- Dosarul nr.
- 3-38/24
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 februarie 2025
- Părțile
- Popescu Corneliu vs Comisia de evaluare a procurorilor
- Pe scurt
- Temeiurile recuzării judecătorului
3-38/24 — Anularea deciziei
ÎNCHEIERE
cu privire la cererea depusă de Corneliu Popescu privind recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Diana Stănilă, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de Corneliu Popescu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 18 decembrie 2024 și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului, (Dosarul nr. 3-38/24 2-25001653-47231-01-3-06012025-1) Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului; invocarea neîntemeiată a prevederilor art. 50 din Codul administrativ și art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
10 februarie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în ședință publică cererea depusă de Corneliu Popescu cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Diana Stănilă, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Ion Malanciuc, Preşedinte, Oxana Parfeni Lilia Roic-Botezatu, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 31 decembrie 2024, Corneliu Popescu a depus cerere de contestare împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 18 decembrie 2024 cu privire la candidatura lui Corneliu Popescu, candidat la funcția de membru a Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare.
Conform fișei de repartizare a cererii, cauza nominalizată a fost repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului-raportor Diana Stănilă, care conform Dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 89 din 14 mai 2024, face parte din completul de judecată compus din Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Diana Stănilă (judecători), membru supleant fiind desemnat judecătorul Lilia Roic-Botezatu.
Prin încheierea din 14 ianuarie 2025 a Curții Supreme de Justiție a fost primită spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea de contestare depusă de Corneliu Popescu și s-a informat participanții că aceasta va fi examinată în ședință publică pe 4 februarie 2025, ora 09.00. Totodată, s-a explicat participanților că urmează să expedieze Curții Supreme de Justiție prin email, cu cel puțin 5 zile până la data ședinței, sub sancțiunea decăderii, toate cererile, recuzările, obiecțiile sau excepțiile, precum și orice probe sau înscrisuri suplimentare.
La 30 ianuarie 2025, prin intermediul poștei electronice, Corneliu Popescu a depus cerere de recuzare a membrului Completului de judecată special, Diana Stănilă, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Corneliu Popescu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 18 decembrie 2024 și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.
În motivarea cererii a indicat că la data de 24 decembrie 2024, judecătorul Diana Stănilă a fost identificată ca fiind participantă la un eveniment politic și anume la ceremonia de investire a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul celui de-al doilea mandat. 1 Informația și imagini video în acest sens sunt virale în rețeaua globală de internet precum și pe mai multe site-uri de socializare.
Corneliu Popescu a notat că, spre deosebire de exprimarea pozițiilor și opiniilor politice în viața privată, participarea la un miting politic în numele unui candidat electoral reprezintă un gest public de susținere a candidatului și/sau a partidului politic. Interzicerea participării la activitatea politică interzice și participarea judecătorilor la mitingurile politice. Aceste aspecte au fost descrise în opinia consultativă nr. 1 a Comisiei de etică, emisă la data de 20 decembrie 2018 și publicată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. La fel, în susținerea celor expuse, urmează a fi luate în considerare și aprecierile date de către Curtea de la Strasbourg în hotărârea sa cauza Agrokompleks v. Ucraina (cererea nr. 23465/03), în care aceasta a subliniat că sfera obligației statului de a asigura un proces de către un „tribunal independent și imparțial” în temeiul art. 6.1 din Convenție nu se limitează la puterea judiciară. De asemenea, implică obligații asupra executivului, legislativului și oricărei alte autorități ale statului, indiferent de nivelul acesteia (a se vedea, pct. 136 din hotărârea de trimitere), Astfel, este cert stabilit de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului că sfera obligației statului de a asigura un proces de către un „tribunal independent și imparțial” în temeiul art. 6.1 din Convenție nu se limitează la puterea judiciară și implică obligații asupra executivului, legislativului și oricărei alte autorități ale statului, indiferent de nivelul acesteia. Când se decide dacă într-o anumită cauză există un motiv legitim de a se teme că un anumit complet nu este imparțial, părerea ce stă la baza unei asemenea alegații este importantă, dar nu decisivă. Decisiv este dacă această temere poate fi justificată obiectiv (Wettstein vs Elveția, nr. 33958/96 44, CEDO 2000-XII).
În ședința de judecată din 10 februarie 2025, reclamantul Corneliu Popescu și reprezentanții acestuia, avocații Rodion Tocan și Marian Bucătaru nu s-au prezentat, însă au depus cereri cu privire la amânarea examinării cererii de recuzare. Instanța de judecată a respins ca fiind neîntemeiate cererile menționate și a considerat posibilă examinarea cererii de recuzare a judecătorului Diana Stănilă, în lipsa acestora.
În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul pârâtului – avocatul Valeriu Cernei a solicitat respingerea cererii depusă de Corneliu Popescu cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Diana Stănilă, invocând în acest sens practica constantă a Curții Supreme de Justiție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
9. Art. 14 alin. (4) și (6) din Legea nr. 26/2022: „În cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abţinere sau recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare sau abţinere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant. 2 Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, şi nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.”
Art. 202 alin. (1) din Codul administrativ: „Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 şi 50.”
Art. 50 din Codul administrativ: „Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) şi-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) şi-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”
Art. 202 alin. (4) din Codul administrativ: „Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”.
Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu exceptia art. 169–171”.
Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă: „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: … e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.”
Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă: „Instanţa decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei”.
Art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „În cazul respingerii cererii, cauza se va restitui spre judecare instanţei iniţiale”
MOTIVAREA INSTANȚEI
17. Raportând prevederile legale citate la circumstanțele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recuzarea înaintată judecătorului Completului de judecată special, Diana Stănilă este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din motivele ce succed. Completul de judecată consideră că unicul argument invocat în cererea de recuzare precum că judecătorul Diana Stănilă a participat la un eveniment politic, și anume Ceremonia de investire a președintei Republicii Moldova Maia Sandu în cadrul celui de-al doilea mandat, nu poate constitui temei de admitere a cererii de recuzare. 3
Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că această Ceremonie de investire a președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul celui de-al doilea mandat, nu este în sine un eveniment politic, ci este un act de stat și un eveniment oficial, solemn, prevăzut atât de Constituție, cât și de Codul electoral, la care au fost prezenți personalități din diferite domenii, reprezentanți ai Curții Constituționale, etc..
În continuare, Completul de judecată reține că în susținerea poziției sale cu privire la recuzarea judecătorului Diana Stănilă, Corneliu Popescu nu a argumentat în ce mod a fost compromisă imparțialitatea magistratului și cum participarea la un eveniment public ar putea influența corectitudinea deciziilor emise în speța dedusă judecății. Or, prin prisma art.15 alin.(1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor şi libertăților persoanelor, onoarei şi demnității acestora.
Subsidiar, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii. Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali şi inamovibili şi se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod independent şi imparțial şi acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale a judecătorului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă, a notat că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ţine de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile. Tot, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, a statuat că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce priveşte imparţialitatea acestuia (Wettstein c. Elveţiei, hotărîrea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).
Reieșind din cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului Diana Stănilă la examinarea contestației depuse de Corneliu Popescu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 18 decembrie 2024 și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.
Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că cererea de recuzare depusă de Corneliu Popescu, cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Diana Stănilă, este neîntemeiată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge. 4
În conformitate cu art. 50, 52, 202 alin. (4), art. 230 din Codul administrativ, precum și în corespundere cu art. 53 alin. (5), 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Corneliu Popescu cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Diana Stănilă, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de Corneliu Popescu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 18 decembrie 2024 și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Lilia Roic-Botezatu 5