2ra-212/23 — cu privire la constatarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate și partajul proprietății comune în devălmășie, cerere reconvențională

2ra-212/23 — cu privire la constatarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate și partajul proprietății comune în devălmășie, cerere reconvențională (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-212/23

2-18045001-01-2ra-06022023

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (jud. M. Sajin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

03 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Rita Șatropa, reprezentată

de avocata Tatiana Guțu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Vladimir Șatropa împotriva Ritei Șatropa cu privire la constatarea proprietății

comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate și partajul

proprietății comune în devălmășie și

la cerere reconvențională depusă de Rita Șatropa împotriva lui Vladimir

Șatropa cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală, partajul

proprietății comune în devălmășie, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Vladimir Șatropa, casată integral hotărârea din 11

octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani și emisă o nouă hotărâre,

prin care a fost admisă parțial acțiunea inițială și admisă parțial acțiunea

reconvențională,

c o n s t a t ă :

La 30 mai 2018, Vladimir Șatropa a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ritei Șatropa cu privire la constatarea proprietății comune în

devălmășie și partajul proprietății comune în devălmășie (f. d. 5-7, vol. I).

În susținerea acțiunii, a indicat la că 15 iunie 2003, a încheiat căsătoria cu

Rita Șatropa, iar prin hotărârea din 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul

Rîșcani, căsătoria dânșilor a fost desfăcută.

A menționat că, în timpul căsătoriei, au obținut mai multe bunuri, și anume:

apartament cu numărul cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX,

ap. XX, evaluat conform datelor OCT Chișinău la suma de 432 862 de lei,

1

automobil de model Range Rover Evoque, n/î XXXXX, anul fabricării – 2013,

în valoare de 20 000 euro, automobil de model Mercedes 316 CDI, n/î XXXXX,

anul fabricării – 2005, în valoare de 7 000 de euro.

Pe parcursul căsătoriei, au locuit în casa de pe strada XXXXX din or.

XXXXX, cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX.

A relatat că fosta soție a primit imobilul în proprietate prin contractul de

donație nr. 2622 din 23 martie 2000, însă din anul 2004 până în anul 2014, casa

a fost reamenajată capital, au fost demolați pereții, acoperișul, au fost schimbate

reamenajate proiectul camerelor, fiind păstrați doar fundamentul și pereții

portanți.

În rezultatul reconstrucției casei, aceasta a primit un nou aspect exterior și

interior, precum și s-a modificat esențial valoarea imobilului, din considerentul

că a fost schimbat acoperișul din ardezie în oale de ceramică, fațada casei a fost

învelită cu piatră naturală, au fost instalate geamuri cu material termoizolant, etc.

Totodată, reconstrucția casei a fost efectuată din banii obținuți în timpul

căsătoriei.

Astfel, în temeiul procesului verbal nr. 2 din 23 octombrie 2014 a

documentației de proiect nr. DA-45/2-14, a autorizației de construire nr. 69 din

06 octombrie 2014, comisia de recepție finală a primit în exploatare casa de

locuit, garaj, bucătărie de vară și verandă. Valoarea casei de locuit cu teren aferent

constituie 822 000 de lei, la cursul 17,4104 lei/1 euro.

Conform procesului-verbal, se constată că casa de locuit a fost reamenajată,

dar pe terenul aferent au fost reconstruite și veranda lit. (01. et.1), cu suprafața la

sol de 5,3 m2, veranda (lit. 01 et. 2), cu suprafața la sol de 5,3 m.p., bucătărie de

vară (lit. 2), cu suprafața la sol de 40,6 m2, garaj (lit. 3), cu suprafața la sol de 32

m2.

A precizat că din actele prezentate instanței, precum procesul verbal nr. 2

din 23 octombrie 2014 și actul de evaluare de la SRL „Pro Estim Imobil”, se

constată că casa de locuit care aparține pârâtei Rita Șatropa se consideră avere

comună în devălmășie, din considerentul că imobilul cu anexe a fost reconstruit

de soți în timpul căsătoriei, acțiuni care au generat sporirea esențială a valorii

imobilului în raport cu valoarea și aspectul acestuia de până la căsătorie.

În drept, reclamantul Vladimir Șatropa și-a întemeiat pretențiile în baza art.

19, 23, 25 din Codul familiei, art. 167, 168 din Codul de procedură civilă și a

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 25 din 28 iunie 2004.

Reclamantul Vladimir Șatropa a solicitat:

- admiterea acțiunii;

- constatarea averii comune în devălmășie a foștilor soți Vladimir Șatropa

și Rita Șatropa, în privința bunului imobil casă de locuit cu anexe și teren aferent,

nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

situate în or. XXXXX, str. XXXXX;

- confirmarea partajării averii comune în devălmășie, după cum urmează:

a) după reclamant: apartamentul nr. XX, situat în mun. XXXXX, str.

