3-25/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare

3-25/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la contestația depusă de Alexei Paniș

împotriva deciziei nr. 16 din 28 iunie 2024 a Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor

(evaluarea externă conform Legii nr. 26/2023)

(Dosarul nr. 3-25/24

Nr. PIGD 2-24104563-01-3-17092024)

Contestație în baza Legii nr. 26/2022; evaluarea reluată a candidatului la funcția

de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

17 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică contestația depusă de Alexei Paniș

împotriva deciziei Comisiei de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

compus din:

Oxana Parfeni, Președinte,

Ghenadie Eremciuc,

Lilia Roic-Botezatu, judecători,

Tatiana Timco – grefier,

Cu participarea:

Reclamantului – Alexei Paniș

Reprezentantului pârâtei – avocatul Valeriu Cernei

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

2017, Alexei Paniș a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău. La 21

martie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea nr. 216/11, a repartizat

judecătorul numit la sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău, iar prin hotărârea nr.

584/27 din 11 decembrie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii, l-a desemnat în

calitate de judecător specializat în materie de contencios administrativ în sediul

Rîșcani al Judecătoriei Chișinău.

2021 s-a dispus convocarea ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor

care urma a avea loc la 01 octombrie 2021, în vederea alegerii a șase membri

permanenți al Consiliului Superior al Magistraturii. În temeiul art. 3/1 din legea cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996,

judecătorul Alexei Paniș și-a înaintat candidatura pentru a fi ales în calitate de membru

al Consiliului Superior al Magistraturii. Prin hotărârea nr. 231/22 din 21 septembrie

2021, Consiliul Superior al Magistraturii a contramandat ședința extraordinară a

Adunării Generale a Judecătorilor pentru data de 03 decembrie 2021. La 29 decembrie

2021, Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea nr. 311/30, a amânat

desfășurarea ședinței Adunării Generale a Judecătorilor preconizată pentru data de 03

decembrie 2021, pentru o dată ulterioară, nestabilită.

1

de evaluare lista persoanelor care urmează să fie evaluate pentru funcția de membru

în Consiliul Superior al Magistraturii, în care era inclus și Alexei Paniș.

Paniș, candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii”,

Comisia de evaluare a decis, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a) și

b), alin. (5) lit. b), c) d) și e) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, nepromovarea

evaluării de către Alexei Paniș, deoarece candidatul nu întrunește criteriile de

integritate și anume au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară.

marginea deciziei nr. 21 din 24 ianuarie 2023, s-a prezentat dezacordul față de poziția

Comisiei de evaluare și a accentuat că judecătorul Alexei Paniș, candidat la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii întrunește criteriile de integritate

prevăzute de Legea nr. 26/2022.

în contencios administrativ înaintată de Alexei Paniș, a anulat decizia Comisiei de

evaluare nr. 21 din 24 ianuarie 2023 și a dispus reevaluarea candidatului Alexei Paniș

de către Comisia de evaluare. În decizia sa, Curtea a stabilit că reclamantul are dreptul

la o decizie favorabilă, deoarece decizia contestată este viciată prin nerespectarea

principiilor proporționalității, interpretării corecte a noțiunilor juridice nedefinite și

egalității de tratament. Comisia trebuie să respecte aceste principii în evaluarea

candidaților de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar ignorarea lor ar

afecta statul de drept și scopul Legii nr. 26/2022.

temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare

a emis decizia nr. 16 din 28 iunie 2024 „cu privire la candidatul Alexei Paniș, candidat

la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii”, prin care a constatat,

în baza art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a) și b), alin. (5) lit. a), b), c) d) și e)

și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, nepromovarea evaluării, deoarece candidatul

nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică, întrucât au fost constatate dubii

serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și

financiară.

nr. 16 din 28 iunie 2024 „cu privire la evaluarea reluată a lui Alexei Paniș, candidat la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii” la Curtea Supremă de

2

Justiție și a solicitat anularea acesteia și dispunerea reevaluării candidatului de către

Comisia de evaluare.

Supreme de Justiție și este examinată de un complet de judecată special compus din

trei judecători, desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție. Cauza a fost

distribuită pentru examinare completului compus din judecătorii Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni și Diana Stănilă. În urma admiterii declarațiilor de abținere a

judecătorilor Ion Malanciuc și Diana Stănilă, aceștia au fost substituiți de judecătorii

Lilia Roic-Botezatu și Ghenadie Eremciuc.

recunoscut pretențiile lui Alexei Paniș și a solicitat respingerea acestora.

Reclamantul a pledat personal în fața Curții Supreme de Justiție. Comisia de evaluare

a fost reprezentată de către avocatul Valeriu Cernei.

10, 11 și 15 octombrie 2024 pentru a examina recuzările înaintate de către reclamantul

Alexei Paniș membrilor Completului de judecată special.

anunțat că decizia va fi plasată pe pagina web a CSJ, conform art. 14 alin. (9) din

Legea nr. 26/2022.

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr. 26, cu modificările

ulterioare. Conform acestei legi, toți candidații inter alia la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii sunt supuși evaluării externe, ca etapă obligatorie

a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile

respective. Este evaluată integritatea etică și financiară a acestora. Evaluarea începe

cu solicitarea ca candidatul să depună Comisiei declarația de avere și interese

personale și a declarației cu privire la lista persoanelor apropiate lui, de transmitere

voluntară a răspunsurilor la chestionarul privind integritatea etică.

3

de evaluare lista persoanelor care urmează să fie evaluate pentru funcția de membru

în Consiliul Superior al Magistraturii, în care era inclus și Alexei Paniș.

chestionar privind integritatea etică pentru a fi completat în mod voluntar și returnat

Comisiei până la 05 iulie 2022. Candidatul a prezentat Comisiei chestionarul

completat la 05 iulie 2022.

completarea și depunerea până la 15 iulie 2022 a declarației de avere și interese

personale pentru ultimii 5 ani, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) din Legea

nr. 26/2022, cu includerea listei persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al

procuraturii și în serviciul public, așa cum prevede același articol. Candidatul a

prezentat Comisiei declarația completată la 15 iulie 2022.

a trimis candidatului patru runde de întrebări, incluzând 39 de întrebări, 84 de

subîntrebări și 45 de solicitări de documente suplimentare.

acestuia accesul la materialele de evaluare, conform art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea

nr. 26/2022.

în fața Comisiei, iar la 24 ianuarie 2023 Comisia a adoptat decizia nr. 21 „cu privire

la candidatul Alexei Paniș, candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii”, prin care a decis, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit.

a) și b), alin. (5) lit. b), c) d) și e) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022,

nepromovarea evaluării, deoarece candidatul nu întrunește criteriile de integritate și

anume au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu

criteriile de integritate etică și financiară.

rezultă că, în privința candidatului Alexei Paniș au fost constatate trei neconformități

și anume: (i) sursa mijloacelor bănești pentru un împrumut de 300 000 MDL și banii

utilizați din cardul salarial al tatălui; (ii) vânzarea automobilului KIA Sorento în anul

2017 și investiții în numerar în casa amplasată în municipiul Chișinău în anul 2018 și

(iii) declarația publică a candidatului la 19 ianuarie 2022.

marginea deciziei nr. 21 din 24 ianuarie 2023, s-a prezentat dezacordul față de poziția

Comisiei de evaluare și a accentuat că judecătorul Alexei Paniș, candidat la funcția de

4

membru al Consiliului Superior al Magistraturii întrunește criteriile de integritate

prevăzute de Legea nr. 26/2022.

nr. 21 din 24 ianuarie 2023 „cu privire la evaluarea reluată a lui Alexei Paniș, candidat

la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii” și a solicitat anularea

deciziei nominalizate și dispunerea reluării procedurii de evaluare.

în contencios administrativ înaintată de Alexei Paniș, a anulat decizia Comisiei de

evaluare nr. 21 din 24 ianuarie 2023 și a dispus reevaluarea candidatului Alexei Paniș

de către Comisia de evaluare. În decizia sa, Curtea a stabilit că reclamantul are dreptul

la o decizie favorabilă, deoarece decizia contestată este viciată prin nerespectarea

principiilor proporționalității, interpretării corecte a noțiunilor juridice nedefinite și

egalității de tratament. Comisia trebuie să respecte aceste principii în evaluarea

candidaților de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar ignorarea lor ar

afecta statul de drept și scopul Legii nr. 26/2022.

în privința lui Alexei Paniș, în cadrul căreia Comisia a colectat informații adiționale

din diverse surse, conform necesităților, candidatul Alexei Paniș a răspuns la două

runde de întrebări scrise din partea Comisiei, inclusiv două întrebări, 12 subîntrebări

și nouă solicitări de documente suplimentare.

cu privire la faptele și dubiile serioase.

acestuia accesul la materialele de evaluare, conform art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea

nr. 26/2022.

dubiile serioase. Totodată, candidatul a solicitat desfășurarea audierii în ședință

publică.

la care au participat următorii membri ai Comisiei: Herman von Hebel, Nadejda

Hriptevschi, Nona Tsosoria și Tatiana Răducanu.

candidatului Alexei Paniș, membrul Comisiei de evaluare Tatiana Răducanu, care

participat la audierea din 16 aprilie 2024 în cadrul evaluării reluate a candidatului

Alexeni Paniș, a demisionat din funcția de membru. Ulterior, candidatul a fost anunțat

de către Comisia de evaluare despre o nouă audiere, care a avut loc la 07 iunie 2024,

5

în următoarea componență a membrilor: Herman von Hebel, Nadejda Hriptevschi,

Nona Tsosoria și Victoria Henley.

temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare

a emis decizia nr. 16 din 28 iunie 2024 „cu privire la candidatul Alexei Paniș, candidat

la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii”, prin care a constatat,

în baza art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a) și b), alin. (5) lit. a), b), c) d) și e)

și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, nepromovarea evaluării, deoarece candidatul

nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică, întrucât au fost constatate dubii

serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și

financiară.

candidatului Alexei Paniș, având în vedere decizia din 01 august 2023 a Curții

Supreme de Justiție și a informațiilor obținute în cadrul procedurii de reevaluare, nu a

luat în considerare problema declarației publice a candidatului din 19 ianuarie 2022.

(i) sursa mijloacelor bănești pentru un împrumut de 300 000 MDL și

banii utilizați din cardul salarial al tatălui;

(ii) vânzarea automobilului KIA Sorento în anul 2017 și investiții în

numerar în casa amplasată în municipiul Chișinău în anul 2018.

candidatului, atât în evaluarea inițială, cât și în cea reluată. Aceasta a concluzionat că

împrumutul de 300 000 MDL și utilizarea cardului salarial al tatălui său ridică

întrebări serioase cu privire la sursa fondurilor tatălui, care au permis acordarea acestui

împrumut. În primele șase luni ale anului 2022, candidatul a cheltuit 58 927 MDL din

contul cardului. Dubiile legate de sursa banilor pentru împrumut sunt rezultatul

procedurilor inițiate de Autoritatea Națională de Integritate în iunie 2020, care vizează

legalitatea averii tatălui, precum și din constatările anterioare referitoare la posibilele

incompatibilități legate de funcția acestuia ca președinte al Consiliului raional Florești

și calitatea de administrator în două companii private.

președinte al Consiliului raional Florești din 28 martie 2012 până la 01 decembrie

2023, având o funcție de demnitate publică, și a fost administrator al S.R.L. „P” până

în aprilie 2019 și al S.R.L. „E.G.” între martie 2019 și mai 2020. Curtea Supremă de

Justiție a confirmat că tatăl candidatului a încălcat regimul de incompatibilitate

exercitând aceste funcții simultan, subliniind că funcția de administrator este

remunerată. Comisia a evidențiat discrepanțe între veniturile din dividende și

6

cheltuielile părinților candidatului, precum și lipsa de fonduri suficiente pentru

achiziționarea unor bunuri imobile în 2017. Deși s-a analizat aspectul ce ține de

incompatibilitatea legată de funcția de administrator al S.R.L. „E.G.”, contestația

referitoare la incompatibilitatea cu S.R.L. „P” rămâne pendinte. Comisia a

concluzionat că ambele funcții sunt incompatibile începând cu 28 martie 2012, când

tatăl candidatului a devenit președinte, până la 27 mai 2020, când a demisionat din

funcția de administrator al S.R.L. „P”.

a primit dividende în valoare totală de 2 816 530 MDL de la compania S.R.L. „P”.

Deși tatăl candidatului le-a prezentat pe acestea ca dividende acoperind perioada

operațională a companiei între 2002-2007, conform art. 80 și 801 din Codul fiscal,

dividendele sunt plătite din profitul nerepartizat al anilor corespunzători plății și ar

trebui, prin urmare, considerate dividende plătite tatălui candidatului pentru anii 2015-

2018, adică în perioada în care acesta se afla într-o stare de incompatibilitate, deținând

funcția de președinte al raionului Florești.

încălcarea cerințelor de incompatibilitate, sunt responsabilitatea tatălui, nu a

candidatului. Totuși, candidatul a luat un împrumut de 300 000 MDL de la tatăl său

în 2021 și a utilizat cardul salarial al acestuia pentru o sumă de 58 927 MDL în 2022.

venitul tatălui din anii 2012-2020, când a acționat în mod incompatibil, achiziționând

547 de loturi de teren, considerându-le bunuri nejustificate. Nici utilizarea cardului

salarial al tatălui candidatului nu poate fi analizat în izolare, având în vedere și alte

surse de venit acumulate de tatăl său în 2021 și anii anteriori. Fără aceste economii,

era improbabil ca candidatul să folosească cardul pentru suma de 58 927 MDL în

2022, în condițiile în care venitul total al tatălui său ca președinte al raionului Florești

a fost de 196 446 MDL. Comisia a precizat că candidatul a utilizat conștient resursele

financiare ale tatălui său, având nevoie de bani pentru construcția și mobilarea noului

său imobil.

de integritate financiară și etică de către candidat, din cauza neconcordanțelor în

informații și a lipsei documentelor care să susțină prețul de vânzare declarat pentru

diferite vehicule, inclusiv cheltuielile în numerar de 300 000 MDL. Candidatul a

declarat că a cumpărat un automobil nou de model „KIA Sorento” în 2012, în sumă

de 300 000 MDL (est. 19 300 EUR) și l-a vândut cinci ani mai târziu, în 2017, cu

aceeași sumă de 300 000 MDL (est. 14 400 EUR). Totuși, informațiile obținute de la

Agenția Servicii Publice în timpul evaluării reluate nu au putut confirma prețul

7

contractual de vânzare al automobilului de model „KIA Sorento” în 2017 cu suma de

300 000 MDL.

informației oferite de candidat în declarațiile sale anuale la ANI, el a achiziționat acest

automobil în 2013 cu suma de 360 000 MDL și l-a vândut șapte ani mai târziu, în

2020, pentru suma de 13 000 EUR (est. 256 620 MDL). În timpul evaluării reluate,

Comisia a fost informată de către Agenția Servicii Publice că prețul contractului de

vânzare al automobilului în 2020 a fost de 1 000 MDL, dar nu 13 000 EUR (est.

256 620 MDL).

candidatul a declarat că a cumpărat-o în 2021 cu suma de 1 700 EUR (est. 35 500

MDL) și a vândut-o în 2022, cu aceeași suma de 1 700 EUR (est. 34 000 MDL). Cu

toate acestea, Comisia a constatat că, potrivit informațiilor de la Agenția Servicii

Publice, prețul real de achiziție în anul 2021 a fost de 30 000 MDL, iar prețul de

vânzare a fost de 40 000 MDL. De asemenea, Serviciul Fiscal de Stat a informat că

candidatul nu a plătit impozit pe câștigul de capital rezultat din vânzarea motocicletei.

constatat că toate prețurile declarate de candidat pentru achiziționarea și vânzarea

autovehiculelor, cu excepția prețului pentru automobilul de model „Renault Scenic”

cumpărat pe 03 iunie 2022, nu corespund cu prețurile contractuale înregistrate. Deși

candidatul a susținut că prețurile din declarațiile sale reflectă prețurile de piață, el nu

a prezentat niciun contract de vânzare-cumpărare sau un alt act care să ateste prețurile

reale convenite.

candidatului a împiedicat verificarea cheltuielilor declarate de până la 300 000 MDL,

inclusiv perioada în care acestea au fost efectuate. Astfel, nu a putut stabili dacă suma

a fost cheltuită în perioada ianuarie – martie 2019. Deși candidatul a insistat că lista

cheltuielilor de 2,2 milioane MDL din perioada 2018-2021 constituie dovada plății

celor 300 000 MDL, Comisia nu a acceptat acest argument. Candidatul nu a reușit să

clarifice îndoielile Comisiei privind cheltuielile în numerar și corectitudinea sumelor

declarate în declarația sa pentru cinci ani.

contracte scrise și a plătit exclusiv în numerar, ceea ce a dus la lipsa înregistrărilor

necesare pentru evaluarea declarațiilor sale. De asemenea, candidatul a declarat că nu

consideră importantă păstrarea bonurilor pentru cheltuieli, fapt ce reflectă o atitudine

iresponsabilă față de gestionarea sumelor mari de bani. Comisia a subliniat importanța

documentării acestor plăți pentru respectarea regimului juridic de declarare a averii și

8

intereselor, având scopul de a preveni îmbogățirea nejustificată și conflictele de

interese în rândul judecătorilor, asigurându-se astfel responsabilitatea acestora.

