2r-508/24 — Constatarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate și partajul proprietății comune în devălmășie

La 30 mai 2018, Vladimir Șatropa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ritei Șatropa, concretizată prin cererea din 23 noiembrie 2018, depusă de Vladimir Șatropa, reprezentat de avocatul Veaceslav Lupacescu, cu privire la constatarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate și partajul proprietății comune în devălmășie (f. d. 5-7, 60-61, vol. I).

La 22 noiembrie 2018, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu, a depus acțiune reconvențională împotriva lui Vladimir Șatropa, concretizată prin cererile din 29 ianuarie 2019 și 03 iulie 2019, cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală, partajul proprietății comune în devălmășie, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 64-66, 118-119, 213-213 verso, vol. I).

Prin hotărârea din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, a fost respinsă acțiunea inițială, depusă de Vladimir Șatropa împotriva Ritei Șatropa cu privire la constatarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate și partajul proprietății comune în devălmășie și a fost admisă parțial acțiunea reconvențională, depusă de Rita Șatropa împotriva lui Vladimir Șatropa cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală, partajul averii în devălmășie, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a partajat bunul imobil, apartamentul nr. *****, situat în mun. Chișinău, str. *****, cu nr. cadastral *****, evaluat de către IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, în sumă de 432 862 de lei, în ½ și ½ cote-părți lui Vladimir Șatropa și Ritei Șatropa. S-a atribuit, în natură, Ritei Șatropa, bunul imobil, apartamentul nr. *****, situat în mun. Chișinău, bunul imobil, apartamentul nr. 93, situat în mun. Chișinău, str. *****, cu nr. cadastral *****, evaluat de către IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, în sumă de 432 862 de lei. S-a încasat de la Rita Șatropa, în beneficiul lui Vladimir Șatropa, cota- parte la bunul imobil, apartamentul nr. *****, situat în mun. Chișinău, str. Grădinilor 58, cu nr. cadastral *****, ½ din valoare, ceea ce constituie 216 431 de lei. S-au partajat bunurile imobile – automobilul de model *****, evaluat în sumă de 20 000 de euro, automobilul de model *****, evaluat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, filiala Bălți, în sumă de 166 600 de lei, în ½ și ½ cote-părți lui Vladimir Șatropa și Ritei Șatropa. S-a determinat și s-a 2 transmis în proprietate Ritei Șatropa automobilul de model *****, *****, anul producerii – *****, caroseria *****, în valoare de 20 000 de euro. S-a încasat de la Rita Șatropa, în beneficiul lui Vladimir Șatropa, ½ parte din valoarea automobilului de model *****, ceea ce constituie 10 000 de euro. S-a determinat și s-a transmis în proprietate lui Vladimir Șatropa automobilul de model Mercedes *****, anul producerii – *****, caroseria *****, în valoare de 166 600 de lei, evaluat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. S-a încasat de la Vladimir Șatropa, în beneficiul Ritei Șatropa, ½ parte din valoarea automobilului de model *****, ceea ce constituie 83 300 de lei. S-a încasat de la Vladimir Șatropa, în beneficiul Ritei Șatropa, suma de 213 750 de lei, ce constituie ½ parte din suma creditului rezultat din contractul de credit nr. *****din 26 septembrie 2016 (din data scadentă 26 februarie 2018 până la 26 septembrie 2021). Restul pretențiilor din cererea reconvențională s-au respins, ca neîntemeiate. S-au încasat de la Vladimir Șatropa, în beneficiul Ritei Șatropa, cheltuielile de judecată pentru eliberarea actelor de către Agenția Servicii Publice SCT, în mărime de 583 de lei, cheltuielile pentru aprecierea valorii automobilelor de către Camera de Comerț, în valoare de 720 de lei, cheltuielile pentru asistență juridică, în mărime de 8 000 de lei, taxa de stat achitată de către reclamantă la depunerea cererii reconvenționale, în mărime de 21 212,19 lei, iar în total – suma de 30 515,19 de lei (f. d. 244-246, vol. I; f. d. 9-29, vol. II).

Prin decizia din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de Vladimir Șatropa, casată integral hotărârea din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a fost admisă parțial acțiunea inițială și admisă parțial acțiunea reconvențională. S-a recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmășie al soților Vladimir Șatropa și Rita Șatropa în privința bunului imobil amplasat în *****, str. ***** *****, cu nr. cadastrale *****, *****, *****, *****, *****. S-a atribuit în proprietate personală Ritei Șatropa bunul imobil amplasat în or. Drochia, str. *****, cu nr. cadastrale *****, *****, *****, *****, *****, cu valoarea de piață de 2 308 600 de lei și automobilul de model *****, la prețul de piață de 380 300 de lei, bunuri în valoare totală de 2 688 900 de lei. 3 S-a atribuit în proprietate personală lui Vladimir Șatropa bunul imobil amplasat în mun. Chișinău, str. *****, ap. *****, nr. cadastral *****, cu valoarea de piață de 733 400 de lei, automobilul de model Mercedes, n/î DR AY 077, la prețul de piață de 166 000 de lei, automobilul de model *****, n*****, la prețul de piață de 59 500 de lei, bunuri în valoare totală de 958 900 de lei. S-a încasat de la Rita Șatropa în beneficiul lui Vladimir Șatropa suma de 865 000 de lei, cu titlu de sultă. S-a încasat de la Vladimir Șatropa în favoarea Ritei Șatropa, suma de 90 000 de lei, cu titlu de sumă aferentă contractului de credit nr. ***** din 26 septembrie 2016, până la situația din 29 noiembrie 2019. În rest, acțiunea civilă depusă de Vladimir Șatropa și cererea reconvențională depusă de Rita Șatropa, au fost respinse (f. d. 9-9 verso, 10-28, vol. III).

