3-38/24 — anularea deciziei

La 31 decembrie 2024, Corneliu Popescu a depus cerere de contestare împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 18 decembrie 2024 cu privire la candidatura lui Corneliu Popescu, candidat la funcția de membru a Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare.

Conform fișei de repartizare a cererii, cauza nominalizată a fost repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului-raportor Diana Stănilă, care conform Dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 89 din 14 mai 2024, face parte din completul de judecată compus din Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Diana Stănilă (judecători), membru supleant fiind desemnat judecătorul Lilia Roic-Botezatu.

Prin încheierea din 14 ianuarie 2025 a Curții Supreme de Justiție a fost primită spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea de contestare depusă de Corneliu Popescu și s-a informat participanții că aceasta va fi examinată în ședință publică pe 4 februarie 2025, ora 09.00. Totodată, s-a explicat participanților că urmează să expedieze Curții Supreme de Justiție prin email, cu cel puțin 5 zile până la data ședinței, sub sancțiunea decăderii, toate cererile, recuzările, obiecțiile sau excepțiile, precum și orice probe sau înscrisuri suplimentare.

La 30 ianuarie 2025, prin intermediul poștei electronice, Corneliu Popescu a depus cerere de recuzare a membrului Completului de judecată special, Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Corneliu Popescu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 18 decembrie 2024 și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.

În motivarea cererii a indicat că în temeiul art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, la 2 mai 2023, a hotărât transferarea temperară, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 1 data de 10 mai 2023, în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a mai multor judecători, printre care și judecătorul Oxana Parfeni, care face parte din completul care examinează nemijlocit cererea de contestare înaintată de către subsemnat. De asemenea, completul constituit ilegal, printr-un aviz consultativ a unei persoane și nu prin Lege de interpretare, reprezintă încă un indiciu de tribunal ilegal constituit și judecător imparțial.

Ulterior, s-a decis prelungirea termenului de transfer temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, pentru următorii judecători:…; Ion Malanciuc de la Judecătoria Criuleni; Oxana Parfeni – Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Aproape timp de 2 ani, aceiași judecători (cu excepția judecătorului Diana Stănilă), care nici nu sunt judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție, nici nu candidează pentru ocuparea unei funcții vacante în această instanță și care nici nu au promovat verificarea integrității etice și financiare externe, sunt specializați în examinarea contestațiilor anume a contestaților declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și într-un final poate fi catalogată ca o manevră administrativă interioară, ce nu afectează obligația acestora de a trece verificarea vetting. Drept urmare, prin această modalitate, judecătorul Oxana Parfeni, este afectat în independența sa, atât pe criteriu de termen dependent de Consiliul Superior al Magistraturii, precum și de comportament decizional, or, tot Consiliul Superior al Magistraturii care l-a transferat temporar, va decide în final după evaluarea Comisiei vetting dacă magistratul a promovat testul de etică. Prin urmare, până în prezent nu a fost emisă nici o dispoziție de formare a completului special, care să-i fie adusă la cunoștință, iar informațiile de care dispune este doar ce a publicat Curtea Supremă de Justiție pe site-ul său.

Mai mult, a susținut că la 24 decembrie 2024, judecătorul Oxana Parfeni a fost identificată ca fiind participantă la un eveniment politic și anume la ceremonia de investire a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul celui de-al doilea mandat. Informația și imagini video sunt virale în rețeaua globală de internet precum și pe mai multe site-uri de socializare.

A notat că, spre deosebire de exprimarea pozițiilor și opiniilor politice în viața privată, participarea la un miting politic în numele unui candidat electoral reprezintă un gest public de susținere a candidatului și/sau a partidului politic. Interzicerea participării la activitatea politică interzice și participarea judecătorilor la mitingurile politice. Aceste aspecte au fost descrise în opinia consultativă nr. 1 a Comisiei de etică, emisă la data de 20 2 decembrie 2018 și publicată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. La fel, în susținerea celor expuse, urmează a fi luate în considerare și aprecierile date de către Curtea de la Strasbourg în hotărârea sa cauza Agrokompleks v. Ucraina (cererea nr. 23465/03), în care aceasta a subliniat că sfera obligației statului de a asigura un proces de către un „tribunal independent și imparțial” în temeiul art. 6.1 din Convenție nu se limitează la puterea judiciară. De asemenea, implică obligații asupra executivului, legislativului și oricărei alte autorități ale statului, indiferent de nivelul acesteia (a se vedea, pct. 136 din hotărârea de trimitere)

A afirmat că este cert stabilit de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului că sfera obligației statului de a asigura un proces de către un „tribunal independent și imparțial” în temeiul art. 6.1 din Convenție nu se limitează la puterea judiciară și implică obligații asupra executivului, legislativului și oricărei alte autorități ale statului, indiferent de nivelul acesteia. Când se decide dacă într-o anumită cauză există un motiv legitim de a se teme că un anumit complet nu este imparțial, părerea ce stă la baza unei asemenea alegații este importantă, dar nu decisivă. Decisiv este dacă această temere poate fi justificată obiectiv (Wettstein vs Elveția, nr. 33958/96 44, CEDO 2000-XII).

În ședința de judecată din 10 februarie 2025, reclamantul Corneliu Popescu și reprezentanții acestuia, avocații Rodion Tocan și Marian Bucătaru nu s-au prezentat, însă au depus cereri cu privire la amânarea examinării cererii de recuzare. Instanța de judecată a respins ca fiind neîntemeiate cererile menționate și a considerat posibilă examinarea cererii de recuzare a judecătorului Oxana Parfeni, în lipsa acestora.

