3-30/24 — anularea deciziei comisiei de evaluare

3-30/24 — anularea deciziei comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la contestația depusă de Victor Sandu

împotriva deciziei nr.18 din 9 septembrie 2024 a Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

(evaluarea externă conform Legii nr. 26/2022)

(Dosarul nr. 3-30/24

NR. PIGD 2-24129035-01-3-12112024)

Contestație în baza Legii nr. 26/2022; evaluarea reluată a candidatului la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii;

13 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea de contestare depusă de Victor

Sandu împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor cu privire la anularea deciziei nr.18 din 9 septembrie 2024 „cu

privire la evaluarea reluată a lui Victor Sandu, candidat la funcția de membru

în Consiliul Superior al Magistraturii” și dispunerea reluării procedurii de

evaluare a candidatului,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

Mihail Calistrov, grefier

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE SI DE PROCEDURĂ

2015, Victor Sandu a fost numit pe un termen de cinci ani în funcția de judecător la

Judecătoria Centru, municipiul Chișinău. La 29 septembrie 2016 a fost numit în

funcția de judecător la instanța nou-creată Judecătoria Chișinău, începând cu 1

ianuarie 2017. La 11 decembrie 2018, prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 584/24 a fost desemnat pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului

de instrucție la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, începând cu 1 ianuarie 2019.

Prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1597-VIII din 3 iunie 2020 a fost

numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar la 18 martie

2022 a fost numit în funcție de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

2021 s-a dispus convocarea ședinței extraordinare a Adunării Generale a

Judecătorilor care urma a avea loc la 1 octombrie 2021, în vederea alegerii a șase

membri permanenți al Consiliului Superior al Magistraturii.

al Magistraturii cerere de participare la concurs pentru funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii.

evaluare lista persoanelor care urmează să fie evaluate pentru funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, în care era inclus și Victor Sandu.

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor a inițiat evaluarea lui Victor Sandu, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul Legii privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022.

funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, Victor Sandu nu a

promovat evaluarea în baza art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (4) lit. b), alin. (5) lit.

a), c), și d) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele

măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, pe motiv că nu corespunde

criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară.

în contencios administrativ înaintată de judecătorul, Victor Sandu împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea

deciziei nr. 18 din 18 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Victor Sandu și

dispunerea evaluării candidatului. S-a anulat decizia Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 18 din 18 ianuarie 2023 cu

privire la candidatura lui Victor Sandu. S-a dispus reevaluarea candidatului Victor

Sandu de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10), art. 8 alin. (1)-(2) lit. a) și și art. 13 alin.

(5) din Legea nr. 26/2022, prin decizia nr.18 din 9 septembrie 2024 „cu privire la

evaluarea reluată a lui Victor Sandu, candidat la funcția de membru în Consiliul

Superior al Magistraturii”, Comisia de decis că candidatul nu întrunește criteriile de

integritate financiară și etică pe motivul constatării dubiilor serioase în legătură cu

conformitatea candidatului cu criteriile de integritate financiară și etică și, astfel, nu

promovează evaluarea.

nr.18 din 9 septembrie 2024 „cu privire la evaluarea reluată a lui Victor Sandu,

candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii” la Curtea

Supremă de Justiție, solicitând anularea deciziei și depunerea reluării procedurii de

evaluare a candidatului de către Comisia de evaluate.

Curții Supreme de Justiție și este examinată de un complet de judecată special

compus din 3 judecători. Cauza a fost distribuită pentru examinare completului

compus din judecătorii Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Diana Stănilă.

recunoscut pretențiile lui Victor Sandu și a solicitat respingerea acestora.

16 decembrie 2024, 16 ianuarie 2024, 7 martie 2025, 20 martie 2025, 25 martie 2025

și 7 aprilie 2025. În fața Curții Supreme de Justiție, reclamantul a pledat atât

personal, cât și a fost reprezentat de avocatul Vitalie Zama. Comisia de evaluare a

fost reprezentată de către avocatul Valeriu Cernei.

martie 2025 pentru a examina recuzările înaintate de către reclamantul Victor Sandu

membrilor Completului de judecată special.

în ședința de judecată au pledat pentru admiterea contestației în baza argumentelor

invocate.

contestației pe motiv că argumentele de fapt și de drept invocate nu sunt de natură

să convingă un observator obiectiv că sunt motive pentru desființarea deciziei

Comisiei.

decizia va fi plasată pe pagina web a CSJ, conform art. 14 alin. (9) din Legea nr.

26/2022.

ÎN FAPT

a) Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr. 26, cu modificările

ulterioare. Conform acestei legi, toți candidații inter alia la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii sunt supuși evaluării externe, ca etapă

obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a

acestora în funcțiile respective. Este evaluată integritatea etică și financiară a

acestora. Evaluarea începe cu solicitarea ca candidatul să depună Comisiei declarația

de avere și interese personale și a declarației cu privire la lista persoanelor apropiate

lui, de transmitere voluntară a răspunsurilor la chestionarul privind integritatea etică.

evaluare lista persoanelor care urmează să fie evaluate pentru funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, în care era inclus și Victor Sandu.

chestionar privind integritatea etică pentru a fi completat în mod voluntar și returnat

Comisiei până la 5 iulie 2022. Candidatul a prezentat Comisiei chestionarul

completat la 4 iulie 2022.

completarea și depunerea până la 15 iulie 2022 a declarației de avere și interese

personale pentru ultimii 5 ani, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) din

Legea nr. 26/2022, cu includerea listei persoanelor apropiate din sistemul

judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public, așa cum prevede același articol.

Candidatul a prezentat Comisiei declarația completată la 15 iulie 2022.

a trimis candidatului trei runde de întrebări, incluzând 47 de întrebări, 104 de sub

întrebări și 38 de solicitări de documente suplimentare.

la materialele de evaluare, conform art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022.

Sandu în fața Comisiei, iar la 18 ianuarie 2023 Comisia a adoptat decizia nr. 18 „cu

privire la candidatul Victor Sandu, candidat la funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii”, prin care a decis, în temeiul art. 8 alin. (1), alin. (2) lit.

a), alin. (4) lit. b), alin. (5) lit. a), c), și d) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10

martie 2022, nepromovarea evaluării, pe motiv că nu corespunde criteriilor de

integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către

candidat a criteriilor de integritate etică și financiară.

rezultă că, în privința candidatului Victor Sandu au fost constatate dubii serioase în

privința: problemei neplății impozitului pe creșterea de capital din vânzarea

motocicletei Honda (în anul 2018) și a motocicletei Suzuki Espana (în anul 2021);

problemei drepturilor de proprietate asupra vehiculelor importate în anul 2009;

problema profitului sau a veniturilor din vânzarea celorlalte vehicule importate și

înmatriculate pe numele candidatului între anii 2008 și 2015 și problemei obligației

de plată a impozitului pe creșterea de capital din vânzarea acestor vehicule;

modalității de achiziționare a automobilului Mercedes.

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 18 din 18

ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Victor Sandu, solicitând anularea acesteia

și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.

în contencios administrativ înaintată de judecătorul Victor Sandu, a anulat deciziei

nr. 18 din 18 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Victor Sandu și dispunerea

reevaluării candidatului.

evaluate a candidatului Victor Sandu, în cadrul căreia Comisia a colectat informații

adiționale din diverse surse, conform necesităților, pentru a aborda problemele

examinate în cadrul evaluării reluate. Candidatul Victor Sandu a răspuns la două

întrebări scrise de Comisiei, inclusiv patru sub întrebări și șase solicitări de

documente suplimentare, precum și trei solicitări cu privire la date de contact.

din partea Comisiei și Anexa 1 aferentă la 15 mai 2024, iar la 5 aprilie 2024 și 22

mai 2024 candidatul a răspuns la notificarea Comisiei privind faptele și dubiile

serioase.

evaluare i-a acordat acestuia accesul la materialele de evaluare reluate.

temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, în temeiul art. 8

alin. (1)-(2) lit. a) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia de decis că

candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică pe motivul

constatării dubiilor serioase în legătură cu conformitatea candidatului cu criteriile de

integritate financiară și etică și, astfel, nu promovează evaluarea.

a) Importul și înregistrarea mijloacelor de transport/Nedeclararea

venitului obținut din vânzare mijloacelor de transport și neachitarea

impozitului pe venit aferent acelor vânzări, în conformitate cu legislația fiscală.

b) Tranzacția privind automobilul Mercedes E220 CDI.

c) Extinderea arestului prevenitiv în privința lui Serghei Cosovan în

pofida bolii sale terminale și motivarea insuficientă pentru prelungirea

arestului preventiv în privința acestuia.

transport/Nedeclararea venitului obținut din vânzare mijloacelor de transport și

neachitarea impozitului pe venit aferent acelor vânzări, în conformitate cu legislația

fiscală, Comisia de evaluare a stabilit că: în anul 2008 Victor Sandu a importat și

înregistrat un automobil Volkswagen și o motocicletă de marca Suzuki Motor

Espana, la Secția înmatriculare transportului și documentarea conducătorilor auto.

Valoarea totală a vehiculelor a fost de 35 773 MDL: 29 00, MDL valoarea în vamă

și 6773 MDL taxe vamale achitate. Automobilul a fost vândut la nouăsprezece luni

după înregistrare, iar motocicleta Suzuki în luna martie 2021 cu 20 000 MDL.

