3-33/24 — anularea deciziei comisiei de evaluare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei comisiei de evaluare
- Temei legal
- temeiul recuzarii judecatorului
3-33/24 — anularea deciziei comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse Ion Bunica, cu privire la
recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Oxana Parfeni,
în cauza de contencios administrativ intentată, la cerere de chemare în
judecată depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei evaluare a procurorilor,
privind anularea deciziei nr. 21 din 26 noiembrie 2024 și dispunerea evaluării
repetate a candidatului.
(Dosarul nr. 3-33/24
NR. PIGD 2-24140121-01-3-09122024)
Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului. Invocarea transferului temporar
al judecătorului la Curtea Supremă de Justiție
30 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică cererea depusă de Ion Bunica, cu
privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special,
Oxana Parfeni,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Lilia Roic-Botezaru, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 9 decembrie 2024, Ion Bunica a depus cerere de contestare
împotriva Comisiei evaluare a procurorilor, solicitând anularea deciziei
Comisiei de Evaluare a Procurorilor nr. 21 din 26 noiembrie 2024 „cu privire
la candidatura lui Ion Bunica prin care s-a decis că reclamantul nu întrunește
criteriile de integritate etică, și dispunerea evaluării repetate a candidatului
La 9 decembrie 2024, cauza nominalizată a fost repartizată în mod
aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,
spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.
Prin încheierea din 11 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-
a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, acțiunea
de contestare depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei de evaluare a
procurorilor privind anularea deciziei Comisiei de Evaluare a Procurorilor
nr. 21 din 26 noiembrie 2024 cu privire la candidatura lui Ion Bunica prin
care s-a decis că reclamantul nu întrunește criteriile de integritate etică, și
dispunerea evaluării repetate a candidatului. S-a dispus convocarea
participanților la proces în ședința de judecată stabilită pentru data de 13
ianuarie 2025, ora 09:00, sala nr. 4, în incinta Curții Supreme de Justiție.
La 10 ianuarie 2025, reclamantul Ion Bunica, a depus cerere de
recuzare a judecătorului Completului de judecată special, Oxana Parfeni, de
la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de
contestare depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei de evaluare a
procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea evaluării repetate a
candidatului.
În motivare autorul cererii de recuzare menționează că, în temeiul art.
21 alin. (8) al Legii 65 din 30 martie 2023, la 2 mai 2023, Consiliul Superior
al Magistraturii a hotărât prin Hotărârea nr.142/8 transferarea temporară,
pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 10 mai 2023, în funcție de
judecător la Curtea Supremă de Justiție, a mai multor judecători, printre care
1
și judecătorul Oxana Parfeni, căruia i-a fost repartizată pentru examinare și
care examinează nemijlocit cererea de contestare, înaintată de către
subsemnat.
De asemenea indică că, completul constituit ilegal de recuzare, printr-
un aviz consultativ a unei persoane și nu prin Lege de interpretare, reprezintă
un indiciu de tribunal ilegal constituit și judecător imparțial.
Reține reclamantul că, timp de aproape 2 ani de zile, judecătorul
Oxana Parfeni, care nici nu este judecători din Cadrul Curții Supreme de
Justiție, nici nu candidează pentru ocuparea unei funcții vacante în această
instanță și care nici nu a promovat verificarea integrității etice și financiare
externe, este specializat în examinarea contestațiilor anume a contestațiilor
declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare
ale judecătorilor și procurorilor și într-un final poate fi catalogată ca o
manevră administrativă interioară, ce nu afectează obligația acestora de a
trece verificarea vetting.
Astfel consideră că prin această modalitate, în prezent judecătoarea
Oxana Parfeni, este afectată în independentă sa, atât pe criteriu de termen
dependent de Consiliul Superior al Magistraturii, precum și de
comportament decizional, ori tot Consiliul Superior al Magistraturii care a
transferat-o temporar, va decide în final după evaluarea Comisiei vetting
dacă judecătorul a promovat testul de etică.
