2r-508/24 — constatarea proprietatii comune in devalmasie, recunoasterea dreptului de proprietate si partajul proprietatii comune in devalmasie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea proprietatii comune in devalmasie, recunoasterea dreptului de proprietate si partajul proprietatii comune in devalmasie
- Temei legal
- temeiurile recuzarii
2r-508/24 — constatarea proprietatii comune in devalmasie, recunoasterea dreptului de proprietate si partajul proprietatii comune in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Rita Șatropa, reprezentată de avocata
Cristina Doga, cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela
Procopciuc și Diana Stănilă,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir
Șatropa împotriva Ritei Șatropa, cu privire la constatarea proprietății comune în
devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate și partajul proprietății comune în
devălmășie, și
la cererea reconvențională depusă de Rita Șatropa împotriva lui Vladimir
Șatropa cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală, partajul
proprietății comune în devălmășie, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de
judecată
(Dosarul nr. 2r-508/24
NR. PIGD 2-18045001-01-2r-13122024)
Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului; invocarea neîntemeiată a prevederilor
art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
10 aprilie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea depusă de Rita Șatropa, reprezentată
de avocata Cristina Doga, cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme
de Justiție, Stela Procopciuc și Diana Stănilă,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 mai 2018, Vladimir Șatropa a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ritei Șatropa, concretizată prin cererea din 23 noiembrie 2018, depusă
de Vladimir Șatropa, reprezentat de avocatul Veaceslav Lupacescu, cu privire la
constatarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de
proprietate și partajul proprietății comune în devălmășie (f. d. 5-7, 60-61, vol. I).
La 22 noiembrie 2018, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu, a
depus acțiune reconvențională împotriva lui Vladimir Șatropa, concretizată prin
cererile din 29 ianuarie 2019 și 03 iulie 2019, cu privire la recunoașterea dreptului
de proprietate personală, partajul proprietății comune în devălmășie, încasarea
sumei și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 64-66, 118-119, 213-213
verso, vol. I).
Prin hotărârea din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, a
fost respinsă acțiunea inițială, depusă de Vladimir Șatropa împotriva Ritei Șatropa
cu privire la constatarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea dreptului
de proprietate și partajul proprietății comune în devălmășie și a fost admisă parțial
acțiunea reconvențională, depusă de Rita Șatropa împotriva lui Vladimir Șatropa
cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală, partajul averii în
devălmășie, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a partajat
bunul imobil, apartamentul nr. *****, situat în mun. Chișinău, str. *****, cu nr.
cadastral *****, evaluat de către IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul cadastral
teritorial Chișinău, în sumă de 432 862 de lei, în ½ și ½ cote-părți lui Vladimir
Șatropa și Ritei Șatropa. S-a atribuit, în natură, Ritei Șatropa, bunul imobil,
apartamentul nr. *****, situat în mun. Chișinău, bunul imobil, apartamentul nr. 93,
situat în mun. Chișinău, str. *****, cu nr. cadastral *****, evaluat de către IP
„Agenția Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, în sumă de 432
862 de lei. S-a încasat de la Rita Șatropa, în beneficiul lui Vladimir Șatropa, cota-
parte la bunul imobil, apartamentul nr. *****, situat în mun. Chișinău, str.
Grădinilor 58, cu nr. cadastral *****, ½ din valoare, ceea ce constituie 216 431 de
lei. S-au partajat bunurile imobile – automobilul de model *****, evaluat în sumă
de 20 000 de euro, automobilul de model *****, evaluat de către Camera de
Comerț și Industrie a Republicii Moldova, filiala Bălți, în sumă de 166 600 de lei,
în ½ și ½ cote-părți lui Vladimir Șatropa și Ritei Șatropa. S-a determinat și s-a
2
transmis în proprietate Ritei Șatropa automobilul de model *****, *****, anul
producerii – *****, caroseria *****, în valoare de 20 000 de euro. S-a încasat de
la Rita Șatropa, în beneficiul lui Vladimir Șatropa, ½ parte din valoarea
automobilului de model *****, ceea ce constituie 10 000 de euro. S-a determinat
și s-a transmis în proprietate lui Vladimir Șatropa automobilul de model Mercedes
*****, anul producerii – *****, caroseria *****, în valoare de 166 600 de lei,
evaluat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. S-a încasat
de la Vladimir Șatropa, în beneficiul Ritei Șatropa, ½ parte din valoarea
automobilului de model *****, ceea ce constituie 83 300 de lei. S-a încasat de la
Vladimir Șatropa, în beneficiul Ritei Șatropa, suma de 213 750 de lei, ce constituie
½ parte din suma creditului rezultat din contractul de credit nr. *****din 26
septembrie 2016 (din data scadentă 26 februarie 2018 până la 26 septembrie 2021).