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

nr. 16 din 28 iunie 2024 și a solicitat anularea acesteia și dispunerea reevaluării

candidatului de către Comisia de evaluare. Potrivit acestuia, decizia Comisiei de

evaluare a fost adoptată cu încălcarea art. 21 (legalitatea) și art. 29 (proporționalitatea)

din Codul administrativ.

averea dobândită de candidat în ultimii 15 ani nu corespunde veniturilor declarate,

evidențiind în special contractarea unui împrumut de 300 000 MDL de la tatăl său,

deoarece există o hotărâre irevocabilă din 01 august 2023 în care a fost confirmat

faptul că împrumutul a fost acordat în 2021, și în anul în care a fost acordat acest

împrumut a fost înregistrat un venit oficial și legal de peste 1 800 000 MDL. În

schimb, actul de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate nr. 280/11 se

referă la perioada 2012-2020, ceea ce îl face lipsit de relevanță în contextul acordării

împrumutului în 2021. Chiar dacă, la emiterea deciziei nr. 3-16/23 din 01 august 2023,

Completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție a fost limitat în

adoptarea unei decizii finale, totuși argumentele, concluziile și constatările sale sunt

obligatorii și executorii pentru Comisia de evaluare.

Republicii Moldova, care reglementează caracterul obligatoriu al sentințelor și al altor

hotărâri judecătorești definitive. Totodată, jurisprudența Curții Constituționale, care a

reliefat că, chiar dacă completul special al Curții Supreme de Justiție nu poate obliga

Comisia de evaluare să promoveze candidatul evaluat, argumentele și concluziile

făcute de această instanță în cazul soluționării contestațiilor rămân obligatorii pentru

Comisie (DCC nr. 42 din 06 aprilie 2023 § 143).

dividendelor primite de tatăl său între 2015 și 2018, în valoare totală de 2 816 530

MDL, pe motiv că ar fi incompatibile cu funcția sa publică. Totuși, conform art. 43

lit. g) al Legii nr. 135 din 14 iunie 2007, asociatul are dreptul de a primi dividende

aprobate de adunarea generală a asociaților. Criticile aduse Comisiei subliniază că

aceasta distorsionează realitatea și interpretează greșit cadrul legal, inventând restricții

inexistente privind dreptul asociatului de a încheia contracte sau de a primi dividende.

9

drepturile de proprietate ale tatălui său. În plus, momentul distribuirii dividendelor

este un fapt juridic normal, reglementat de lege, iar în susținerea acestei poziții se

poate analiza portalul declarațiilor de avere de pe site-ul www.ani.md, unde se poate

observa că funcționarii publici și cei cu funcții de demnitate publică au obținut venituri

din dividende și în perioada în care ocupă aceste funcții (a se vedea https://public-pdf-

declaratii.ani.md/pdf/get/912654/3). Acest fapt subliniază legalitatea primirii

dividendelor, contrar obiecțiilor formulate de Comisia de evaluare.

invocat că, în decizia irevocabilă din 01 august 2023 (în dosarul nr. 3-16/23), Curtea

Supremă de Justiție a concluzionat că, în acea perioadă, tatăl lui Alexei Paniș (Ș.P.)

deținea o funcție publică și era remunerat din bugetul de stat, iar utilizarea cardului

salarial de către fiul său elimină orice îndoială privind sursa veniturilor virate pe cardul

lui Ș.P. Veniturile virate pe cardul salarial au fost obținute legal și oficial, și erau

suficiente pentru a justifica utilizarea dreptului acordat.

Republicii Moldova, sentințele și hotărârile definitive ale instanțelor sunt obligatorii,

iar art. 229 alin. (1) din Codul administrativ reafirmă acest principiu, stipulând că

hotărârile judecătorești definitive sunt obligatorii și trebuie respectate de participanții

la proces și de succesorii lor.

tatălui său, generând îndoieli cu privire la integritatea candidatului Alexei Paniș, nu a

dat nici o apreciere în privința incompatibilității membrilor Comisiei, or, prin prisma

art. 5 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26/2022, fiecare membru al Comisiei trebuie să aibă

o reputație ireproșabilă, iar art. 5 alin. (9) precizează că această calitate este

incompatibilă cu orice funcție publică.

rețeaua de socializare Facebook, Comisia de evaluare a recunoscut că, președintele

acesteia, Herman von Hebel, în perioada ce deținea această funcție, a lucrat și a fost

remunerat pentru 5 zile ca judecător la Curtea de Apel din Den Bosch, ceea ce

constituie o stare de incompatibilitate. Însă, în pofida acestei circumstanțe, el continuă

să activeze în Comisia de evaluare și i-a invocat candidatului Alexei Paniș motive de

incompatibilitate.

al Comisiei de evaluare, a omis să declare activele financiare deținute împreună cu

soțul său, în timp ce ocupa funcția de judecător și membru al Consiliului Superior al

10

Magistraturii, fapt confirmat prin Actul de constatare nr. 02/128 din 17 iulie 2014.

Aceste aspecte evidențiază o posibilă incoerență în aplicarea standardelor de evaluare.

independența, integritatea, incompatibilitatea și conflictele de interes, stipulate la

punctele 7 și 10 din Regulament sunt aplicabile în mod evident membrilor

Secretariatului Comisiei, aceasta a evitat, fără justificare, să dezvăluie identitatea

persoanelor care fac parte din secretariat, limitând astfel posibilitatea de a înainta

cereri privind incompatibilitatea acestora. Totodată, investigațiile jurnalistice au

dezvăluit că în cadrul secretariatului Comisiei de evaluare activează persoane care

sunt consilieri ai partidului de guvernare, printre care Nadejda Hriptievschi, angajată

a secretariatului Parlamentului și cu legături cu Fracțiunea PAS. De asemenea, s-a

constatat că în cadrul Secretariatului își desfășoară activitatea și reprezentanți ai unei

organizații afiliate politic, și anume Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Mai mult, șefa Secretariatului Comisiei de evaluare, Elena Prohnițchi, este fostă

membră a Consiliului de administrare a CRJM. Deși, în mod aparent CRJM nu

participă în mod direct la procesul de evaluare, Vladislav Gribincea în mod repetat

și-a expus public poziția față de procesul de evaluare și chiar a încercat să descrie

mecanismele acestui proces, manifestându-se ca un purtător de cuvânt.

august 2023 (dosarul nr. 3-16/2023), a stabilit netemeinicia concluziilor Comisiei de

evaluare cu privire la dubiile legate de înstrăinarea automobilului de model „KIA

Sorento” în 2017 și a investițiilor efectuate în numerar din 2018, Comisia a susținut

că nu a putut verifica prețul real al tranzacțiilor.

gravă să evalueze corect prețul de piață al automobilului, contrar modului în care a

procedat în cazuri similare. Această omisiune reprezintă o eroare procedurală gravă,

afectând aplicarea corectă a normelor de drept (Legea nr. 26/2022). De asemenea, în

virtutea insistențelor reclamantului de a compara prețul indicat în declarația sa cu

prețurile automobilelor similare de pe site-ul www.999.md, Comisia a refuzat să

efectueze o analiză. Această abordare este considerată inegală și discriminatorie față

de alte cazuri în care Comisia a analizat aceste aspecte cu atenție.

valoarea identică în lei a automobilului de model „KIA Sorento” la achiziționarea în

2012 și la vânzarea din 2017, care se datorează în întregime inflației. Este important

de menționat că, raportat la rata de schimb a dolarului SUA, mașina a fost vândută cu

72% mai puțin decât prețul de achiziție. Aceste informații sunt ușor de verificat prin

datele disponibile pe site-ul Băncii Naționale a Moldovei (www.bnm.md), evidențiind

o eroare semnificativă în evaluarea corectă a tranzacției, iar o analiză efectuată în acest

11

sens ar elimina orice dubiu în confirmarea prețului real al tranzacției. Totuși, prin

refuzul examinării acestor aspecte, Comisia contrazice nu doar practica anterioară a

acesteia în cazuri similare (deciziile nr. 3 din 26 octombrie 2022, nr. 4 din 09

decembrie 2022, nr. 26 din 13 martie 2023, nr. 39 din 09 iunie 2023, nr. 40 din 09

iunie 2023, nr. 41 din 09 iunie 2023, nr. 42 din 12 iunie 2023), dar și constatările Curții

Supreme de Justiție din decizia din 01 august 2023.

automobilelor pe piața auto, a accept prețuri iluzorii ca fiind prețuri reale, precum și a

atras atenția la modul în care Comisia a abordat subiectul indicării prețului

tranzacțiilor de către alți candidați:

- decizia nr. 3 din 26 octombrie 2022 – Comisia a constatat că, candidata a

declarat prețul de vânzare a unui bun imobil (casă, teren și construcție

accesorie) de 6 000 EUR (est. 123 409 MDL), deși pentru această tranzacție

a primit suma de 205 000 MDL. Comisia a acceptat poziția candidatei,

precum că aceasta a păstrat suma de 123 409 MDL (costul imobilului), iar

diferența a fost restituită cumpărătorului, fiind explicat că a acceptat o sumă

mai mare decât cea reală deoarece noii cumpărători aveau nevoie de un

împrumut mai mare pe care banca a fost de acord să îl ofere. Comisia a reținut

că banca a finanțat un împrumut mai mare pentru cumpărători și candidata

nu avea intenția de a tăinui un venit, deși acțiunea candidatei a dus la

obținerea unui împrumut bancar care cel mai probabil nu putea fi obținut în

aceleași condiții la prezentarea datelor reale – suma tranzacției de 123 409

MDL.

- decizia nr. 4 din 09 decembrie 2022 – Comisia a justificat dubiile în privința

prețului real al achiziționării automobilelor reieșind din informațiile privind

preturile automobilelor similare de pe portalurile de specialitate

www.999.md,www.makler.md, www.interauto.md, analizate ex-officio.

- decizia nr. 11 din 05 ianuarie 2023 – deși a stabilit că un candidat a avut mai

multe omisiuni în declarațiile sale de avere și interese personale (nu a declarat

prețul real al automobilului sau o sumă de circa 300 000 MDL pe un cont

bancar), Comisia nu a constatat niciun beneficiu al candidatului în urma

nedezvăluirii acestor informații și nu a avut dubii serioase cu privire la

integritatea financiară a candidatului.

- decizia nr. 25 din 10 martie 2023 – Comisia a considerat că nedeclararea unor

conturi bancare și venituri nu ar fi adus nici un avantaj candidatului.

- decizia nr. 26 din 13 martie 2023 – analizând detaliile tranzacției de schimb

din anul 2020, prin care candidatul a obținut cu drept de proprietate un

automobil la un preț cu aproximativ 9 000 EUR mai mult decât cel pe care îl

oferea la schimb și în care această diferență a fost acoperită de o donație din

12

partea unui prieten, Comisia ex-officio a consultat prețurile care pot fi găsite

pe portalurile de specialitate, cum ar fi www.999.md.

La fel, Comisia a stabilit că în anii 2017-2018 au avut loc majoritatea

lucrărilor de construcție a pensiunii și a reținut copia procesului-verbal de

recepție finală din 10 noiembrie 2018 ca act care demonstrează statutul după

toate lucrările de construcție. Comisia a reținut explicațiile candidatului

potrivit cărora până la sfârșitul anului 2020 bunurile imobile: sectorul de

teren și pensiunea de 555,9 m.p. și construcția auxiliară de 11 m.p. au putut

fi date în exploatare. Comisia a reținut drept documente justificative doar

contractul de vânzare- cumpărare a bunurilor imobile din 2006, copia

autorizației de construire și prezentarea detaliată a costurilor materialelor de

construcție. Comisia nu a pus în discuție păstrarea evidenței financiare în

legătură cu construcția imobilului de 555,9 m.p., dar a acceptat fără echivoc

prezentarea detaliată a costurilor materialelor de construcție. Adică

beneficiar al lucrărilor de construcție a fost o persoană juridică și Comisia nu

a avut dubii la lipsa documentelor justificative pe care persoana juridică era

obligată să le dețină.

- decizia nr. 39 din 09 iunie 2023 – la 01 noiembrie 2018, candidatul a

achiziționat un automobil Lexus RX400H (a/f 2008). Prețul contractual al

mașinii a fost de 50 000 MDL (est. 2 520 EUR). De asemenea, candidatul a

achitat separat taxele de import în valoare de 98 689 MDL. Acest automobil

a fost importat din Elveția în martie 2018, iar valoarea stabilită de Serviciul

Vamal a fost de 200 000 MDL, adică de 4 ori mai mare decât prețul de

achiziție indicat, fără a include taxele de import. Candidatul a declarat că,

automobilul avea unele defecțiuni care necesitau reparații și revopsire, costul

cărora a fost mai mic de 1 000 EUR (aproximativ 20 000 MDL), dar nu a

putut prezenta vreo factură pentru lucrările de reparații efectuate.

La fel, Comisia a constatat că, în anul 2014, candidatul a achiziționat un

apartament la prețul de 165 488 MDL (est. 8 883 EUR), care era valoarea

cadastrală și nu valoarea reală a acestuia – 503 010 MDL (est. 27 000 EUR).

Candidatul a înstrăinat acest apartament la suma prețul de 27 000 EUR,

indicând în contract suma de 165 488 MDL (est. 8 883 EUR). Comisia nu a

reținut în sarcina candidatului eschivarea de la plata creșterii de capital,

deoarece candidatul ar fi înstrăinat bunul la prețul la care acest bun a fost

achiziționat, însă Comisia a evitat să analizeze asistența candidatului de la

obligațiile generate de creșterea de capital/impozite în legătură cu

înstrăinarea de către vânzător a imobilului în anul 2014 la un preț mult mai

mic decât cel real, așa cum a făcut Comisia în alte spețe. În cazul candidatului

Paniș, Comisia de evaluare a indicat că acțiunile acestuia au făcut

13

imposibilă verificarea prețului de achiziție și vânzare al automobilelor sau

verificarea conformității candidatului cu regimul fiscal referitor la aceste

tranzacții, însăși Comisia de evaluare a refuzat să verifice corespunderea

prețurilor de piață cu prețurile indicate în declarațiile de avere și interese

personale ale candidatului.

- decizia nr. 40 din 09 iunie 2023 – Comisia de evaluare a constatat că în anul

2018 candidata a devenit proprietara automobilului de model Toyota Aygo,

a/f 2007, pe care l-a achiziționat la prețul de 60 000 MDL, iar în contractul

de vânzare-cumpărare a indicat prețul de 8 000 MDL. Deși, Comisia a

considerat că nu este etică includerea în contractul de vânzare-cumpărare a

unui preț care nu este real, totuși această încălcare nu este la un nivel să

reprezinte o încălcare a criteriilor de integritate etică.

- decizia nr. 41 din 09 iunie 2023 – Comisia a constatat că, candidatul a

declarat achiziționarea a două automobile Dacia Logan, unul la prețul de

2 000 MDL (est. 100 EUR) și altul la preț de 5 000 MDL (est. 250 EUR).

Chiar dacă aceste automobile necesitau lucrări de reparație, iar candidatul nu

a prezentat acte care să confirme că suportarea cheltuielilor pentru reparația

automobilelor, ci doar calcule, Comisia nu a avut dubii.

- decizia nr. 42 din 12 iunie 2023 – Comisia a stabilit că, candidatul a încheiat

o tranzacție prin care a achiziționat un bun imobil la preț contractual de

13 441 EUR, deși prețul real a fost de 31 000 EUR. Deși Comisia a

considerat doar că nu este etic din partea candidatului să nu includă prețul

real al tranzacției, totuși a conchis că această tranzacție nu i-a oferit

candidatului nici un beneficiu financiar. În cazul dat, diferența dintre prețul

real și prețul declarat este de aproape 20 000 EUR, iar în cazul candidatului

Paniș, Comisia de evaluare are dubii pe marginea indicării prețului real de

1 700 EUR pentru motocicleta Yamaha Virago.

evaluare în raport cu candidatul Alexei Paniș a fost subiectivă, or, Comisia pur și

simplu nu a dorit să accepte că prețul indicat de candidat corespunde cu prețul real și

de piață, fiind corect indicate în declarațiile de avere și interese personale.

evaluare nu doar că a sfidat hotărârea irevocabilă a Curtea Supremă de Justiție din 01

august 2023, dar contrar propriului Regulament a adus noi dubii, făcând referire la

tranzacții la care el nu a participat, nu are tangență cu ele și sub nici o formă nu-l

vizează.

discriminare în evaluarea candidaților, în condițiile când mijloacele de transport au

14

fost vândute la prețuri reale și de piață, iar prețurile acestor tranzacții au fost corect

indicate în declarațiile de avere și interese personale. Cu toate acestea, Comisia de

evaluare a susținut că nu sunt îndeplinite criteriile prevăzute de art. 8 alin. (4) lit. a) și

b) din Legea nr. 26/2022, afirmând că declarația sa nu corespunde legii și că averea

nu este proporțională cu veniturile.

personale este reglementată de Legea nr. 133/2016 și el a respectat aceste norme

legale în procesul de declarare a averii și intereselor personale și a declarat prețul al

acestor operațiuni economice corect în declarațiile de avere și interese personale. Iar,

Comisia de evaluare neîntemeiat a inversat sarcina probațiunii, obligându-l să prezinte

copia unor acte inexistente.