Candidatul nu a achitat nici un impozit aferent venitului din vânzarea motocicletei,

deși a vândut motocicleta cu aproximativ 15 000 MDL mai mult decât prețul de

achiziție.

Germania și înregistrat pe numele candidatului la Secția înmatriculare transportului

și documentarea conducătorilor auto. Valoarea vehiculelor a fost de 522 778 MDL,

constând din 390 310 MDL valoarea declarată la vamă și 132 468 MDL taxe vamale.

Toate cele 20 vehicule au fost vândute între 2009 și 2013.

vehicule era fosta sa rudă apropiată G.P, pe care îl ajuta în afacerea sa de vânzare și

reparații de motociclete și automobile SRL „M”, înființată în 2008.

vehicule care au fost înmatriculate pe numele său. Valoare declarată în vamă și

taxele plătite au însumat 392 631 MDL. Aceste vehicule au fost ulterior vândute pe

parcursul anilor 2010-2018.

numele mamei candidatului, cu valoare totală de 1 679 202 MDL, inclusiv 1 470

000 MDL valoarea în vamă și 209 202 MDL taxe vamale. Vehiculele au fost vândute

în diferite momente din perioada 2019-2022.

pentru anul 2021, candidatul a declarat achiziționarea automobilului Mercedes E220

CDI, a/f 2010, pentru suma de 210 00MDL. Contractul de achiziție datat cu 10

noiembrie 2021, îl menționează în calitate de vânzător pe I.C. cu tatăl candidatului

acționând în baza unei procuri din numele vânzătorului. Cu o lună înainte, pe 6

octombrie 2021 I.C achiziționase autoturismul de la N.B., procuror din cadrul

Procuraturii Anticorupție, pentru suma de 200 000 MDL.

de instrucție N.B. a participat la examinarea de către candidat a demersurilor

înaintate de procurorul N.B. privind autorizarea acțiunilor procesual penale. Comisia

a reținut că candidatul a examinat 26 de demersuri înaintate de procurorul N.B. în

vederea obținerii autorizației de efectuare acțiunilor procesual penale, a măsurilor

speciale de investigație sau a autorizației de aplicare a măsurilor procesuale de

constrângere în anul 2021, unul în octombrie, 19 în noiembrie și șase în decembrie

La fel a constatat că în cursul anului 2019 candidatul a examinat șapte demersuri și

materiale în care a participat procurorul N.B. și a examinat un demers în anul 2020.

lui Serghei Cosovan în pofida bolii sale terminale și motivarea insuficientă pentru

prelungirea arestului preventiv în privința acestuia:

22 martie 2022, CtEDO a constat că a avut loc o încălcare a art. 3 (Interzicerea

torturii) și art. 5 alin. (3) (Dreptul la libertate și securitate) din CEDO.

prelungire a arestului preventiv în privința dlui Cosovan pe 24 noiembrie 2017 (ca

răspuns la demersul procurorului din 13 noiembrie 2017). Candidatul a prelungit în

continuare arestul preventiv în privința dlui Cosovan, ca răspuns la demersurile

procurorului, pe 21 decembrie 2017, 23 ianuarie 2018, 22 februarie 2018 și 23 martie

2018, de fiecare dată pentru o lună, cu deținerea arestului preventiv în Penitenciarul

nr. 13 sau 16. Astfel, candidatul a emis cinci din cele șapte încheieri privind arestul,

emise de judecătorii de instrucție (cu excepția încheierilor din septembrie și

octombrie) înainte de 24 aprilie 2018, când dl Cosovan a fost eliberat din arest

preventiv.

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a) Argumentele reclamantului:

mail de la secretariatul Comisiei de evaluare (remis de pe adresa

secretariat@vettingmd.com) cu subiectul „Decizia Comisiei Pre-Vetting”. Mesajul

avea următorul conținut:” Stimate dle Victor Sandu, Comisia independentă de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare „Comisia ) Vă

expediază Decizia nr. 18 din 9 septembrie 2024 cu privire la evaluarea reluată a lui

Victor Sandu, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii,

care a fost întocmită în limbile engleză și română și care este anexată (în ambele

limbi) la prezentul mesaj. Conform art. 13 alin. (7) din Legea nr. 26/2022, decizia

Comisiei va fi transmisă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), instituția

responsabilă de organizarea alegerilor/ concursului pentru poziția de membru în

organul de autoadministrare al judecătorilor, iar informația privind rezultatul

evaluării reluate va fi publicată pe pagina web a Comisiei. Rugăm să confirmați

recepționarea mesajului și totodată să informați Comisia dacă acceptați sau nu

publicarea deciziei”.

18 din 9 septembrie 2024 privind candidatura lui Victor Sandu, candidat la funcția

de membru în Consiliul Superior al Magistraturii în două limbi - limba română și

limba engleză.

cunoștință în mod oficial, prin intermediul cutiei electronice poștale, doar în ziua de

9 noiembrie 2024.

Sandu, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii este

axată pe următoarele aspecte financiare și etice și anume: în ceea ce privește

problema neplății impozitului pe creșterea de capital din vânzarea motocicletei

Honda (în anul 2018) și a motocicletei Suzuki Espana (în anul 2021); problema

profitului sau a veniturilor din vânzarea celorlalte vehicule importate și înmatriculate

pe numele candidatului între anii 2008 și 2015; problema obligației de plată a

impozitului pe creșterea de capital din vânzarea acestor vehicule, care nu au fost

atenuate de către candidat; modalitatea de achiziționare a automobilului Mercedes,

care se află în proprietatea candidatului; extinderea arestului preventiv în privința lui

Serghei Cosovan în pofida bolii sale terminale și motivarea insuficientă pentru

prelungirea arestului preventiv în privința acestuia.

Sandu, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii comisia

a emis următoarea formulare: „Comisia are dubii serioase cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriile de integritate financiară și etică”.

ianuarie 2023 că reclamantul nu ar fi declarat averea sa conform legislației în vigoare

sau că averea dobândită de către familia reclamantului în ultimii 15 ani nu ar

corespunde veniturilor pe care familia reclamantului le-a declarat.

cote părți din capitalul social, acțiuni a careva societăți comerciale, depuneri bănești

substanțiale, etc., nefiind prezent spațiu de interpretare sau pentru enunțarea unor

dubii substanțiale în contextul trimiterilor părții pârâte la lipsa ipotetică de disciplină

fiscală a candidatului reclamant.

și a procedurii administrative aferente prin care comisia de evaluare a verificat

candidatul reclamant prin examinarea în special a modului în care candidatul a

importat și înregistrat mijloace de transport în nume propriu, modul în care acesta a

abordat aspectele fiscale ce țin de înstrăinarea mijloacelor de transport în cauză dar

și modul în care a fost dobândit un bun mobil concret.

creșterii (ipotetice) de capital din vânzarea motocicletei Honda (în anul 2018) și a

motocicletei Suzuki Espuna (în anul 2021), menționează că, potrivit Certificatului

din data de 6.02.2023 eliberat de către Serviciul Fiscal de Stat, reclamantul nu deține

careva restanțe față de bugetul public național.

anul 2015, indică că a achiziționat-o la prețul de 25000 MDL, în stare avariată, care

ulterior a vândut-o la data de 29 mai 2018, iar în susținerea acestei depoziții a

prezentat comisiei contractul de vânzare-cumpărare, în care era indicată valoarea de

50000 MDL.

menționează că a importat-o în anul 2008. Conform informațiilor de la Serviciul

Vamal, valoarea motocicletei la vamă a fost 4000 MDL și taxe plătite în sumă de

1106 MDL (în total - 5106 MDL). Motocicleta a fost vândută la data de 18 martie

2021 cu 20000 MDL, conform contractului.

„Suzuki Espana” aceste unități de transport au fost procurate în stare avariată și au

fost supuse unor intervenții costisitoare pentru repararea lor.

de transport de model „Honda Hornet” cât și „Suzuki Espana” stabilea că „Bază

valorică a activelor de capital înseamnă: valoarea activelor de capital procurate

și/sau create de contribuabil”.

mijloacele de transport de model „Honda Hornet” cât și „Suzuki Espana” a obținut

dreptul de proprietate asupra acestor lucrări, respectiv baza valorică a acestor active

corespundea cu prețul de procurare a acestora la care s-au adăugat lucrările de

reparație, manoperă, respectiv, în speță este inadmisibilă formula de calcul invocată

de comisia pârâtă care a operat exclusiv cu valoarea de cumpărare a acestor bunuri

mobile fără să rețină costurile de reparație a acestora care la fel au contribuit la

formarea bazei valorice a acestor active.

către Serviciul Fiscal de Stat, reclamantul nu deține careva restanțe față de bugetul

public național.

prevăzută de lege ce tine de inexistența datoriilor față de bugetul public național,

nefiind admisibilă orice presupunere că totuși acesta ar fi admis careva încălcări a

disciplinei fiscale.

de partea pârâtă prin care se ridică dubii referitor la respectarea de către subsemnat

a disciplinei fiscale.

creșterii de capital pentru mijloacele de transport Honda Hornet si Suzuki Espana nu

poate fi calificată ca dubii serioase a necorespunderii candidatului la criteriu de

integritate financiară nefiind o „încălcare gravă”.

candidaturii subsemnatului la funcția de membru a Consiliului Superior al

Magistraturii în baza unor încălcări pretinse absolut lipsite de gravitate.

