3-33/24 — Anularea deciziei comisiei de evaluare

La 09 decembrie 2024, Ion Bunica a depus cerere de contestare împotriva Comisiei evaluare a procurorilor, solicitând anularea deciziei Comisiei de Evaluare a Procurorilor nr. 21 din 26 noiembrie 2024 „cu privire la candidatura lui Ion Bunica prin care s-a decis că reclamantul nu întrunește criteriile de integritate etică, și dispunerea evaluării repetate a candidatului

La 09 decembrie 2024, cauza nominalizată a fost repartizată în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.

Prin încheierea din 11 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s- a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, acțiunea de contestare depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor privind anularea deciziei Comisiei de Evaluare a Procurorilor nr. 21 din 26 noiembrie 2024 cu privire la candidatura lui Ion Bunica prin care s-a decis că reclamantul nu întrunește criteriile de integritate etică, și dispunerea evaluării repetate a candidatului. S-a dispus convocarea participanților la proces în ședința de judecată stabilită pentru data de 13 ianuarie 2025, ora 09:00, sala nr. 4, în incinta Curții Supreme de Justiție.

La 10 ianuarie 2025, reclamantul Ion Bunica, a depus cerere de recuzare a judecătorului Completului de judecată special, Diana Stănilă, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei şi dispunerea evaluării repetate a candidatului.

În motivare autorul cererii de recuzare menționează că, la 24 decembrie 2024, judecătoarea Diana Stănilă a fost identificată ca fiind participantă la un eveniment politic şi anume la Ceremonia de investire a președintei Republicii Moldova Maia Sandu în cadrul celui de-al doilea 1 mandat. Informația şi imagini video sunt virale în rețeaua globală de internet precum şi pe mai multe site-uri de socializare.

Notează că, spre deosebire de exprimarea pozițiilor şi opiniilor politice în viață privată, participarea la un miting politic în numele unui candidat electoral reprezintă un gest public de susținere a candidatului şi/sau a partidului politic. Interzicerea participării la activitatea politică interzice şi participarea judecătorilor la mitingurile politice.

În drept reclamantul Ion Bunica a invocat prevederile art. 202, 50, 52 din Codul administrativ.

Reclamantul Ion Bunica și reprezentatul acestuia avocatul Octavian Pașcan, în ședința de judecată au susținut cerere de recuzare integral.

Reprezentantul pârâtului Comisiei evaluare a procurorilor, avocatul Valeriu Cernei, a solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.

Art. 49 din Codul administrativ prevede următoarele: „Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sânt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sânt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sânt atinse de chestiunea în cauză. Membru de familie în sensul alin.(1) lit. b) şi d) sânt: a) logodnicul/logodnica; 2 b) soțul/soția; c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv; d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sânt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori şi copil îngrijit). Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie şi atunci când căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sânt legate în continuare între ele ca soț şi soție sau ca părinți şi copil.”

Art. 50 din Codul administrativ prevede următoarele: „Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) şi-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) şi-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 202 alin. (4) Cod administrativ, prevede că: „Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”.

Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă prevede că: „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.”

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate de către reclamant și reprezentantul acestuia, nu cad 3 sub incidența cel puțin a unuia din temeiurile prevăzute de art.50 din Codul administrativ.

Temeiurile invocate nu se încadrează nici în norma art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, conform căreia judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

Completul de judecată special nu poate accepta ca fiind viabile argumentele reclamantului și a reprezentantului reclamantului, care consideră că prezenta judecătorului Diana Stănilă la ceremonia de depunere a jurământului şi investire în funcție a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, ar constitui o manifestare politică incompatibilă cu statutul de magistrat. Or, ceremonia de învestire în funcție a Președintelui Republicii Moldova este un act de stat şi un eveniment oficial, solemn, prevăzut atât de Constituția Republicii Moldova, cât şi de Codul electoral, nefiind un eveniment politic sau un miting electoral.

Ceremonia solemnă de depunere a jurământului şi învestirea în funcție Președintelui Republicii Moldova reprezintă o etapă instituțională obligatorie în exercitarea funcției supreme în stat, conform prevederilor constituționale. La astfel de ceremonii sunt prezenți, în mod obișnuit, reprezentanți ai tuturor puterilor statului, inclusiv ai autorității judecătorești, ceea ce nu poate fi interpretat ca un act de susținere politică.

La acea ceremonie solemnă au participat reprezentanți ai mai multor instituții importante din stat, dar şi alte personalități notorii, printre care președintele Curții Constituționale, președintele Parlamentului Republicii Moldova, prim-ministrul Republicii Moldova, foștii șefi de stat, președintele Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, membri ai Guvernului, deputați din Parlament, membri ai corpului diplomatic, actori şi alții, în total în lista persoanelor care au fost invitate la eveniment fiind aproximativ 500 de persoane.

Judecătorul recuzat Diana Stănilă a participat la acest eveniment în calitate oficială, ca reprezentant al Curții Supreme de Justiție, care este instanța judecătorească supremă în Republica Moldova, dar nu în nume personal sau ca exponent al unei opțiuni politice.

Completul de judecată special consideră că, reclamantul și reprezentatul său au interpretat greșit norma privind interdicția desfășurării activităților politice din art. 8 alin. (32) lit. b) din Legea nr. 544/1995. Or, această prevedere vizează implicarea activă a magistraților în acțiuni care pot genera suspiciuni privind afilierea politică, cum ar fi participarea la 4 mitinguri de susținere electorală, promovarea unor candidați politici sau exprimarea unor opinii partizane.

La caz, se face o confuzie între participarea la un eveniment oficial şi implicarea într-un miting electoral. Spre deosebire de un miting politic, ceremonia de învestire este o procedură formală, care se desfășoară în baza Constituției şi a legilor statului. Interdicția participării la activități politice nu include participarea la evenimentele instituționale unde sunt prezenți reprezentanți ai tuturor ramurilor puterii de stat.

În această ordine de idei, Completul de judecată special conchide că, participarea judecătorului Diana Stănilă la ceremonia solemnă de învestire a Președintelui Republicii Moldova nu poate fi interpretată ca o manifestare politică sau ca o acțiune ce ar afecta imparțialitatea şi prestigiul justiției şi nu poate trezi îndoieli rezonabile unui observator obiectiv privind imparțialitatea ei la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ, deoarece la acea ceremonie nu au fost discutate cauze concrete, în special cauza reclamantului.

Prin urmare, Completul de judecată special consideră că argumentele invocate pentru recuzarea judecătorului Diana Stănilă nu se încadrează în temeiurile prevăzute nici de Codul administrativ, nici de Codul de procedură civilă. Cu atât mai mult că, prin prisma art. 1 alin. (3) şi (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali şi inamovibili şi se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod independent şi imparțial şi acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale a judecătorului. Iar, art. 15 alin. (1) lit. a) din aceiași Lege stipulează că judecătorii sunt obligați să fie imparțiali.

Din considerentele expuse şi având în vedere faptul că cererea de recuzare depusă de Ion Bunica, cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă, este neîntemeiată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge.

În conformitate cu art. 50 alin.(1) și (2), 202 alin.(1), (3) și (4) și art.230 din Codul administrativ, art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Ion Bunica, cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Diana Stănilă, de la 5 examinarea cauzei de contencios administrativ, depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei evaluare a procurorilor, privind anularea deciziei nr. 21 din 26 noiembrie 2024 și dispunerea evaluării repetate a candidatului. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Lilia Roic-Botezatu 6