Comisiei față de imposibilitatea verificării cheltuielilor declarate în sumă de până la

300 000 MDL și momentul în care aceste cheltuieli au fost efectuate, prin

neprezentarea documentelor justificative, iar lipsa contractelor scrise și a

înregistrărilor de plăți a generat suspiciuni cu privire la corectitudinea sumelor

declarate în declarația sa pentru 5 ani. În opinia Comisiei păstrarea dovezilor

(bonurilor) care dovedesc cheltuielile sale, sunt importante, întrucât acest lucru

contribuie la transparența și responsabilitatea în gestionarea cheltuielilor unor sume

substanțiale mari, în special în numerar și care are drept scop prevenirea îmbogățirii

nejustificate și evitarea conflictelor de interese în activitatea lor, precum și

responsabilizarea lor pentru asemenea fapte.

aspectul că, concluzia Comisiei de evaluare referitoare la lipsa de responsabilitate în

declararea cheltuielilor efectuate în numerar, nu avea suport factologic și juridic. La

aspectul păstrării evidenței pentru plățile mari, instanța a subliniat că aceasta este

esențială pentru respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale ale judecătorilor, iar scopul acestei reglementări este de a preveni

îmbogățirea nejustificată și evitarea conflictelor de interese, însă conform art. 4

alin. (1) lit. d) din Legea nr. 133/2016, toate sumele deținute în numerar care depășesc

15 salarii medii lunare (92 250 MDL) trebuie declarate, pe când reclamantul în

declarațiile sale a precizat că, la data depunerii declarației de avere și interese

personale pentru anul 2018, adică la 29 martie 2019, nu deținea în numerar sume care

să depășească această limită, ceea ce îi confirmă corectitudinea raportării sale.

declarațiilor sale, iar Comisia de evaluarea a apreciat în mod eronat acest fapt. Mai

mult, el a explicat Comisiei că, în urma eliberării autorizației de desființare pe 17

ianuarie 2019, au fost demarate lucrările preparatorii pentru construcția imobilului.

15

Aceste activități au inclus reamplasarea gardului și a intrării (porții), precum și lucrări

de demolare și evacuare a deșeurilor generate.

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

reprezintă o activitate internă a Republicii Moldova, suveranitatea căreia poate fi

exercitată doar de cetățenii acestui stat conform art. 2 din Constituția Republicii

Moldova, iar desemnarea cetățenilor străini în procesele de evaluare contravine art. 5

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 26/22, care stipulează că partenerii de dezvoltare pot

desemna doar trei cetățeni, însă nu cetățeni străini. Această constatare rezultă și din

faptul că, la audierea publică a candidatului din 16 aprilie 2024, președintele Comisiei

de evaluare a recunoscut că evaluarea candidatului a fost realizată prin traducerea

selectivă a materialelor prezentate de către cineva din membrii secretariatului, care cel

mai probabil este și exponentul regimului de guvernare.

b. Argumentele pârâtei

marginea contestației înaintate de către Alexei Paniș, prin care nu a recunoscut

pretențiile formulate de către formulate și a solicitat respingerea acestora, ca fiind

neîntemeiate. Comisia a menționat că explicațiile reclamantului nu au fost suficiente

pentru a înlătura dubiile sale. În esență, Comisia a reiterat argumentele din decizia de

evaluare. De asemenea, a menționat că, potrivit standardelor internaționale, în cazul

evaluărilor externe extraordinare este admisibil de a aplica standardul probabilității ca

nivel de probațiune, iar simpla îndoială ar fi suficientă pentru a nu admite ca un

candidat să candideze la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

membrii Comisiei, sunt neîntemeiate și irelevante, întrucât circumstanțele invocate,

inclusiv referirile la scrisoarea Procurorului-Șef al Procuraturii Anticorupție și

criticile asupra membrilor Comisiei, nu au relevanță pentru obiectul cauzei, respectiv

legalitatea deciziei contestate. Iar, Curtea Supremă de Justiție a confirmat că

argumentele referitoare la presupusa lipsă de independență și imparțialitate a Comisiei

nu constituie erori procedurale grave sau circumstanțe care ar fi putut duce la

promovarea evaluării. De asemenea, decizia emisă de Comisie nu afectează alte

drepturi ale reclamantului și nu are valoare probantă în alte proceduri. Criticile legate

de activitatea secretariatului Comisiei sunt irelevante, acesta având doar rolul de a

asista, nu de a lua decizii. Astfel, argumentele reclamantului nu sunt întemeiate pe

temeiurile prevăzute de lege pentru admiterea contestației.

argumentele care deja au fost expuse și examinate la etapa evaluării inițiale. Aceste

16

argumente reprezintă un dezacord cu concluzia Comisiei, însă nu se încadrează în

temeiurile de admitere a acțiunii, deoarece nu reprezintă circumstanțe care puteau

duce la promovarea evaluării de către reclamant și nici nu constituie erori procedurale

grave care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

de judecată special observă că, în contestație, reclamantul a invocat că prevederile

Codului administrativ au prioritate față de prevederile Legii nr. 26/2022.

Codului administrativ și limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii

asupra căreia decide Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă

pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 01 decembrie

2022, § 24, DCC nr. 2 din 18 ianuarie 2022, § 19).

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare

a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la

funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a

procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în

funcțiile respective.”

„Comisia de evaluare are independență funcțională și autonomie decizională față

de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a

acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au

participat la desemnarea membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii

Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile

conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului

propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.”

„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate

cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor

sau concursului la care participă candidatul respectiv.”

„(1) Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se

asigură reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității

administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia.

17

(2) Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate

în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care

reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu

Constituția Republicii Moldova..”

enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

decembrie 2017 reglementează că:

„Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor

constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”

„În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un

conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat

sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art.5 alin.(3) și (4).”

„În vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate

ale acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea

organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general,

în sistemul justiției, Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”

nr. 26/2022 și prevăd următoarele:

„(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a

procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa,

acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al

unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;

b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de

corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii

integrității nr. 82/2017;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

(3) În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care

activează sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al

candidatului provoacă sau nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea

acestuia cu standardele etice și de conduită stabilite pentru judecători și procurori.

18

(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară

dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii

15 ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică:

a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea

impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea

deținută, precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea

drepturilor de import și drepturilor de export;

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și

intereselor personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului

ori a persoanelor specificate la art.2 alin.(2), precum și cheltuielile legate de

întreținerea acestor bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2

alin.(2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte

contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana

specificată la art.2 alin.(2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de

beneficiari efectivi este parte contractantă;

f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2

alin.(2) are statut de donatar sau de donator;

g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru

justificarea acesteia.”

„Comisia de evaluare apreciază materialele acumulate după intima sa convingere,

formată în urma cercetării multiaspectuale, complete și obiective a informației.

Niciunul dintre materialele prezentate nu are o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lui de către Comisia de evaluare.”

deciziei Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o

decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării.

Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de

evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea

alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat,

se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

(2) Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele

și concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

19

(3) Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care

participă la luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se

abțină de la vot. [...]

(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a

constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

cerințele prevăzute la art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

(6) Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru

neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor

competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă

constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau

procese. [...]”

evaluare, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§ 11), Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au observat că

„Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de

judecători și procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe;

asigură încrederea cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și

în integritatea acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale

democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde

foarte mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și

credibilitatea apartenenței sale.”

în alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de

ridicate de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de

verificare a judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind

asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a

Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021:

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a

procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității

acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele elemente de

asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării unor

proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității judiciare

constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul

judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind

al patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii

20

potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri

de integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018,

accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie

combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile

statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe

investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau

prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să

respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort

pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem.”

acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că:

„procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de

către candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările

candidaților, în special imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate. În

opinia Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale, ar trebui făcută o distincție

între verificarea membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților pentru o

poziție în aceste organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe termen

determinat al mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a

asigura independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita

continuitatea calității de membru și ar interfera cu securitatea mandatului

membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția din spatele

acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite

ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului

Superior al Procurorilor și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare

și nu un proces de verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt

implementate corespunzător, că ating un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea

ce privește contribuția la încrederea justiției, și posibilele efecte negative ale

acesteia.”

indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă articolul 8 din

Legea nr. 26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a candidaților la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Procuraturii. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării candidaților, nu

neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor

în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru stabilitatea ordinii juridice în

general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ flexibile și bazate pe o

evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor, a relațiilor etc.,

destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-un mod legal

21

trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită inadecvată, care ar

trebuie să fie mai bine definită de lege.

evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează

garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară

solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al

integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei simple

îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a evaluării

unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea

inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această

avere provine din surse ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, §§ 9-10).

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În § 120, 123, 133, 134, 135 din

decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea Constituțională a reținut

următoarele:

„…prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de

evaluare la evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei

să decidă nepromovarea candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor

de etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată. Acest fapt presupune

că candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor constatate de Comisie

în fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din urmă

poate aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele

particulare ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul

termenilor „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit.a) din Lege.

Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile constituționale de asigurare a numirii,

transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față

de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a stabilit că în

calitate de membri ai acestui organ constituțional trebuie să fie alese persoane

(judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație profesională și integritate

personală verificată de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea

Constituțională a considerat rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o

perioadă extinsă de verificare a integrității financiare a candidaților.

22

Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr. 26,

Curtea a constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil

procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă

cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu

dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară

de către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod

inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit

de legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor

evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care

trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la

promovarea sau nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în

discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a

criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție.”

deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestațiilor. Partea relevantă a

art. 14, în vigoare la momentul depunerii contestației, este următoarea:

„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat

în termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără

respectarea procedurii prealabile.

(2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare

la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată

special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul

supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați

prin decret al Președintelui Republicii Moldova. [...]

(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate

cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor

sau concursului la care participă candidatul respectiv. [...]

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul

de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre

următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au

promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia

de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul

echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat.

(9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție

este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul

23

plasării acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică

participanților în termen de 5 zile de la data emiterii.”

septembrie 2024, au fost introduse modificări la articolul 14 alineatul (8), după cum

urmează:

„la litera b), cuvintele „și dispunerea reevaluării” se substituie cu cuvintele „și

dispunerea o singură dată a reevaluării”;

alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins: „c) constatarea

promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei

Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.”

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26/2022, Curtea Constituțională

a stabilit că:

„ …legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au

fost asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție

de eventualele carențe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului

procedural afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea

reține că neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o problemă

centrală a litigiului.”

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt

apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023, § 83].

drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede:

„Candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de

evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră

necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în

imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”

24

definește noțiunile în sensul acestei legi. Prin prisma art. 2 se reține următoarele:

„persoană apropiată este soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului

declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea

persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte,

frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin

afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră);

venit este orice beneficiu financiar, indiferent de sursa de proveniență, obținut de

subiectul declarării și de membrii familiei, de concubinul/concubina acestuia atât

în țară, cât și în străinătate.”

„Subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1) declară activele financiare deținute de

subiectul declarării, adică numerarul în monedă națională sau în valută străină care

depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor

depuneri în instituțiile financiare. Conturile bancare, unitățile de fond în fondurile

de investiții, formele echivalente de economisire și investire, plasamentele,

obligațiunile, cecurile, cambiile, certificatele de împrumut, alte documente care

încorporează drepturi patrimoniale personale ale subiectului declarării și ale

membrilor familiei, concubinului/concubinei acestuia, investițiile directe în

monedă națională sau în valută străină făcute de subiectul declarării și membrii

familiei, concubinul/concubina acestuia, precum și alte active financiare, dacă

valoarea însumată a tuturor acestora depășește valoarea a 15 salarii medii pe

economie.”

„Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru

veridicitatea și deplinătatea informațiilor o poartă persoana care o depune.”

avere și interese personale, aprobată prin Ordinul nr. 2 al ANI, din 13 ianuarie 2017,

în temeiul Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale,

stipulează că:

„În secțiunea C – Numerar în monedă națională și/sau în valută străină care

depășește suma a 15 salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor

depuneri în instituții financiare și alte documente care incorporează drepturi

patrimoniale – se declară numerarul în monedă națională sau în valută străină care

depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie la data depunerii declarației și

care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile financiare sau alte documente

care încorporează drepturi patrimoniale, în baza cărora titularii dețin mijloace

financiare cu o valoare care depășește limita stabilită, specificând și indicând

numele și prenumele subiectului declarării, membrului familiei sau

concubin/concubinei acestuia sau, după caz, ale persoanei cui au fost transmise

mijloacele financiare, anul și luna când au fost dobândite drepturile, suma și

valuta.”

25

economie, prognozat pentru anul 2018, a constituit 6.150 de lei. Iar, cincisprezece

salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul 2018, au constituit 92 250

de lei.

judecătorului, aprobat prin Hotărârea nr. 8 a Adunării Generale a Judecătorilor din

11 septembrie 2015, modificat prin Hotărârea nr. 12 a Adunării Generale a

Judecătorilor din 11 martie 2016, precum prevăd că:

„(1) Judecătorul va respecta cele mai înalte standarde de integritate și

responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății în instanțele judecătorești.

Este conștient de riscurile corupției și nu va admite sau nu va crea aparența unui

comportament corupțional în activitatea sa; nu va cere, accepta sau primi cadouri,

favoruri sau beneficii pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea atribuțiilor

funcționale sau în virtutea funcției deținute. [...]

(5) Judecătorul va încheia tranzacții cu privire la proprietatea personală într-un

mod care să nu provoace îndoieli, sau să nu afecteze independența și

imparțialitatea sa sau să provoace conflicte de interese.”

judecătorului (2015) stipulează că:

„Judecătorul trebuie să se abțină de la orice comportament, acțiune sau

manifestare care ar putea prejudicia încrederea publicului în sistemul judiciar.”

„Subiectul declarării se află într-o stare de incompatibilitate în cazul în care pe

lângă funcția publică sau de demnitate publică deține/exercită simultan o altă

funcție, calitate sau activitate, fapt care este interzis prin Constituția Republicii

Moldova și/sau prin alte acte legislative.”

„Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat starea de

incompatibilitate nesoluționată în termenul legal constituie temei pentru tragerea

la răspundere disciplinară, contravențională și/sau, după caz, pentru încetarea

mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia.”

nr. 768/2000 stipulează că:

„Mandatul alesului local este incompatibil cu „alte cazuri stabilite de lege, inclusiv

cu cele prevăzute la art. 84 din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică

locală.

Alesul local care se află în unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 7

din prezenta lege va demisiona din funcția incompatibilă cu mandatul deținut sau

își va depune mandatul în termen de 30 de zile de la apariția incompatibilității.”

26

stabilește că:

„Președintele raionului, pe parcursul mandatului său, nu are dreptul să dețină alte

funcții retribuite sau să cumuleze o altă funcție, prin contract sau acord, în

întreprinderi străine sau întreprinderi și organizații mixte, în întreprinderi,

instituții și organizații cu orice formă de organizare juridică, cu excepția

activităților științifice, didactice și de creație.”

de demnitate publică nr. 199/2010 statuează că:

„(1) Demnitarul nu este în drept să desfășoare orice altă activitate remunerată, cu

excepția activităților didactice și științifice. [...]

(3) Situația de incompatibilitate urmează să înceteze în decursul unei luni din

momentul apariției acesteia, dacă legea specială ce reglementează activitatea

acestui demnitar nu stabilește alt termen.”

„Agentul public este obligat să își soluționeze stările de incompatibilitate în

termen de o lună din momentul începerii mandatului, a raporturilor de muncă sau

de serviciu ori, în cazul în care încetarea situației de incompatibilitate în termenul

dat nu depinde de voința sa, să prezinte probe privind întreprinderea cu bună-

credință a acțiunilor de eliminare a acestei situații.”

funcționarului public nr. 158/2008 stipulează că:

„Funcționarul public nu este în drept să desfășoare activitate de întreprinzător, cu

excepția deținerii calității de fondator al societății comerciale, cu condiția că

domeniile de activitate ale acesteia nu sunt în legătură directă sau indirectă cu

atribuțiile exercitate în calitate de funcționar public potrivit fișei postului.”

„Agentul economic achită dividende acționarilor (asociaților) săi din venitul

rămas după impozitare.”

„Suma impozitului achitată de agentul economic […] este trecută în cont ca

impozit aplicat venitului impozabil al agentului economic respectiv pentru

perioada fiscală în care a fost făcută achitarea.”

