3-25/24 — anularea deciziei și dispunerea evaluării repetate a candidatului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei şi dispunerea evaluării repetate a candidatului
- Temei legal
- lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorilor, art. 50 Cod administrativ, art. 50 alin. 1 lit. e CPC, transferul temporar al judecătorilor la CSJ
3-25/24 — anularea deciziei și dispunerea evaluării repetate a candidatului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Alexei Paniș cu privire la recuzarea
judecătorului Completului de judecată special, Lilia Roic-Botezatu,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de
Alexei Paniș împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu
privire la anularea deciziei și dispunerea evaluării repetate a candidatului.
(evaluarea candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii
(CSM) și în cele două colegii din subordinea CSM conform Legii nr. 26 din 10.03.2022)
(Dosarul nr. 3-25/24
NR. PIGD 2-24104563-01-3-17092024)
Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului; invocarea neîntemeiată a prevederilor art.
50 din Codul administrativ și art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă; transferul
temporar al judecătorului la Curtea Supremă de Justiție
15 octombrie 2024
Examinând în ședință publică cererea depusă de Alexei Paniș cu privire la
recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Lilia Roic-Botezatu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ghenadie Eremciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 septembrie 2024, Alexei Paniș a depus cerere de contestare împotriva
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privind anularea deciziei
nr. 16 din 28 iunie 2024 și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de
către Comisie.
Conform fișei de repartizare a cererii, cauza nominalizată a fost repartizată în
mod automat-aleatoriu judecătorului-raportor Ion Malanciuc, care conform Dispoziției
Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 89 din 14 mai 2024, face parte
din completul de judecată compus din Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și
Diana Stănilă (judecători), membru supleant fiind desemnat judecătorul Lilia Roic-
Botezatu.
Prin încheierea din 23 septembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție s-a primit
spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea de contestare depusă
de Alexei Paniș și s-a dispus convocarea participanților la proces în ședința de judecată
stabilită pentru data de 04 octombrie 2024, ora 14:00, sala nr. 4, în incinta Curții Supreme
de Justiție.
Prin încheierile din 03 octombrie 2024 a Curții Supreme de Justiție s-au admis
declarațiile de abținere a judecătorilor Completului de judecată special, Ion Malanciuc și
Diana Stănilă de la examinarea cererii de contestare depusă de Alexei Paniș împotriva
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea
deciziei și dispunerea evaluării repetate a candidatului.
Conform fișei de repartizare repetate a cererii, cauza nominalizată a fost
repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului-raportor Lilia Roic-Botezatu.
Prin încheierea din 03 octombrie 2024 a președintelui interimar al Curții
Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, a fost confirmată componența completului de
judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea cererii
de contestare depusă de Alexei Paniș împotriva Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea evaluării repetate
a candidatului, după cum urmează: Oxana Parfeni (președinte), Ghenadie Eremciuc, Lilia
Roic-Botezatu (judecători).
2
La 09 octombrie 2024, Alexei Paniș a depus o cerere de recuzare a membrului
Completului de judecată special, Lilia Roic-Botezatu, de la examinarea cauzei de
contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Alexei Paniș
împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la
anularea deciziei și dispunerea evaluării repetate a candidatului.
În motivarea cererii de recuzare a indicat că, transferarea unor judecători, cu
titlu temporar, la Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu prevederile Legii nr. 65
din 30 martie 2023, precum și examinarea de către judecătorii transferați temporar a
prezentei cauze, pune în discuție chestiunea legalității desemnării lor, dar și a caracterului
de „tribunal stabilit de lege”.
În pct. 46 a Hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din 12 mai 2016, se statuează
că având în vedere statutul Curții Supreme de Justiție de instanță supremă de drept
comun, unica instanță judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență
în situația judecătorilor Curții Supreme de Justiție. În cazul în care intervine vacanța
funcției pentru un judecător al Curții Supreme de Justiție, locul acestuia nu poate fi ocupat
prin transfer de un judecător de la o altă instanță. Cauzele lui ar putea fi preluate doar de
către un alt judecător de la Curtea Supremă de Justiție sau de un nou judecător numit de
Parlament pentru această funcție.
