabil al acesteia și existența unor circumstanțe ce ar fi putut duce la promovarea evaluării. De asemenea, a cerut anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024, emisă de Comisia de Evaluare a Procurorilor, privind candidatura sa la funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, precum și dispunerea reevaluării sale de către Comisie.

Cauza a fost repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului Diana Stănilă.

Prin încheierea din 17 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea depusă de Ion Tețcu. Participanții la proces au fost informați că cererea va fi examinată în ședință publică pe 7 februarie 2025, începând cu ora 10:00.

În cadrul ședinței din 7 februarie 2025, judecătorul Diana Stănilă a declarat abținere de la judecarea cauzei, invocând existența unor circumstanțe care fac imposibilă participarea sa la examinarea acesteia. Motivația abținerii a fost faptul că ea este judecător raportor într-un alt dosar, nr. 3-19/24, în care reclamantul este tot Ion Tețcu și pârâtul este Consiliul Superior al Magistraturii, iar terț este Comisia de evaluare a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (Comisia Vetting), contestație formulată în temeiul Legii nr. 65/2023. În ambele dosare, Comisiile de evaluare au reținut dubii privind averea nejustificată a reclamantului pentru anul 2021, în special diferența dintre avere și cheltuieli, inclusiv raportată la CCP, în cuantum de 162.144 1 lei. Această sumă a fost contestată de Ion Tețcu în ambele cauze, iar problematica ridicată este identică.

Art. 50 din Codul administrativ: „Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 202 alin. (4) din Codul administrativ: „Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171”.

Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă: „Instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei”.

Art. 54 alin. (1) din Codul de procedură civilă: 2 „Dacă cererea de recuzare a fost admisă de instanța sesizată, cauza se examinează de un alt judecător sau de un alt complet de judecători al acestei instanțe. În cazul neadmiterii cererii, cauza se examinează de judecătorii desemnați.”

Completul de judecată menționează că în procedura judecătorului Diana Stănilă se află două cauze intentate la cererea reclamantului Ion Tețcu, respectiv dosarele nr. 3-19/24 și nr. 3-1/25.

Ambele litigii sunt reglementate de legi speciale și examinate în cadrul unor proceduri distincte, având ca obiect contestarea rezultatelor evaluării externe a reclamantului, ceea ce implică analiza unor aspecte similare și ridică riscul unei influențe reciproce asupra soluțiilor pronunțate.

De asemenea, Completul de judecată statuează că dosarul nr. 3-19/24, intentat ca urmare a contestației depuse de Ion Tețcu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Comisia de evaluare a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (Comisia Vetting), privind anularea Hotărârii nr. 409/26 din 9 iulie 2024, se află pe rolul Curții Supreme de Justiție din 15 iulie 2024. Această cauză, examinată în temeiul Legii nr. 65/2023, a avansat într-o etapă mai înaintată, fiind deja organizată o ședință de judecată în care părțile au fost audiate. Prin contrast, prezenta speță, care urmează să fie examinată în temeiul Legii nr. 26/2022, se află într-un stadiu incipient, ceea ce poate determina o influență a analizei deja efectuate în prima cauză asupra celei de-a doua.

Completul de judecată constată că această situație poate genera o suprapunere a aspectelor de fond și a argumentelor analizate, ceea ce ar putea afecta obiectivitatea și imparțialitatea în soluționarea fiecărei cauze. În plus, existența unor decizii anterioare sau paralele pe aceleași circumstanțe poate crea riscul unor contradicții în jurisprudență și poate influența modul în care sunt apreciate probele, punând sub semnul întrebării echitatea procesului.

Aceste aspecte sunt deosebit de relevante în contextul cerințelor impuse de principiile imparțialității judiciare și echității procesului, consacrate atât de legislația națională, cât și de standardele internaționale în materie de drept procesual.

Pentru a asigura respectarea principiilor fundamentale ale imparțialității și echității procesului, Completul de judecată consideră necesară admiterea declarației de abținere. Analizând criteriile obiective de apreciere a imparțialității judecătorului și circumstanțele specifice invocate 3 în declarația de abținere, s-a constatat că există împrejurări care, în viziunea unui observator independent și rezonabil, ar putea ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului Diana Stănilă în examinarea cauzei de contencios administrativ intentată de Ion Tețcu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor. Această cauză vizează anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024 referitoare la candidatura sa pentru funcția de membru al Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că admiterea declarației de abținere a judecătorului Diana Stănilă este justificată și necesară pentru garantarea unei judecăți echitabile și independente, conform cerințelor legale și principiilor unui proces echitabil.

În conformitate cu art. 51, 202 alin. (1), (3) și (4), 230 din Codul administrativ și în corespundere cu art. 52 alin. (4), 53 alin. (5) și 54 alin. (1) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite declarația de abținere a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Ion Tețcu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor privind anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024 cu privire la candidatura lui Ion Tețcu, candidat la funcția de membru a Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Lilia Roic-Botezatu 4