Restul pretențiilor din cererea reconvențională s-au respins, ca neîntemeiate. S-au
încasat de la Vladimir Șatropa, în beneficiul Ritei Șatropa, cheltuielile de judecată
pentru eliberarea actelor de către Agenția Servicii Publice SCT, în mărime de 583
de lei, cheltuielile pentru aprecierea valorii automobilelor de către Camera de
Comerț, în valoare de 720 de lei, cheltuielile pentru asistență juridică, în mărime
de 8 000 de lei, taxa de stat achitată de către reclamantă la depunerea cererii
reconvenționale, în mărime de 21 212,19 lei, iar în total – suma de 30 515,19 de
lei (f. d. 244-246, vol. I; f. d. 9-29, vol. II).
Prin decizia din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul
declarat de Vladimir Șatropa, casată integral hotărârea din 11 octombrie 2019 a
Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a fost
admisă parțial acțiunea inițială și admisă parțial acțiunea reconvențională. S-a
recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmășie al soților Vladimir Șatropa
și Rita Șatropa în privința bunului imobil amplasat în *****, str. ***** *****, cu
nr. cadastrale *****, *****, *****, *****, *****. S-a atribuit în proprietate
personală Ritei Șatropa bunul imobil amplasat în or. Drochia, str. *****, cu nr.
cadastrale *****, *****, *****, *****, *****, cu valoarea de piață de 2 308 600
de lei și automobilul de model *****, la prețul de piață de 380 300 de lei, bunuri
în valoare totală de 2 688 900 de lei. 3 S-a atribuit în proprietate personală lui
Vladimir Șatropa bunul imobil amplasat în mun. Chișinău, str. *****, ap. *****,
nr. cadastral *****, cu valoarea de piață de 733 400 de lei, automobilul de model
Mercedes, n/î DR AY 077, la prețul de piață de 166 000 de lei, automobilul de
model *****, n*****, la prețul de piață de 59 500 de lei, bunuri în valoare totală
de 958 900 de lei. S-a încasat de la Rita Șatropa în beneficiul lui Vladimir Șatropa
suma de 865 000 de lei, cu titlu de sultă. S-a încasat de la Vladimir Șatropa în
favoarea Ritei Șatropa, suma de 90 000 de lei, cu titlu de sumă aferentă contractului
de credit nr. ***** din 26 septembrie 2016, până la situația din 29 noiembrie 2019.
În rest, acțiunea civilă depusă de Vladimir Șatropa și cererea reconvențională
depusă de Rita Șatropa, au fost respinse (f. d. 9-9 verso, 10-28, vol. III).
Prin încheierea din 03 iulie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat
inadmisibil recursul declarat de Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu,
împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 180-195, vol. III).
3
La 24 septembrie 2024, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, a
depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel
Bălți, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de apel,
cu atragerea în proces a lui Alexandru Anghel în calitate de parte interesată și
dispunerea rejudecării litigiului în fond (f. d. 1- 15, vol. IV).
La 27 septembrie 2024, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga,
a depus cerere privind suspendarea executării deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de
Apel Bălți, în temeiul prevederilor art. 451 alin. (5) din Codul de procedură civilă
(f. d. 40-44, vol. IV).
Prin încheierea din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a acceptat
cererea de revizuire spre examinare la Curtea de Apel Bălți și s-a stabilit termenul
pentru examinarea cererii de revizuire depuse de Rita Șatropa pentru 31 octombrie
2024, ora 16:00, fără convocarea părților (f. d. 59, vol. IV). 9. Prin încheierea din
15 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată,
cererea de suspendare a executării deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți
(f. d. 60-62, vol. IV).
La 17 octombrie 2024, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, a
declarat recurs împotriva încheierii din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți,
solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu dispunerea suspendării
executării deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 72-74 verso, vol.