de prevederile art. 40 a1in.(51) Cod fiscal, notează că, nu a realizat nicio creștere de

capital din vânzarea acestor unități de transport, deoarece investise în piese și în

repararea acestora, cât și modificările legislative care prevăd că nu este recunoscută

creștere de capital în scopuri fiscale în cazul înstrăinării unui autoturism care a fost

în proprietatea contribuabilului cel puțin 3 ani până la data înstrăinării.

aspecte în legătură cu dubiile serioase reținute de Comisie cu privire la

corespunderea candidatului cu criteriile de integritate: problema neplății impozitului

pe creșterea de capital din vânzarea motocicletei Honda (în anul 2018) și a

motocicletei Suzuki Espana (în anul 2021); problema drepturilor de proprietate

asupra vehiculelor importate în anul 2009; problema profitului sau a veniturilor din

vânzarea celorlalte vehicule importate și înmatriculate pe numele candidatului între

anii 2008 și 2015 și problema obligației de plată a impozitului pe creșterea de capital

din vânzarea acestor vehicule”.

motocicletei Honda (în 2018) și a motocicletei Suzuki Espana (în 2021), completul

de judecată special al CSJ constată „că răspunsurile reclamantului la acest subiect

nu au scos la iveală intenția acestuia de a se eschiva de la achitarea impozitelor

prevăzute de lege, dar convingerea fermă a lipsei creșterilor de capital/venit

impozabil drept urmare a vânzării motocicletelor vizate ”, Cu privire la (b) drepturile

de proprietate asupra unităților de transport importate în 2009, completul de judecată

special a reținut explicația candidatului că automobilele (20) importate din Italia și

Germania în acea perioadă și înregistrate pe numele său, erau de facto ale lui G.P. și

declarația G.P. în același sens, prezentată de candidat, iar completul de judecată

special al SCJ a concluzionat că candidatul a prezentat raționamente suficiente și

logice care denotă că faptele (achiziționarea și înregistrarea automobilelor) s-au

petrecut astfel, iar Comisia în mod neclar nu le-a reținut. Cu privire la (c) profitul

sau venitul general din vânzarea celorlalte vehicule importate și înregistrare pe

numele candidatului în perioada 2008 - 2015 și obligația de achitare a creșterii de

capital din vânzarea acestor vehicule, completul de judecată special al CSJ a conchis

că: „Or, pe de o parte Comisia de evaluare în decizia de nepromovare a candidatului

Victor Sandu a reținut dubii serioase în privința circumstanțelor date, iar pe de altă

parte susține că lipsa unei documentații complete cu privire la restul tranzacțiilor cu

vehicule a făcut imposibilă verificarea de către Comisie a respectării de către

candidat a regimului fiscal privind aceste tranzacții ” Completul de judecată special

al CSJ a mai reținut că „ Comisia eronat a constatat dubii serioase în privința

eventualului venit obținui de către Victor Sandu”.

mijloacelor de transport, reține că comisia pârâtă conform argumentelor expuse a

luat în calcul antrenarea părinților la munca peste hotarele Republicii Moldova, cu

obținerea în acest sens a veniturilor corespunzătoare.

subsemnatului a înregistrat în Moldova un venit oficial în sumă de 504.281 MDL.

De asemenea, s-a indicat extrasul aferent unui cont care aparținea mamei

reclamantului, care indica depuneri totale de 5.950 MDL (ceia ce este greșit suma

este în Euro), fiind vizați anii 2013 și 2014.

Uniunea Europeană și a retras sumele de 24.850 EUR în 2007-2008, de 6.700 EUR

în 2009 și de 42.390 EUR în perioada 2010-2014, dar comisia indică că nu a fost

probat că sumele au fost transferate în Republica Moldova.

Moldova nemijlocit de tata care venea acasă de cel puțin 2 ori pe an, iar conform

legislației Uniunii Europene/Republicii Moldova sumele până la zece mii euro nu

urmează să fie declarate la trecerea frontierei de stat.

mijloacelor bănești nu poate fi interpretată în defavoarea reclamantului cât timp nu

sunt vizate mijloace bănești într-un cuantum care depășește limitele admisibile a

mijloacelor bănești care pot fi introduse în mod legal raportate la numărul de intrări

a părintelui subsemnatului în R. Moldova. Menționează că dubiile invocate de

comisie care țin de aspectul abordat nu pot fi apreciate ca fiind admisibile și

proporționale sancțiunii aplicate odată cu enunțarea acestora.

perioada de până la anul 2008, doar că comisia din motive neclare nu le-a vizat în

decizia emisă, nr. 18 din 18.01.2023.

corespunde criteriului de integritate financiară conform art. 4 lit. b) din Legea nr.

26/2022.

vehiculelor importate în anul 2009, indică că, în anul 2009 au fost importate 20 de

vehicule din Italia și Germania în Republica Moldova, apoi înregistrate în numele

reclamantului la Secția înmatricularea transportului și documentarea conducătorilor

auto. Vehiculele au fost evaluate la un total de 522.778 MDL, din care 390.310 MDL

valoare în vamă și 132.468 MDL taxe vamale. Ulterior toate vehiculele au fost

vândute (între anii 2009 și 2013).

„.... în anul 2009 (perioada importului autovehiculelor) avea vârsta de 20 ani și era

student în anul 2 la Universitatea de Stat din RM. A specificat expres că

beneficiarul/proprietarul de facto a acestor bunuri era Pagu Gheorghe, a.n.

18.02.1973, fostul soț a surorii sale, căsătoriți în perioada anilor 2005-2011. El în

perioada dată punea bazele afacerii sale de comercializare auto/moto vehicule.

Reclamantul fiind student și dispunând de timp liber îl ajuta în activitatea sa. Unele

unități de transport erau introduse în postul vamal de către transportul de curse

regulate prin intermediul platformelor/remorcilor. De regulă aceste curse regulate

ajungeau la posturile vamale luni și marți în decursul nopții (orele 01.00 a.m.-06.00

a.m). Devamarea unităților de transport se făcea foarte greu, dura mult în timp,

rânduri mari, câteodată procedura dura 6-12 ore, astfel deseori petreceau toată

noaptea în postul vamal în așteptarea devamării. Fostul cumnat având copil mic

(nepot al subsemnatului) fizic nu avea posibilitatea să lipsească de acasă și să o

petreacă la posturile vamale, fapt pentru care îl ruga pe dânsul să se deplaseze la

postul vamal și să devameze unitățile de transport pe numele său, ei fiind în relații

familiare la etapa respectivă corespunzătoare.

cumpărare a acestor 20 autovehicule, deoarece ele nu au fost întocmite cu

participarea sa nemijlocită. Mijloacele de transport ieșeau din posesia proprietarului

de iure și a proprietarului de facto (Pagu Gheorghe) prin procură întocmită notarial,

aceasta fiind o procedură de vânzare a bunurilor mobile frecvent folosită de persoane

în perioada în cauză, în special în contextul în care el nu a fost persoana care a încasat

careva mijloace bănești din aceste operațiuni.

unităților de transport importate în 2009 deoarece nu a avut niciun venit, de facto

proprietar a acestor unități de transport era Pagu Gheorghe, a.n. 18.02.1973, fostul

soț al surorii sale, căsătoriți în perioada anilor 2005-2011.

sunt mijloacele de transport, trecuse mai mult timp, a indicat în răspuns că deținea

reședință temporară în Regatul Spaniei și putea călători în tarile Uniunii Europene

fără a fi necesară deținerea unei vize. Astfel, la rugămintea fostului soț a surorii,

personal a condus și adus în țară anumite unități de transport procurate de el în Italia

și Germania.

doar 2 unități de transport procurate de el: 1- VW Polo care se folosea sora sa,

cumpărat de cumnatul său în Italia și 1- BMW procurat de cumnatul său în

Germania.

motociclete. Ele (înafară de scooterul Suzuki procurat de el în anul 2008) au fost

procurate de cumnatul său din Italia, și ele toate erau avariate și erau importate în

RM pe remorcă, astfel reclamantul a fost implicat doar în procedurile vamale de

import și nu a primit nici o remunerare.

candidatul a negat orice rol sau implicare în achiziționarea vehiculelor, declarând că

era un tânăr student și că nu știa ce înseamnă negocierile la acea vârstă, lucru care a

fost infirmat, însă, de importul și achiziționarea a două vehicule, de către acesta, în

anul precedent.

limba engleză și redactarea deciziei a fost în limba engleză fără participarea

membrilor comisiei cetățeni ai Republicii Moldova, or el a spus în cadrul audierii în

ședință publică că nu a participat la negocierile de procurare de către cumnatul său

a motocicletelor din Italia deoarece nu cunoaște limba italiană, dar nu a menționat

că nu știa ce înseamnă negocierile la acea vârstă.

celorlalte vehicule importate și înmatriculate pe numele candidatului între anii 2008

și 2015 cât și referitor la pretinsa problemă a obligației de plată a impozitului pe

creșterea de capital din vânzarea acestor vehicule, care nu au fost atenuate de către

candidat.

Comisia a reținut că candidatului i-au fost adresate întrebări referitoare la vehicule

importate în Republica Moldova, în perioada anilor 2008-2015, care au fost

înregistrate în numele candidatului, anul 2008 : 2 autovehicule, anul 2009 : 20

autovehicule, anii 2010-2015 : 9 autovehicule. Prin urmare, comisia a menționat că

candidatul nu a declarat creștere de capital și nu a achitat impozite aferente vânzării

oricăror dintre aceste vehicule.”

toate persoanele (juridice, fizice) beneficiază de drepturi egale pentru a introduce și

a scoate din Republica Moldova mărfuri și mijloace de transport.