XXXXX, nr. cadastral XXXXX, evaluat conform datelor OCT Chișinău la suma

2

de 432 862 de lei și automobilul de model Range Rover Evoque, n/î XXXXX,

anul fabricării – 2013, cu valoarea de 20 000 de euro;

b) după pârât: imobilul casă de locuit cu anexe și teren aferent, nr.

cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, situate în

or. XXXXX, str. XXXXX, precum și automobilul de model Mercedes Sprinter,

n/î XXXXX, anul fabricării – 2005, în valoare de 7 000 de euro.

La 22 noiembrie 2018, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu,

a depus acțiune reconvențională împotriva lui Vladimir Șatropa cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate personală, partajul proprietății comune în

devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 64-66, vol. I).

În motivarea acțiunii reconvenționale, a invocat că la 15 iunie 2003, a fost

înregistrată căsătoria dintre Rita Șatropa și Vladimir Șatropa la OSC Drochia.

Ulterior, la 03 aprilie 2018, prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul

Central nr. 2-24/2018, a fost desfăcută căsătoria dintre părți, fapt confirmat și prin

certificatul de divorț nr. 105 din 08 iunie 2018.

A notat că în timpul căsătorie, la XXXXX, s-a născut copilul minor

XXXXX, care locuiește cu mama sa, Rita Șatropa, în permanență.

În timpul căsătoriei, soții Șatropa au agonisit un șir de bunuri

imobile/mobile, obligații, unele din ele fiind procurate din sursele proprii ale sale,

și anume: apartamentul cu numărul cadastral XXXXX, situat în mun. XXXXX,

str. XXXXX, ap. XX, automobilul de model Range Rover Evoque, n/î XXXXX,

anul producerii 2013, numărul șasiului XXXXX.

A subliniat că bunurile procurate din sursele comune ale soților reprezintă:

automobilul de model Mercedes 316 CDI, anul producerii – 2005, n/î XXXXX,

numărul șasiului XXXXX, la prețul de circa 7 000 de euro, la momentul actual,

automobilul de model BMW 520i, anul producerii – 1997, n/î XXXXX, numărul

șasiului XXXXX, la prețul de circa 2 000 de euro.

Totodată, a fost contractat contractul de credit nr. 201609G1800/81/1 din

data de 26 septembrie 2016, prin care s-a acordat Ritei Șatropa suma de 500 000

de lei, iar suma scadentă, la data de 04 ianuarie 2018, constituia 442 500 de lei.

Reclamanta a afirmat că la 18 octombrie 2004, între Oxana Moisei și

Vladimir Șatropa a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1203, prin

care s-a cumpărat apartamentul nr. XX, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX,

compus din 3 odăi, suprafața totală de 69,4 m2, inclusiv spațiul locativ cu

suprafața de 44,8 m2, cu nr. cadastral XXXXX.

Bunul în cauză a fost procurat din mijloacele bănești care aparțineau numai

lui Rita Șatropa, ultimii fiind primiți în dar. Astfel, de către mama sa, Galina

Angheli, prin contract de donație, a donat fiicei sale suma de 40 000 de dolari

SUA pentru procurarea unui apartament în mun. XXXXX.

Ulterior, la 18 octombrie 2004, a fost cumpărat apartamentul de pe str.

XXXXX din mun. XXXXX, iar în contractul de vânzare-cumpărare a fost indicat

doar Vladimir Șatropa, din motiv că Rita Șatropa, în acea zi, nu deținea buletin

de identitate. Mai mult, fiind tineri căsătoriți și fără un loc permanent de muncă,

ei nu aveau posibilitatea procurării unui astfel de apartament din mijloace

financiare comune.

3

A comunicat că prin informația eliberată de către BC „Energbank” SA nr.

06 din 01 februarie 2018, se atestă că Rita Șatropa, în perioada 01 ianuarie 2007

– 31 iulie 2018, au fost recepționate transferuri în sumă de 22 700 de dolari SUA

și 27 969 de euro, aceste sume au aparținut mamei reclamantei Galina Anghel,

care în acea perioadă activa în Federația Rusă. Sumele date au fost transferate fie

personal, fie prin intermediul lui Alexandru Anghel, pentru reamenajarea

gospodăriei aflate în or. XXXXX, str. XXXXX, precum și procurarea altor bunuri

imobile.

Automobilul de model Range Rover Evoque, n/î XXXXX, anul producerii

– 2013, numărul șasiului XXXXX, a fost procurat din banii personali ai Ritei

Șatropa.

Așadar, la 18 octombrie 2013, a primit un transfer de la Alexandru Anghel,

în mărime de 5 000 de dolari SUA, iar la data de 15 noiembrie 2013 – un alt

transfer de la aceeași persoană, în sumă de 10 000 de euro.

A relatat că pentru achitarea restului sumei, a contractat creditul nr.

201609G1800/81/1 din 26 septembrie 2016, prin care s-a acordat ultimei suma

de 500 000 de lei, creditul nominalizat fiind achitat personal de Rita Șatropa, fapt

confirmat prin bonurile de plată. Totodată, la momentul procurării automobilului,

Vladimir Șatropa nu se afla în țară, fapt care ar veni să confirme că acest bun

reprezintă proprietatea personală a Ritei Șatropa.

