3-38/24 — anularea deciziei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei
- Temei legal
- temeiurile recuzării judecătorului
3-38/24 — anularea deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la cererea depusă de Corneliu Popescu privind recuzarea
judecătorului Completului de judecată special, Oxana Parfeni,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare
depusă de Corneliu Popescu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor
cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 18 decembrie 2024 și dispunerea
reluării procedurii de evaluare a candidatului,
(Dosarul nr. 3-38/24
2-25001653-47231-01-3-06012025-1)
Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului; invocarea neîntemeiată
a prevederilor art. 50 din Codul administrativ și art. 50 alin. (1) lit. e)
din Codul de procedură civilă; transferul temporar al judecătorului la
Curtea Supremă de Justiție.
10 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică cererea depusă de Corneliu Popescu cu
privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special,
Oxana Parfeni,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă
Lilia Roic-Botezatu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 31 decembrie 2024, Corneliu Popescu a depus cerere de contestare
împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei
nr. 32 din 18 decembrie 2024 cu privire la candidatura lui Corneliu Popescu,
candidat la funcția de membru a Colegiului de disciplină și etică din
subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, și dispunerea reluării
procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare.
Conform fișei de repartizare a cererii, cauza nominalizată a fost
repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului-raportor Diana Stănilă,
care conform Dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de
Justiție nr. 89 din 14 mai 2024, face parte din completul de judecată compus
din Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Diana Stănilă (judecători),
membru supleant fiind desemnat judecătorul Lilia Roic-Botezatu.
Prin încheierea din 14 ianuarie 2025 a Curții Supreme de Justiție a fost
primită spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea
de contestare depusă de Corneliu Popescu și s-a informat participanții că
aceasta va fi examinată în ședință publică pe 4 februarie 2025, ora 09.00.
Totodată, s-a explicat participanților că urmează să expedieze Curții
Supreme de Justiție prin email, cu cel puțin 5 zile până la data ședinței, sub
sancțiunea decăderii, toate cererile, recuzările, obiecțiile sau excepțiile,
precum și orice probe sau înscrisuri suplimentare.
La 30 ianuarie 2025, prin intermediul poștei electronice, Corneliu
Popescu a depus cerere de recuzare a membrului Completului de judecată
special, Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei de contencios administrativ,
intentate la cererea de contestare depusă de Corneliu Popescu împotriva
Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 32 din
18 decembrie 2024 și dispunerea reluării procedurii de evaluare a
candidatului.
În motivarea cererii a indicat că în temeiul art. 21 alin. (8) din Legea
nr. 65 din 30 martie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, la 2 mai 2023,
a hotărât transferarea temperară, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu
1
data de 10 mai 2023, în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a
mai multor judecători, printre care și judecătorul Oxana Parfeni, care face
parte din completul care examinează nemijlocit cererea de contestare
înaintată de către subsemnat. De asemenea, completul constituit ilegal,
printr-un aviz consultativ a unei persoane și nu prin Lege de interpretare,
reprezintă încă un indiciu de tribunal ilegal constituit și judecător imparțial.
Ulterior, s-a decis prelungirea termenului de transfer temporar în
funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel
puțin 11 posturi vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, pentru
următorii judecători:…; Ion Malanciuc de la Judecătoria Criuleni; Oxana
Parfeni – Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Aproape timp de 2 ani, aceiași
judecători (cu excepția judecătorului Diana Stănilă), care nici nu sunt
judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție, nici nu candidează pentru
ocuparea unei funcții vacante în această instanță și care nici nu au promovat
verificarea integrității etice și financiare externe, sunt specializați în
examinarea contestațiilor anume a contestaților declarate împotriva
deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor și într-un final poate fi catalogată ca o manevră administrativă
interioară, ce nu afectează obligația acestora de a trece verificarea vetting.
Drept urmare, prin această modalitate, judecătorul Oxana Parfeni, este
afectat în independența sa, atât pe criteriu de termen dependent de Consiliul
Superior al Magistraturii, precum și de comportament decizional, or, tot
Consiliul Superior al Magistraturii care l-a transferat temporar, va decide în
final după evaluarea Comisiei vetting dacă magistratul a promovat testul de
etică. Prin urmare, până în prezent nu a fost emisă nici o dispoziție de
formare a completului special, care să-i fie adusă la cunoștință, iar
informațiile de care dispune este doar ce a publicat Curtea Supremă de
Justiție pe site-ul său.
Mai mult, a susținut că la 24 decembrie 2024, judecătorul Oxana
Parfeni a fost identificată ca fiind participantă la un eveniment politic și
anume la ceremonia de investire a Președintelui Republicii Moldova, Maia
Sandu, în cadrul celui de-al doilea mandat. Informația și imagini video sunt
virale în rețeaua globală de internet precum și pe mai multe site-uri de
socializare.