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/202,

prevede că:

„La evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică, Comisia poate lua în

considerare seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată

oricărui incident de integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat

27

o perioadă de timp suficientă fără incidente ulterioare. La determinarea gravității,

Comisia va lua în considerare toate circumstanțele, care să cuprindă, dar fără a se

limita la următoarele:

a. dacă incidentul a fost un eveniment singular;

b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa

intereselor private sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o încălcare

obișnuită a regulamentului rutier;

c. sau care nu este perceput de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită

de respect față de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și

regulamentelor.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Comisiei de evaluare nr.16 din 28

iunie 2023 i-a fost notificată reclamantului la 13 septembrie 2024. Astfel, în speță,

reclamantul a respectat prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, deoarece

cererea de contestare a fost depusă la 17 septembrie 2024.

reiterează că conform art. 36 alin. (2) din Codul administrativ, în aplicarea

supremației dreptului, instanța judecătorească de contencios administrativ ia în

considerare jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația instanței

judecătorești de motivare a hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă că

impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot. García Ruiz v. Spania, 1999,

clar (hot. Ruiz Torija v. Spania, 1994, § 30; și, pentru comparație, Petrović și Alții

v. Muntenegru, 2018, § 43), în special argumentele cu privire la drepturile și

obligațiile garantate de CEDO (hot. Fabris v. Franța, 2013, § 72 in fine; Paun

Jovanović v. Serbia, 2023, § 108).

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție. Art.

6§1 se aplică indiferent de calitatea părților, de natura legislației ce reglementează

modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială, administrativă etc.) și de

autoritatea competentă să o soluționeze (instanța de drept comun, organ

administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, §34; Bochan împotriva Ucrainei

(nr.2) (MC), §43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

existența unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se

întemeieze pe un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil,

recunoscut în dreptul intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de

28

Convenție. Trebuie să fie vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi

atât existența însăși a dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de

exercitare. În sfârșit, rezultatul procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru

dreptul „civil” în cauză, o legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind

suficiente pentru ca art.6 §1 să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe

(MC), §99; Károly Nagy împotriva Ungariei (MC), §60; Naït-Liman împotriva

Elveției (MC), §106].

12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de

evaluare reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul

dacă reclamantului Alexei Paniș i-au fost respectate drepturile procedurale prevăzute

de lege specială.

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

Magistraturii, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o evaluare pre-vetting, adică la

un exercițiu unic, de preselecție în organul de autoadministrare, într-un moment

istoric, caracterizat printr-o percepție general acceptată că lucrurile în justiție merg

foarte prost având la bază diferite cauze (corupție, neprofesionalism, obediență

cronică față de politic etc). În astfel de circumstanțe este imperios necesar ca

persoanele care să acceadă în organele de autoadministrare să aibă o reputație

ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în privința lor. Or, în caz contrar, deciziile

adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin care se va răsturna o eventuală

propunere care va veni deja din partea unei comisii vetting, nu se vor bucura de

credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge publicul larg că sunt corecte.

de perfecționare a evaluării externe, urmează de a reitera anumite aspecte relevante

pentru soluționarea cauzei:

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 26;

29

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe;

c. Cazurile în care Curtea Supremă de Justiție poate admite contestația.

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 26

și Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură

finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura

de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de

examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022.

Prin urmare, evaluarea candidaților pentru funcțiile de membru în organele

enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

2022, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea inter alia a membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la

Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul

Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,

procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022

este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022

au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr. 26/2022 prevederile Codului administrativ sunt

aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 26/2022. Or, excluderea

integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere

al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

interpretat în favoarea sa, iar inversarea sarcinii probațiunii în cazul existenței

dubiilor este inacceptabilă. La aspectul dat, Completul de judecată special reiterează

că, Legea nr. 26/2022 are prioritate față de Codul administrativ.

sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de

30

evaluare. În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații,

făcând uz de competențele sale legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea

obligațiilor legale (art. 7 din Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor

neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea

de a prezenta date și informații suplimentare (art. 10 alin.(7) din Legea nr. 26/2022).

Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a

candidatului (art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept

(prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau

neconcludente) riscă să inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că

candidatul nu întrunește criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022). Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii,

iar acest transfer legislativ nu numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile

candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; § 68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză (ibidem, § 95).

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la

Veneția (a se vedea § 39). Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost

considerată arbitrară nici de către CtEDO (a se vedea hotărârile Xhoxhaj vs Albania,

2021, §352 și Sevdari vs Albania, 2022, §130)

c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

Justiție poate admite contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de

evaluare, au fost admise „unele erori procedurale grave, care afectează caracterul

echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat. Această prevedere a apărut în Legea

nr. 26/2022, după o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023 (a se

vedea § 86), în care a fost menționat că este admisibil de a nu anula deciziile

Comisiei pentru „erori de procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a

acceptat ca controlul judiciar al actelor emise în cadrul evaluării externe să se

limiteze la circumstanțele de fapt care puteau schimba rezultatul evaluării și la

31

erorile procedurale grave ale Comisiei care afectează „caracterul echitabil al

procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin v. Turcia (2020). În § 131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să

examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de

drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată

în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă propunere a Comisiei.

contestațiilor depuse conform Legii nr. 26/2022 este una mai limitată decât cea

prevăzută de Codul administrativ. Ea poate anula decizia Comisiei de evaluare doar

în cazurile menționate de Legea nr. 26/2022, iar celelalte temeiuri prevăzute de

Codul administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

nr. 26/2022 introduse prin Legea nr. 239/2024, în vigoare de la 26 septembrie 2024,

prin care au fost extinse competențele Curții Supreme de Justiție la examinarea

contestațiilor depuse de candidați împotriva deciziilor Comisiei de evaluare în

temeiul art. 26/2022. Așa, articolul 14 alineatul (8) a fost completat cu litera c), care

permite Curții Supreme de Justiție, la examinarea cererii de contestare a deciziei

Comisiei de evaluare, să adopte decizie de constatarea promovării sau nepromovării

evaluării în cazul contestării repetate a deciziei Comisiei de evaluare, adoptată în

urma reevaluării dispuse anterior.

decizie a Comisiei de evaluare, adică decizia emisă în urma reevaluării dispuse

anterior, Curtea Supremă de Justiție nu se mai limitează doar la posibilitatea de a

respinge contestația, de a anula decizia contestată cu retrimiterea candidatului spre

o nouă reevaluare, ci are acum competența expresă de a se substitui Comisiei și de a

pronunța ea însăși o decizie de promovare sau nepromovare a evaluării.

tergiversarea procedurii printr-un ciclu repetitiv de anulări și reevaluări. A doua

contestație devine, astfel, ultima etapă procesuală, în care instanța supremă tranșează

definitiv fondul cauzei.

depunerii contestației de către reclamantul Alexei Paniș și examinării acesteia de

către Curtea Supremă de Justiție, ea poate fi aplicată instantaneu cauzelor pendinte

în momentul pronunțării, întrucât modificarea vizează o normă de competență

procesuală (aspect de ordin procedural, nu substanțial), iar în dreptul procesual

normele noi se aplică imediat cauzelor aflate în curs, în absența unei dispoziții

contrare.

32

Comisiei și, prin urmare, poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase

constatate de Comisie nu există. Însă, existența unui singur dubiu este suficient

pentru nepromovarea evaluării externe. După cum rezultă din art. 14 alin. (8) din

Legea nr. 26/2022, Curtea Supremă de Justiție nu poate admite contestația dacă

constată existența cel puțin a unui dubiu prevăzut la art. 8 alin. (2)-(5) al acestei legi.

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu va

da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Alexei Paniș în

cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și

anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidatul Alexei Paniș.

e. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

bazează acțiunea reclamantului, este pretinsa lipsă de independență, imparțialitate

și/sau obiectivitate a unor membri ai Comisiei de evaluare, precum și influența

politicului.

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor au fost desemnați prin Hotărârile

Parlamentului nr. 84, nr. 85, nr. 86 și nr. 87 din 04 aprilie 2022, care la art. 3 stipulează

imperativ că pot fi contestate în instanța de judecată în termenul prevăzut la art. 209

din Codul administrativ.

componența nominală a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

după cum urmează: Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu, Vitalie Miron, Herman

von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria.

încetarea calității de membru în Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor a domnului Vitalie Miron, în baza cererii de demisie. Hotărârea intrând

în vigoare la data adoptării.

33

încetarea calității de membru în Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor și în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a

procurorilor a doamnei Tatiana Răducanu în baza cererii de demisie.

reclamantului referitoare la presupusa lipsă de independență, imparțialitate și/sau

obiectivitate a membrilor nominalizați, precum și influența politică, drept întemeiate.

La această etapă, aceste argumente sunt irelevante și nu se încadrează în criteriul de

eroare procedurală gravă, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de

evaluare a reclamantului.

art. 10 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, de a depune cerere de recuzare

membrilor Comisie de evaluare, Tatiana Răducanu și Nadejda Hriptievchi. Iar, prin

decizia nr. 1 din 20 octombrie 2022, Comisia de evaluare a stabilit inexistența unui

conflict de interese și lipsa altor circumstanțe care ar putea pune în pericol

obiectivitatea sau imparțialitatea membrilor Comisiei, în procesul de evaluare a

candidatului.

argumentele reclamantului referitoare la faptul că în cadrul secretariatului Comisiei

de evaluare au fost delegate persoane care sunt exponenți ai regimului de guvernare

și reprezentanți ai unei organizații afiliate politic (CRJM). În acest sens, Completul de

judecată special reține că legătura dintre membrii Comisiei de evaluare și CRJM nu

poate fi considerată un factor determinant în evaluarea imparțialității. În contextul

aspectului dat, jurisprudența CtEDO (cauza Xhoxhaj vs Albania, § 292) precizează că

relațiile interpersonale dintre membrii unor instituții nu sunt suficiente pentru a

demonstra afectarea imparțialității, decât în cazul în care aceste relații depășesc sfera

profesională și influențează deciziile juridice.

articolului 4 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, care garantează independența funcțională

și autonomie decizională Comisiei de evaluare față de orice persoane fizice sau

juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de

fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea

membrilor acesteia.

34

Comisiei de evaluare au obligația să se abțină de la fapte ce ar putea discredita Comisia

de evaluare sau ar putea provoca îndoieli privind obiectivitatea deciziilor acesteia.

(conflictul de interese) alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu

Legea nr. 26/2022, candidatul avea dreptul de a înainta propunere de recuzare a

membrilor care consideră că nu sunt imparțiali.

o interpretare similară în ceea ce privește argumentele ce țin de temeiurile de recuzare

ale membrilor Comisiei de evaluare, influența politicului și implicarea

reprezentanților CRJM în procesul decizional al Comisiei de evaluare, în cauzele

nr. 03-33/23, nr. 3-9/24 și nr. 3-20/24.

că sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute ca fiind concludente argumentele

reclamantului cu privire la pretinsele erori procedurale grave admise de către Comisia

de evaluare și care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare a

candidatului Alexei Paniș, prin participarea la procesul de evaluare a unor membri

care reclamantul pretinde că nu sunt independenți, imparțiali și/sau obiectivi.

nr. 26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau nu

criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale candidaților, ci doar

stabilește existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se

ajungă la concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

criteriile legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de

conformitate.

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

prin decizia nr. 21 din 24 ianuarie 2023 „cu privire la candidatul Alexei Paniș,

candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii”, Comisia de

evaluare a decis, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a)

și b), alin. (5) lit. b), c), d) și e) și art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022, nepromovarea evaluării de către Alexei Paniș, deoarece candidatul nu

35

întrunește criteriile de integritate și anume au fost constatate dubii serioase cu privire

la conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară, constatând

trei neconformități, și anume:

(i) sursa mijloacelor bănești pentru un împrumut de 300 000 MDL și banii

utilizați din cardul salarial al tatălui;

(ii) vânzarea automobilului KIA Sorento în anul 2017 și investiții în numerar în

casa amplasată în municipiul Chișinău în anul 2018;

(iii)declarația publică a candidatului la 19 ianuarie 2022.

în contencios administrativ înaintată de Alexei Paniș, a anulat decizia Comisiei de

evaluare nr. 21 din 24 ianuarie 2023 și a dispus reevaluarea candidatului Alexei Paniș

de către Comisia de evaluare. În decizia sa, Curtea a stabilit că reclamantul are dreptul

la o decizie favorabilă, deoarece decizia contestată este viciată prin nerespectarea

principiilor proporționalității, interpretării corecte a noțiunilor juridice nedefinite și

egalității de tratament. Comisia trebuie să respecte aceste principii în evaluarea

candidaților de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar ignorarea lor ar

afecta statul de drept și scopul Legii nr. 26/2022.

temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare

a emis decizia nr. 16 din 28 iunie 2024 „cu privire la candidatul Alexei Paniș, candidat

la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii”, prin care a constatat,

în baza art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a) și b), alin. (5) lit. a), b), c) d) și e)

și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, nepromovarea evaluării, deoarece candidatul

nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică, întrucât au fost constatate dubii

serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și

financiară.

special atestă că, în urma evaluării reluate a candidatului Alexei Paniș, Comisia de

evaluare a constatat două neconformități, și anume:

(i) sursa mijloacelor bănești pentru un împrumut de 300 000 MDL și banii

utilizați din cardul salarial al tatălui;

(ii) vânzarea automobilului KIA Sorento în anul 2017 și investiții în numerar în

casa amplasată în municipiul Chișinău în anul 2018.

evaluare, pe marginea celor două aspecte financiare și etice descrise supra, raportate

la criteriile de evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022, Completul de

judecată special remarcă următoarele.

36

din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, Comisia de evaluare nu a luat în

considerare problema declarației publice a candidatului la 19 ianuarie 2022. Astfel, în

cadrul evaluării reluate, în baza deciziei din 01 august 2023 a Curții Supreme de

Justiție, candidatul Alexei Paniș a desființat dubiile serioase ale Comisiei de evaluare

în privința acestui aspect.

candidatului Alexei Paniș criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor reținute

de către Comisia de evaluare în decizia nr. 16 din 28 iunie 2024 și a argumentelor

relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare, Completul de judecată

special nu a constatat existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării lui Alexei Paniș în fața Comisiei independente de evaluare, nefiind înlăturate

în acest sens toate dubiile serioase formulate de Comisie cu privire la respectarea de

către candidat a criteriilor de integritate financiară și etică în temeiul art. 8 din Legea

nr. 26/2022, în ceea ce privește: sursa mijloacelor bănești pentru un împrumut de

300 000 MDL și banii utilizați din cardul salarial al tatălui, dar și vânzării

automobilului KIA Sorento în anul 2017 și investițiilor în numerar în casa amplasată

în municipiul Chișinău în anul 2018.

viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și în vederea sporirii

încrederii societății în sistemul justiției, conform competențelor atribuite în baza Legii

nr. 26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice dacă candidatul Alexei

Paniș nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională, dacă nu a admis, în

activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de

vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial, dacă

în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de

corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii

integrității nr. 82/2017, precum și dacă nu a încălcat regimul juridic al declarării averii

și intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, al

restricțiilor și/sau al limitărilor, dar și dacă averea candidatului a fost declarată în

modul stabilit de legislație, conform art. 8 din Legea nr. 26/2022.

etică și financiară doar atunci când întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la art. 8

alin. (2)-(5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5 alin. (1) din

Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare.

profesională al judecătorului, aprobat prin Hotărârea nr. 8 a Adunării Generale a

Judecătorilor din 11 septembrie 2015, modificat prin Hotărârea nr. 12 a Adunării

37

Generale a Judecătorilor din 11 martie 2016, judecătorul va respecta cele mai înalte

standarde de integritate și responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății în

instanțele judecătorești. Este conștient de riscurile corupției și nu va admite sau nu va

crea aparența unui comportament corupțional în activitatea sa [...]. Judecătorul va

încheia tranzacții cu privire la proprietatea personală într-un mod care să nu provoace

îndoieli, sau să nu afecteze independența și imparțialitatea sa sau să provoace conflicte

de interese. Judecătorul trebuie să se abțină de la orice comportament, acțiune sau

manifestare care ar putea prejudicia încrederea publicului în sistemul judiciar.

stabilesc la Principiul 3.1 că „judecătorul trebuie să se asigure că în ochii unui

observator rezonabil conduita sa este ireproșabilă”. Principiul 3.2 prevede că

„atitudinea și conduita unui judecător trebuie să reafirme încrederea publicului în

integritatea corpului judiciar.”

profesioniste, competente, eficiente și prietenoase sunt: independența, imparțialitatea

și integritatea, care de fapt sunt principii ce se regăsesc în Codul de etică și de conduită

profesională al judecătorului.

fie persoane cu o integritate deosebită și cu aptitudini profesionale și organizaționale

adecvate. Principalii actori din administrarea justiției trebuie să mențină întotdeauna

onoarea și demnitatea profesiei lor și trebuie să se comporte în orice situație într-o

manieră demnă pentru funcția lor.