Republica Moldova mărfuri și mijloace de transport sau nu poate fi limitat în acest

drept, cu excepția cazurilor prevăzute de legislația în vigoare (spre exemplu:

exportul și importul substanțelor narcotice nominalizate în Hotărârea Guvernului nr.

1088 din 05.10.2004 ”cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor

narcotice, psihotrope și precursorilor acestora”; exportul/importul mărfurilor supuse

accizelor, enumerate în anexa la titlul IV al Codului fiscal, art. 119-128;

importul/exportul obiectelor care prezintă valoare istorică, științifică, artistică sau

altă valoare culturală, precum și al obiectelor de cult).

perioada anilor 2008 - 2021 la importul vehiculelor invocate s-a eludat de la plata

taxelor vamale imperativ stabilite de legislația R. Moldova, fiind respectiv întrunită

o condiție de „disciplină fiscală” pentru realizarea atributelor de proprietate asupra

mijloacelor de transport legal introduse pe teritoriul R. Moldova, fiind fapt care se

confirmă înafara oricărui dubiu, spre deosebire de alte trimiteri a comisiei pârâte

care în mod voalat invocă valorificare comercială a bunurilor mobile în cauză, fără

însă a deține în acest sens careva substrat factologic.

imobile, cote părți din capitalul social, acțiuni a careva societăți comerciale, depuneri

bănești substanțiale, etc., nefiind prezent spațiu de interpretare sau pentru enunțarea

unor dubii substanțiale în contextul trimiterilor comisiei pârâte la lipsa ipotetică de

disciplină fiscală a candidatului reclamant.

nu a obținut nici un venit din vânzarea vehiculelor. Ca urmare, nu a declarat creștere

de capital și nu a plătit impozite pe vânzarea acestor vehicule deoarece nu a avut

creșteri de capital și nu a avut venit urmare a vânzării acestor bunuri.

motociclete importate în anul 2010 erau de fapt deținute de fosta sa rudă apropiată

și importate ca parte a afacerii rudei. În cadrul audierii în ședință publică, a declarat

în mod repetat că singura sa implicare în cele 20 de tranzacții cu vehicule a fost

organizarea procesării documentelor la vamă.

datată din 19 septembrie 2022, în care se preciza că toate automobilele importate în

anul 2009 aparțineau lui, iar reclamantul a fost implicat doar în procedurile vamale

de import și nu a primit nici o remunerare.

un mod general, deoarece nu fusese întrebat despre niciun vehicul în mod concret.

reclamantului în 2008 și între anii 2010 și 2015, în total 9 autovehicule (din ele doar

5 autoturisme care au fost importate/deținute în 7-8 ani) menționează că toate au fost

achiziționate cu banii părinților săi până a deveni judecător în anul 2015 și că acestea

au fost deținute doar pentru a fi utilizate de familie.

pentru vehicule cu participarea sa nemijlocită deoarece înstrăinarea acestora s-a

realizat prin perfectarea procurilor corespunzătoare care acorda noului posesor

spectrul necesar de drepturi pentru valorificarea mijlocului de transport.

Republica Moldova, era necesar să fie întocmite contracte pentru vânzarea bunurilor

cu o valoare mai mare de 1000 MDL, însă care nu excludea practica cu perfectarea

procurii, în special că la caz nu era patrimoniul real al subsemnatului. Reclamantul

a confirmat în cadrul audierilor publice că, dacă ar fi obținut un careva venit din

vânzarea acestor autovehicule, ultimul ar fi trebuit să declare venitul la Serviciul

Fiscal de Stat, însă la caz acesta nu a survenit.

că argumentul central al Comisiei îl constituie achiziționarea de către reclamant în

perioada anilor 2008 - 2015 a unor vehicule, care fiind vândute ulterior, „s-a

prezumat” că nu au fost achitate impozite pe venit, argument absolut nefondat.

Consideră că aprecierea comisiei este o interpretare proprie, bazată pe o atitudine cu

un grad redus de obiectivitate, deoarece automobilele importate pe numele

reclamantului în 2008 și între anii 2010 și 2015, în total 9 autovehicule (din ele doar

5 autoturisme) au fost pentru uz personal a familiei, și după utilizarea acestora, cu

acumularea uzurii, deprecierii acestora în timp, au fost înstrăinate fără careva venit

din această operațiune, inclusiv sub nivelul valorii de procurare.

dispus la momentul solicitării, iar din conținutul documentelor prezentate nu rezultă

și nu se percepe nici un dubiu care ar ridica semne de întrebare referitor la onestitatea

și credibilitatea candidatului.

însă, dubiile nu pot apărea pe o lipsă de informație, ci, dimpotrivă, pe existența

informațiilor veridice și concludente.

ca fiind arbitrar argumentul comisiei pârâte referitor la faptul că, reclamantul

candidat nu a depus nici un efort pentru a obține actele ce țin de înstrăinarea

mijloacelor de transport menționate, în special în contextul dreptului Comisiei de

evaluare de a acumula informația necesară de la deținătorii respectivi de informație,

fiind un drept necondiționat.

de către Agenție Servicii Publice a actelor juridice de înstrăinare a mijloacelor de

transport, pe care subsemnatul nu le deține având în vedere că nu a participat

nemijlocit la înstrăinarea ulterioară a mijloacelor de transport în contextul perfectării

în prealabil a procurilor care acordau inclusiv dreptul de înstrăinare către

reprezentant.

Indicatorului documentelor-tip și al termenelor lor de păstrare pentru organele

administrației publice, pentru instituțiile, organizațiile și întreprinderile Republicii

Moldova și a Instrucțiunii privind aplicarea Indicatorului se atestă că actele primare

care au stat la baza înregistrării primare, documentele care atestă operațiunile

economice de înstrăinare se păstrează doar 6 ani de zile, și fizic nu mai pot fi ridicate,

la expirarea termenului de păstrare acestea fiind distruse.

cerut ca reclamantul să solicite de la Serviciul Vamal sau Agenția Servicii Publice

careva acte, dar în răspunsurile scrise a indicat expres că Comisia în cazul necesității

cercetării actelor urmează să le solicite de la Serviciul Vamal sau Agenția Servicii

Publice, organe care au efectuat operațiunea de devamare și înregistrarea ulterioară

a mijloacelor de transport, înregistrare actelor de juridice de înstrăinare.

obținerea acestei informații în esență nici nu ar fi fost posibilă.

pozitive corespunzătoare nu a exercitat nici măcar o încercare de a obține informația

solicitată, optând într-un final cu apelarea la prezumții defavorabile.

la sine copia procurilor sau a altor date referitoare la vehiculele înregistrate. În

același context, copia unui contract de vânzare - cumpărare urma a fi păstrat de

candidat atât timp cât el dispune de bunul ce constituie obiectul acelui contract, iar

dacă bunul este vândut dispare automat și necesitatea posedării în continuare a copiei

contractului, în special în contextul în care în multe cazuri nu a întrunit calitate de

proprietar de facto a bunului / bunurilor.

de către comisie 2008-2014, ceea ce și a determinat lipsa necesității păstrării al

actelor de însoțire a bunurilor înstrăinate și imposibilitatea de a obține copia acestora

de la ASP.

inexplicabile și lezează drepturile candidatului evaluat în mod direct, or, de la acest

tip de acuzații nu se poate apăra nicio persoană în circumstanțele în care aceste

acuzații sunt înaintate.

26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate

financiară, conform art. 8 alin. (4) lit. b), și alin. (5) lit. a) ș c) și cel de integritate

etică, conform art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, în ceea ce privește

problema neplății impozitului pe creșterea de capital din vânzarea motocicletei

Honda (în anul 2018) și a motocicletei Suzuki Espana (în anul 2021), problema

drepturilor de proprietate asupra vehiculelor importate în anul 2009, problema

profitului sau a veniturilor din vânzarea celorlalte vehicule importate și înmatriculate

pe numele candidatului între anii 2008 și 2015 și problema obligației de plată a

impozitului pe creșterea de capital din vânzarea acestor vehicule, care nu au fost

atenuate de către candidat.

corespunde criteriului de integritate financiară dacă: a) averea candidatului a fost

declarată în modal stabilit de legislație; b) Comisia de evaluare constată că averea

dobândită de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.

drept, corelat cu circumstanțele de fapt, pe baza cărora a atestat dubii serioase a

integrității candidatului.

de legislație, autoritatea competentă în acest domeniu Autoritatea Națională de

Integritate nefiind nici sesizată și nici nu a emis vreo decizie de constatare/

sancționare sub acest aspect.

constate că averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani nu corespunde

veniturilor declarate.

limitele legale și este justificată prin înscrisurile corespunzătoare.

fi fost achiziționat automobilul de model „Mercedes E220 CDI”, le apreciază ca

fiind nefondate, din următoarele considerente.

principal pe faptul procurării unui automobil de model „Mercedes E220 CDI” de la

un oarecare cet. Ion Crudu, care ar fi ofițer în cadrul Centrului National Anticorupție.

persoană invocată de Comisie (având calitatea de ofițer al Centrului National

Anticorupție), chestiuni ce puteau fi verificate simplist în baza IDNP- ului

persoanelor.

săvârșirea unor asemenea erori.

asigurare obligatorie încheiat la data de 4 mai 2022, de către Nadejda Busuioc pentru

automobil de model „Mercedes E220 CDI”.

cât și de la SRL „Online broker de asigurare”, că o astfel de poliță de asigurare - nu

există.

pretinsele circumstanțe suspecte cu care a operat în procesul audierii sale în calitate

de candidat, referitor la perfectarea de către cet. Nadejda Busuioc a unei polițe

inexistente.

invocat: „Având în vedere caracterul tranzacțiilor și a informațiilor oferite de

candidat drept răspuns la întrebările scrise, dar și în timpul audierii în ședință

publică, achiziționarea automobilului Mercedes de către candidat a avut loc în

circumstanțe suspecte. În primul rând, felul în care candidatul pretinde că ar fi aflat

despre vânzarea automobilului - auzind, din întâmplare, o convorbire telefonică pe

care N.B. o purta în timp ce se afla prin preajmă, alături de alți procurori - reprezintă

circumstanțe care par a fi incompatibile cu cadrul profesional al procedurilor

judiciare”.

pretins suspecte - nu pot fi considerate ca fiind incompatibile cu cadrul profesional

al procedurilor judiciare.