Din sursele comune ce au aparținut soților Șatropa, au fost procurate două

automobile care reprezintă proprietatea comună în devălmășie, și anume:

automobilul de model Mercedes 316 CDI, anul producerii – 2005, n/î XXXXX,

numărul șasiului XXXXX la prețul de circa 7 000 de euro, la momentul actual și

automobilul de model BMW 520i, anul producerii – 1997, n/î XXXXX, numărul

șasiului XXXXX, la prețul de circa 2 000 de euro.

Reclamanta a susținut că a făcut interpelare la Inspectoratul Fiscal de Stat

pentru a stabili veniturile lui Vladimir Șatropa în perioada 2004 -2018, însă i-a

fost refuzată furnizarea vreunui răspuns, invocându-se caracterul personal al

datelor solicitate. La fel, au fost depuse interpelări către CTAS în vederea

eliberării extrasului din cont pe numele lui Vladimir Șatropa, fiind obținut același

răspuns negativ. În aceeași ordine de idei, a fost expediată o interpelare în adresa

Poliției de Frontieră în vederea atestării prezenței lui Vladimir Șatropa pe

teritoriul Republicii Moldova, nefiind obținut vreun răspuns până la ora actuală.

A punctat că la 17 iulie 2018, în adresa lui Vladimir Șatropa a fost

expediată somația, prin care i-a fost propus ultimului posibilitățile de partajare a

bunurilor indicate mai sus, somație care a rămas nereclamată.

În drept, Rita Șatropa și-a întemeiat pretențiile în baza art. 19 alin. (1), 20

alin. (3), 22 alin. (1), 26 alin. (2) din Codul familiei, art. 344 alin. (1), 346 alin.

(1), 371 alin. (1), (2), 372 alin. (1) din Codul civil, art. 94, 96, 172, 173 alin. (1)

lit. b), 1852 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

A solicitat Rita Șatropa:

- admiterea acțiunii reconvenționale;

- recunoașterea dreptului de proprietate personală a Ritei Șatropa asupra

apartamentului din mun. XXXXX, str. XXXXX, ap. XX;

4

- recunoașterea dreptului de proprietate personală a Ritei Șatropa asupra

automobilului de model Range Rover Evoque, n/î XXXXX, anul producerii –

2013, nr. șasiului XXXXX;

- recunoașterea proprietății comune în devălmășie, cu atribuirea cotei-părți

ideale după Rita Șatropa:

a) ½ din prețul automobilului Mercedes 316 CDI, anul producerii – 2005,

n/î XXXXX, nr. șasiului XXXXX;

b) ½ din prețul automobilului BMW 520i, anul producerii – 1997, n/î

XXXXX, nr. șasiului XXXXX;

- recunoașterea proprietății comune în devălmășie, cu atribuirea cotei-părți

ideale lui Vladimir Șatropa:

a) ½ din prețul automobilului Mercedes 316 CDI, anul producerii – 2005,

n/î XXXXX, nr. șasiului XXXXX;

b) ½ din prețul automobilului BMW 520i, anul producerii – 1997, n/î

XXXXX, nr. șasiului XXXXX;

- recunoașterea obligațiilor comune cu asumarea obligației de achitare a ½

din suma creditului, conform contractului de credit nr. 201609G1800/81/1 din

data de 26 septembrie 2016, prin care s-a acordat Ritei Șatropa suma de 500 000

de lei, care, la data de 04 ianuarie 2018, constituia suma de 442 500 de lei – după

Vladimir Șatropa;

- compensarea cheltuielilor de judecată.

La 23 noiembrie 2018, Vladimir Șatropa, reprezentat de avocatul

Veaceslav Lupacescu, a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a

solicitat:

- admiterea acțiunii;

- constatarea averii comune în devălmășie a foștilor soți Vladimir Șatropa

și Rita Șatropa, în privința bunului imobil casă de locuit cu anexe și teren aferent,

nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

situate în or. XXXXX, str. XXXXX;

- recunoașterea dreptului de proprietate al lui Vladimir Șatropa, în privința

imobilului casă de locuit cu anexe și teren aferent, nr. cadastrale XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, situate în or. XXXXX, str.

XXXXX;

- confirmarea partajării averii comune în devălmășie, după cum urmează:

a) după reclamant: apartamentul nr. XX, inclusiv toate bunurile din el,

situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, evaluat conform

datelor OCT Chișinău la suma de 432 862 de lei și automobilul de model Range

Rover Evoque, n/î XXXXX, anul fabricării – 2013, cu valoarea de 20 000 de

euro;

b) după pârât: imobilul casă de locuit cu anexe și teren aferent, inclusiv

toate bunurile din aceasta, nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, situate în or. XXXXX, str. XXXXX, precum și automobilul

de model Mercedes Sprinter, n/î XXXXX, anul fabricării – 2005, în valoare de

7 000 de euro (f. d. 60-61, vol. I).

5

Prin încheierea din 29 ianuarie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani,

a fost primită spre examinare cererea reconvențională înaintată de către Rita

Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu, împotriva lui Vladimir Șatropa cu

privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală asupra imobilului și

partajul averii în devălmășie (f. d. 115-117, vol. I).