profesioniștii implicați în procesul judiciar, este esențială pentru administrarea

adecvată a justiției (Avizul nr. 12(2009) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor

Europeni (CCJE) comun cu Avizul nr. 4(2009) al Consiliului Consultativ al

Procurorilor Europeni (CCPE) intitulat „Judecătorii și procurorii într-o societate

democratică, adoptat în comun cu Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni,

§§ 10, 39).

valoroasă evidențiere a rolului crucial pe care judecătorii îl au în menținerea încrederii

publice și în susținerea statului de drept într-o societate democratică. CtEDO a

subliniat că într-o situație de economie tenebră generală în țară, deși este de înțeles în

anumite privințe, nu poate fi scutit un procuror cu experiență sau un alt funcționar

judiciar de a-și desfășura activitățile private cu cel mai mare respect pentru legalitate

și într-un mod care să fie dincolo de orice reproș public; aceștia trebuie să respecte un

38

standard etic mai înalt (cauza Nikëhasani v. Albania, nr. 58997/18, 13 decembrie

2022, § 124).

mai înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în autoritatea judecătorească, să se comporte onest și decent, iar prin

exemplul personal să ofere temei de a se considera drept o persoană pretabilă comiterii

unor acte de corupție sau abuzuri.

comporte întotdeauna, și nu numai în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod

onorabil și demn de funcția sa, fiind un exemplu de conduită pentru restul societății.

conduită și un comportament adecvat profesiei de judecător, atât în exercitarea

funcției, cât și în afara ei, prin prisma standardului intern al demnității profesiei,

precum și prin raportare la standardul extern, al încrederii publice în actul de justiție.

precitate impun în obligația judecătorilor de demonstra societății o integritate absolută

a comportamentului lor. Judecătorii trebuie să respecte cele mai înalte standarde etice

și profesionale, atât în exercitarea atribuțiilor lor, cât și în afara lor, permițând astfel

societății să aibă încredere în justiție. Judecătorii trebuie să fie întotdeauna integri, să

fie conștienți de riscurile corupției și să nu admită în activitatea sa aparența unui

comportament care ar putea compromite încrederea societății în justiție.

din 28 iunie 2024 (sursa mijloacelor bănești pentru un împrumut de 300 000 MDL și

banii utilizați din cardul salarial al tatălui) Completul de judecată special observă că,

în urma reluării procesului de evaluare, Comisia de evaluare a efectuat o analiză a

faptelor și a cadrului juridic privind averea și incompatibilitățile tatălui candidatului,

prin care a constatat că în declarația anuală a judecătorului Alexei Paniș pentru anul

2021, acesta a declarat un împrumut de 300 000 MDL, primit de la tatăl său în

numerar, în rate, care a generat întrebări serioase Comisiei de evaluare cu referire la

sursa mijloacelor bănești ale tatălui pentru a împrumuta această sumă candidatului.

bănești ale tatălui candidatului pentru împrumutul acordat au apărut din motiv că,

Autoritatea Națională de Integritate a inițiat un controlul al legalității averii și

intereselor personale ale tatălui candidatului și stabilirea discrepanțelor considerabile

între veniturile acestuia și averea acumulată între anii 2012-2020.

de constatare nr. 280/11 din 08 septembrie 2021, nr. 63/20 din 21 februarie 2022 și

39

nr. 52/08 din 25 februarie 2021, prin care a constatat pretinsa incompatibilitate a

funcției tatălui candidatului de președinte al Consiliului raional Florești cu funcțiile

sale de administrator în două companii private.

Integritate, potrivit cărora tatăl candidatului a fost președinte al Consiliului raional

Florești din 28 martie 2012 până la 01 decembrie 2023 și, în același timp, în perioada

20 aprilie 1999 – 09 aprilie 2019 a deținut funcția de administrator al companiei

S.R.L. „P”, iar de la 18 martie 2019 până la 27 mai 2020 funcția de administrator al

companiei S.R.L. „E.G.”.

Naționale de Integritate nr. 52/08 din 25 februarie 2021 și nr. 280/11 din 08

septembrie 2021 au fost contestate de către tatăl candidatului. Prin decizia din 06

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins acțiunea și s-au menținut ambele

acte de constatare ale Autorității Naționale de Integritate, iar prin încheierea din 12

iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat inadmisibil recursul tatălui

candidatului împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău. Astfel, în baza deciziei din

06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Actele de constatare ale Autorității

Naționale de Integritate nr. 52/08 din 25 februarie 2021 și nr. 280/11 din 08

septembrie 2021 și circumstanțele constatate prin acestea au devenit irevocabile.

în mod cert că tatăl candidatului a încălcat regimul juridic al incompatibilităților,

exercitând simultan funcția de președinte al Consiliului raional Florești și funcția de

administrator al societății comerciale S.R.L. „E.G.”. De asemenea, s-a precizat că

funcția de administrator al unei societăți comerciale, prin natura sa, este remunerată,

iar persoana aflată în această poziție se prezumă a fi remunerată pentru activitatea

desfășurată.

Integritate nr. 280/11, menținut de Curtea de Apel Chișinău și care a căpătat

irevocabilitatea prin încheierea din 12 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, în

perioada 2012 – 2020, tatăl candidatului a achiziționat 547 de terenuri agricole.

Conform aceluiași act, în perioada 28 martie 2012 – 01 august 2016, părinții

candidatului au avut cheltuieli care au depășit veniturile cu 1 658 640 MDL, iar în

perioada 01 august 2016 – 07 iulie 2020, averea dobândită a depășit veniturile cu

269 451 MDL.

către părinții candidatului a unor terenuri agricole la 06 noiembrie 2017, pentru care

40

aceștia nu aveau mijloace financiare suficiente și care, conform actului, a făcut ca

posesia acestor bunuri să aibă un caracter nejustificat.

în mod oficial ca administrator a două companii private, dar chiar a fost implicat activ

în activități manageriale pentru aceste companii, pe durata cât exercita funcția de

președinte al raionului Florești. Comisia a mai reținut că părinții candidatului au

achiziționat mai multe terenuri agricole pentru un cost total de 2 825 456 MDL după

ce tatăl candidatului a devenit președinte al raionului Florești. Iar, achiziționarea

acestor loturi de teren a avut legătură cu funcția tatălui candidatului de administrator

al companiei S.R.L. „P”.

Integritate, care au îmbrăcat forma de adevăr prin încheierea Curții Supreme de

Justiție, potrivit cărora funcția tatălui candidatului de administrator al acestei companii

era incompatibilă cu funcția de președinte al raionului Florești, întrucât este de natură

retributivă.

candidatului de președinte al raionului Florești a constituit 1 106 339 MDL, Comisia

de evaluare a conchis că, fără venitul din funcția de administrator al companiei

S.R.L. „P”, părinții candidatului nu ar fi fost niciodată în măsură să achiziționeze un

număr atât de considerabil de terenuri agricole.

terenului agricol cu compania S.R.L. „E.G.”, în care a figurat atât ca persoană fizică,

cât și în calitate de administrator al companiei S.R.L. „E.G.”. În anul 2020, a avut loc

o procedură similară și cu compania S.R.L. „P”. Din 2019, tatăl candidatului a început

să declare venituri din acest contract de arendă, iar în 2021 mama candidatului, de

asemenea, a declarat la Autoritatea Națională de Integritate venituri din darea în

arendă a terenurilor agricole.

candidatului, în mare măsură, provin din contractele de arendă a terenurilor agricole,

încheiate între tatăl candidatului ca persoană fizică și companiile administrate tot de

dânsul, perioadă în care deținea și funcția de președinte al raionului Florești.

incompatibilitatea de funcție a tatălui candidatului.

candidatului a avut un rol important în decizia de a-și acorda dividende din activitatea

acestei companii, dividende care, la rândul lor, au fost folosite pentru achiziționarea

terenurilor agricole.

41

Naționale de Integritate nr. 280/11, dar și încheierea din 12 iunie 2024 a Curții

Supreme de Justiție, aceste resurse ale părinților candidatului au fost insuficiente

pentru a acoperi toate achizițiile de terenuri, conferind astfel un caracter nejustificat

cel puțin bunurilor dobândite în 2017.

încălcarea cerințelor de incompatibilitate sunt imputabile tatălui candidatului, dar nu

candidatului. Totuși, candidatul a luat un împrumut în sumă de 300 000 MDL de la

tatăl său în 2021 și a folosit cardul salarial al tatălui pentru suma de 58 927 MDL în

2012-2020, când a acționat cu încălcarea cerințelor de incompatibilitate și a

achiziționat un total de 547 de loturi de teren, pentru care Autoritatea Națională de

Integritate a constatat că depășește venitul părinților în acești ani și, prin urmare, cel

puțin parțial – erau bunuri cu caracter nejustificat.

candidatului în 2022, Comisia de evaluare a conchis că utilizarea acestor surse

financiare nu poate fi analizată separat de alte surse de venituri acumulate de tatăl

candidatului în anii anteriori. În mod particular, având în vedere venitul anual al tatălui

său din 2022, de doar 196 446 MDL, utilizarea unei sume semnificative de 58 927

MDL de pe cardul salarial sugerează o discrepanță care ridică întrebări legate de

resursele suplimentare de finanțare, or, fără economiile sau veniturile anterioare, ar fi

fost puțin probabil ca tatăl candidatului să fi putut acumula această sumă.

candidatului Alexei Paniș criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor reținute

de către Comisia de evaluare în decizia nr. 16 din 28 iunie 2024 și a argumentelor

relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare, Completul de judecată

special consideră că Alexei Paniș nu a înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire

la integritatea sa în privința sursei mijloacelor bănești pentru un împrumut de

300 000 MDL și banii utilizați din cardul salarial al tatălui.

internaționale în materie de etică judiciară, se consacră în mod clar principiul că

judecătorul trebuie nu doar să fie, dar și să pară integru, iar conduita sa trebuie să

inspire încredere publicului într-o justiție corectă, imparțială și responsabilă. Această

exigență este consacrată și în Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară

(2002), adoptate de ONU.

că în ochii unui observator rezonabil conduita sa este ireproșabilă și atitudinea și

42

conduita unui judecător trebuie să reafirme încrederea publicului în integritatea

corpului judiciar. Un judecător nu trebuie să permită ca activitățile sale private,

comportamentul personal, prieteniile sau relațiile de familie să influențeze în vreun

fel exercitarea atribuțiilor sale judiciare. Integritatea este esențială pentru exercitarea

funcției judiciare. Un judecător trebuie să se comporte în mod ireproșabil, atât în viața

profesională, cât și în cea privată.

aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie

2015, stipulează că judecătorul va respecta cele mai înalte standarde de integritate și

responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății în instanțe. Judecătorul va

încheia tranzacții cu privire la proprietatea personală într-un mod care să nu provoace

îndoieli, sau să nu afecteze independența și imparțialitatea sa sau să provoace conflicte

de interese. Judecătorul trebuie să se abțină de la orice comportament, acțiune sau

manifestare, care ar putea prejudicia încrederea publicului în sistemul judecătoresc.

mod expres că judecătorul trebuie să evite relațiile financiare care pot da naștere la o

percepție publică de influență nejustificată, favoritism sau dependență.

viața privată și de responsabilitatea personală de a evita orice asociere cu surse de

venit sau avantaje materiale de natură incertă sau controversată. (T. Bălan, „Etica

profesională a magistratului”, Ed. Universul Juridic, 2021, p. 118).

pune în discuție imaginea sa de imparțialitate, inclusiv în raport cu membrii familiei

care se află în poziții incompatibile cu standardele de integritate publică (M. Voicu,

„Principiile eticii judiciare în jurisprudența internațională”, Revista Dreptul,

nr. 4/2020).

judecată special notează că, în declarația sa anuală pentru anul 2021, reclamantul

Alexei Paniș a declarat un împrumut bănesc de la tatăl său în sumă de 300 000 MDL,

fără dobândă și fără termen de scadență, primit în 2021. Totodată, în 2022, reclamantul

a folosit cardul tatălui său și în primele șase luni ale acestui an a cheltuit suma de

58 927 MDL din acest cont de card.

Națională de Integritate a constatat că, prin nesoluționarea în termenul legal a stării de

incompatibilitate, manifestată prin exercitarea simultană în perioada 20 noiembrie

2019 – 27 mai 2020 a funcției de președinte al r-lui Florești și a funcției de

43

administrator al S.R.L. „E.G.”, a încălcat regimul juridic al incompatibilităților

(Ș.P.PDF).

Autoritatea Națională de Integritate a constatat diferența vădită, în mărime de

1 658 640 MDL, între averea dobândită și veniturile obținute de către Ș.P. (tatăl

candidatului), președinte al raionului Florești și soția acestuia, pe parcursul deținerii

calității de subiect al declarării averii și intereselor personale, în perioada 28 martie

2012 – 01 august 2016 și existența diferenței substanțiale în mărime de 269 451 MDL,

între averea dobândită și veniturile obținute de către Ș.P. (tatăl candidatului),

președinte al raionului Florești și soția acestuia, pe parcursul deținerii calității de

subiect al declarării averii și intereselor personale, în perioada 01 august 2016 – 07

iulie 2020 (Ș.P.PDF).

Națională de Integritate a constatat că tatăl Ș.P. (tatăl candidatului) a încălcat regimul

juridic al incompatibilităților, manifestat prin nesoluționarea în termen legal a situației

de incompatibilitate generală de exercitare simultană a mandatului de președinte al

raionului Florești și a funcției de administrator al S.R.L. „P.”. Autoritatea Națională

de Integritate a menționat că, Ș.P. a deținut funcția de administrator al S.R.L. „P.” în

perioada 20 aprilie 1999 – 09 aprilie 2019. Respectiv, din data de 01 august 2016 (data

intrării în vigoare a Legii nr. 133/2016) până la 09 aprilie 2019 (data încetării stării de

incompatibilitate) Ș.P. s-a aflat în stare de incompatibilitate (Ș.P(I).PDF).

instanța de judecată actele de constatare ale Autorității Naționale de Integritate

nr. 52/08 din 25 februarie 2021 și nr. 280/11 din 08 septembrie 2021. Iar, prin decizia

din 06 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (în dosarul nr. 3a-515/2022,

nr. PIGD 2-21039168-02-3a-14032022) a fost casată hotărârea din 08 decembrie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie prin care acțiunea a

fost respinsă (https://cac.instante.justice.md).

nr. 3ra-496/23, nr. PIGD 2-21039168-01-3ra-25052023) s-a declarat inadmisibil

recursul depus de Ș.P., reprezentat de avocatul Ion Sîrbu, împotriva deciziei din 06

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (search_col_civil.php).

Florești, în perioada 2012-2021, a constituit 1 106 339 MDL.

la integritatea financiară și etică a candidatului Alexei Paniș în legătură cu primirea

de la tatăl său și utilizarea unui împrumut în sumă de 300 000 MDL, precum și

44

folosirea sumei de 58 927 MDL de pe cardul salarial al tatălui, în timp ce era conștient

că tatăl său era subiect a trei proceduri de control inițiate de către Autoritatea Națională

de Integritate, legate de funcția tatălui său de președinte al Consiliului raional Florești,

dar și în timp ce era implicat în activitățile economice private ale companiilor sale și

primea venituri considerabile din aceste activități, încălcând regimul juridic al

incompatibilităților și probleme ce țin de legalitatea mijloacelor dobândite în anii

2012-2020.

Autoritatea Națională de Integritate și utilizarea de către judecător a cardului salarial

al acestuia, în contextul în care ulterior s-a constatat că bunurile dobândite de părinți

(inclusiv în anul 2017) au fost nejustificate în raport cu veniturile declarate, reprezintă

o situație de natură să provoace un dubiu rezonabil asupra independenței, eticii și

discernământului profesional al candidatului.

integritate specifice funcției de judecător, care impun o rigoare superioară în raport cu

cetățeanul obișnuit. Etica judiciară presupune nu doar lipsa vinovăției, ci evitarea

aparenței de conduită improprie.

și că acesta este investigat de către Autoritatea Națională de Integritate sub aspectul

respectării incompatibilităților și pentru deținerea unor averi nejustificate în raport cu

veniturile obținute oficial, candidatul Alexei Paniș, deținând funcția de judecător, avea

obligația de a evita implicarea într-un raport financiar care putea afecta imaginea

propriei imparțialități și integrități.

convingătoare privind sursa reală a fondurilor provenite de la tatăl său, ceea ce a

fortificat dubiului ridicat de Comisia de evaluare și a confirmat faptul că nu a fost

vorba de o simplă relație de familie, ci de un act juridic cu conotații de ordin etic și

reputațional.

atunci când a constatat existența unui dubiu serios privind integritatea și conduita etică

a candidatului Alexei Paniș, în special sub aspectul raporturilor sale financiare cu tatăl

său, asupra căruia au planat și ulterior s-au confirmat suspiciuni grave privind

legalitatea veniturilor și respectarea regimului incompatibilităților. Or, din probatoriul

administrat de candidatul Alexei Paniș, inclusiv declarațiile acestuia și răspunsurile

oferite la notificarea Comisei cu privire la faptele și dubiile serioase, dar și în cererea

de contestare, nu rezultă că acesta ar fi acționat cu diligența necesară pentru a verifica

originea surselor mijloacelor bănești împrumutați de la tatăl său, pentru a evita

45

implicarea într-o situație care risca să afecteze imaginea de integritate a funcției sale

de judecător, deși era sau trebuia să fie conștient de ancheta în desfășurare inițiată de

către Autoritatea Națională de Integritate în privința tatălui său și de riscurile de ordin

reputațional asociate.

judiciară, creează aparența unei dependențe materiale sau loialități potențial

incompatibile cu independența judecătorului și ridică un dubiu serios cu privire la

integritatea sa etică. Or, judecătorul este obligat, prin statut și normele deontologice,

nu doar să evite conflictul de interese, dar și aparența acestuia. În acest context,

acceptarea și utilizarea unor resurse financiare potențial nejustificate, provenite de la

o persoană apropiată aflată în conflict cu normele de integritate, compromite această

obligație fundamentală.