și comercializa autovehicul, s-a datorat în virtutea unui apel al ultimei avut cu o altă

persoană necunoscută. Astfel, în opinia sa, datele respective, de fapt, nu reprezintă

circumstanțe care par a fi incompatibile cu cadrul profesional al procedurilor

extrajudiciare.

împreună la mai multe seminare de formare naționale continue atât în țară cât și peste

hotarele ei) și, pe cale de consecință, pur și simplu s-a aflat în preajma acesteia când

Nadejda Busuioc purtase un apel telefonic și a relatat despre intențiile de vindere a

automobilului.

formulate în ședința publică, rezultă cert că circumstanțele care au stat la baza aflării

despre posibila vânzare a automobilului de model „Mercedes E220 CDI”, de la cet.

Nadejda Busuioc, sunt unele simpliste, iar acțiunile sale de a aduce la cunoștința

unui potențial cumpărător (la acel moment) despre un eventual autoturism care se

urmărea a fi vândut - nu contravin cadrului profesional al procedurilor judiciare.

se bucură de un caracter iluzoriu.

doilea rând, faptul că I.C. hotărăște să vândă mașina imediat ce a cumpărat-o pare

implauzibil. I.C. a căutat un automobil, l-a cumpărat, iar apoi a hotărât urgent să

emigreze în SUA. Acesta înmatriculează automobilul, înlocuiește piesele uzate,

întocmește o procură pe numele tatălui candidatului și îi permite să conducă

automobilul. După aceasta, tatăl candidatului îi recomandă candidatului să cumpere

automobilul. Deși candidatul nu avea intenția de a procura un automobil, totuși îl

achiziționează. Se pretinde că toate acestea s-au întâmplat în 35 de zile. Mai mult,

conform relatărilor candidatului, prețul de cumpărare a automobilului a fost cel pe

care I.C. l-a achitat pentru automobil, plus costul pieselor cu care le-a înlocuit pe

cele uzate și costul aferent înmatriculării. Această formulare a celor întâmplate mai

degrabă pare să reflecte compensarea cheltuielilor lui I.C. pentru achiziționarea

automobilului de către acesta în calitate de intermediar. Dacă I.C. a procurat

automobilul, iar apoi a hotărât să emigreze în SUA, de ce acesta se aștepta ca

candidatul să-i compenseze cheltuielile cu înmatricularea, de ce candidatul a fost de

acord cu aceasta, având în vedere, mai ales, că cheltuiala respectivă nu mărise

valoarea automobilului, iar candidatul trebuie să achite el însuși pentru

înmatricularea automobilului pe numele său. În acest context, este rezonabil să se

pună întrebarea dacă tranzacția dintre I.C. și N.B. a fost o modalitate de a face

posibilă achiziționarea automobilului de către candidat. În acest caz, este posibil să

fi existat o încălcare a normelor etice, în special a cerinței ca un judecător să se abțină

de la orice tranzacții financiare care îl implică în acorduri cu avocați sau alte

persoane care participă la procese în instanța în care își desfășoară activitatea,

precum și a cerinței de a se asigura că comportamentul său este ireproșabil din

punctul de vedere al unui observator rezonabil și reafirmă încrederea publicului în

integritatea corpului judiciar”.

autovehiculului și a schimbului de piese uzate, reține că aceste chestiuni, erau puse

la discreția cet. Ion Crudu, or, anume acesta, în perioada respectivă era proprietarul

mijlocului de transport și acționa în conformitate cu interesele sale proprii, el

neimplicându-se în respectivele decizii. Or, potrivit Legii, proprietarul unui bun

mobil este liber de a alege dacă să întreprindă acțiuni de îmbunătățire a bunurilor în

proprietatea cărora se află sau nu.

procurarea automobilului, în suma vânzării au fost incluse și plățile care au format

obiectul investiției în el (reparație și cheltuielile aferent înregistrării, așa cum a

menționat Ion Crudu) la fel, le apreciază ca fiind nefondate.

de către reclamant - condițiile date, nu am fost în stare să le negocieze, deoarece cet.

Ion Crudu a invocat că acesta este un preț minim cu care este dispus să vândă

automobilul.

efectuate la automobil au fost unele de o calitate înaltă, motiv pentru care și a

acceptat prețul respectiv.

ar fi procurat automobilul pentru sine și nu pentru terțe persoane, or, suspiciunile

respective sunt înlăturate prin faptul că decizia de a emigra în SUA a fost una luată

cu mult timp în urmă însă, despre posibilitățile de a emigra, a aflat după ce a procurat

mijlocul de transport. Anume aceste considerente și l-au determinat pe Ion Crudu de

a înstrăina autoturismul de model „Mercedes E220 CDI”.

a înstrăinat mijlocul de transport de model „Mercedes E220 CDI”, a mai înstrăinat

și alte mijloace de transport ce i-au aparținut familiei sale (un ATV și un autoturism

de model „ Santa Fe”). La acest aspect, este inexplicabil faptul de ce Comisia nu a

supus verificării circumstanțele invocate.

lui Ion Crudu, de a părăsi hotarele țării în termeni restrânși, în scop de emigrare și

de a vinde bunurile mobile pe care le-a avut în proprietate familia sa.

achiziționat automobilul de model „Mercedes E220 CDI” nu sunt fondate or, la baza

deciziei de a procura automobilul, au stat exclusiv motivele că: Ion Crudu este un

prieten de familie și se bucura de o autoritate în familia sa, iar acesta, mizând pe

faptul emigrării, întru a-și realiza oportunitățile de emigrare ivite spontan, avea

nevoie urgent de a vinde autoturismele întru obținerea unor surse financiare;

mijlocul de transport de model „Mercedes E220 CDI” se afla într-o stare tehnică

bună și prezenta un raport bun în partea ce vizează prețul și calitatea; anume aceste

considerente au stat la baza imboldului părintelui său (tatălui) care, până la

momentul contractului de vânzare - cumpărare, a folosit o perioadă scurtă

autoturismul respectiv, caracterizându-1 ca fiind unul cu calități optime.

procura automobilul dat anume de la cet. Ion Crudu.

automobilul respectiv, au încetat în momentul în care aceasta l-a înstrăinat dlui Ion

Crudu.

că la achiziționarea respectivului mijloc de transport ar exista dubii cu privire la

încălcarea normelor etice, în special: cerinței ca un judecător să se abțină de la orice

tranzacții financiare care îl implică în acorduri care-1 implică cu avocați sau alte

persoane care participă la procese în instanța unde își desfășoară activitatea; precum

și, a cerinței de a se asigura că comportamentul său este ireproșabil din punctul de

vedere al unui observator rezonabil și reafirmă încrederea publicului în integritatea

corpului judiciar.

18 din 9 septembrie 2024, Comisia, din motive incerte, deși în partea descriptivă a

susținut că este posibil să fi existat o încălcare a normelor de etică, aceasta nu s-a

expus, în nici într-un mod, asupra gravității lor.

10.03.2022, imputate, întrevăd exhaustiv că doar încălcarea gravă nu corespunde

criteriului de integritate etică, acestea nu pot fi reținute în sarcina sa.

conține circumstanțe care denotă o încălcare gravă a regulilor de etică și conduită

profesională, fapt ce ar putea duce la nepromovarea evaluării sale, în calitate de

candidat la funcția de membru al CSM.

autoritatea pârâtă nu poate fi limitată la simpla invocare a prevederilor legale, ci

trebuie sa conțină cu exactitate elementele de drept și de fapt care să permită, pe de

o parte, destinatarului să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de alta

parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate.

a condiției obligatorii de motivare completă a actului administrativ individual,

condiționează nemijlocit legalitatea acestuia. Prin urmare, în contextul lipsei unei

motivări conforme cerințelor legale, decizia contestată este ilegală, în acest sens

impunându-se necesitatea anulării acesteia.

motivelor care au stat la baza emiterii lui, reprezintă, din perspectiva jurisprudenței

CEDO, o exercitare arbitrară a puterii publice.

autoritatea publică pârâtă, prin omisiunea de a motiva actul administrativ, nu a

acționat într-un mod corespunzător și cu maximă consecvență.

ar fi fost achiziționat automobilul de model „Mercedes E220 CDI”, le apreciază ca

fiind nefondate.