Notează reclamantul că, la 24 decembrie 2024, judecătoarea Oxana
parfeni a fost identificată ca fiind participantă la un eveniment politic și
anume la Ceremonia de investire a președintei Republicii Moldova Maia
Sandu în cadrul celui de-al doilea mandat. Informația și imagini video sunt
virale în rețeaua globală de internet precum și pe mai multe site-uri de
socializare.
Comunică că, spre deosebire de exprimarea pozițiilor și opiniilor
politice în viață privată, participarea la un miting politic în numele unui
candidat electoral reprezintă un gest public de susținere a candidatului și/sau
a partidului politic. Interzicerea participării la activitatea politică interzice și
participarea judecătorilor la mitingurile politice.
În drept reclamantul Ion Bunica a invocat prevederile art. 202, 50, 52
din Codul administrativ.
Reclamantul Ion Bunica și reprezentatul acestuia avocatul Octavian
Pașcan, în ședința de judecată au susținut cerere de recuzare integral.
2
Reprezentantul pârâtului Comisiei evaluare a procurorilor, avocatul
Valeriu Cernei, au solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 202 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se
abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.”
Art. 49 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să
acționeze persoanele care:
a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;
b) sânt membri de familie ai unui participant;
c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice,
reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant;
d) sânt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură
administrativă;
e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau
activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de
supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică
persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura
administrativă;
f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în
afara calității lor funcționale/de serviciu.
Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau
dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul
sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație
sau grup profesional ale cărui interese comune sânt atinse de chestiunea în cauză.
Membru de familie în sensul alin.(1) lit. b) și d) sânt:
a) logodnicul/logodnica;
b) soțul/soția;
c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv;
d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată
sânt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit).
Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie și atunci când
căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă
persoanele sânt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.”
Art. 50 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față
de o exercitare imparțială a funcției.
3
Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă
ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.”
Art. 202 alin. (4) Cod administrativ, prevede că:
„Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în
Codul de procedură civilă.”.
Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte
împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea
externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții
Supreme de Justiție relevă că:
„În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată
din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate
transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire
la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund
criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.
Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător
al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute
înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii transferați primesc salariul
judecătorului Curții Supreme de Justiție, raportat la vechimea în muncă respectivă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
imparțialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară (a se vedea
hot. CtEDO Hauschildt c. Danemarca, 1989, § 47; Kyprianou v. Cipru, 2005,
). Simplul fapt al invocării lipsei de imparțialitate nu este determinant,
cel mai important fiind dacă această îndoială poate fi justificată în mod
obiectiv (a se vedea hot. CtEDO Ferrantelli și Santangelo v. Italia, 1996, §
58).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
motivele invocate de către reclamantul Ion Bunica, nu cad sub incidența cel
puțin a unuia din temeiurile prevăzute de art.50 din Codul administrativ.
4
Temeiurile invocate nu se încadrează nici în norma art. 50 alin. (1) lit.
e) din Codul de procedură civilă, conform căreia judecătorul care judecă
cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect,
în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea lui.
În opinia Completului de judecată, faptul transferului temporar al
judecătorului Oxana Parfeni la Curtea Supremă de Justiție de la instanțe
ierarhic inferioare, precum și lipsa evaluării în baza Legii nr. 65/2023 nu
ridică dubii de imparțialitate a acestui judecător. Or, deși face referire la
aceste norme, reclamantul Ion Bunica nu invocă fapte concrete care ar pune
la îndoială abilitatea judecătorului recuzat de a judeca imparțial cauza de
contencios administrativ intentată la contestația lui Ion Bunica.
Completul de judecată special reține că argumentele invocate pentru
recuzarea judecătorului Oxana Parfeni se referă, în esență, la
inadmisibilitatea de principiu a participării acestora la examinarea oricăror
contestații depuse împotriva deciziilor emise de Comisie în temeiul Legii nr.
26/2022, deoarece nu sunt judecători plenipotențiari ai Curții Supreme de
Justiție.
Conform art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, în cazul în care buna
funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza
numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate
transfera, cu titlu temporar, din instanțele de nivel inferior judecători care
corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții
Supreme de Justiție.