împrumut de la tatăl său, în perioada în care acesta era investigat de Autoritatea

Națională de Integritate pentru incompatibilitate și pentru deținerea unor averi

nejustificate în raport cu veniturile obținute oficial, reprezintă un indiciu serios privind

lipsa de discernământ etic în gestionarea propriei reputații și a aparenței de integritate,

valori fundamentale în exercitarea funcției judiciare. Cu atât mai mult cu cât, în urma

acestor investigații, Autoritatea Națională de Integritate a constatat caracterul

nejustificat al unor bunuri deținute de părintele candidatului, ceea ce ridică problema

provenienței acestor fonduri și, implicit, caracterul moralmente acceptabil al utilizării

lor de către un judecător în exercițiu.

precum și utilizarea cardului salarial emis pe numele acestuia, nu pot fi calificate drept

simple gesturi de sprijin familial. Dimpotrivă, ele ridică în mod legitim întrebări

serioase asupra exercitării unui comportament etic și prudent din partea unui

judecător, care trebuie să evite orice situație ce ar putea compromite aparența de

integritate sau ar genera suspiciuni rezonabile asupra probității sale morale.

avea o obligație pozitivă de a se abține de la orice conduită ce ar putea compromite

aparența de imparțialitate și integritate, mai ales în relațiile financiare directe cu

persoane aflate în coliziune cu regimul juridic al integrității.

judecătorul să nu tolereze și să nu se asocieze în mod conștient cu conduite care pot

submina încrederea publicului în justiție. De asemenea, normele de etică și conduită

le cer judecătorilor să acționeze cu o prudență superioară celei cerute unui cetățean

46

obișnuit, în special în relațiile financiare și familiale care ar putea influența percepția

societății asupra imparțialității și integrității sale.

în sensul că judecătorul trebuie să se abțină de la orice conduită care ar putea

prejudicia încrederea publicului în sistemul de justiție, chiar și în absența unei abateri

legale dovedite (penale, contravenționale sau chiar disciplinare). Această normă nu

este una formală, ci are o valoare de referință pentru evaluarea comportamentului

extrajudiciar al magistraților.

fondurilor provenite de la o persoană apropiată, care s-a aflat în incompatibilitate și în

posesia unor bunuri nejustificate, în lipsa unei diligențe vizibile sau a unei distanțări

explicite, denotă o insuficientă conștiință a riscurilor de integritate din partea

reclamantului Alexei Paniș și o relativizare a rigorilor etice, care nu poate fi

compatibilă cu funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

de evaluare se fundamentează pe actele de constatatoare irevocabile ale Autorității

Naționale de Integritate, pe situații de fapt obiectiv dovedite și pe aplicarea normelor

de integritate profesională.

Alexei Paniș, formulate în cererea de contestare, precum că suma contractată în 2021

de 300 000 MDL a fost obținută din venitul oficial înregistrat al tatălui său din suma

de 1 193 959 MDL și venitul mamei sale de 662 043 MDL din același an și nu ar fi

legat de venitul tatălui său din perioada 2012-2020. Or, acest argument a fost invocat

și în fața Comisiei de evaluare și care i-a dat apreciere viabil.

constatare ANI nr. 280/11, informațiile legate și de alte proceduri de control ale

Autorității Naționale de Integritate, precum și încheierea din 12 iunie 2024 a Curții

Supreme de Justiție, în urma căreia s-a concluzionat că venitul din 2021 al părinților

provine în mare parte din contractele de arendă a terenurilor agricole, încheiate între

tatăl candidatului și companiile sale, în perioada în care acesta era președinte al

raionului Florești.

reclamantului, precum că verificarea în cadrul evaluării reluate a aspectului privind

acceptarea împrumutului de 300 000 MDL și utilizarea cardului salarial al tatălui său

ar încălca principiul res judicata. Or, reclamantul nu a explicat clar de ce principiul

res judecata a fost încălcat în cazul său, susținând doar că, în baza deciziei din 01

47

august 2023 a Curții Supreme de Justiție, Comisia de evaluare ar fi trebuit să constate

promovarea evaluării.

Curtea Supremă de Justiție nu a constatat întrunirea de către reclamantul Alexei Paniș

a tuturor criteriilor pentru a promova evaluarea, ci doar a dispus reevaluarea acestuia.

a repune în discuție anumite chestiuni soluționate definitiv prin hotărâri judecătorești,

nu sunt oportune în contextul procedurii reluate de evaluare, odată ce însăși Curtea

Supremă de Justiție, prin decizia din 01 august 2023, a recunoscut dreptul de a

reevalua (relua evaluarea) reclamantului prin prisma probelor colectate în procedura

de evaluare inițială și cea reluată.

reclamantului precum că, în cadrul procesului de evaluare reluată, Comisia de

evaluare nu a respectat principiul res judicata și a încălcat prevederile art. 120 din

Constituția Republicii Moldova, deoarece nu a ținut cont de constatările Curții

Supreme de Justiție reținute în decizia din 01 august 2023.

manipulativ, deoarece principiul res judicata prevede că o hotărâre judecătorească

definitivă și irevocabilă se bucură de autoritate asupra faptelor și circumstanțelor

constatate, astfel încât aceleași părți nu pot fi supuse unei noi judecăți pe aceleași

temeiuri. Totuși, aplicarea acestui principiu trebuie să fie analizată în contextul

specific al procesului de pre-vetting, care are un caracter continuu și etapizat, nefiind

finalizat decât printr-o decizie definitivă privind promovarea sau nepromovarea

candidatului.

principiului res judicata, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție

notează că exercițiul de pre-vetting, așa cum este reglementat, reprezintă un proces

complex și etapizat, care se desfășoară printr-o succesiune de acțiuni menite să

evalueze criteriile de integritate ale candidaților la funcțiile de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Spre deosebire de un proces

jurisdicțional clasic, care urmărește soluționarea unui litigiu punctual printr-o hotărâre

definitivă asupra fondului, procesul de pre-vetting are un caracter evaluativ, iar

deciziile emise de Comisie reprezintă doar etape intermediare în atingerea scopului

final al procedurii.

s-a dispus anularea deciziei de nepromovare și reluarea evaluării candidatului Alexei

Paniș, nu a stabilit definitiv faptele și circumstanțele care să confere autoritate de lucru

48

judecat asupra întregului proces. Decizia judecătorească a avut ca scop remedierea

unor aspecte procedurale și reluarea procedurii de evaluare pentru verificarea mai

detaliată a unor aspecte, fără a concluziona definitiv asupra elementelor de fond. Prin

urmare, această hotărâre judecătorească nu poate fi invocată ca având autoritate de

lucru judecat în partea circumstanțelor și faptelor care au constituit obiect al evaluării

și reținute de către Comisie ca dubii în privința integrității reclamantului.

Comisia de evaluare a administrat probe noi în baza cărora și-a format opinia și care

nu au fost cercetate în cadrul primului proces judiciar, respectiv, cărora Curtea

Supremă de Justiție nu le-a dat apreciere în decizia din 01 august 2023, și anume

documentele de referință la actele de constatare ale Autorității Naționale de

Integritate, încheierea din 12 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, prin care au

devenit irevocabile actele de constatare ale Autorității Naționale de Integritate

nr. 52/08 din 25 februarie 2021 și nr. 280/11 din 08 septembrie 2021, care nu au fost

disponibile Comisiei în timpul evaluării inițiale; informații din alte surse și a examinat

informații din alte proceduri de control Autoritatea Națională de Integritate legate de

candidat și de tatăl candidatului, precum și alte informații de la ASP privind modul de

dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului.

fost definitivă în ceea ce privește evaluarea anterioară, ci a dispus reluarea procedurii

de pre-vetting pentru ca procesul să fie continuat conform normelor legale și

procedurale. Astfel, scopul instanței a fost asigurarea unei proceduri corecte, nu

stabilirea unui rezultat final. În acest context, reevaluarea candidaturii a fost o etapă

necesară, iar decizia ulterioară de nepromovare emisă de Comisia de evaluare nu

încalcă principiul res judicata, deoarece procesul de pre-vetting nu fusese finalizat la

momentul pronunțării hotărârii din 01 august 2023. Astfel, decizia de reevaluare

pronunțată de instanță nu reprezenta un proces încheiat, ci o continuare a acestuia,

efectuată în cadrul unui proces în desfășurare.

judecătorească trebuie să fi soluționat definitiv și irevocabil fondul cauzei, stabilind

drepturi și obligații în mod incontestabil. În acest caz, hotărârea din 01 august 2023

nu a tranșat definitiv fondul, ci a dispus doar reluarea evaluării. Astfel, procesul

continuu presupune că orice decizie intermediară poate fi modificată, contestată sau

reevaluată până la emiterea unei decizii finale privind promovarea sau nepromovarea

candidatului. Prin urmare, principiul res judicata nu se aplică deciziilor intermediare,

deoarece acestea fac parte dintr-un proces continuu și nu soluționează definitiv o

situație juridică.

49

exclude posibilitatea aplicării stricte a principiului res judicata în speță. Atât timp cât

decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție a dispus doar reluarea

procedurii de evaluare, iar Comisia a respectat această dispoziție, reevaluarea și

decizia ulterioară de nepromovare nu pot fi considerate ca fiind contrare principiului

autorității lucrului judecat, ci ca fiind o continuare legitimă și necesară a procesului

început.

suplimentar de către Comisia de evaluare la etapa evaluării reluate a candidatului

Alexei Paniș, răstoarnă concluziile Curții Supreme de Justiție reținute în decizia din

01 august 2023 în privința problemelor sursei mijloacelor bănești pentru un împrumut

de 300 000 MDL și banii utilizați din cardul salarial al tatălui. Ba mai mult ca atât,

aceste probe administrate suplimentar confirmă dubiile serioase ale Comisiei de

evaluare cu privire la respectarea de către candidatul Alexei Paniș a criteriilor de

integritate și fortifică concluzia că aceasta nu corespunde criteriului de integritate

financiară și etică, conform art. 8 alin. (1), (2), lit. a), alin. (4) lit. b) și alin. (5) lit. c),

d) și e) din Legea nr. 26/2022.

candidatul Alexei Paniș din nou nu a promovat evaluarea, reprezintă o etapă distinctă

și separată procedural față de decizia inițială, întrucât reevaluarea a fost efectuată ca

urmare a constatării unor deficiențe de către Curtea Supremă de Justiție prin decizia

din 01 august 2023 și nu a implicat o concluzie definitivă asupra fondului cauzei, adică

a evaluării.

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022) că,

competența trimiterii la rejudecare nu este contrară, în sine, articolului 20 din

Constituție. Potrivit jurisprudenței Curții Europene, de regulă, este inerent conceptului

de control judecătoresc ca, în eventualitatea admiterii unui recurs, instanța de control

să aibă competența de a casa decizia contestată și fie să pronunțe o nouă decizie, fie

să trimită cauza la rejudecare aceluiași organ sau unui organ diferit (a se vedea Ramos

Nunes de Carvalho e Sá v. Portugalia [MC], 06 noiembrie 2018, § 184 și jurisprudența

citată acolo).

cadrul procedurii de evaluare reluată, cât și în cadrul procedurii judiciare, inclusiv în

cererea de contestare, reclamantul Alexei Paniș nu a înlăturat dubiile apărute în

privința problemelor cu privire la sursa mijloacelor bănești pentru un împrumut de

300 000 MDL și banii utilizați din cardul salarial al tatălui și nu a combătut probele

50

noi dobândite de către Comisia de evaluare, unicul argument de apărare invocat în

acest sens fiind constatările Curții Supreme de Justiție reținute în decizia din 01 august

2023.

nu a prezentat pe parcursul procedurii de evaluare, nici în fața instanței de judecată

probe care ar răsturna situația constatată de către Comisia de evaluare. La examinarea

cererii de contestare, Completul de judecată special se pronunță doar asupra faptului

dacă au apărut circumstanțe noi, care puteau conduce la promovarea evaluării de către

candidat, însă nu au fost examinate anterior în procesul de evaluare, ceea ce la caz nu

a fost stabilit.

apreciate în raport cu constatările pârâtei și cadrului relevant aplicabil. Deși,

reclamantul a pretins că pârâta nu a ținut cont de constatările din decizia din 01 august

2023 a Curții Supreme de Justiție, din textul deciziei contestate se atestă contrariul,

iar observațiile formulate nu sunt justificate și nu reprezintă decât dezacordul cu

concluziile pârâtei, fără a contribui în măsura prevăzută de legislația în vigoare la

răsturnarea acestora.

înlăturat dubiile Comisiei de evaluare și nu a convins instanța de judecată în vederea

respectării standardelor eticii și conduitei profesionale, în condițiile când, chiar

reclamantul în cadrul audierilor a afirmat că scopul principal urmărit de părinții săi la

achiziționarea bunurilor au fost de a se asigura că candidatul, în calitate de judecător

să reziste la orice tentație de a se angaja în activități ilegale. Astfel prin

comportamentul său și explicațiile expuse, candidatul a fortificat dubiile Comisiei,

transformându-le în dubii serioase.

generează un dubiu serios, rezonabil și obiectiv privind integritatea etică a

candidatului, iar Comisia de evaluare a fost în drept să îl valorifice în sensul

neacceptării candidatului Alexei Paniș la concursul pentru funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii. Or, în procedura de pre-vetting, scopul nu este

sancționarea juridică a unor fapte, ci verificarea aptitudinii morale și a profilului etic

al persoanei care aspiră la o funcție de mare responsabilitate în sistemul judecătoresc,

iar existența unor îndoieli rezonabile, întemeiate pe fapte obiective, poate justifica

concluzia Comisiei în privința existenței dubiilor de respectare a integrității.

din 28 iunie 2024 (vânzarea automobilului KIA Sorento și investiții în casă)

Completul de judecată special observă că, în urma reluării procesului de evaluare,

51

Comisia de evaluare a verificat respectarea criteriilor de integritate financiară și etică

de către candidatul Alexei Paniș, referitor la modul de dobândire a bunurilor aflate în

proprietatea sau posesia candidatului sau a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2)

din Legea nr. 26/2022, precum și cheltuielile pentru întreținerea acestor bunuri și

sursele de venit, iar în urma acesteia a constatat neconcordanțe în informații și lipsa

documentelor privind prețul de vânzare declarat al vehiculelor și investițiile în casă,

în special referitor la cheltuielile în numerar a sumei de 300 000 MDL în 2019, care

nu au fost clarificate de candidat.

Agenția Servicii Publice despre vânzările și achizițiile de vehicule realizate de către

candidatul Alexei Paniș în perioada 2017 – 2022.

achiziționat un automobil KIA Sorento, anul de fabricație 2012, cu suma de 300 000

MDL (est. 19 300 EUR). Totodată, în declarațiile sale anuale, Alexei Paniș a declarat

că în 2017 a vândut acest automobil pentru exact aceeași sumă 300 000 MDL

(est. 14 400 EUR).

furniza informații despre prețul contractual de vânzare al automobilului KIA Sorento,

pe care candidatul a declarat că l-a vândut în 2017 pentru suma de 300 000 MDL.

declarațiile anuale ale candidatului Alexei Paniș pentru 2013 și 2020, acesta a

cumpărat în 2013 un automobil Hyundai Tucson, anul de fabricație 2013, cu suma de

360 000 MDL și l-a vândut în 2020 pentru suma de 13 000 EUR (est. 256 620 MDL).

Însă, distinct acestor fapte, potrivit informațiilor informate de către Agenția Servicii

Publice, prețul contractual de vânzare al automobilului Hyundai Tucson în 2020 a fost

de 1 000 MDL, dar nicidecum nu 13 000 EUR (est. 256 620 MDL).

declarațiile anuale ale candidatului Alexei Paniș pentru 2021 și 2022, în 2021 acesta

a cumpărat o motocicletă Yamaha Virago, anul de fabricație 2000, cu suma de 1 700

EUR (est. 35 500 MDL) și a vândut-o un an mai târziu pentru suma de 1 700 EUR

(est. 34 000 MDL). Totuși, conform informațiilor de la Agenția Servicii Publice,

furnizate în timpul evaluării reluate, prețul contractual pentru achiziția motocicletei a

fost de 30 000 MDL, iar prețul contractual de vânzare a fost de 40 000 MDL.

informațiilor Serviciului Fiscal de Stat, că Alexei Paniș nu a achitat creșterea de

capital rezultată din vânzarea motocicletei.