În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul pârâtului – avocatul Valeriu Cernei a solicitat respingerea cererii depusă de Corneliu Popescu cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Oxana Parfeni, invocând în acest sens practica constantă a Curții Supreme de Justiție.

Art. 202 alin. (1) din Codul administrativ: 3 „Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.”

Art. 50 din Codul administrativ: „Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 202 alin. (4) din Codul administrativ: „Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”.

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu exceptia art. 169–171”.

Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă: „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: … e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă: „Instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei”.

Art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „În cazul respingerii cererii, cauza se va restitui spre judecare instanței inițiale”

Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție: „În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate 4 transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului.”

Prin hotărârea nr. 506/31 din 2 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, pentru judecătorii: Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc.

Totodată, prin hotărârea nr. 65/6 din 13 februarie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus transferul temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, începând cu data de 19 februarie 2024, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a următorilor judecători: Stela Procopciuc și Lilia Roic-Botezatu.

Drept urmare, ținând cont de circumstanțele enunțate supra, Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție prin dispoziția nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, modificată prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 4 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 7 martie 2024, nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 90 din 14 mai 2024, nr. 112 din 13 iunie 2024 și nr. 119 din 28 iunie 2024, a constituit complete de judecată pentru anul 2024.

De asemenea, prin dispoziția nr. 89 din 14 mai 2024 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022 cu privire la instituirea completului de judecată special”, s-a modificat componența Completului de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum urmează: Ion Malanciuc – președinte, Oxana Parfeni, Diana Stănilă – judecători, membru supleant – Lilia Roic-Botezatu, judecător.

Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate de Corneliu Popescu cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Oxana Parfeni, nu sunt justificate și comportă un conținut declarativ, or, nu poate fi admisă recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitate dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării. 5

Succesiv, chestiunea transferului temporar al judecătorului la Curtea Supremă de Justiție nu produce în mod automat și în lipsa oricărui material probator îndoieli în privința obiectivității, imparțialității și nepărtinirii judecătorului respectiv.

La caz, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului vizat nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistratului respectiv la judecarea cauzei, după cum reglementează dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă.

Or, alegațiile indicate de Corneliu Popescu în cererea de recuzare se referă, de fapt, la dezacordul acestuia cu modalitatea de desemnare a magistratului Oxana Parfeni în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție și nu cad sub incidența prevederilor art. 50 din Codul administrativ, constituind doar simple suspiciuni de imparțialitate, nefiind probate în acest sens.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că suportul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu 2 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a unor judecători din cadrul instanțelor judecătorești naționale, inclusiv a judecătorului Oxana Parfeni, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, și anume art. 21 alin. (8), care actualmente este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executorie și este opozabilă tuturor subiecților de drept.

De altfel, hotărârile nr. 142/8 din 2 mai 2023, nr. 506/31 din 2 noiembrie 2023 și nr. 65/6 din 13 februarie 2024 ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt în vigoare și produc efecte juridice în continuare.

Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr. 100 din 10 august 2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 123a/2023, nr. 159g/2023 și nr. 169g/2023 pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Suplimentar, Completul de judecată consideră necesar de a menționa că, în aspectul de ține de soluția pe marginea cererii de recuzare în care se invocă ilegalitatea transferului temporar al judecătorului, jurisprudența Curții Supreme de Justiție este una constantă, relevantă situației prezentând atât cauzele în care, la fel, s-au examinat cererile de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de 6 membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (e.g. dosar nr. 03-33/23, 3rh-29/23, 03-2/24, 3-25/24), cât și cauzele examinate în ordine de recurs (e.g. dosar nr. 2ra-212/23, 2rc-88/23, 3ra- 285/23, etc.). Respectiv, din moment ce practica judiciară, la acest capitol, este una bine consolidată, unitară și publică, Completul de judecată constată caracterul vădit abuziv al cererii de recuzare.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului Oxana Parfeni la examinarea cererii de contestare depuse de Corneliu Popescu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor.

Cât privește argumentul precum că judecătorul Oxana Parfeni a participat la un eveniment politic, și anume Ceremonia de investire a președintei Republicii Moldova Maia Sandu în cadrul celui de-al doilea mandat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că această ceremonie, nu este în sine un eveniment politic, ci este un act de stat și un eveniment oficial, solemn, prevăzut atât de Constituție, cât și de Codul electoral, la care au fost prezenți personalități din diferite domenii, reprezentanți ai Curții Constituționale, etc..

Tot, la acest aspect, Completul de judecată reține că Corneliu Popescu nu a argumentat în ce mod a fost compromisă imparțialitatea magistratului și cum participarea la un eveniment public ar putea influența corectitudinea deciziilor emise în speța dedusă judecății. Or, prin prisma art.15 alin.(1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

Subsidiar, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii. Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale a judecătorului.

Drept urmare, se reține faptul că în motivarea cererii de recuzare, nu au fost prezentate careva probe plauzibile care ar pune la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea judecătorului care participă la examinarea cauzei, argumentele având un caracter declarativ.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare depusă de Corneliu Popescu, cu privire la recuzarea judecătorului 7 Completului de judecată special, Oxana Parfeni, este neîntemeiată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge.

În conformitate cu art. 50, 52, 202 alin. (4), art. 230 din Codul administrativ, precum și în corespundere cu art. 53 alin. (5), 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Corneliu Popescu cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de Corneliu Popescu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 18 decembrie 2024 și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Lilia Roic-Botezatu 8