Astfel, judecătorul în funcție permanentă în instanța judecătorească inferioară,
Lilia Roic-Botezatu, este judecător transferat „temporar” în Curtea Supremă de Justiție,
care apriori nu are dreptul să judece o cauză în fond de contencios administrativ inițiată
de un magistrat. Modul în care a fost transferat și numit „temporar” în funcție de
judecător la Curtea Supremă de Justiție probează „dincolo de orice dubiu rezonabil”
caracterul dependent al acestuia față de puterea executivă a politicului din Republica
Moldova și afectează puternic garanția de independență. Ca urmare participarea
judecătorului, care nu a fost supus evaluării integrității financiare și etică în baza Legii
nr. 65 din 30 martie 2023, la examinarea contestației depuse de reclamant constituie o
încălcare a acestuia la un proces echitabil, or examinarea cauzei nu are loc de către o
instanță constituită prin lege.
Părțile au fost convocate în ședința de judecată, însă s-a prezentat doar
reprezentantul Comisiei, avocatul Valeriu Cernei.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 202 alin. (1) din Codul administrativ:
„(1) Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se
abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.”
Art. 49 alin. (1)-(4) din Codul administrativ prevede că:
„ (1) Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să
acționeze persoanele care:
a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;
b) sunt membri de familie ai unui participant;
3
c) în virtutea legii sau în baza procurii, reprezintă în general sau în această
procedură administrativă un participant;
d) sunt membri de familie ai unui participant;
e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii
administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere,
al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere
nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la
procedura administrativă;
f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar
în afara calității lor funcționale/de serviciu.
(2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau
dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă
avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup
de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea
în cauză.
(3) Membru de familie în sensul alin. (1) lit. b) și d) sunt:
a) logodnicul/logodnica;
b) soțul/soția;
c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală pînă la gradul IV inclusiv;
d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sunt
legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit);
(4) Persoanele indicate la alin. (3) se consideră membri de familie și atunci cînd
căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă
persoanele sunt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.”
Art. 50 alin. (1), (2) din Codul administrativ reglementează că:
„(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față
de o exercitare imparțială a funcției.
(2) Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu
reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat
în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor
până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”
Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă prevede că:
„(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
…
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte
împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă
a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție
relevă că:
„(8) În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată
din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate
4
transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire
la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund
criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.
Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător
al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute
înaintea transferului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, la 02 mai 2023,
prin hotărârea nr. 142/8, întru respectarea prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65
din 30 martie 2023, enunțat la pct. 13 din prezenta încheiere, Consiliului Superior al
Magistraturii a dispus transferul temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10
mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a următorilor judecători:
Aliona Donos, Daguța Sergiu, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris
Talpă, Ghenadie Eremciuc.
Prin hotărârea nr. 506/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de judecător la Curtea
Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, pentru
judecătorii: Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni,
Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc.
Totodată, prin hotărârea nr. 65/6 din 13 februarie 2024, Consiliul Superior al
Magistraturii a dispus transferul temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de
Justiție, începând cu data de 19 februarie 2024, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi
de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a următorilor judecători: Stela Procopciuc și
Lilia Roic-Botezatu.
Drept urmare, ținând cont de circumstanțele enunțate supra, Președintele
interimar al Curții Supreme de Justiție prin dispoziția nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu
privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, modificată prin
dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024,
nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024, nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 90
din 14 mai 2024, nr. 112 din 13 iunie 2024 și nr. 119 din 28 iunie 2024, a constituit
complete de judecată pentru anul 2024.
De asemenea, prin dispoziția nr. 89 din 14 mai 2024 „Cu privire la modificarea
dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022 cu privire la instituirea completului de judecată
special”, s-a modificat componența Completului de judecată special pentru examinarea
contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor, după cum urmează: Ion Malanciuc – președinte, Oxana
Parfeni, Diana Stănilă – judecători, membru supleant – Lilia Roic-Botezatu, judecător.