52

Agenția Servicii Publice, că toate prețurile pentru achiziționarea sau vânzarea

vehiculelor reflectate de candidat în declarațiile sale anuale, cu excepția prețului

pentru automobilul Renault Scenic, achiziționat pe 03 iunie 2022, nu corespund cu

preturile contractuale înregistrate de Agenția Servicii Publice.

privire la faptele și dubiile serioase, cât și la audierea din cadrul evaluării reluate,

Alexei Paniș a susținut că prețurile incluse în declarațiile sale anuale reflectă prețurile

de piață pentru vehiculele pe care le-a achiziționat și le-a vândut, însă, în pofida acestui

fapt, nu a furnizat niciun contract de vânzare-cumpărare sau alte acte juridice în baza

cărora ar fi putut verifica alegațiile candidatului și care ar demonstra prețurile reale de

vânzare a acestor bunuri.

care a declarat că, contractele înregistrate la Agenția Servicii Publice sunt contracte-

tip, folosite doar ca formalitate pentru transferul dreptului proprietate asupra unui

automobil și că nimeni nu acordă atenție acestora. Ba mai mult ca atât, candidatul a

recunoscut că prețurile reflectate în contractele înregistrate la Agenția Servici Publice

nu sunt reale și că aceste prețuri au fost „prețuri halucinante și nerealiste”. Iar, în

timpul audierii din cadrul evaluării reluate, candidatul a admis că nu a fost etic să

denatureze astfel prețurile și să semneze contracte de vânzare-cumpărare care nu

reflectă clar realitatea, însă, în opinia sa, acest lucru nu este suficient de grav să ducă

la nepromovarea evaluării.

candidatului Alexei Paniș criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor reținute

de către Comisia de evaluare în decizia nr. 16 din 28 iunie 2024 și a argumentelor

relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare, Completul de judecată

special consideră că Alexei Paniș nu a înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire

la integritatea sa în privința problemei metodei de înstrăinare de către candidat a

automobilelor și declarării veniturilor dobândite în rezultatul acestor tranzacții.

normelor de etică și conduită profesională al judecătorului, acesta are obligația să

respecte cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate, pentru a asigura

încrederea societății în instanțele judecătorești, precum și să încheie tranzacții cu

privire la proprietatea personală într-un mod care să nu provoace îndoieli, dar și să se

abțină de la orice comportament, acțiune sau manifestare care ar putea prejudicia

încrederea publicului în sistemul judiciar.

53

neconcordanțe semnificative între datele declarate de candidat în privința tranzacțiilor

cu autovehicule și cele înregistrate oficial la Agenția Servicii Publice, fapt ce trezesc

dubii în privința respectării cerințelor de integritate etică și financiară. Or, conform

materialelor dosarului candidatului Alexei Paniș, în anul 2012, acesta a procurat un

automobil nou KIA Sorento la suma de 300 000 MDL (est. 19 300 EUR), pe care l-a

vândut în 2017 la aceiași sumă de 300 000 MDL (est. 14 400 EUR). Iar, la solicitarea

de a prezinta copii ale contractelor de cumpărare a automobilului în 2012 și de vânzare

în 2017, candidatul Alexei Paniș a comunicat Comisiei că nu are o copie a contractului

de vânzare-cumpărare din 2012, deoarece nu l-a păstrat, iar în privința contractului

pentru vânzarea automobilului în 2017 a explicat că nu a existat un contract scris,

deoarece acordul a fost făcut verbal.

Agenția Servicii Publice a comunicat Comisiei de evaluare că nu poate furniza

informații despre prețul contractual de vânzare al automobilului KIA Sorento, pe care

candidatul a declarat că l-a vândut în 2017 pentru suma de 300 000 MDL.

Comisiei de evaluare în privința tranzacției de vânzare a automobilului KIA Sorento

în 2017, la același preț cu care a fost procurat în 2012, 300 000 MDL, iar poziția

reclamantului precum că în 2017 nu a existat un contract scris de vânzare a

autovehiculului, deoarece acordul a fost făcut verbal, este apreciat critic. Or, art. 210

alin. (1) din Codul civil (în redacția în vigoare în anul 2017) stipula expres că trebuie

să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele

juridice și persoanele fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului

juridic depășește 1 000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea

obiectului.

registrul de stat al transporturilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 08

noiembrie 1999, în redacția în vigoare în anul 2017, statua că titlurile de proprietate

sunt documente ce confirmă dreptul de proprietate asupra vehiculelor (agregatelor),

modificarea și încetarea acestui drept.

cumpărare, de donare sau de schimb legalizate notarial, precum și contractele de

vânzare-cumpărare întocmite în scris conform cerințelor art. 210 din Codul civil.

de stat al transporturilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 08 noiembrie

1999, în redacția în vigoare în anul 2017, rezultă indubitabil că temei pentru

54

reînregistrarea dreptului de proprietate asupra autoturismului KIA Sorento de pe

numele proprietarului vechi, vânzătorului Alexei Paniș, pe numele noului proprietar

(cumpărătorului) putea servi contractul de vânzare-cumpărare, de donare sau de

schimb legalizate notarial sau contractul de vânzare-cumpărare întocmit în scris

conform cerințelor art. 210 din Codul civil.

speței, Completul de judecată special învederează că respectarea formei scrise la

vânzarea autoturismului KIA Sorento era necesară inter alia pentru crearea

posibilității de a stabili condițiile în care a fost înstrăinat acest bun mobil, în special

suma care a dobândit-o reclamantul în rezultatul încheierii acestui act juridic, iar cu

titlu de consecință de a înlătura dubiile în privința faptului dacă în anul 2018

judecătorul Alexei Paniș a declarat suma care a dobândit-o de facto din vânzarea

acestui autoturism în anul 2017.

care a dobândit-o reclamantul în rezultatul vânzării în anul 2017 a autoturismului KIA

Sorento, acesta trebuia să prezinte Comisiei un act juridic semnat conform legislației

naționale în vigoare la acel moment.

că reclamantul nu și-a exercitat obligația instituită la art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022 și nu a prezentat un act juridic, în concret contractul de vânzare-cumpărare

tipizat la care a făcut referire în cadrul audierilor publice și în cererea de contestare,

care să înlăture dubiile ce planează asupra sa în privința tranzacției de înstrăinare în

anul 2017 a autoturismului KIA Sorento și a sumei bănești dobândite în rezultatul

acestei tranzacții de vânzare-cumpărare. Or, absența oricăror documente justificative

a plații, deoarece tranzacția a avut loc în numerar, a făcut imposibilă verificarea de

către Comisia de evaluare a veridicității prețului de vânzare al automobilului indicat

în declarația judecătorului depusă în anul 2018 pentru anul 2017.

candidatului Alexei Paniș o atitudine pasivă și lipsă de colaborare cu Comisia de

evaluare și la aspectul tranzacțiilor de vânzare a automobilului Hyundai Tucson și a

motocicletei Yamaha Virago.

l-a vândut în 2020 pentru suma de 13 000 EUR (aproximativ 256 620 MDL). În

schimb, informațiile obținute de Comisie de la Agenția Servicii Publice decelează că

în contractul semnat la transmiterea proprietății a fost indicată suma de 1 000 MDL.

Iar, în cadrul procesului de evaluare, Alexei Paniș a recunoscut că suma respectivă nu

55

reflectă realitatea și că practica semnării unor contracte de formă este una uzuală.

Totodată, a admis că un astfel de comportament nu este etic.

Virago, în privința căreia Alexei Paniș a declarat că a cumpărat-o în anul 2021 pentru

suma de 1 700 EUR și l-a vândut un an mai târziu pentru aceeași sumă. Însă,

informațiile furnizate de Agenția Servicii Publice denotă o altă realitate, și anume că

prețul contractual la achiziția motocicletei a fost de 30 000 MDL, iar la vânzare de

40 000 MDL. Mai mult ca atât, în privința tranzacțiilor ce țin de acest mijloc de

transport, Comisia de evaluare a constatat că Alexei Paniș nu a raportat la Serviciul

Fiscal de Stat creșterea de capital și nu a achitat impozitul pe venitul din acesta.

discrepanțele prin uzanțele birocratice privind contractele de la Agenția Servicii

Publice sau prin devalorizarea monedei naționale în cazul automobilului KIA Sorento,

el a recunoscut explicit caracterul neetic al acestor practici ale sale. Iar, admiterea

conștientă a semnării unor contracte care nu reflectă realitatea economică, în scopul

eludării obligațiilor fiscale sau al creării unei aparente conformități, este incompatibilă

cu standardele de integritate a unui judecător. Or, în sensul Legii nr. 26/2022, criteriul

de integritate financiară presupune veridicitatea și completitudinea informațiilor

prezentate în declarațiile de avere și interese personale.

declarațiile sale de avere reflectă valorile reale ale tranzacțiilor efectuate și că prețurile

contractuale indicate în actele înregistrate la Agenția Servicii Publice nu corespund

realității, aceste afirmații nu au fost însoțite de probe concludente. Candidatul nu a

prezentat contracte de vânzare-cumpărare, extrase de cont, acte de plată sau alte

înscrisuri care ar putea justifica prețurile declarate ca fiind reale. Mai mult, candidatul

a recunoscut în mod expres că a semnat contracte de vânzare-cumpărare cu prețuri

„nerealiste” și că aceste documente nu reflectă realitatea economică a tranzacțiilor,

calificându-le ca simple „formalități” utilizate doar în scopul transferului de

proprietate.

subiecților declarării, or, prin prisma Legii nr. 133/2016, responsabilitatea pentru

veridicitatea și completitudinea informațiilor incluse în declarații revine exclusiv

persoanei obligate la declarare. În speță, candidatul a furnizat în declarațiile sale

anuale informații care, în mod obiectiv, nu corespund cu datele oficiale înregistrate la

Agenția Servicii Publice.

justificată concluzia Comisiei de evaluare, conform căreia conduita candidatului

56

Alexei Paniș contravine acestor cerințe, fiind lipsită de transparență și de respect față

de regimul juridic al averilor, în condițiile în care reflectarea corectă a veniturilor și a

tranzacțiilor în declarații este un element esențial pentru încrederea publicului în

integritatea magistratului.

că unele contracte de vânzare-cumpărare nu reflectă realitatea economică a

tranzacțiilor, explicând că acestea ar fi fost semnate „doar ca formalitate”, confirmă

un comportament lipsit de transparență, care intră în contradicție cu principiile de

onestitate, legalitate și responsabilitate ce trebuie să guverneze conduita unui

judecător, chiar și în viața sa privată.

impozitului pe creșterea de capital, invocarea unor surse incerte (numerar

nedocumentat), precum și refuzul sau incapacitatea de a prezenta probe obiective

pentru justificarea mijloacelor financiare utilizate pentru investiții semnificative

indică o lipsă de rigoare în gestionarea și raportarea bunurilor personale. În contextul

unei funcții de demnitate publică, aceste elemente alimentează percepția de

neconformitate cu standardele de integritate financiară și etică judiciară.

de raportare selectivă și inexactă a bunurilor și veniturilor, ceea ce contravine

obligației legale de a depune declarații corecte, complete și veridice, precum și

obligației morale de a inspira încredere și de a respecta în mod riguros principiile

statului de drept.

de către candidat a standardelor de integritate personală și profesională, în special

având în vedere calitatea sa de judecător ce aspiră la funcția de membru în Consiliul

Superior al Magistraturii. Or, prin efectul legii și prin statutul funcției, judecătorul este

obligat să fie un exemplu de corectitudine, onestitate și respect pentru lege.

evitând orice comportament care ar putea aduce atingere imaginii justiției sau

încrederii publicului în sistemul judecătoresc și să respecte legea nu doar în

exercitarea funcției, ci și în viața sa privată, și să nu se implice în acte care ar putea fi

interpretate ca ocolire sau eludare a obligațiilor legale.

normelor de conduită etică prevăzute de Codul de etică al judecătorului, iar faptul că

un judecător recunoaște în mod deschis că a semnat contracte care nu reflectau date

realiste și că a denaturat realitatea economică a unor tranzacții, justificând acest

57

comportament prin invocarea unor practici curente sau a caracterului pur formal al

contractelor, este în contradicție flagrantă cu aceste exigențe de integritate.

reflectă realitatea economică, precum și justificarea că asemenea practici sunt

frecvente sau „formale”, constituie o abdicare gravă de la standardul de conduită pe

care un judecător trebuie să îl respecte în toate circumstanțele. A acționa contrar

adevărului juridic într-un document oficial, chiar în afara activității profesionale, este

improprie funcției de magistrat și cu atât mai mult funcției de membru în Consiliul

Superior al Magistraturii, deoarece subminează credibilitatea întregului sistem

judecătoresc.

repetitiv, reflectat în multiple tranzacții cu vehicule, pe parcursul mai multor ani, și în

lipsa declarării unui eventual venit impozabil rezultat din vânzarea motocicletei. Acest

fapt sugerează nu o eroare izolată sau o neînțelegere ocazională a legii, ci un tipar

comportamental constant, contrar exigențelor de corectitudine și transparență.

contractelor-tip încheiate și înregistrate la Agenția Servicii Publice, precum și a

neglijării importanței fiscale și legale a acestora, reprezintă o minimalizare gravă a

obligațiilor legale și de etică profesională. Un asemenea mod de gândire și acțiune

este fundamental incompatibil cu exercitarea unei funcții de autoritate în cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii, instituție chemată să vegheze la respectarea

normelor de integritate în sistemul judecătoresc.

tratat obligațiile de natură fiscală și legală, inclusiv prin semnarea de contracte care

nu reflectă realitatea, compromite în mod serios credibilitatea sa ca judecător și ca

eventual membru al organului de autoadministrare judecătorească. Această conduită

este contrară standardelor înalte de integritate și etică personală care se impun unui

candidat la o asemenea funcție.

candidatului, care constau în reflectarea unor prețuri nerealiste în contractele de

vânzare-cumpărare a bunurilor mobile, în mod repetat și fără justificare, sunt de natură

să încalce grav nu doar obligațiile legale privind declararea averii, ci și standardele de

conduită profesională a judecătorului, așa cum sunt acestea consacrate în Codul de

etică și de conduită profesională al judecătorului, aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 11

septembrie 2015 (modificat prin Hotărârea nr. 12 din 11 martie 2016).

de proprietate asupra unor vehicule – prin indicarea deliberată a unor prețuri care nu

58

reflectă realitatea tranzacției – nu respectă aceste cerințe de integritate și transparență.

Or, semnarea unor contracte cu prețuri vădit denaturate, chiar și în sfera tranzacțiilor

personale, provoacă în mod obiectiv îndoieli asupra onestității, responsabilității

fiscale și respectului față de lege al unui judecător, chiar dacă respectivele acte nu au

fost încheiate în exercitarea funcției. Asemenea conduite sunt de natură să discrediteze

percepția publicului asupra independenței și imparțialității magistratului, aspect

esențial pentru menținerea încrederii în justiție.

prețuri nerealiste, utilizate exclusiv ca „formalitate”, dar și lipsa oricărei justificări

documentare care să susțină realitatea prețurilor indicate în declarațiile sale,

echivalează cu un comportament care afectează în mod direct percepția de

corectitudine și onestitate pe care societatea trebuie să o aibă față de un judecător.

Simpla impresie că un judecător se sustrage de la aplicarea normelor fiscale ori

participă în mod conștient la încheierea unor acte simulate este suficientă pentru a

submina încrederea în justiție.

ilicite, dar cer mai mult, un standard ridicat de moralitate și prudență, inclusiv în

domeniul relațiilor de natură civilă, economică sau contractuală în care se implică

judecătorul.

evaluare nu doar că sunt reale, dar că în mod obiectiv justifică concluzia existenței

unor „dubii serioase” cu privire la integritatea candidatului. Relevanța acestor

conduite este sporită de faptul că acestea nu sunt ocazionale sau izolate, ci se repetă

în timp, într-un mod ce relevă o atitudine constantă de ignorare a standardelor de etică,

cu potențial impact asupra imaginii sistemului judecătoresc.

conduită profesională nu este o opțiune, ci o condiție esențială pentru exercitarea

funcției de judecător și, cu atât mai mult, pentru accesul la funcții de conducere, în

cadrul organelor de autoadministrare ale justiției.

neconcordanțele privind achiziționarea și vânzarea vehiculelor, Comisia de evaluare

a remarcat la candidatul Alexei Paniș o situație de lipsă de transparență și în ceea ce

privește investițiile substanțiale în bunul său imobil.

avut un total de 1 507 590 MDL economii în numerar din cadouri primite la nunta sa,

la un botez pentru primul său copil și din vânzarea unui automobil.

