3-33/24 — Anularea deciziei comisiei de evaluare

La 09 decembrie 2024, Ion Bunica a depus cerere de contestare împotriva Comisiei evaluare a procurorilor, solicitând anularea deciziei Comisiei de Evaluare a Procurorilor nr. 21 din 26 noiembrie 2024 „cu privire la candidatura lui Ion Bunica prin care s-a decis că reclamantul nu întrunește criteriile de integritate etică, și dispunerea evaluării repetate a candidatului

La 09 decembrie 2024, cauza nominalizată a fost repartizată în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.

Prin încheierea din 11 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s- a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, acțiunea de contestare depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor privind anularea deciziei Comisiei de Evaluare a Procurorilor nr. 21 din 26 noiembrie 2024 cu privire la candidatura lui Ion Bunica prin care s-a decis că reclamantul nu întrunește criteriile de integritate etică, și dispunerea evaluării repetate a candidatului. S-a dispus convocarea participanților la proces în ședința de judecată stabilită pentru data de 13 ianuarie 2025, ora 09:00, sala nr. 4, în incinta Curții Supreme de Justiție.

La 10 ianuarie 2025, reclamantul Ion Bunica, a depus cerere de recuzare a judecătorului Completului de judecată special, Ion Malanciuc, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei şi dispunerea evaluării repetate a candidatului.

În motivare autorul cererii de recuzare menționează că, în temeiul art. 21 alin. (8) al Legii 65 din 30 martie 2023, la 2 mai 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât prin Hotărârea nr.142/8 transferarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 10 mai 2023, în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a mai multor judecători, printre care 1 şi judecătorul Ion Malanciuc, căruia i-a fost repartizată pentru examinare și care examinează nemijlocit cererea de contestare, înaintată de către subsemnat.

De asemenea indică că, completul constituit ilegal de recuzare, printr- un aviz consultativ a unei persoane şi nu prin Lege de interpretare, reprezintă un indiciu de tribunal ilegal constituit și judecător imparțial.

Reține reclamantul că, timp de aproape 2 ani de zile, judecătorul Ion Malanciuc, care nici nu este judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție, nici nu candidează pentru ocuparea unei funcții vacante în această instanță și care nici nu au promovat verificarea integrității etice și financiare externe, este specializat în examinarea contestațiilor anume a contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor şi într-un final poate fi catalogată ca o manevră administrativă interioară, ce nu afectează obligația acestora de a trece verificarea vetting.

Astfel consider că prin această modalitate, în prezent judecătorul Ion Malanciuc, este afectat în independentă sa, atât pe criteriu de termen dependent de Consiliul Superior al Magistraturii, precum și de comportament decizional, ori tot Consiliul Superior al Magistraturii care l-a transferat temporar, va decide în final după evaluarea Comisiei vetting dacă judecătorul a promovat testul de etică.

În drept reclamantul Ion Bunica a invocat prevederile art. 202, 50, 52 din Codul administrativ.

Reclamantul Ion Bunica și reprezentatul acestuia avocatul Octavian Pașcan, în ședința de judecată au susținut cerere de recuzare integral.

Reprezentantul pârâtului Comisiei evaluare a procurorilor, avocatul Vitalie Cernei, au solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.

Art. 49 din Codul administrativ prevede următoarele: „Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sânt membri de familie ai unui participant; 2 c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sânt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sânt atinse de chestiunea în cauză. Membru de familie în sensul alin.(1) lit. b) şi d) sânt: a) logodnicul/logodnica; b) soțul/soția; c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv; d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sânt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori şi copil îngrijit). Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie şi atunci când căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sânt legate în continuare între ele ca soț şi soție sau ca părinți şi copil.”

Art. 50 din Codul administrativ prevede următoarele: „Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) şi-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) şi-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 202 alin. (4) Cod administrativ, prevede că: „Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”.

Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă prevede că: 3 „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.”

Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție relevă că: „În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii transferaţi primesc salariul judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, raportat la vechimea în muncă respectivă.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate de către reclamant și reprezentatul acestuia, nu cad sub incidența cel puțin a unuia din temeiurile prevăzute de art.50 din Codul administrativ.

Temeiurile invocate nu se încadrează nici în norma art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, conform căreia judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

În opinia Completului de judecată, faptul transferului temporar al judecătorului Ion Malanciuc la Curtea Supremă de Justiție de la instanțe ierarhic inferioare, precum şi lipsa evaluării în baza Legii nr. 65/2023 nu ridică dubii de imparțialitate a acestui judecător. Or, deși face referire la aceste norme, reclamantul nu invocă fapte concrete care ar pune la îndoială abilitatea judecătorului recuzat de a judeca imparțial cauza de contencios administrativ intentată la contestația lui Ion Bunica. 4

Completul de judecată reține că argumentele invocate pentru recuzarea judecătorului Ion Malanciuc se referă, în esență, la inadmisibilitatea de principiu a participării acestora la examinarea oricăror contestații depuse împotriva deciziilor emise de Comisie în temeiul Legii nr. 26/2022, deoarece nu sunt judecători plenipotențiari ai Curții Supreme de Justiție.