IV).
La 17 19 martie 2025, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, în
temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, a depus cerere cu
privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc și
Diana Stănilă.
În motivarea cererii de recuzare a indicat că judecătorul Curții Supreme de
Justiție, Stela Procopciuc a participat anterior la examinarea în ordine de apel a
prezentei cauze, aceasta fiind parte a completului de judecată format din judecătorii
Stela Procopciuc, Elena Grumeza și Natalia Chircu care au pronunțat decizia din
05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, act judecătoresc a cărui revizuire se solicită.
A invocat că judecătorul Curții Supreme de Justiție Diana Stănilă a făcut parte
din cadrul Curții de Apel Bălți, iar faptul unor relații de colegialitate cu foștii
colegi din cadrul instituții pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea la
examinarea recursului înaintat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist,
interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator;
4
b) se află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate până la al
treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții
acestora;
b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea grad inclusiv a
participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze;
b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad inclusiv cu un
alt membru al completului de judecată;
c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți;
d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări
care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul,
interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate
fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță.
(2) Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare
în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea
de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor
a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de
recuzare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea
este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele motive.
Din materialele cauzei rezultă că Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina
Doga, a depus cerere de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela
Procopciuc și Diana Stănilă, invocând existența unor împrejurări care pun la
îndoială neobiectivitatea și nepărtinirea acestora.
Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept
citate la pct. 12-13 al prezentei încheieri, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează că cele invocate în cererea de recuzare depusă de Rita
Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, nu cad sub incidența prevederilor
art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, întrucât susținerile respective
poartă un caracter pur declarativ, fiind neîntemeiate.
În plus, argumentele Ritei Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga,
referitor la faptul că judecătorul Diana Stănilă învestită cu examinarea cauzei în
ordine de recurs, se află în relații de colegialitate cu foștii colegi din cadrul Curții
de Apel Bălți, nu pot constitui temei pentru admiterea cererii de recuzare, în
temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, notează
că, în conformitate cu art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul
judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și
să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității
acestora.
5
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că,
nu există motive întemeiate care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea
judecătorului Diana Stănilă la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs.
Or, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului vizat nu
se referă la circumstanțe probate care pot pune la îndoială imparțialitatea
magistratului respectiv la judecarea cauzei, după cum reglementează dispozițiile
art. 50 din Codul de procedură civilă.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere
că în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că
imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini
părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveției,
pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93).
Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93):
potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și
comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau
prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili
dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a
exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.
Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este
totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din
punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate
cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea
opiniei sale personale (demers subiectiv).
Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice
prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate
obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva
Maltei (MC), pct. 95 și 10). 20. De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile
Omului în jurisprudența sa relevă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține
de evaluarea aparentelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind
imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.
Cu referire la cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de
Justiție, Stela Procopciuc, Completul de judecată notează că judecătorul
nominalizat nu urmează să participe la judecarea cauzei, or, potrivit fișei de
repartizare din 13 decembrie 2024, recursul înaintat de Rita Șatropa, reprezentată
de avocata Cristina Doga, împotriva încheierii din 15 octombrie 2024 a Curții de
Apel Bălți urmează a fi examinat de completul de judecată în următoarea
componență: Ion Malanciuc – președinte, Oxana Parfeni și Diana Stănilă –
judecători (vol. IV, f.d. 131 ).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la caz,
nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și
obiectivitatea judecătorilor Stela Procopciuc și Diana Stănilă, la examinarea
recursului înaintat de Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga,
împotriva încheierii din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare depusă de Rita
6
Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, judecătorilor Curții Supreme de
Justiție, Stela Procopciuc și Diana Stănilă.
În conformitate cu art. 50, 52, 53 alin. (5), art. 54 alin. (3) din Codul de
procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina
Doga, cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela
Procopciuc și Diana Stănilă, de la examinarea cauzei civile, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Vladimir Șatropa împotriva Ritei Șatropa, cu privire
la constatarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de
proprietate și partajul proprietății comune în devălmășie, și la cererea
reconvențională depusă de Rita Șatropa împotriva lui Vladimir Șatropa cu privire la
recunoașterea dreptului de proprietate personală, partajul proprietății comune în
devălmășie, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
7