A notat că, spre deosebire de exprimarea pozițiilor și opiniilor politice
în viața privată, participarea la un miting politic în numele unui candidat
electoral reprezintă un gest public de susținere a candidatului și/sau a
partidului politic. Interzicerea participării la activitatea politică interzice și
participarea judecătorilor la mitingurile politice. Aceste aspecte au fost
descrise în opinia consultativă nr. 1 a Comisiei de etică, emisă la data de 20
2
decembrie 2018 și publicată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.
La fel, în susținerea celor expuse, urmează a fi luate în considerare și
aprecierile date de către Curtea de la Strasbourg în hotărârea sa cauza
Agrokompleks v. Ucraina (cererea nr. 23465/03), în care aceasta a subliniat
că sfera obligației statului de a asigura un proces de către un „tribunal
independent și imparțial” în temeiul art. 6.1 din Convenție nu se limitează la
puterea judiciară. De asemenea, implică obligații asupra executivului,
legislativului și oricărei alte autorități ale statului, indiferent de nivelul
acesteia (a se vedea, pct. 136 din hotărârea de trimitere)
A afirmat că este cert stabilit de către Curtea Europeană a Drepturilor
Omului că sfera obligației statului de a asigura un proces de către un „tribunal
independent și imparțial” în temeiul art. 6.1 din Convenție nu se limitează la
puterea judiciară și implică obligații asupra executivului, legislativului și
oricărei alte autorități ale statului, indiferent de nivelul acesteia. Când se
decide dacă într-o anumită cauză există un motiv legitim de a se teme că un
anumit complet nu este imparțial, părerea ce stă la baza unei asemenea
alegații este importantă, dar nu decisivă. Decisiv este dacă această temere
poate fi justificată obiectiv (Wettstein vs Elveția, nr. 33958/96 44, CEDO
2000-XII).
În ședința de judecată din 10 februarie 2025, reclamantul Corneliu
Popescu și reprezentanții acestuia, avocații Rodion Tocan și Marian
Bucătaru nu s-au prezentat, însă au depus cereri cu privire la amânarea
examinării cererii de recuzare. Instanța de judecată a respins ca fiind
neîntemeiate cererile menționate și a considerat posibilă examinarea cererii
de recuzare a judecătorului Oxana Parfeni, în lipsa acestora.
În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul pârâtului – avocatul
Valeriu Cernei a solicitat respingerea cererii depusă de Corneliu Popescu cu
privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Oxana
Parfeni, invocând în acest sens practica constantă a Curții Supreme de
Justiție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Articolul 14 alin. (4) și (6) din Legea nr. 26/2022:
„În cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special,
examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu
substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant.
În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea
judecătorului vizat de către membrul supleant..
Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu
procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și
nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului
la care participă candidatul respectiv.”
Art. 202 alin. (1) din Codul administrativ:
3
„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină
sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.”
Art. 50 din Codul administrativ:
„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față
de o exercitare imparțială a funcției.
Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu
reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat
în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor
până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”
Art. 202 alin. (4) din Codul administrativ:
„Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul
de procedură civilă.”.
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu exceptia art. 169–171”.
Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă:
„Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: … e) are un interes personal,
direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă:
„Instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată,
care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei”.
Art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„În cazul respingerii cererii, cauza se va restitui spre judecare instanței inițiale”
Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea
externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții
Supreme de Justiție:
„În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din
cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate 4 transfera,
cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul
judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale
de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va
fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de
Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea
transferului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, la 2 mai
2023, prin hotărârea nr. 142/8, întru respectarea prevederilor art. 21 alin. (8)
4
din Legea nr. 65 din 30 martie 2023, enunțat la pct. 20 din prezenta încheiere,
Consiliului Superior al Magistraturii a dispus transferul temporar, pentru o
perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea
Supremă de Justiție, a următorilor judecători: Aliona Donos, Daguța Sergiu,
Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă, Ghenadie
Eremciuc.
Prin hotărârea nr. 506/31 din 2 noiembrie 2023, Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția
de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11
posturi de judecător, pentru judecătorii: Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion
Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Ghenadie
Eremciuc.
Totodată, prin hotărârea nr. 65/6 din 13 februarie 2024, Consiliul
Superior al Magistraturii a dispus transferul temporar în funcția de judecător
la Curtea Supremă de Justiție, începând cu data de 19 februarie 2024, până
la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător la Curtea Supremă de Justiție,
a următorilor judecători: Stela Procopciuc și Lilia Roic-Botezatu.
Drept urmare, ținând cont de circumstanțele enunțate supra,
Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție prin dispoziția nr. 234
din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată
pentru anul 2024”, modificată prin dispoziția Președintelui interimar al
Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 4 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie
2024, nr. 51 din 7 martie 2024, nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 90 din 14 mai
2024, nr. 112 din 13 iunie 2024 și nr. 119 din 28 iunie 2024, a constituit
complete de judecată pentru anul 2024.
De asemenea, prin dispoziția nr. 89 din 14 mai 2024 „Cu privire la
modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022 cu privire la instituirea
completului de judecată special”, s-a modificat componența Completului de
judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva
deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor, după cum urmează: Ion Malanciuc – președinte, Oxana Parfeni,
Diana Stănilă – judecători, membru supleant – Lilia Roic-Botezatu,
judecător.
Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de
drept citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate de Corneliu Popescu cu privire la recuzarea
judecătorului Completului de judecată special, Oxana Parfeni, nu sunt
justificate și comportă un conținut declarativ, or, nu poate fi admisă
recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitate dacă nu sunt
cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.
5
Succesiv, chestiunea transferului temporar al judecătorului la Curtea
Supremă de Justiție nu produce în mod automat și în lipsa oricărui material
probator îndoieli în privința obiectivității, imparțialității și nepărtinirii
judecătorului respectiv.
La caz, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a
judecătorului vizat nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea magistratului respectiv la judecarea cauzei,
după cum reglementează dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă.
Or, alegațiile indicate de Corneliu Popescu în cererea de recuzare se
referă, de fapt, la dezacordul acestuia cu modalitatea de desemnare a
magistratului Oxana Parfeni în funcția de judecător la Curtea Supremă de
Justiție și nu cad sub incidența prevederilor art. 50 din Codul administrativ,
constituind doar simple suspiciuni de imparțialitate, nefiind probate în acest
sens.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează
că suportul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar,
începând cu 2 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de
Justiție, a unor judecători din cadrul instanțelor judecătorești naționale,
inclusiv a judecătorului Oxana Parfeni, până la ocuparea a cel puțin a 11
posturi de judecător, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea
externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții
Supreme de Justiție, și anume art. 21 alin. (8), care actualmente este în
vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executorie și este opozabilă
tuturor subiecților de drept.
De altfel, hotărârile nr. 142/8 din 2 mai 2023, nr. 506/31 din 2
noiembrie 2023 și nr. 65/6 din 13 februarie 2024 ale Consiliului Superior al
Magistraturii sunt în vigoare și produc efecte juridice în continuare.
Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr. 100 din 10
august 2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 123a/2023, nr. 159g/2023 și
nr. 169g/2023 pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea
nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a
candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul
temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat
inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din
Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și
a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.
Suplimentar, Completul de judecată consideră necesar de a menționa
că, în aspectul de ține de soluția pe marginea cererii de recuzare în care se
invocă ilegalitatea transferului temporar al judecătorului, jurisprudența
Curții Supreme de Justiție este una constantă, relevantă situației prezentând
atât cauzele în care, la fel, s-au examinat cererile de contestare împotriva
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de
6
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
(e.g. dosar nr. 03-33/23, 3rh-29/23, 03-2/24, 3-25/24), cât și cauzele
examinate în ordine de recurs (e.g. dosar nr. 2ra-212/23, 2rc-88/23, 3ra-
285/23, etc.). Respectiv, din moment ce practica judiciară, la acest capitol,
este una bine consolidată, unitară și publică, Completul de judecată constată
caracterul vădit abuziv al cererii de recuzare.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune
la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului Oxana Parfeni la
examinarea cererii de contestare depuse de Corneliu Popescu împotriva
Comisiei de evaluare a procurorilor.
Cât privește argumentul precum că judecătorul Oxana Parfeni a
participat la un eveniment politic, și anume Ceremonia de investire a
președintei Republicii Moldova Maia Sandu în cadrul celui de-al doilea
mandat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
această ceremonie, nu este în sine un eveniment politic, ci este un act de stat
și un eveniment oficial, solemn, prevăzut atât de Constituție, cât și de Codul
electoral, la care au fost prezenți personalități din diferite domenii,
reprezentanți ai Curții Constituționale, etc..
Tot, la acest aspect, Completul de judecată reține că Corneliu Popescu
nu a argumentat în ce mod a fost compromisă imparțialitatea magistratului
și cum participarea la un eveniment public ar putea influența corectitudinea
deciziilor emise în speța dedusă judecății. Or, prin prisma art.15 alin.(1) lit.
a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995,
judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și
libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.
Subsidiar, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2)-(4) din Legea
nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, judecătorul este
persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care
le execută în baza legii. Judecătorii instanțelor judecătorești sunt
independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii
iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de
restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte,
din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a
jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale a
judecătorului.
Drept urmare, se reține faptul că în motivarea cererii de recuzare, nu
au fost prezentate careva probe plauzibile care ar pune la îndoială
obiectivitatea și imparțialitatea judecătorului care participă la examinarea
cauzei, argumentele având un caracter declarativ.
Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de
recuzare depusă de Corneliu Popescu, cu privire la recuzarea judecătorului
7
Completului de judecată special, Oxana Parfeni, este neîntemeiată,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
o respinge.
În conformitate cu art. 50, 52, 202 alin. (4), art. 230 din Codul
administrativ, precum și în corespundere cu art. 53 alin. (5), 54 alin. (3) din
Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Corneliu Popescu cu privire la recuzarea
judecătorului Completului de judecată special, Oxana Parfeni, de la
examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de
contestare depusă de Corneliu Popescu împotriva Comisiei de evaluare a
procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 18 decembrie 2024 și
dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Lilia Roic-Botezatu
8