Prin încheierile din 03 octombrie 2024 a Curții Supreme de Justiție s-au admis
declarațiile de abținere a judecătorilor Completului de judecată special, Ion Malanciuc și
Diana Stănilă de la examinarea cererii de contestare depusă de Alexei Paniș împotriva
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
5
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea
deciziei și dispunerea evaluării repetate a candidatului.
Prin încheierea din 03 octombrie 2024 a președintelui interimar al Curții
Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, a fost confirmată componența completului de
judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea cererii
de contestare depusă de Alexei Paniș împotriva Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea evaluării repetate
a candidatului, după cum urmează: Oxana Parfeni (președinte), Ghenadie Eremciuc, Lilia
Roic-Botezatu (judecători).
Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate
la pct. 5-7, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele
invocate de Alexei Paniș cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată
special, Lilia Roic-Botezatu, nu sunt justificate și comportă un conținut declarativ, or, nu
poate fi admisă recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitate dacă nu sunt
cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.
În aceeași ordine de idei, chestiunea transferului temporar al judecătorului la
Curtea Supremă de Justiție nu produce în mod automat și în lipsa oricărui material
probator îndoieli în privința obiectivității, imparțialității și nepărtinirii judecătorului
respectiv.
În speță, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului vizat
nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea
magistratului respectiv la judecarea cauzei, după cum reglementează dispozițiile art. 50
din Codul de procedură civilă. Or, criticile înaintate de Alexei Paniș în cererea de
recuzare se referă, de fapt, la dezacordul acestuia cu modalitatea de desemnare a
magistratului Lilia Roic-Botezatu în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție și
nu cad sub incidența prevederilor art. 50 din Codul de procedură civilă, constituind doar
simple suspiciuni de imparțialitate, nefiind probate în acest sens.
La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că
suportul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu 19
februarie 2024, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a unor judecători
din cadrul instanțelor judecătorești naționale, inclusiv a judecătorului Lilia Roic-Botezau,
până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, este Legea nr. 65 din 30 martie
2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al
Curții Supreme de Justiție, și anume art. 21 alin. (8), care actualmente este în vigoare,
poartă un caracter obligatoriu, este executorie și este opozabilă tuturor subiecților de
drept.
De altfel, hotărârile nr. 142/8 din 02 mai 2023, nr. 506/31 din 02 noiembrie 2023
și nr. 65/6 din 13 februarie 2024 ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt în vigoare
și produc efecte juridice în continuare.
Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr. 100 din 10 august 2023
de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 123a/2023, nr. 159g/2023 și nr. 169g/2023 pentru
controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind
6
evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții
Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție),
s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8)
din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a
candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.
Suplimentar, Completul de judecată consideră necesar de a menționa că, în
aspectul de ține de soluția pe marginea cererii de recuzare în care se invocă ilegalitatea
transferului temporar al judecătorului, jurisprudența Curții Supreme de Justiție este una
constantă, relevantă situației prezentând atât cauzele în care, la fel, s-au examinat cererile
de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (e.g.
dosar nr. 03-33/23, 3rh-29/23, 03-2/24), cât și cauzele examinate în ordine de recurs (e.g.
dosar nr. 2ra-212/23, 2rc-88/23, 3ra-285/23, etc.).
Respectiv, din moment ce practica judiciară, la acest capitol, este una bine
consolidată, unitară și publică, Completul de judecată constată caracterul vădit abuziv al
cererii de recuzare.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la caz,
nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea
judecătorului Lilia Roic-Botezatu la examinarea cererii de contestare depuse de Alexei
Paniș împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare depusă de Alexei Paniș,
judecătorului Completului de judecată special, Lilia Roic-Botezatu.
În conformitate cu art. art. 50, 52, 202 alin. (4), art. 230 din Codul administrativ,
precum și în corespundere cu art. art. 53 alin. (5), 54 alin. (3) din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Alexei Paniș cu privire la recuzarea judecătorului
Completului de judecată special, Lilia Roic-Botezatu, de la examinarea cauzei de
contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de Alexei Paniș
împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la
anularea deciziei și dispunerea evaluării repetate a candidatului.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ghenadie Eremciuc
7