La 29 ianuarie 2019, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu, a

depus cerere de concretizare a acțiunii reconvenționale, prin care a solicitat

încasarea din contul lui Vladimir Șatropa, în beneficiul său, a tuturor cheltuielilor

privind reclamarea probelor, formate din cheltuieli privind eliberarea actelor și

cheltuieli poștale, în sumă de 729 de lei, a cheltuielilor ce țin de încasarea taxei

de stat, în sumă de 25 000 de lei, precum și a cheltuielilor privind acordarea

asistenței juridice, în sumă de 10 000 de lei (f. d. 118-119, vol. I).

La 03 iulie 2019, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu, a

depus cerere de concretizare a acțiunii reconvenționale, solicitând încasarea din

contul lui Vladimir Șatropa, în beneficiul său, a ½ din valoarea automobilului de

model Mercedes 316 CDI, anul producerii – 2005, și anume suma de 83 300 de

lei, ½ din valoarea BMW 520i, anul producerii – 1997, și anume suma de 29 750

de lei, precum și a cheltuielilor privind evaluarea automobilelor în sumă de 720

de lei (f. d. 213-213 verso, vol. I).

Prin hotărârea din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul

Rîșcani, a fost respinsă acțiunea inițială, depusă de Vladimir Șatropa împotriva

Ritei Șatropa cu privire la constatarea proprietății comune în devălmășie,

recunoașterea dreptului de proprietate și partajul proprietății comune în

devălmășie și a fost admisă parțial acțiunea reconvențională, depusă de Rita

Șatropa împotriva lui Vladimir Șatropa cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate personală, partajul averii în devălmășie, încasarea sumei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a partajat bunul imobil, apartamentul nr. XX, situat în mun. XXXXX,

str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, evaluat de către IP „Agenția Servicii

Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, în sumă de 432 862 de lei, în ½

și ½ cote-părți lui Vladimir Șatropa și Ritei Șatropa.

S-a atribuit, în natură, Ritei Șatropa, bunul imobil, apartamentul nr. XX,

situat în mun. XXXXX, bunul imobil, apartamentul nr. XX, situat în mun.

XXXXX, str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, evaluat de către IP „Agenția

Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, în sumă de 432 862 de

lei.

S-a încasat de la Rita Șatropa, în beneficiul lui Vladimir Șatropa, cota-parte

la bunul imobil, apartamentul nr. XX, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, cu

nr. cadastral XXXXX, ½ din valoare, ceea ce constituie 216 431 de lei.

S-au partajat bunurile imobile – automobilul de model Range Rover

Evoque, evaluat în sumă de 20 000 de euro, automobilul de model Mercedes 316

CDI, evaluat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, filiala

Bălți, în sumă de 166 600 de lei, în ½ și ½ cote-părți lui Vladimir Șatropa și Ritei

Șatropa.

6

S-a determinat și s-a transmis în proprietate Ritei Șatropa automobilul de

model Range Rover Evoque, n/î XXXXX, anul producerii – 2013, caroseria

XXXXX, în valoare de 20 000 de euro.

S-a încasat de la Rita Șatropa, în beneficiul lui Vladimir Șatropa, ½ parte

din valoarea automobilului de model Range Rover Evoque, ceea ce constituie

10 000 de euro.

S-a determinat și s-a transmis în proprietate lui Vladimir Șatropa

automobilul de model Mercedes 316 CDI, n/î XXXXX, anul producerii – 2005,

caroseria XXXXX, în valoare de 166 600 de lei, evaluat de către Camera de

Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

S-a încasat de la Vladimir Șatropa, în beneficiul Ritei Șatropa, ½ parte din

valoarea automobilului de model Mercedes 316 CDI, ceea ce constituie 83 300

de lei.

S-a încasat de la Vladimir Șatropa, în beneficiul Ritei Șatropa, suma de

213 750 de lei, ce constituie ½ parte din suma creditului rezultat din contractul

de credit nr. 201609G1800/81/1 din 26 septembrie 2016 (din data scadentă 26

februarie 2018 până la 26 septembrie 2021).

Restul pretențiilor din cererea reconvențională s-au respins, ca

neîntemeiate.

S-au încasat de la Vladimir Șatropa, în beneficiul Ritei Șatropa, cheltuielile

de judecată pentru eliberarea actelor de către Agenția Servicii Publice SCT, în

mărime de 583 de lei, cheltuielile pentru aprecierea valorii automobilelor de către

Camera de Comerț, în valoare de 720 de lei, cheltuielile pentru asistență juridică,

în mărime de 8 000 de lei, taxa de stat achitată de către reclamantă la depunerea

cererii reconvenționale, în mărime de 21 212,19 lei, iar în total – suma de

30 515,19 lei (f. d. 244-246, vol. I; f. d. 9-29, vol. II).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut următoarele.

Cu referire la cerința privind constatarea averii comune în devălmășie a

soților Șatropa și recunoașterea dreptului de proprietate a lui Vladimir Șatropa

asupra imobilului, casa de locuit cu anexe, teren aferent, amplasată în or.