59

984 070 MDL (est. 50 000 EUR) pentru o casă și un teren în mun. Chișinău.

sfârșitul anului 2018, din suma deținută în numerar lui ar fi trebuit să-i rămână 523 590

MDL. Însă, în declarația sa anuală pentru 2018, depusă la 29 martie 2019, candidatul

a nu a declarat niciun numerar.

declarat că nu avea numerar de raportat, deoarece a folosit suma de 200 000 MDL

pentru a acoperi cheltuielile de consum în 2018 și suma de până la 300 000 MDL la

începutul anului 2019 (ianuarie – martie) pentru achiziționarea materialelor de

construcție și reparații la casă (aproximativ 60 000 MDL pentru demolarea casei vechi

și aproximativ 231 000 MDL pentru materiale de construcție pentru noua casă).

prezentat niciun document care să demonstreze cheltuielile în sumă de 300 000 MDL

achitate în perioada ianuarie – martie 2019, ci s-a referit doar la suma globală de 2,2

milioane MDL pe care a indicat-o în declarația sa pentru cinci ani Comisiei, drept

investiție într-o casă în mun. Chișinău pe perioada 2018 – 2021, pentru care nu a oferit

nicio defalcare a costurilor suportate, declarând că toate serviciile și materialele au

fost achitate în numerar, iar el nu a ținut evidența și nu a păstrat bonurile.

demolare a casei vechi a obținut-o pe 17 ianuarie 2019, iar demolarea propriu-zisă a

început în februarie 2019 și că, până în acel moment, nu au fost achiziționate materiale

sau servicii.

detalii despre cheltuielile de 2,2 milioane MDL efectuate în perioada 2018 – 2021 și,

în special, despre cheltuielile din începutul anului 2019, înainte de momentul în care

a depus declarația anuală.

la modul în care candidatul, pe lângă suma de 60 000 MDL pentru demolarea casei, a

cheltuit 231 000 MDL pentru construcția casei după demolarea acesteia în februarie

2019 și înainte de depunerea declarației sale anuale pe 29 martie 2019, având în vedere

că autorizația de construire a noii case nu a fost emisă până pe 17 aprilie 2019.

achiziționate unele materiale, în timpul evaluării reluate acesta a declarat că lucrările

au fost legate de acces și montarea gardului în jurul șantierului de construcție.

60

neprezentarea documentelor justificative de către candidat a făcut imposibilă

verificarea veridicității cheltuielilor declarate în sumă de până la 300 000 MDL și

momentul în care aceste cheltuieli au fost efectuate.

suma de 300 000 MDL a fost într-adevăr cheltuită în perioada ianuarie – martie 2019.

Comisia nu a acceptat poziția candidatului, precum că lista totală a cheltuielilor în

sumă de 2,2 milioane MDL, din perioada 2018 – 2021, menționată în declarația sa

pentru cinci ani, reprezenta dovada plății cheltuielilor de 300 000 MDL în 2019.

Candidatul nu a reușit să atenueze dubiile rezonabile ale Comisiei cu referire la

cheltuielile în numerar în sumă de 300 000 MDL și corectitudinea sumelor incluse în

declarația sa pentru cinci ani.

angaja în tranzacții fără a încheia contracte scrise și efectuând plăți doar în numerar.

Din cauza lipsei de înregistrări ale plăților, Comisia nu a putut evalua exactitatea

declarațiilor candidatului. Comisia a luat de asemenea în considerare declarația

candidatului că „nu are niciun interes” să păstreze bonurile care dovedesc cheltuielile

sale, demonstrând o lipsă de apreciere a importanței responsabilității în cheltuirea unor

sume substanțiale, în special în numerar.

candidatului Alexei Paniș criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor reținute

de către Comisia de evaluare în decizia nr. 16 din 28 iunie 2024 și a argumentelor

relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare, Completul de judecată

special consideră că Alexei Paniș nu a înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire

la integritatea sa în privința problemei investițiilor în casă.

evaluării inițiale și reluate, Comisia a identificat în comportamentul candidatului

Alexei Paniș lipsa de transparență în legătură cu cheltuielile substanțiale efectuate

pentru bunul imobil, coroborată cu imposibilitatea de a verifica cronologia și

veridicitatea acestor cheltuieli.

desființa dubiile în privința veridicității cheltuielilor în numerar în sumă de 300 000

MDL, corectitudinea sumelor declarate și momentul în care aceste cheltuieli au fost

efectuate. Iar, art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022 instituie obligația candidatului de

a înlătura toate dubiile rezonabile constatate de către Comisia de evaluare. Respectiv,

candidatul avea obligația de a prezenta Comisiei de evaluare argumente verosimile și

a furniza probe (bonuri, chitanțe, acte etc.) care ar desființa dubiile Comisiei.

61

evaluare, este atribuită candidatului pe parcursul etapei reluate de evaluare. Respectiv,

este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ

nu numai că nu încalcă, dar și protejează efectiv drepturile candidatului. Comisia are

obligația de a acumula date și informații relevante, utilizându-și competențele legale.

Cu toate acestea, în cazul în care apar neclarități, Comisia oferă candidatului

posibilitatea de a furniza informații suplimentare, acest lucru fiind un drept și nu o

obligație, iar nereprezentarea acestor informații sau prezentarea unor date incomplete

poate duce la concluzia că există îndoieli asupra integrității candidatului, ceea ce ar

putea afecta evaluarea acestuia.

a prezentat Comisiei de evaluare documente justificative privind cheltuielile

considerabile de până la 300 000 MDL în perioada ianuarie – martie 2019, pretins

efectuate pentru construcția imobilului și nu a înlăturat dubiile rezonabile ale Comisiei

de evaluare în privința cheltuielilor în numerar în sumă de 300 000 de lei care le-a

suportat în primele două luni ale anului 2019 și în privința veridicității sumelor

declarate în declarația sa pentru ultimii 5 ani.

necesară cheltuirea acestor sume într-o perioadă în care autorizația de construire nu

fusese încă emisă și în ce mod aceste cheltuieli au fost efectuate înaintea începerii

lucrărilor propriu-zise, în condițiile în care suma de 300 000 MDL se pretinde a fi

cheltuită în perioada ianuarie – martie 2019, iar autorizația de construire a casei a fost

emisă la 17 aprilie 2019.

niciun interes” să păstreze bonuri sau alte dovezi privind cheltuielile, denotă o lipsă

de responsabilitate față de standardele minime de transparență financiară care trebuie

respectate de orice judecător. Un astfel de comportament contravine dispozițiilor

Codului de etică și conduită profesională al judecătorului, potrivit cărora magistratul

va încheia tranzacții cu privire la proprietatea personală într-un mod care să nu

provoace îndoieli și trebuie să se abțină de la orice comportament care ar putea

prejudicia încrederea publicului în sistemul judiciar

candidat în timpul evaluării reluate nu au fost susținute prin dovezi concrete și nici nu

au fost de natură să înlăture dubiile rezonabile cu privire la pretinsele cheltuieli în

numerar în sumă de 300 000 de lei și veridicității acestor cheltuieli în perioada

ianuarie – martie 2019.

62

inversarea sarcinii probațiunii de către Comisia de evaluare, întrucât această practică

este susținută și la nivel internațional, inclusiv de Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția), care a remarcat că într-un sistem de

vetting și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei

de la stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; § 68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina probei

revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru exercitarea

funcției în cauză (ibidem, § 95). Astfel, în cadrul procesului de evaluare și

redesemnare, candidatul trebuie să prezinte dovezi concludente privind capacitatea sa

de a îndeplini funcția, iar nerespectarea acestei obligații poate duce la concluzii

negative din partea Comisiei.

inversare a sarcinii probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie

a Comisiei de la Veneția. Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost considerată

per se arbitrară nici de către CtEDO (a se vedea hot. Xhoxhaj v. Albania, 2021, § 352;

Sevdari v. Albania, 2022, § 130).

și în procedura de contestare a deciziei Comisiei în instanța de judecată, Alexei Paniș

nu a reușit să desființeze dubiile Comisiei de evaluare, deoarece nu a prezentat

argumente verosimile în susținerea poziției sale și nu a administrat probe concludente

și pertinente în acest sens.

maniera în care au fost gestionate și prezentate informațiile referitoare la investițiile

în imobilul aflat în proprietatea sa personală, relevă abateri de la conduita așteptată de

la un candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

justificative privind cheltuielile importante în numerar; imposibilitatea stabilirii

cronologiei exacte a lucrărilor și plăților; declarații contradictorii cu privire la

momentul începerii construcției; declarația potrivit căreia nu a văzut necesitatea

păstrării bonurilor; într-adevăr sunt de o manieră ce pot trezi dubii în privința

respectării exigențelor de transparență, rigoare și responsabilitate impuse de normele

de etică și conduită a judecătorului. Conduita reclamantului este de natură să provoace

dubii cu privire la modul de administrare a proprietății sale personale și să submineze

încrederea în faptul că judecătorul respectă cele mai înalte standarde de conduită în

63

viața personală, similare celor pe care le aplică în exercitarea atribuțiilor sale

profesionale.

inclusiv lipsa de transparență, evitarea documentării cheltuielilor, plățile exclusiv în

numerar și inexistența unor explicații clare și verificabile, sunt de natură să

prejudicieze încrederea publicului în sistemul judiciar.

judiciar depinde într-o mare măsură de comportamentul personal și profesional al

judecătorilor, un astfel de model de acțiune este susceptibil să alimenteze percepția

unei conduite netransparente și să inducă ideea că normele de responsabilitate publică

pot fi ocolite sau ignorate. Aceasta compromite atât imaginea personală a

judecătorului, cât și prestigiul instituției judiciare în ansamblu.

criticile reclamantului cu privire la încălcarea principiul res judicata de către Comisia

de evaluare la constatarea dubiilor privind „vânzarea automobilului KIA Sorento și

investiții în casă”. Or, după cum a fost menționat supra, decizia din 01 august 2023 a

Curții Supreme de Justiție nu a fost definitivă în ceea ce privește evaluarea anterioară,

ci a dispus reluarea procedurii de pre-vetting pentru ca procesul să fie continuat

conform normelor legale și procedurale. Iar, pentru a invoca autoritatea lucrului

judecat, hotărârea judecătorească trebuie să fi soluționat definitiv și irevocabil fondul

cauzei, stabilind drepturi și obligații în mod incontestabil. La caz, însă, hotărârea din

01 august 2023 nu a tranșat definitiv fondul, ci a dispus doar reluarea evaluării. Prin

urmare, principiul res judicata nu se aplică deciziilor intermediare, deoarece acestea

fac parte dintr-un proces continuu și nu soluționează definitiv o situație juridică.

Astfel, caracterul continuativ și etapizat al procesului de pre-vetting exclude

posibilitatea aplicării stricte a principiului res judicata în speță. Atât timp cât decizia

din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție a dispus doar reluarea procedurii de

evaluare, iar Comisia a respectat această dispoziție, reevaluarea și decizia ulterioară

de nepromovare nu pot fi considerate ca fiind contrare principiului autorității lucrului

judecat, ci ca fiind o continuare legitimă și necesară a procesului început.

reclamantului, precum că, în cadrul procedurii de evaluare reluate, a fost tratat diferit

de către Comisia, sub aspectul evaluării automobilului de model „KIA Sorento”,

susținând că, în cazuri similare, Comisia de evaluare a verificat ex officio portalurile

online specializate pentru a stabili dacă prețurile automobilelor declarate de candidați

reflectau prețurile de piață, însă, în cazul său, Comisia a refuzat să accepte că prețul

indicat de el corespundea acestora.

64

formalism sau subiectivism al Comisiei nu poate fi reținută, întrucât acest standard

este expres prevăzut de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022 și reflectă o marjă de

apreciere necesară Comisiei de evaluare pentru a verifica, în mod complex și nuanțat,

respectarea integrității de către candidați. Această marjă de apreciere este compatibilă

cu principiile statului de drept, în măsura în care permite analizarea nu doar a

legalității formale a acțiunilor, ci și a coerenței, onestității și transparenței

comportamentului candidaților.

pentru situații comparabile, în baza unor criterii obiective. În cauza de față, spre

deosebire de alte cazuri invocate, reclamantul a oferit explicații evazive, a omis

documente justificative esențiale, a modificat versiunea faptelor și nu a cooperat

deplin cu Comisia. Prin urmare, nu poate pretinde un tratament similar cu al

candidaților care au prezentat dovezi credibile, chiar și în condiții dificile. Așa cum

prevede și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, tratamentul inegal devine

discriminatoriu doar în absența unei justificări obiective și rezonabile, ceea ce nu este

cazul în speță.

Comisia de evaluare a adat apreciere alegațiilor lui Alexei Paniș privind presupusul

tratament diferențiat. Așa, Comisia de evaluare a explicat că, în toate cele patru decizii

la care a făcut referire candidatul, Comisia a evaluat candidații în raport cu valoarea

declarată a unuia sau mai multor automobile achiziționate și/sau vândute. În trei din

cele patru decizii, candidații au promovat evaluarea ca urmare a depunerii, în termenii

stabiliți, a informațiilor detaliate, consecvente și credibile, a copiilor contractelor

relevante sau a fotografiilor care demonstrau starea automobilului. într-un caz,

candidatul nu a promovat evaluarea deoarece nu a furnizat explicații convingătoare

sau documente de confirmare. În câteva dintre aceste cazuri, Comisia a utilizat site-

uri de vânzare/cumpărare auto ca unul dintre instrumentele pentru a verifica

explicațiile și documentele furnizate de candidați.

menționate de către candidat pentru a susține argumentul său privind tratamentul

discriminatoriu, Comisia a promovat candidații în toate cele trei cazuri. Aceasta s-a

întâmplat deoarece candidații au furnizat informații detaliate și, în cazurile posibile,

documente justificative către Comisie, au fost complet transparenți în privința

acțiunilor lor, problemele din toate cele trei cazuri au fost de natură izolată și niciunul

dintre candidați nu a beneficiat în mod direct de acțiunile lor.

declarațiile sale anuale către Autoritatea Națională de Integritate despre cumpărarea

65

și vânzarea de vehicule pe parcursul mai multor ani, care diferă, uneori semnificativ,

față de informațiile pe care le-a furnizat Agenția Servicii Publice. Iar, fiindu-i

solicitate explicații de către Comisie sau documente confirmative, reclamantul a

argumentat simplu faptul că contractele înregistrate la Agenția Servicii Publice sunt

doar o formalitate la care nimeni nu acordă atenție. Spre deosebire de deciziile de

promovare, unde candidații au fost cooperanți și sinceri, candidatul a acționat ca și

candidații în cazurile de nepromovare, unde explicațiile furnizate au fost evazive și

neconvingătoare

sunt, în mod necesar, ilegale, ci devin contrare legii doar atunci când sunt aplicate fără

o justificare obiectivă și rezonabilă. În acest context, Comisia de evaluare a apreciat

argumentele legate de diferențierea între candidați, subliniind că diferențele dintre

candidații care au promovat evaluarea și cei care nu au promovat-o se bazează pe

transparența și cooperarea lor în procesul de verificare. Candidații care nu au

promovat evaluarea nu au furnizat documente esențiale, cum ar fi contractele de

cumpărare sau dovezi ale stării tehnice a automobilelor, iar explicațiile lor au fost

evazive sau neconvingătoare. În schimb, candidații care au promovat evaluarea au

prezentat informații detaliate, documente relevante și dovezi consistente, inclusiv

fotografii și estimări de reparații, ceea ce a demonstrat corectitudinea lor și respectarea

normelor fiscale. Astfel, diferențierea a fost justificată de cooperarea completă și

corectitudinea informațiilor oferite, iar deciziile de nepromovare au fost fundamentate

pe lipsa transparenței și a documentelor justificative din partea candidaților.

în discuție în contextul evaluării, însă doar la prezentarea de către subiectul evaluării

a datelor credibile. În acest caz, reclamantul nu a prezentat asemenea date, limitându-

se la afirmații declarative.

Comisia de evaluare și-ar fi exercitat discreția în mod diferit, în mod arbitrar sau

discriminatoriu.

încălcat principiul egalității, întrucât situația sa factuală diferă sub aspecte esențiale

de cele prezentate în alte spețe.

nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea de către

Alexei Paniș, candidat la funcția de membrul al Consiliului Superior al Magistraturii,

a evaluării în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica promovarea evaluării,

nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5)

66

din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de

integritate etică și financiară, conform art. 8 alin. (1), (2), lit. a) și c), alin. (4) lit. a) și

b) și alin. (5) lit. a), b), c), d) și e) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022.

în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare nr. 16 din 28 iunie 2024 „cu privire la evaluarea reluată a

lui Alexei Paniș, candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii”

prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat, iar în cadrul procedurii de evaluare și evaluare

reluată nu au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care

să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că cererea de

contestare depusă de Alexei Paniș este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme

de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE

VOTURI,

Respinge contestația depusă de Alexei Paniș împotriva deciziei nr. 16 din 28

iunie 2024 a Comisiei de evaluare, instituită prin Legea nr. 26/2022 privind unele

măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Oxana Parfeni

Judecători Ghenadie Eremciuc

Lilia Roic-Botezatu

67