în pofida bolii sale terminale și motivarea insuficientă pentru prelungirea arestului

preventiv în privința acestuia, menționează că, controlul judecătoresc efectiv implică

verificarea tuturor aspectelor de legalitate procedurală și substanțială, în special, al

egalității de tratament, proporționalității, securității juridice, motivării, corectitudinii

cercetării de fapt din oficiu, imparțialității, interpretării greșite a noțiunilor juridic

nedefinite și altele. Numai în acest fel poate fi atins standardul de protecție efectivă

consacrat în art. 53 din Constituție.

administrativ individual contestat prin prezenta cerere, reclamantul Victor Sandu a

asigurat plenar și fără rezerve executarea cerințelor de prezentare a actelor și

solicitărilor a pârâtului, în termen, lipsind careva obiecții din partea Comisiei de

evaluare la plenitudinea celor prezentate, care ar fi putut înlăturate de reclamant.

Victor Sandu, comisia are dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu

privire la respectarea de către candidat a criteriului de integritate etică conform art.

8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, cu referire la prelungirea arestului preventiv

în privința dlui Cosovan în perioada noiembrie 2017 - martie 2018, care nu au fost

atenuate de către candidat.

nominalizată nu a fost aplicată nicio formă de arbitrariu. În calitate de semnatar al

acestei opinii, consideră că este de o importantă crucială să sublinieze faptul că

fiecare decizie luată în acest caz a fost fundamentată pe principii legale și proceduri

riguroase.

părțile implicate au avut oportunitatea de a-și prezenta argumentele în față instanței.

Drepturile și procedurile legale au fost respectate în mod strict, asigurând astfel o

justiție echitabilă pentru toți cei implicați în cauza penală Serghei Cosovan.

probelor și argumentelor prezentate în cursul procesului. Nu s-au luat decizii pe baza

unor considerente subiective sau arbitrare, ci pe baza aplicării corecte a legislației în

vigoare și a jurisprudenței relevante.

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor”, este necesar ca reclamantul, 1) să

fi adoptat un act arbitrar, 2) să fi încălcat norme imperative, 3) și drepturile omului,

așa cum a reținut în cauze similare CEDO.

adresate câteva întrebări cu privire la cauza penală Serghei Cosovan, în legătură cu

presupusa sa atitudine imparțială în timpul examinării acelei cauze.

au desfășurat mai multe ședințe de judecată pe cauza dată.

temei absolut legal, a avut menirea de a asigura părților dreptul la un proces echitabil

cu excluderea oricărui dubiu în imparțialitatea instanței la examinarea cauzei penale.

fost examinată în mod prioritar ceea ce se confirmă prin ședințele desfășurate, cât și

audierea martorilor, și părților vătămate, fiind acordată posibilitate deplină de lucru

tuturor participanților la proces, în cauza examinată de învinuire a lui Serghei

Cosovan în baza art. 190 alin. (5) CPRM.

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 18 din 9 septembrie 2024 privind faptele care pot

constitui abateri disciplinare săvârșite de către judecătorul Victor Sandu din cadrul

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) sunt declarative și nu pot fi imputabile

reclamantului.

decizii au fost emise între 26 septembrie 2017 și 28 noiembrie 2019, toate fiind

descrise în hotărârea CtEDO: 26/9/2017 arest, 29/9/2017 mandat de arest preventiv,

16/10/2017 confirmare în apel a arestului preventiv, 24 aprilie 2018 arest preventiv

schimbat în arest la domiciliu din motive de sănătate, 24 aprilie 2018 un nou arest,

27 aprilie 2018 măsură preventivă sub formă de arest preventiv, 11 iulie 2018

condamnare în primă instanță, 28 noiembrie 2018 menținere în apel a hotărârii

primei instanțe, 9 iulie 2019 decizie de rejudecare a CSJ, 1 octombrie 2019

menținere parțială a hotărârii primei instanțe în apel, 24 martie 2020 decizie de

rejudecare a CSJ.

de sănătate cu închisoarea și echivalarea tratamentului din închisoare cu tortura.

Curtea a exclus o posibilă încălcare a art. 2 al CEDO, menționând că au existat

anumite deficiențe în modul de tratare a reclamantului, dar nu într-o măsură care ar

fi pus în pericol viața reclamantului. Curtea a constatat: încălcarea art. 3 al CEDO,

deoarece „autoritățile naționale nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a preveni

suferința reclamantului de o intensitate care depășește nivelul inevitabil de suferință

inerent detenției”; mai exact, anumite proceduri medicale au fost prescrise, însă nu

au fost pe deplin urmate, transferul de la spitalul penitenciar la un spital public a fost

tergiversat luni întregi de către autoritățile penitenciare, iar instanțele de judecată au

intervenit în cauză în baza unei interpretări formale a art. 95 din Codul penal. De

asemenea, Curtea a constatat o încălcare a art. 5 al Convenției, deoarece: „prin

demararea unor investigații penale separate cu privire la diferite episoade din aceeași

presupusă activitate infracțională, procuratura a putut evita încheierea

judecătorească de înlocuire a detenției reclamantului cu arest la domiciliu” și, „deși

motivele instanțelor naționale pentru a dispune arestul reclamantului erau relevante

ca atare, ele nu au fost suficient bazate pe probele din dosar, iar justificarea

prelungirii arestului reclamantului nu a fost dovedită în mod convingător”.

demonstrează că CtEDO a evaluat în bloc comportamentul sau actele administrației

penitenciarului, ale personalului medical responsabil pentru sănătatea deținutului,

ale ministerelor responsabile de politica de sănătate în penitenciare și ale unor

judecători. Ansamblul tuturor comportamentelor duce la încălcare.

arest preventiv și inaplicabilitatea art. 95 din Codul penal nu sunt rezonabile din

perspectiva respectării drepturilor omului, aparținea Statului să modifice Codul

penal și Codul de procedură penală (acest lucru nu s-a făcut până în prezent, la peste

2 ani de la adoptarea hotărârii CtEDO).

Curtea Europeană nu constatase niciodată că neaplicarea prevederilor art. 95 din

Codul penal asupra cazurilor de arest preventiv încalcă drepturile inculpatului, acest

lucru fiind menționat prima dată în hotărârea emisă în cauza Cosovan.

alin. (2), lit. a) din Legea „Privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor”,

nu sunt îndeplinite.

ceea ce privește încălcarea drepturilor inculpatului, acest fapt s-a datorat în principal

condițiilor precare din sistemul de sănătate al penitenciarelor. Evoluțiile

jurisprudenței CtEDO cu privire la art. 95 din Codul Penal vor fi luate în considerare

în viitor, însă, în acest caz, nimic nu poate fi imputat judecătorului reclamant Victor

Sandu.

sau insuficiente - la întrebările puse în timpul evaluării și, chiar mai important, al

audierii cu privire la motivul și modul în care hotărârile analizate au fost luate.

Judecătorii se exprimă prin motivarea hotărârilor lor și încălcarea confidențialității

deliberărilor și a procedurilor judiciare constituie o abatere disciplinară. Comisia nu

ar trebui să ceară „explicații” cu privire la adoptarea unei hotărâri, ci doar să ofere

posibilitatea de apărare în cazul în care aceasta este considerată arbitrară.

Penal, pe parcursul examinării a fost asistat de avocatul apărării și a avut numeroase

oportunități de a se apăra, era informat cu privire la demersurile depuse de procuror

și cunoștea conținutul acestora, știa direct sau de la avocatul său despre posibilitatea

de a solicita ca martorii să fie reaudiați, a participat activ la audieri și nu a solicitat

administrarea probelor.

existenta unor dubii serioase în acțiunile reclamantului Victor Sandu aferent

examinării demersurilor de prelungire a arestului preventiv în privința lui Serghei

Cosovan circumstanțe care puteau duce la nerespectarea de către candidat a

criteriului de integritate etică conform art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022.

din funcție sau nepromovarea în funcție administrativă a unei persoane, constituie o

ingerință în exercitarea de către aceasta a dreptului la respectarea vieții private, în

sensul art. 8 din Convenție, anume din perspectivă că viața privată include dreptul

unui individ de a crea și dezvolta relații cu alte persoane, inclusiv relații de natură

profesională sau de afaceri.

un șir de relații personale și profesionale, ingerință care nu răspunde exigenței

legalității, scopului legitim și nu trece testul proporționalității.

b) Argumentele pârâtei:

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor a depus referință.

septembrie 2024 este legală și nu încalcă drepturile și interesele legale ale

reclamantului

prevăzute de art. 9-12 din Legea nr.26/2022:

după finalizarea evaluării inițiale la Curtea Supremă de Justiție, iar la 1 august 2023

completul de judecată special instituit în cadrul CSJ pentru examinarea contestațiilor

declarate împotriva deciziilor Comisie a emis decizia prin care a admis contestația

reclamantului, anulând decizia Comisiei emisă în urma evaluării inițiale și

dispunând reevaluarea reclamantului.

nr.26/2022 și Decizia CSJ, Comisia a inițiat reluarea procedurii de evaluare a

reclamantului. În urma reevaluării, Comisia a emis Decizia nr. 18 din 9 septembrie

2024 cu privire la evaluarea reluată a lui Victor Sandu, candidat la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

etape prevăzute de art.10-12 din Legea nr.26/2022 și art. 19 din Regulamentul

Comisiei:

obligațiile în sarcina sa, prevăzute de Legea nr.26/2022. În particular, atunci când a

constatat anumite neclarități, Comisia a oferit reclamantului posibilitatea de a le

elucida, prin prezentarea datelor și informațiilor suplimentare (în sensul art.10

alin.(7) din Legea nr.26/2022), oferind un termen suficient.

asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de evaluare. În faza inițială este

în obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de competențele sale

legale, art.6 din Legea nr.26/2022 și cu respectarea obligațiilor legale, art.7 din

Legea nr.26/2022.

Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații

suplimentare, inclusiv în cadrul reluării procedurii de evaluare, art.10 alin.(7) din

Legea nr. 26/2022. Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept,

nu o obligație a candidatului, art. 12 alin.(4) din Legea nr. 26/2022, însă

neexercitarea acestui drept (prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date

incomplete sau neconcludente) riscă să inducă Comisia la concluzia că există dubii

serioase că candidatul nu întrunește criteriile de integritate, art. 13 alin.(5) din Legea

nr. 26/2022. Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar

acest transfer legislativ nu numai că nu încalcă dar si protejează efectiv drepturile

candidatului.

internațional, Comisia Europeană pentru Democrație prin Lege (Comisia de la

Veneția) și Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

generale a drepturilor omului și stat de drept (DGI) a Consiliului Europei (Avizul

nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021 („Avizul nr. 1069/2021”), Moldova) s-a

reținut că Crearea unor organe ad-hoc de evaluare a integrității judecătorilor și

procurorilor se bazează pe presupunerea că sistemul de justiție are deficiențe extrem

de grave și că există îndoieli sistemice cu privire la integritatea magistralilor (para.

12). și doar într-un regim de funcționare normală, integritatea magistraților care

urmează să fie aleși de colegii lor ar trebui, prin natură, să rezulte din calitățile,

condițiile personale, integritatea și competenta profesională care au permis numirea

în funcția de judecător sau procuror (para. 11).

națională, cât și unele acte emise de Grupul de State împotriva Corupției (GRECO)

ONG-uri din Republica Moldova, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare

Economică (OCDE) și Comisia Internațională a Juriștilor au evidențiat preocupări

majore sau îngrijorătoare privind lipsa de integritate a actorilor din sectorul justiției

din Republica Moldova și ineficacitatea mecanismului de atragere la răspundere

disciplinară. În mod special, în Strategia privind asigurarea independenței și

integrității sectorului justiției pentru anii 2022 - 2025, aprobată prin Legea

nr.211/2021, s-a reținut că percepția care planează în prezent în societate că unele

verdicte sunt emise de judecători sub presiunea anumitor factori, abuzurile din

sistem, justiția selectivă, influențele necorespunzătoare atât din interior, cât și din

exterior (inclusiv influențele de ordin politic), factorii de corupție, dar și lipsa de

integritate a actorilor din sistem, erodează în ansamblu autoritatea puterii

judecătorești și afectează grav încrederea în independenta judecătorilor.

nu pot fi specifice unui „regim de funcționare normală”. Respectiv, după cum

constată Comisia, pilonii de bază a filtrului de integritate instituit prin Legea

nr.26/2022 (criterii exhaustive privind integritatea financiară și etică, dreptul

candidatului de a aduce probe și a înlătura dubiile serioase ale Comisiei,

independentă funcțională a Comisiei), au avut ca scop asigurarea faptului că

prezumția de integritate poate fi înlăturată pe baza probelor.

afectează statutul profesional al reclamantului, or, obiectul mandatului Comisiei este

expres stabilit de lege, art.3 alin.(l) din Legea nr. 26 /2022.

din Republica Moldova, inclusiv a organelor de urmărire penală.

fiind explicită în dispozitivul Deciziei că, candidatul nu întrunește criteriile de

integritate financiară și etică pe motivul constatării dubiilor serioase în legătură cu

conformitatea candidatului cu criteriile de integritate financiară si etică și, astfel, nu

promovează evaluarea. Decizia este, în strictă conformitate cu prevederile art. 13

alin. (5) din Legea nr.26/2022.

stabilit de lege, și anume verificarea integrității etice și a integrității financiare a

candidaților, art.8 alin. (l) din Legea nr.26/2022), raportată la criteriile de integritate

etică și financiară, art.8 alin.(2) și, respectiv, alin. (4) din Legea nr.26/2022.

situație candidatul nu promovează evaluarea integrității, precum urmează: Se

consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat

existenta unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele

prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

Comisiei privind existența dubiilor serioase privind corespunderea candidatului cu

criteriile de integritate etică și financiară, și posibilitatea candidatului de a desființa

aceste dubii.

reclamantului posibilitatea de a înlătura orice dubiu, prin date și informații

suplimentare.

stabilit de lege, art. 13 alin.(6) din Legea nr. 26/2022, precum urmează: decizia

privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea

candidatului la alegeri sau concurs.

nu împiedică reclamantul să continue cariera profesională și exercitarea atribuțiilor

funcției de judecător. Faptul că Legea nr.26/2022 nu lezează statutul profesional al

reclamantului rezultă direct și din Nota informativă la proiectul acestei legi. Aceeași

concluzie se confirmă și în pct. 39 din Opinia comună a Comisiei de la Veneția și a

DGI a Consiliului Europei (Avizul nr. 1069/2021).

nr.26/2022, precum și jurisprudența consacrată a CtEDO nu garantează candidaților

un drept la un rezultat favorabil în urma efectuării evaluării de către Comisie. De

asemenea, Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu include, în principiu,

dreptul persoanelor de a deține o funcție publică legată de administrarea justiției.

refuza publicarea deciziei Comisiei, care îl vizează, iar reclamantul a făcut uz de

acest drept și, respectiv, Decizia în privința sa nu a fost publicată.

Legii nr.26/2022 și culminată cu Decizia, nu a încălcat drepturile și interesele sale

legale și nu i-a afectat statutul profesional.

spiritul Legii nr.26/2022, iar în urma evaluării integrității etice și financiare a

candidatului, în baza datelor și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia

constată dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

criteriile legale de integritate.

la efectuarea constatărilor sale, precum urmează: în aprecierea criteriilor prevăzute

la alin.(2)-(5) și în luarea unor decizii cu privire la acestea, Comisia de evaluare nu

depinde de constatările altor organe cu competente în domeniul respectiv - art.8

alin.(6); Comisia de evaluare apreciază materialele acumulate după intima sa

convingere, formată în urma cercetării mult aspectuale, complete și obiective a

informației. Niciunul dintre materialele prezentate nu are o forță probantă

prestabilită fără aprecierea lui de către Comisia de evaluare - art. 10 alin.(9).

promovării sau nepromovării evaluării, reprezintă o apreciere, după intima sa

convingere, a faptului dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea

reclamantului cu criteriile de integritate financiară și etică.

reclamantului cu criteriile de integritate, ci doar existenta sau lipsa dubiilor serioase

privind conformitatea. Or, anumite circumstanțe faptice: ar putea fi suficiente pentru

a constata că există dubii serioase privind conformitatea, dar în același timp ar putea

fi insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate.

similar, iar acțiunile ei nu sunt o verificare judiciară sau de alt gen menită să constate

cu certitudine un anumit fapt (existența sau lipsa conformității cu criteriile de

integritate). Această concluzie se confirmă și de prevederile art. 13 alin.(6) din Legea

nr.26/2022. Concluzia se confirmă și de Opinia comună a Comisiei de la Veneția și

DGI a Consiliului Europei (Avizul nr. 1069/2021, para. 14).

concept privind vetting-ul judecătorilor și procurorilor și proiectul modificărilor la

Constituție, Kosovo (Avizul nr. 1064/2021 din 20 iunie 2022, para. 10): Într-un

sistem de verificări prealabile de integritate, decizia de a nu recruta un candidat poate

fi justificată în caz de simpla îndoială, pe baza unei evaluări a riscurilor. Cu toate

acestea, decizia de a evalua negativ un deținător actual al postului ar trebui să fie

legată de un indiciu de încălcare a legii, de exemplu avere inexplicabilă, chiar dacă

nu poate fi dovedit dincolo de orice îndoială că această avere provine din surse

ilegale.

privire la conformitatea reclamantului cu criteriile de integritate etică și financiară.

Decizia nu reprezintă însă, și nu pretinde să reprezinte, o constatare a lipsei de

conformitate cu aceste criterii.

judiciar, iar concluzia Comisiei, exprimată prin Decizie, privind existența unor dubii

serioase cu privire la conformitatea reclamantului cu criteriile de integritate etică și

financiară tine de oportunitatea Deciziei.

baza criteriilor de conformitate stabilite de Legea nr.26/2022, raportate la

circumstanțele de fapt rezultate din datele și informațiile acumulare (inclusiv cu

concursul reclamantului), dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea

reclamantului cu criteriile de integritate etică și financiară. Decizia emisă în acest

sens reprezintă realizarea acestei puteri discreționare care nu poate fi supusă unui

control judiciar.