XXXXX, str. XXXXX, prima instanță s-a axat pe constatările din raportul de

evaluare a bunului imobil respectiv, valoarea de piață a căruia constituie valoarea

de piață 822 000 de lei, la data de 09 noiembrie 2013, iar reclamantul Vladimir

Șatropa nu a prezentat probe că acest bun imobil a fost îmbunătățit în timpul

căsătorie, după ce a fost donat pârâtei Rita Șatropa.

Instanța de judecată a conchis că nu pot fi reținute probele prezentate de

reclamant în vederea determinării îmbunătățirilor aduse bunului imobil, or,

procesului verbal de recepție finală nr. 2 din 23 octombrie 2014, nu determină

îmbunătățirea imobilului, ci servește dovadă a faptului că acesta a fost dat în

exploatare.

Așadar, prima instanță a ajuns la concluzia că raportul de evaluare a bunului

imobil din litigiu nu demonstrează efectuarea lucrărilor de îmbunătățire a bunului

imobil când părțile s-au aflat în căsătorie și nici nu determină valoarea unor

astfel de îmbunătățiri în perioada respectivă.

7

În partea ce ține de pretenția privind partajarea bunului imobil

apartamentului nr. XX, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, instanța de judecată a

constatat că apartamentul nr. XX de pe str. XXXXX, mun. XXXXX, a fost

procurat de către soții Șatropa în timpul căsătoriei.

În acest context, argumentele pârâtei Rita Șatropa, cât și a martorilor Galina

Anghel și Alexandru Anghel, audiați în ședința de judecată, precum că

apartamentul nr. XX de pe str. XXXXX din mun. XXXXX a fost procurat din

banii Galinei Anghel pentru fiul Alexandru Anghel, nu și-au găsit confirmare în

ședința de judecată, or, faptul că bunul imobil a fost procurat în timpul căsătoriei

soților Șatropa se confirmă prin contractul de vânzare-cumpărare a

apartamentului, încheiat pe numele lui Vladimir Șatropa, prin recipisele Oxanei

Moisei, care confirmă faptul că banii a primit de la Vladimir Șatropa, în sumă de

35 500 de euro și acordul privind transmiterea avansului în sumă de 500 de euro,

iar potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, bunul imobil aparține cu

drept de proprietate lui Vladimir Șatropa și Rita Șatropa.

Referitor la cerința privind partajarea automobilului de model Range

Rower Evoque, automobilului de model Mercedes 316 CDI și automobilului de

model BMW 520i, prima instanță a relevat că automobilul de model BMW 520i a

fost înstrăinat în timpul căsătoriei, fapt confirmat în ședința de judecată atât de

către reprezentantul reclamantului, avocatul Veaceslav Lupacescu, cât și de către

pârâta Rita Șatropa. Prin urmare, având în vedere prevederile art. 131 alin. (4) din

Codul de procedură civilă, acest bun mobil nu a fost supus partajului de către

instanța de judecată.

Cu referire la cerința privind partajarea creditului rezultat din contractul

de credit nr. 201609G1800/81/1 din 26 septembrie 2016, instanța de judecată a

statuat că, pornind de la principiul egalității părților soților la împărțirea

proprietății în devălmășie, precum și având în vedere că acest credit reprezintă

datorii comune ale soților, banii fiind cheltuiți în scopuri familiale, instanța de

judecată a conchis asupra partajării între soții Șatropa suma creditului pe

contractul de credit nr. 201609G1800/81/1 din 26 septembrie 2016 (din data

scadentă 26 februarie 2018 și până la 26 septembrie 2021) și a încasat de la

Vladimir Șatropa în beneficiul Ritei Șatropa, suma de 213 750 de lei, ce constituie

½ parte din suma creditului.

La 23 octombrie 2019, Vladimir Șatropa a declarat apel nemotivat

împotriva hotărârii din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Drochia,

iar la 19 februarie 2020, a prezentat apelul motivat, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu dispunerea rejudecării cauzei și

admiterii cerințelor din acțiunea inițială (f. d. 2-3, 55-58, vol. II).

La 11 noiembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Vladimir Șatropa,

reprezentat de avocatul Veaceslav Lupacescu, a declarat apel nemotivat

împotriva hotărârii din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Drochia,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei noi hotărâri (f. d. 5-6, vol. II).

Prin încheierea din 22 septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis

demersul formulat de Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu și s-a

8

dispus efectuarea expertizei tehnice în construcții, în vederea determinării stării

tehnice, a valorii investițiilor și valorii bunului imobil, amplasat pe terenul cu nr.

cadastral XXXXX, situat în or. XXXXX, str. XXXXX.

S-a suspendat procesul în cauza civilă, până la prezentarea în instanță a

raportului de expertiză (f. d. 111-114, vol. II).

Prin încheierea din 14 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a reluat

examinarea în fond a cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă de

Vladimir Șatropa împotriva Ritei Șatropa cu privire la partajarea averii în

devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate și la cererea reconvențională,

depusă de Rita Șatropa împotriva lui Vladimir Șatropa cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate personală și partajul averii în devălmășie (f. d. 163-163

verso, vol. II).

Prin decizia din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Vladimir Șatropa, casată integral hotărârea din 11 octombrie 2019 a

Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a

fost admisă parțial acțiunea inițială și admisă parțial acțiunea reconvențională.