Conform art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Reclamantul Ion Bunica și reprezentatul acestuia nu contestă faptul că în primăvara anului 2023 buna funcționare a Curții Supreme de Justiție a fost afectată grav ca urmare a demisiei a 20 din cei 25 de judecători în funcție ai acestei instanțe. Ei nu neagă nici faptul că judecătorul Ion Malanciuc a fost transferat la Curtea Supremă de Justiție prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii şi că corespundea la data hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar a fost efectuat în baza unui anunț public şi cu acordul judecătorilor.

Reclamantul Ion Bunica și reprezentatul acestuia pun în discuție legalitatea însăși a transferului temporar, însă Curtea Constituțională prin decizia nr. 100 din 10 august 2023 a declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității articolului 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023. Instanța constituțională nu a găsit în norma contestată prevederi care ar pune în discuție independentă judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă. La moment, articolul 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executoriu şi este opozabil tuturor.

Reclamantul Ion Bunica și reprezentatul acestuia susțin că judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție nu sunt independenți. Ei nu au susținut în niciun fel această alegație. Transferul temporar la Curtea Supremă de Justiție este efectuat de către Consiliului Superior al Magistraturii, care este garantul independenței judecătorilor. Judecătorii transferați beneficiază de aceleași garanții de independentă ca şi ceilalți judecători. Durata mandatului judecătorilor transferați temporar este reglementat în lege, acesta extinzându-se până la numirea a celui de al 11- lea judecător al Curții Supreme. În orice caz, chiar şi după finalizarea 5 transferului temporar, judecătorii nu sunt demiși, ei continuând să exercite funcțiile de judecător deținute înaintea transferului. Aceste elemente confirmă caracterul vădit neîntemeiat al alegației cu privire la lipsa de independentă.

Completul de judecată special notează că argumentul cu privire la inadmisibilitatea examinării contestației depuse în temeiul Legii nr. 26/2022 de către judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție a fost examinat şi respins de mai multe ori de Curtea Supremă de Justiție prin acte de dispoziție emise până la formularea cererii de recuzare de către reclamant și reprezentatul acestuia. Drept exemple în acest sens pot servi încheierea din 23 februarie 2024 în cauza nr. 3rh-39/23, încheierile din 08 aprilie 2024 şi 18 aprilie 2024 emise în cauza nr. 03-33/23, încheierea din 04 iulie 2024 în cauza nr. 3-9/24, încheierea din 13 septembrie 2024 în cauza nr. 3-11/24, încheierile din 13 septembrie şi 16 septembrie 2024 în cauza nr. 3-24/24, încheierea din 17 septembrie 2024 în cauza nr. 3-20/24, încheierea din 24 septembrie 2024 în cauza nr. 3-17/24, dar şi încheierile din 10 octombrie 2024, 11 octombrie 2024 şi 15 octombrie 2024 în cauza nr. 3-25/24.

Reclamantul Ion Bunica și reprezentatul acestuia a mai susținut că judecătorul recuzat nu poate participa la examinarea cauzei pe motiv că nu a fost supus evaluării conform Legii nr. 65/2023. Însă, prezentul litigiu se referă la o decizie a Comisiei de evaluare a procurorilor, emisă în temeiul Legii nr. 26/2022. Conform art. 14 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, Curtea Supremă de Justiție examinează contestațiile împotriva deciziilor defavorabile ale Comisiei într-un complet de judecată special compus din 3 judecători şi un judecător supleant. Judecătorii şi judecătorul supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție. Legea nr. 26/2022 nu interzice judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție să facă parte din acest complet. Prin urmare, acest argument este neîntemeiat.

În contextul celor redate supra, Completul Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate în cererea de recuzare nu se referă la circumstanțe ce ar putea pune la îndoială obiectivitatea și imparțialitate judecătorului Ion Malanciuc, prin urmare, cererea de recuzare a urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 50 alin.(1) și (2), 202 alin.(1), (3) și (4) și art.230 din Codul administrativ, art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, 6 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Ion Bunica, cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Ion Malanciuc, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată de Ion Bunica împotriva Comisiei evaluare a procurorilor, privind anularea deciziei nr. 21 din 26 noiembrie 2024 și dispunerea evaluării repetate a candidatului. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Oxana Parfeni Judecători Diana Stănilă Lilia Roic-Botezatu 7