3-1/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile abtinerii de la judecată
3-1/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind admiterea declarației de abținere
a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă,
de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea
de contestare depusă de Ion Tețcu împotriva Comisiei de evaluare a
procurorilor privind anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024 cu
privire la candidatura lui Ion Tețcu, candidat la funcția de membru a
Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al
Procurorilor,
(Dosarul nr. 3-1/25
Nr. PIGD 2-25001744-01-3-06012025)
Motivele menționate în declarația de abținere confirmă existența unor
circumstanțe ce pot genera îndoieli privind imparțialitatea și obiectivitatea
judecătorului.
20 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică declarația de abținere a judecătorului
Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Lilia Roic-Botezatu, judecători,
Cu participarea grefierului, Boico Marianna
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 2 ianuarie 2025, ora 18:01, Ion Tețcu a depus, prin
intermediul poștei electronice, o cerere de contestare la Curtea Supremă de
Justiție împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor. Prin această cerere, el
a solicitat constatarea unor erori grave admise în cadrul procedurii de
evaluare, care afectează caracterul echitabil al acesteia și existența unor
circumstanțe ce ar fi putut duce la promovarea evaluării. De asemenea, a
cerut anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024, emisă de Comisia de
Evaluare a Procurorilor, privind candidatura sa la funcția de membru al
Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al
Procurorilor, precum și dispunerea reevaluării sale de către Comisie.
Cauza a fost repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului Diana
Stănilă.
Prin încheierea din 17 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a
admis spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea
depusă de Ion Tețcu. Participanții la proces au fost informați că cererea va fi
examinată în ședință publică pe 7 februarie 2025, începând cu ora 10:00.
În cadrul ședinței din 7 februarie 2025, judecătorul Diana Stănilă a
declarat abținere de la judecarea cauzei, invocând existența unor
circumstanțe care fac imposibilă participarea sa la examinarea acesteia.
Motivația abținerii a fost faptul că ea este judecător raportor într-un alt dosar,
nr. 3-19/24, în care reclamantul este tot Ion Tețcu și pârâtul este Consiliul
Superior al Magistraturii, iar terț este Comisia de evaluare a integrității
judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de
Justiție (Comisia Vetting), contestație formulată în temeiul Legii nr.
65/2023. În ambele dosare, Comisiile de evaluare au reținut dubii privind
averea nejustificată a reclamantului pentru anul 2021, în special diferența
dintre avere și cheltuieli, inclusiv raportată la CCP, în cuantum de 162.144
1
lei. Această sumă a fost contestată de Ion Tețcu în ambele cauze, iar
problematica ridicată este identică.
POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚĂ PUBLICĂ
În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul reclamantului, Ion Tețcu
– avocatul Victor Panțîru, a menționat că nu consideră problematică
participarea judecătorului la examinarea prezentei cauze. Dimpotrivă, acesta
a subliniat că ar fi benefic ca judecătorul să analizeze actele din ambele cauze
pentru a emite o soluție corectă. În acest context, avocatul a susținut
necesitatea respingerii declarației de abținere a judecătorului Diana Stănilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 202 alin. (1) din Codul administrativ:
„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se
abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.”
Art. 50 din Codul administrativ:
„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față
de o exercitare imparțială a funcției.
Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă
ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.”
Art. 202 alin. (4) din Codul administrativ:
„Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în
Codul de procedură civilă.”
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art. 169–171”.
Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă:
„Instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere
motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al
deciziei”.
Art. 54 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
2
„Dacă cererea de recuzare a fost admisă de instanța sesizată, cauza se examinează
de un alt judecător sau de un alt complet de judecători al acestei instanțe. În cazul
neadmiterii cererii, cauza se examinează de judecătorii desemnați.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Analizând argumentele invocate în declarația de abținere și
raportându-le la prevederile legale aplicabile, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție constată necesitatea admiterii acesteia.
Completul de judecată menționează că în procedura judecătorului
Diana Stănilă se află două cauze intentate la cererea reclamantului Ion Tețcu,
respectiv dosarele nr. 3-19/24 și nr. 3-1/25.
Ambele litigii sunt reglementate de legi speciale și examinate în cadrul
unor proceduri distincte, având ca obiect contestarea rezultatelor evaluării
externe a reclamantului, ceea ce implică analiza unor aspecte similare și
ridică riscul unei influențe reciproce asupra soluțiilor pronunțate.
De asemenea, Completul de judecată statuează că dosarul nr. 3-19/24,
intentat ca urmare a contestației depuse de Ion Tețcu împotriva Consiliului
Superior al Magistraturii, terț Comisia de evaluare a integrității judecătorilor
și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (Comisia
Vetting), privind anularea Hotărârii nr. 409/26 din 9 iulie 2024, se află pe
rolul Curții Supreme de Justiție din 15 iulie 2024. Această cauză, examinată
în temeiul Legii nr. 65/2023, a avansat într-o etapă mai înaintată, fiind deja
organizată o ședință de judecată în care părțile au fost audiate. Prin contrast,
prezenta speță, care urmează să fie examinată în temeiul Legii nr. 26/2022,
se află într-un stadiu incipient, ceea ce poate determina o influență a analizei
deja efectuate în prima cauză asupra celei de-a doua.
Completul de judecată constată că această situație poate genera o
suprapunere a aspectelor de fond și a argumentelor analizate, ceea ce ar putea
afecta obiectivitatea și imparțialitatea în soluționarea fiecărei cauze. În plus,
existența unor decizii anterioare sau paralele pe aceleași circumstanțe poate
crea riscul unor contradicții în jurisprudență și poate influența modul în care
sunt apreciate probele, punând sub semnul întrebării echitatea procesului.
Aceste aspecte sunt deosebit de relevante în contextul cerințelor
impuse de principiile imparțialității judiciare și echității procesului,
consacrate atât de legislația națională, cât și de standardele internaționale în
materie de drept procesual.
Pentru a asigura respectarea principiilor fundamentale ale
imparțialității și echității procesului, Completul de judecată consideră
necesară admiterea declarației de abținere. Analizând criteriile obiective de
apreciere a imparțialității judecătorului și circumstanțele specifice invocate
3
în declarația de abținere, s-a constatat că există împrejurări care, în viziunea
unui observator independent și rezonabil, ar putea ridica îndoieli cu privire
la imparțialitatea judecătorului Diana Stănilă în examinarea cauzei de
contencios administrativ intentată de Ion Tețcu împotriva Comisiei de
evaluare a procurorilor. Această cauză vizează anularea deciziei nr. 31 din
23 decembrie 2024 referitoare la candidatura sa pentru funcția de membru al
Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al
Procurorilor.
Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia că admiterea declarației de abținere a
judecătorului Diana Stănilă este justificată și necesară pentru garantarea unei
judecăți echitabile și independente, conform cerințelor legale și principiilor
unui proces echitabil.
În conformitate cu art. 51, 202 alin. (1), (3) și (4), 230 din Codul
administrativ și în corespundere cu art. 52 alin. (4), 53 alin. (5) și 54 alin. (1)
din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite declarația de abținere a judecătorului Curții Supreme de Justiție,
Diana Stănilă de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate
la cererea de contestare depusă de Ion Tețcu împotriva Comisiei de evaluare
a procurorilor privind anularea deciziei nr. 31 din 23 decembrie 2024 cu
privire la candidatura lui Ion Tețcu, candidat la funcția de membru a
Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al
Procurorilor.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Lilia Roic-Botezatu
4