Reclamantul Ion Bunica nu contestă faptul că în primăvara anului
2023 buna funcționare a Curții Supreme de Justiție a fost afectată grav ca
urmare a demisiei a 20 din cei 25 de judecători în funcție ai acestei instanțe.
El nu neagă nici faptul că judecătoarea Oxana Parfeni a fost transferată la
Curtea Supremă de Justiție prin hotărârea Consiliului Superior al
Magistraturii și că corespundea la data hotărârii Consiliului Superior al
Magistraturii criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții
Supreme de Justiție. Transferul temporar a fost efectuat în baza unui anunț
public și cu acordul judecătorilor.
Reclamantul Ion Bunica pun în discuție legalitatea însăși a transferului
temporar, însă Curtea Constituțională prin decizia nr. 100 din 10 august 2023
a declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității
articolului 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023. Instanța constituțională nu a
găsit în norma contestată prevederi care ar pune în discuție independentă
judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă. La moment, articolul
5
21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 este în vigoare, poartă un caracter
obligatoriu, este executoriu și este opozabil tuturor. Completul de judecată
este surprins că, în pofida acestor fapte, reclamantul Ion Bunica, care este
procuror, dar și reprezentantul acestuia, care este avocat de profesie, nu au
făcut referire în cererea de recuzare la decizia nr. 100, chiar dacă aceasta a
fost adoptată cu mai mult 1 an până la depunerea cererii de recuzare.
Reclamantul Ion Bunica susține că judecătorii transferați temporar la
Curtea Supremă de Justiție nu sunt independenți. El nu au susținut în niciun
fel această alegație. Transferul temporar la Curtea Supremă de Justiție este
efectuat de către Consiliului Superior al Magistraturii, care este garantul
independenței judecătorilor. Judecătorii transferați beneficiază de aceleași
garanții de independentă ca și ceilalți judecători. Durata mandatului
judecătorilor transferați temporar este reglementat în lege, acesta
extinzându-se până la numirea a celui de al 11-lea judecător al Curții
Supreme. În orice caz, chiar și după finalizarea transferului temporar,
judecătorii nu sunt demiși, ei continuând să exercite funcțiile de judecător
deținute înaintea transferului. Aceste elemente confirmă caracterul vădit
neîntemeiat al alegației cu privire la lipsa de independentă.
Completul de judecată special notează că argumentul cu privire la
inadmisibilitatea examinării contestației depuse în temeiul Legii nr. 26/2022
de către judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție a fost
examinat și respins de mai multe ori de Curtea Supremă de Justiție prin acte
de dispoziție emise până la formularea cererii de recuzare de către
reclamantul Ion Bunica. Drept exemple în acest sens pot servi încheierea din
23 februarie 2024 în cauza nr. 3rh-39/23, încheierile din 08 aprilie 2024 și
18 aprilie 2024 emise în cauza nr. 03-33/23, încheierea din 04 iulie 2024 în
cauza nr. 3-9/24, încheierea din 13 septembrie 2024 în cauza nr. 3-11/24,
încheierile din 13 septembrie și 16 septembrie 2024 în cauza nr. 3-24/24,
încheierea din 17 septembrie 2024 în cauza nr. 3-20/24, încheierea din 24
septembrie 2024 în cauza nr. 3-17/24, dar și încheierile din 10 octombrie
2024, 11 octombrie 2024 și 15 octombrie 2024 în cauza nr. 3-25/24.
De asemenea reclamantul Ion Bunica a mai susținut că judecătorul
recuzat nu poate participa la examinarea cauzei pe motiv că nu a fost supus
evaluării conform Legii nr. 65/2023. Însă, prezentul litigiu se referă la o
decizie a Comisiei de evaluare a procurorilor, emisă în temeiul Legii nr.