S-a recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmășie al soților

Vladimir Șatropa și Rita Șatropa în privința bunului imobil amplasat în or.

XXXXX, str. XXXXX, cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX.

S-a atribuit în proprietate personală Ritei Șatropa bunul imobil amplasat în

or. XXXXX, str. XXXXX, cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, cu valoarea de piață de 2 308 600 de lei și automobilul de

model Range Rover, n/î XXXXX, la prețul de piață de 380 300 de lei, bunuri în

valoare totală de 2 688 900 de lei.

S-a atribuit în proprietate personală lui Vladimir Șatropa bunul imobil

amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXX, ap. XX, nr. cadastral XXXXX, cu

valoarea de piață de 733 400 de lei, automobilul de model Mercedes, n/î

XXXXX, la prețul de piață de 166 000 de lei, automobilul de model BMW, n/î

XXXXX, la prețul de piață de 59 500 de lei, bunuri în valoare totală de 958 900

de lei.

S-a încasat de la Rita Șatropa în beneficiul lui Vladimir Șatropa suma de

865 000 de lei, cu titlu de sultă.

S-a încasat de la Vladimir Șatropa în favoarea Ritei Șatropa, suma de

90 000 de lei, cu titlu de sumă aferentă contractului de credit nr.

201609G1800/81/1 din 26 septembrie 2016, până la situația din 29 noiembrie

2019.

În rest, acțiunea civilă depusă de Vladimir Șatropa și cererea

reconvențională depusă de Rita Șatropa, au fost respinse (f. d. 9-9 verso, 10-28,

vol. III).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a dispus respingerea ca neîntemeiată

a pretenției Ritei Șatropa privind recunoașterea apartamentului cu nr. cadastral

XXXXX, amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXX, drept proprietate personală a

Ritei Șatropa, or, bunul imobil a fost procurat în timpul căsătoriei soților Șatropa,

fapt ce se confirmă prin contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului,

9

încheiat între Oxana Moisei în calitate de vânzător și Vladimir Șatropa, în calitate

de cumpărător, precum și prin recipisele din 19 octombrie 2004, întocmite de

vânzătorul Oxana Moisei, prin care confirmă că a primit de la cumpărătorul

Vladimir Șatropa banii în sumă de 35 500 de euro, prin acordul privind

transmiterea avansului în sumă de 500 de euro pentru procurarea apartamentului

menționat, încheiat între Oxana Moisei și Vladimir Șatropa la 18 octombrie 2004.

Totodată, instanța de apel a reținut că, deși Rita Șatropa pretinde că

apartamentul a fost procurat pe banii donați de mama sa, în mărime de 40 000 de

dolari SUA, iar din informația oferită de BC „Energbank” SA se atestă că Rita

Șatropa a primit transferuri bănești de la Galina Anghel, Alexandru Anghel, Igor

Chirița, nu poate fi identificată nicio dovadă a faptului că banii primiți i-au fost

donați de către mama sa, Galina Anghel, întrucât la materialele dosarului lipsesc

contracte de donație în acest sens, încheiate între părți.

Cu referire la cerința Ritei Șatropa de recunoaștere a dreptului de

proprietate personală asupra mijlocului de transport de model Range Rover

Evoque, anul ediției – 2013, n/î XXXXX, menționând că acesta a fost procurat din

banii personali, primind prin transfer bănesc de la Alexandru Anghel, la 18

octombrie 2013 suma de 5 000 de dolari SUA și la 15 noiembrie 2013, suma de

10 000 de euro, iar restul sumei fiind achitată din creditul luat de Șatropa Rita în

mărime de 500 000 lei, instanța de apel a apreciat drept declarativ argumentul

respectiv și a reiterat că bunurile procurate în timpul căsătoriei constituie

proprietate comună în devălmășie a soților, potrivit art. 371 din Codul civil și art.

19, 20 din Codul familiei.

Pe de altă parte, instanța de apel a notat că în apelul motivat depus de către

Vladimir Șatropa, a fost înaintată o pretenție nouă – recunoașterea apartamentului

cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXX și a mijlocului

de transport de model Range Rover Evoque , anul ediției – 2013, n/î XXXXX,

drept proprietate personală a lui Vladimir Șatropa.

În acest sens, instanța de judecată a notat că pretenția respectivă nu a

constituit obiect al dezbaterii în instanța de fond, motiv din care, în virtutea art.

372 alin. (3) din Codul de procedură civilă, instanța de apel nu a supus-o analizei.

Cu referire la imobilul amplasat în or. XXXXX, str. XXXXX, instanța de

apel, în baza concluziilor expertului Anatolie Achimov, a stabilit că în perioada

căsătoriei dintre Vladimir Șatropa și Rita Șatropa, s-au adus îmbunătățiri

esențiale imobilului amplasat în or. XXXXX str. XXXXX, care au dus la sporirea

considerabilă a valorii bunului prin mărirea suprafaței casei de locuit de la 108,20

m2 la 129,30 m2, edificarea în anul 2014 a construcției accesorii (bucătărie de

vară) lit. „05”, nr. cadastral XXXXX și construcția accesorie (garaj) lit. „06”, nr.

cadastral XXXXX.