Prin încheierea din 03 iulie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Rita Șatropa, reprezentată de avocata Tatiana Guțu, împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 180-195, vol. III). 3

La 24 septembrie 2024, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de apel, cu atragerea în proces a lui Alexandru Anghel în calitate de parte interesată și dispunerea rejudecării litigiului în fond (f. d. 1- 15, vol. IV).

La 27 septembrie 2024, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, a depus cerere privind suspendarea executării deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, în temeiul prevederilor art. 451 alin. (5) din Codul de procedură civilă (f. d. 40-44, vol. IV).

Prin încheierea din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a acceptat cererea de revizuire spre examinare la Curtea de Apel Bălți și s-a stabilit termenul pentru examinarea cererii de revizuire depuse de Rita Șatropa pentru 31 octombrie 2024, ora 16:00, fără convocarea părților (f. d. 59, vol. IV).

Prin încheierea din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată, cererea de suspendare a executării deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 60-62, vol. IV). 9. La 17 octombrie 2024, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, a declarat recurs împotriva încheierii din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu dispunerea suspendării executării deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți (f. d. 72-74 verso, vol. IV).

La 17 19 martie 2025, Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, a depus cerere cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc și Diana Stănilă.

În motivarea cererii de recuzare a indicat că judecătorul Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc a participat anterior la examinarea în ordine de apel a prezentei cauze, aceasta fiind parte a completului de judecată format din judecătorii Stela Procopciuc, Elena Grumeza și Natalia Chircu care au pronunțat decizia din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Bălți, act judecătoresc a cărui revizuire se solicită. A invocat că judecătorul Curții Supreme de Justiție Diana Stănilă a făcut parte din cadrul Curții de Apel Bălți, iar faptul unor relații de colegialitate cu foștii colegi din cadrul instituții pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea la examinarea recursului înaintat.

Art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. (2) Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.”

Din materialele cauzei rezultă că Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, a depus cerere de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc și Diana Stănilă, invocând existența unor împrejurări care pun la îndoială neobiectivitatea și nepărtinirea acestora.

Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate la pct. 12-13 al prezentei încheieri, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cele invocate în cererea de recuzare depusă de Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, nu cad sub incidența prevederilor art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, întrucât susținerile respective poartă un caracter pur declarativ, fiind neîntemeiate.

În plus, argumentele Ritei Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, referitor la faptul că judecătorul Diana Stănilă învestită cu examinarea cauzei în ordine de recurs, se află în relații de colegialitate cu foștii colegi din cadrul Curții de Apel Bălți, nu pot constitui temei pentru admiterea cererii de recuzare, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, notează că, în conformitate cu art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora. 5

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, nu există motive întemeiate care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Diana Stănilă la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs.

Or, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului vizat nu se referă la circumstanțe probate care pot pune la îndoială imparțialitatea magistratului respectiv la judecarea cauzei, după cum reglementează dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveției, pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93).

Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93): potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv).

Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 și 10). 20. De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa relevă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparentelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Cu referire la cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, Completul de judecată notează că judecătorul nominalizat nu urmează să participe la judecarea cauzei, or, potrivit fișei de repartizare din 13 decembrie 2024, recursul înaintat de Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, împotriva încheierii din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți urmează a fi examinat de completul de judecată în următoarea componență: Ion Malanciuc – președinte, Oxana Parfeni și Diana Stănilă – judecători (vol. IV, f.d. 131 ).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Stela Procopciuc și Diana Stănilă, la examinarea recursului înaintat de Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, împotriva încheierii din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Bălți.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare depusă de Rita 6 Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc și Diana Stănilă.

În conformitate cu art. 50, 52, 53 alin. (5), art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Rita Șatropa, reprezentată de avocata Cristina Doga, cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc și Diana Stănilă, de la examinarea cauzei civile, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Șatropa împotriva Ritei Șatropa, cu privire la constatarea proprietății comune în devălmășie, recunoașterea dreptului de proprietate și partajul proprietății comune în devălmășie, și la cererea reconvențională depusă de Rita Șatropa împotriva lui Vladimir Șatropa cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală, partajul proprietății comune în devălmășie, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 7