26/2022. Conform art. 14 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, Curtea Supremă
de Justiție examinează contestațiile împotriva deciziilor defavorabile ale
Comisiei într-un complet de judecată special compus din 3 judecători și un
judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant sunt desemnați de
președintele Curții Supreme de Justiție. Legea nr. 26/2022 nu interzice
6
judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție să facă parte
din acest complet. Prin urmare, acest argument este neîntemeiat.
Succesiv, Completul de judecată nu poate accepta ca fiind viabile
argumentele reprezentantului reclamantului, care consideră că prezența
judecătorului Oxana Parfeni la ceremonia de depunere a jurământului și
investire în funcție a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, ar
constitui o manifestare politică incompatibilă cu statutul de magistrat. Or,
ceremonia de învestire în funcție a Președintelui Republicii Moldova este un
act de stat și un eveniment oficial, solemn, prevăzut atât de Constituția
Republicii Moldova, cât și de Codul electoral, nefiind un eveniment politic
sau un miting electoral.
Ceremonia solemnă de depunere a jurământului și învestirea în funcție
Președintelui Republicii Moldova reprezintă o etapă instituțională
obligatorie în exercitarea funcției supreme în stat, conform prevederilor
constituționale. La astfel de ceremonii sunt prezenți, în mod obișnuit,
reprezentanți ai tuturor puterilor statului, inclusiv ai autorității judecătorești,
ceea ce nu poate fi interpretat ca un act de susținere politică.
La acea ceremonie solemnă au participat reprezentanți ai mai multor
instituții importante din stat, dar și alte personalități notorii, printre care
președintele Curții Constituționale, președintele Parlamentului Republicii
Moldova, prim-ministrul Republicii Moldova, foștii șefi de stat, președintele
Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare,
membri ai Guvernului, deputați din Parlament, membri ai corpului
diplomatic, actori și alții, în total în lista persoanelor care au fost invitate la
eveniment fiind aproximativ 500 de persoane.
Judecătoarea recuzată, Oxana Parfeni, a participat la acest eveniment
în calitate oficială, ca reprezentant al Curții Supreme de Justiție, care este
instanța judecătorească supremă în Republica Moldova, dar nu în nume
personal sau ca exponent al unei opțiuni politice.
Completul de judecată special consideră că, reclamantul Ion Bunica a
interpretat greșit norma privind interdicția desfășurării activităților politice
din art. 8 alin. (32) lit. b) din Legea nr. 544/1995. Or, această prevedere
vizează implicarea activă a magistraților în acțiuni care pot genera suspiciuni
privind afilierea politică, cum ar fi participarea la mitinguri de susținere
electorală, promovarea unor candidați politici sau exprimarea unor opinii
partizane.
La caz, reclamantul Ion Bunica face o confuzie între participarea la un
eveniment oficial și implicarea într-un miting electoral. Spre deosebire de un
miting politic, ceremonia de învestire este o procedură formală, care se
7
desfășoară în baza Constituției și a legilor statului. Interdicția participării la
activități politice nu include participarea la evenimentele instituționale unde
sunt prezenți reprezentanți ai tuturor ramurilor puterii de stat.
În această ordine de idei, Completul de judecată special conchide că,
participarea judecătoarei Oxana Parfeni la ceremonia solemnă de învestire a
Președintelui Republicii Moldova nu poate fi interpretată ca o manifestare
politică sau ca o acțiune ce ar afecta imparțialitatea și prestigiul justiției și nu
poate trezi îndoieli rezonabile unui observator obiectiv privind
imparțialitatea ei la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ,
deoarece la acea ceremonie nu au fost discutate cauze concrete, în special
cauza reclamantului.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare
depusă de Ion Bunica, judecătorului Oxana Perfeni.
În conformitate cu art. 50 alin.(1) și (2), 202 alin.(1), (3) și (4) și
art.230 din Codul administrativ, art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Ion Bunica, cu privire la recuzarea
judecătorilor Completului de judecată special, Oxana Parfeni, de la
examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată de Ion Bunica
împotriva Comisiei evaluare a procurorilor, privind anularea deciziei nr. 21
din 26 noiembrie 2024 și dispunerea evaluării repetate a candidatului.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Lilia Roic-Botezatu
8