În plus, faptul că Vladimir Șatropa a participat la reconstrucția/construcția

imobilului se confirmă și prin declarațiile martorului Alexei Procopciuc, care a

declarat că anume ultimul a dat comandă pentru anumite lucrări și anume dânsul

le-a și achitat.

Mai mult, faptul că valoarea bunului a sporit se atestă și prin faptul că la

momentul donării imobilului valoarea acestuia părțile au estimat-o la 100 000 lei,

10

în timp ce la momentul efectuării raportului de expertiză, valoarea lui constituia

948 951 de lei, din care: valoarea de piață a terenului pentru construcții, nr.

cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0686 ha, constituie 214 151,00 lei și

valoarea de piață a bunului imobil, casa de locuit individuală, lit. „01”, nr.

cadastral XXXXX – 734 800,00 lei.

În urma acestor raționamente, instanța de apel a concluzionat asupra

temeiniciei pretenției lui Vladimir Șatropa privind recunoașterea averii comune

în devălmășie a foștilor soți Vladimir Șatropa și Rita Șatropa în privința

imobilului, casa de locuit cu anexe și teren aferent, cu nr. cadastrale XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, situate în or. XXXXX, str.

XXXXX și recunoașterea dreptului de proprietate al lui Vladimir Șatropa asupra

imobilului, casa de locuit cu anexe și terenul aferent, cu nr.cadastrale XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, situate în or. XXXXX, str.

XXXXX.

Referitor la cerința Ritei Șatropa cu privire la recunoașterea obligațiilor

comune cu asumarea obligației de achitare a câte ½ din suma creditului după

Vladimir Șatropa și după Rita Șatropa, conform contractului de credit nr.

201609G180C/81/1 din 26 septembrie 2016, prin care s-a acordat Ritei Șatropa

suma de 500 000 de lei, instanța de apel a indicat că la 26 septembrie 2016, BC

„Mobiasbanca – Group Societe Generale”, în temeiul contractului de credit nr.

201609G1800/81/1 a acordat Ritei Șatropa un credit în mărime de 500 000 de lei

pe o perioadă de 60 luni, cu termen de scadență la 26 septembrie 2021, creditul

fiind acordat în scopul finanțării de mijloace fixe, potrivit documentelor

confirmative (contracte, facturi), prezentate de debitor și acceptate de bancă.

În acest context, instanța de apel a accentuat că, în conformitate cu

dispozițiile art. 24 din Codul familiei, fiecare soț răspunde pentru obligațiile

proprii cu bunurile proprietate personală și cu cota-parte din proprietatea în

devălmășie, care poate fi determinată de către instanța judecătorească la cererea

creditorului. Soții răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost

asumate în interesul familiei, fie și numai de unul dintre ei, precum și pentru

repararea prejudiciului cauzat ca urmare a săvîrșirii de către ei a unei infracțiuni,

dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soților.

Instanța de apel a notat că ratele contractuale de după 03 aprilie 2018, data

desfacerii căsătoriei dintre soții Șatropa și până la scadență, au fost achitate de

Rita Șatropa, fapt care nu a fost negat de Vladimir Șatropa.

Potrivit cererii reconvenționale, Rita Șatropa a solicitat încasarea în

favoarea sa a ½ din tranșele contractuale aferente contractului de credit nr.

201609G1800/81/1 din 26 septembrie 2016 până la situația din 29 septembrie

2019, care, conform calculelor prezentate, constituie 90 000 de lei. Dat fiind

faptul că pentru tranșele ulterioare acțiunea nu a fost modificată pe parcurs,

instanța de apel nu s-a expus asupra acestora.

La 12 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Rita Șatropa,

reprezentată de avocata Tatiana Guțu, a declarat recurs împotriva deciziei din 05

iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii instanței de fond sau, după caz,

11

casarea deciziei instanței de apel și a încheierii din 30 ianuarie 2020 a Curții de

Apel Bălți, în temeiul art. 445 lit. g) din Codul de procedură civilă, cu pronunțarea

unei încheieri de restituire a cererii de apel formulate de către Vladimir Șatropa,

dat fiind faptul că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel

din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură

civilă (f. d. 40-46, vol. III).

În motivarea recursului, și-a manifestat dezacordul față de decizia instanței

de apel, calificând-o ca fiind ilegală, emisă cu încălcarea normelor de drept

material și procesual.

Cu referire la reținerea instanței de apel, precum că bunul imobil din or.

XXXXX, str. XXXXX, a fost procurat în timpul căsătoriei, iar un contract de

donație dintre Galina Anghel și Rita Șatropa nu există, recurenta a obiectat că

Vladimir Șatropa nu a adus probe în vederea confirmării faptului că în 2014,

dânsul deținea suma de 40 000 de dolari SUA pentru procurarea imobilului

respectiv, iar instanța de apel nu a argumentat lipsa probelor la materialele cauzei

privind veniturile lui Vladimir Șatropa.

Potrivit informației prezentate de către CNAS, se atestă că Vladimir

Șatropa a început să dea declarații cu privire la venit începând cu data de 01 iulie

2007, însă conform materialelor cauzei, primul venit a fost înregistrat abia la data

de 01 mai 2012, în mărime de 2 800 de lei.

În partea ce ține de recunoașterea bunului proprietate comună în

devălmășie, cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, recurenta a relevat că Vladimir Șatropa nu a demonstrat că

îmbunătățirile efectuate la bunul imobil nr. XXXXX s-au realizat în anul 2014,

așa cum se pretinde.

A evidențiat că atât potrivit proiectului planului casei din or. XXXXX din

anul 2000, cât și conform proiectului schemei electrice din același an, se atestă în

plus faptul că lucrările de renovare a imobilului din str. XXXXX, or. XXXXX, s-

au realizat până la înregistrarea căsătoriei soților Șatropa din 15 iunie 2003.

Totodată, instanța de apel a dat o apreciere eronată și la faptul că la

momentul donării, costul bunului imobil constituia suma de 100 000 de lei, iar în

2021, valoarea acestuia constituia 948 951 de lei, conform raportului de

expertiză. Or, suma indicată în raportul de expertiză indică doar că au fost

efectuate îmbunătățiri în jur de 100 000 de lei.

În opinia recurentei, prin decizia instanței de apel, dânsa a fost deposedată

inclusiv și de bunul care i-a aparținut ultimei până la încheierea căsătoriei.

Mai mult, instanța nici nu s-a expus în privința argumentului invocat de

către dânsa, precum că în anul 2014, a decis să perfecteze actele pe imobilul situat

în or. XXXXX, str. XXXXX, pentru contractarea unui credit bancar.

Într-o altă ordine de idei, a precizat că instanța de apel a depășit cadrul

solicitărilor din cererea de chemare în judecată, acordându-i mai multe drepturi

decât revendicările solicitate.

Astfel, potrivit cererii de chemare în judecată, completată ultima dată prin

cererea din 23 noiembrie 2018, Vladimir Șatropa a solicitat recunoașterea

dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastrale XXXXX,

12

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, în timp ce instanța de apel a

depășit cerința respectivă și a recunoscut asupra acestui bun dreptul de proprietate

comună în devălmășie a foștilor soți Șatropa.

La fel, nici în cererea de chemare în judecată depusă inițial, nici prin

cererile de completare și concretizare, Vladimir Șatropa nu a solicitat încasarea

vreunei sulte pe care instanța de apel i-a atribuit-o Ritei Șatropa.

Cu referire la argumentele ce țin de casarea încheierii din 30 ianuarie 2020

a Curții de Apel Bălți, recurenta a indicat că prin încheierea din 23 decembrie

2019 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către apelant

și i s-a acordat termen până la data de 23 ianuarie 2020 pentru prezentarea

apelului motivat și achitarea taxei de stat.

Ulterior, la data de 23 ianuarie 2020, reprezentantul lui Vladimir Șatropa,

avocata Stela Sochircă a depus cererea întocmită olograf, prin care a solicitat un

termen suplimentar, întrucât la data depunerii cererii de apel preliminare, nu era

depusă cererea de apel motivată.

Totodată, deși hotărârea motivată a primei instanțe a fost recepționată de

către apelant la data de 03 decembrie 2019, iar la data de 24 ianuarie 2020,

Vladimir Șatropa a expediat copia bonului de plată a taxei de stat, adică peste

termenul-limită fixat de către instanța de apel.

A conchis că cererea avocatei Stela Sochircă de acordare a termenului

supliemntar în vederea prezentării cererii de apel motivate a fost una neîntemeiată

și nefondată, întrucât nu au fost aduse probe în vederea atestării imposibilității

depunerii apelului motivat în termenul stabilit, iar instanța de apel în mod abuziv

a admis cererea dată, or, schimbarea reprezentantului nu acordă prerogative

pentru depășirea termenului stabilit de către însăși instanța de apel.

La 13 februarie 2023, Vladimir Șatropa a depus referință la recursul

declarat de către Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu, prin care a

solicitat declararea inadmisibilității recursului, iar cu titlu subsidiar, în situația

declarării recursului ca fiind admisibil, respingerea ca neîntemeiată a cererii de

recurs depuse de către Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu (f. d.

56-64, vol. III).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 05 iulie

2022 a Curții de Apel Bălți a fost expediată la adresa electronică a

reprezentantului Ritei Șatropa, avocata Tatiana Guțu, la 21 noiembrie 2022,

circumstanță ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele

cauzei (f. d. 29 verso, vol. III).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 12 ianuarie 2023 (f. d. 48 verso,

vol. III).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de

a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

13

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.

VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de

către Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu, împotriva deciziei din

05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate

în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01

septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu, este inadmisibilă,

pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

14

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Rita Șatropa,

reprezentată de avocata Tatiana Guțu, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar

constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel

a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

recursul declarat de către Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu,

conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul

examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici.

15

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate

a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Rita Șatropa,

reprezentată de avocata Tatiana Guțu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a),

440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Rita Șatropa, reprezentată de

avocata Tatiana Guțu, împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

16