Deciziei, nu și controlul de oportunitate. În particular, instanța ar fi îndrituită să

admită acțiunea reclamantului și să dispună reluarea evaluării doar în situația în care

va constata că Comisia a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau

duce la promovarea evaluării de către candidat, situații care lipsesc în speță.

respectarea garanțiilor prevăzute de art.6 §1 din CEDO în materia executării

hotărârilor judecătorești. Comisia și-a executat obligațiile rezultate din Decizia CSJ,

iar în vederea executării Deciziei CSJ, dar și a prevederilor legale aplicabile

procedurii reluate de evaluare, Comisia: a reevaluat reclamantul, fapt care se

confirmă prin emiterea Deciziei; și și-a exercitat corespunzător dreptul discreționar

de care dispune în procesul reluat de evaluare, îndeplinindu-și obligațiile rezultate

din Legea nr.26/2022.

de către CSJ să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă reclamantului, dreptul

reclamantului la executarea unei decizii judiciare definitive și cu caracter

obligatoriu, după cum acesta este garantat de către art.6§l din CEDO, a fost plenar

respectat de către Comisie.

cu respectarea principiului res judecata. Respectiv, în baza prevederilor aplicabile

procedurii de evaluare, art. 10-12 din Legea nr.26/2022, după emiterea Deciziei CSJ,

Comisia urmează să: solicite de la persoanele fizice și juridice de drept public sau

privat, inclusiv de la instituțiile financiare, documentele și informația necesare

pentru realizarea evaluării, art. 10 alin.(3) din lege - aplicabil mutatis mutandis

procedurii de reevaluare; solicite, la orice etapă a procedurii de reevaluare, date și

informații suplimentare de la candidații evaluați, art. 10 alin.(7) din lege; - la fel

aplicabil mutatis mutandis procedurii de reevaluare; aprecieze materialele acumulate

după intima sa convingere, formată în urma cercetării mult aspectuale, complete și

obiective a informației, art. 10 alin.(9) din lege; invite candidatul la ședința în

vederea audierii acestuia, după examinarea informației acumulate în urma

desfășurării procedurii reluate de evaluare, art. 12 alin.( 1) din lege.

neafectat de (i) a colecta materiale noi în scopul reevaluării și (ii) a (re)examina și

aprecia materialele acumulate în cadrul evaluării inițiale și reluate.

favorabilă sau defavorabilă reclamantului, în general, ține de esența procedurii

reluate a evaluării ca să existe un drept al Comisiei de a reexamina circumstanțele

care au stat la baza Deciziei CSJ. Acest element inerent procedurii de reevaluare

exclude ab inițio caracterul absolut al „autorității de lucru judecat” al faptelor

analizate de către CSJ, ceea ce permite și solicită Comisiei să aibă o marjă de

apreciere la etapa reevaluării problemelor de integritate a candidaților. Această

marjă de apreciere admite inclusiv posibilitatea ca Comisia să ajungă la anumite

concluzii care, la prima vedere și fără a intra în esență, pot fi considerate ca fiind

contrare concluziilor instanței de judecată, ceea ce, însă, nicidecum nu înseamnă că

Comisia ar repune în discuție decizii judecătorești definitive.

prevederile art.14 alin.(10) din Legea nr.26/2022, scopul cărora a fost asigurarea că

reevaluarea va avea un caracter efectiv și nu teoretic sau formal.

părților de a repune în discuție anumite chestiuni soluționate definitiv prin hotărâri

judecătorești nu sunt oportune în contextul procedurii reluate de evaluare odată ce:

pe de o parte, însăși prin Decizia CSJ, Comisiei i-a fost recunoscut dreptul de a

reevalua (relua evaluarea) reclamantul prin prisma probelor colectate în procedura

de evaluare inițială și cea reluată, iar pe de altă parte, în general, principiul res

judicata nu are un caracter absolut și permite derogări. În context, în partea motivată

a Deciziei, Comisia a clarificat într-un mod explicit și convingător circumstanțele

care au permis acesteia, în anumite cazuri, să ajungă la alte concluzii decât cele

expuse în Decizia CSJ.

circumstanțele aferente importului și înregistrării mijloacelor de transport/

nedeclarării venitului obținut din vânzarea mijloacelor de transport și neachitării

impozitului pe venit aferent acelor vânzări, în conformitate cu legislația fiscală.

două acte de executare a lucrărilor (nr. 2512 și nr. 2513), emise de SRL „N.D.”, pe

care reclamantul le-a prezentat completului de judecată special al SCJ ca dovezi

pentru a confirma cheltuielile pe care le-a suportat pentru repararea celor două

motociclete; a obținut noi informații care arată că reclamantul a prezentat STS o

declarație cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2021 la 30 noiembrie 2023, în

care a declarat venitul obținut din vânzarea motocicletei Suzuki Espana; a

recepționat de la SFS scrisoarea din 13 decembrie 2023, potrivit căreia la data de 30

noiembrie 2023, reclamantul a depus o declarație cu privire la impozitul pe venit

pentru anul 2021. SFS a indicat că pentru anul 2021, candidatul nu a avut obligația

de a achita impozitul pe venit, deși era dator cu de 414,01 MDL conform declarației

cu privire la impozitul de venit prezentate de el, având o plată excedentară la

impozitul de venit în sumă de 416,50 MDL. SFS a mai indicat că „în rezultatul

analizei camerale a informațiilor sesizate în contrapunere cu datele din Sistemul

Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, s-a stabilit că persoana fizică vizată în

scrisoare nu a declarat veniturile obținute din înstrăinare a bunurilor mobile pentru

perioada anilor 2018 și 2020; a recepționat de la SFS scrisoarea din 12 aprilie 2024,

privind declarația reclamantului cu privire la impozitul pe venit pentru perioada

2020; Comisia a obținut declarația G.P. care contrazice explicațiile reclamantul pe

parcursul evaluării inițiale, când a afirmat că îl ajuta pe G.P. cu afacerea sa de

vânzare și reparare a motocicletelor și automobilelor, care ar fi fost motivul pentru

care cele 20 de vehicule importate în 2009 erau înregistrate pe numele candidatului.

G.P. a confirmat în cadrul evaluării reluate că nu a importat vehiculele prin

intermediul companiei sale.

din Decizia CSJ, or concluziile din ultima s-au bazat pe informații incomplete

analizate de către Comisie în cadrul evaluării reluate.

Decizia CSJ, nu obligă însă Comisia să emită, în cadrul reevaluării, o decizie de

promovare a reclamantului, odată ce cumulul de fapte (circumstanțe) rezultat din

probele noi, acumulate în cadrul reevaluării, este diferit și, în mod natural, mai

avansat, decât cel inițial, din cadrul evaluării inițiale. Este esențial însă ca Comisia

să argumenteze soluția aleasă, cu referire precisă la faptele examinate și concluziile

rezultate, fapt care s-a făcut în mod plenar în Decizie.

judicata în cazul a două sau mai multe seturi de proceduri, CtEDO examinează, pe

lângă faptul dacă setul de proceduri vizează aceleași pârți sau raporturi juridice,

inclusiv dacă aceste proceduri se bazează pe același set de fapte. La caz, setul de

fapte examinat de către CSJ este diferit de setul de fapte analizat de către Comisie

în cadrul procedurii reluate de evaluare, ceea ce exclude posibilitatea ca Decizia

Comisiei să afecteze principiul res judicata.

relevă de asemenea că, Decizia CSJ este bazată pe informații incomplete cu privire

la circumstanțele aferente tranzacției privind automobilul Mercedes E220 CDI.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, referitoare la ieșirile și intrările din

țară a lui I.C.; a solicitat de la I.C. informații referitoare la viza care i-a permis să

emigreze în SUA, dar acesta a evitat să ofere detalii specifice; a analizat informațiile

publice referitoare la obținerea unei vize pentru SUA, constatând că există 12 pași

necesari pentru a obține o viză, iar între pașii 11 și 12 este menționat un interval de

timp de peste 60 de zile; a obținut informații de la Agenția de Administrare a

Instanțelor Judecătorești în baza cărora a constatat că în cursul anului 2019,

reclamantul a examinat șapte demersuri și materiale în care a participat procurorul

N.B. și a examinat un demers în anul 2020.

din Decizia CSJ, or concluziile din ultima s-au bazat pe informații incomplete

analizate de către Comisie în cadrul evaluării reluate.

Cosovan în pofida bolii sale terminale și motivarea insuficientă pentru prelungirea

arestului preventiv în privința acestuia, Comisia atrage atenția asupra următoarelor:

Această problemă nu a fost inclusă în decizia inițială de evaluare a reclamantului,

însă a fost examinată de către Comisie imediat ce a aflat despre această chestiune la

etapa evaluării reluate. În acest sens, atrage atenția asupra prevederilor art. 14

alin.(10) din Legea nr.26/2022.

sau lipsa dubiilor serioase în legătură cu corespunderea candidaților cu criteriile de

integritate etică sau financiară, fără a fi limitată în privința circumstanțelor a fi

examinate în acest sens.

pentru Comisie în a examina (cu ocazia evaluării reluate) corespunderea

reclamantului cu criteriile de integritate etică sau financiară, prin prisma prezenței

sau lipsei dubiilor serioase.

dubii serioase cu privire la integritatea etică și/sau financiară a unui candidat (chiar

dacă asta s-a întâmplat la etapa evaluării reluate), Comisia nu poate neglija acest

fapt, or asta ar reprezenta o încălcare a mandatului său legal.

exercițiului de pre-vetting, instituit în vederea sporirii integrității viitorilor membri

ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai

organelor specializate ale acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății

în activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și,

în general, în sistemul justiției (după cum este indicat în Preambulul Legii

nr.26/2022).

probleme, tocmai întru executarea mandatului său legal și, deci, asigurarea atingerii

scopului Legii nr.26/2022.

Comisiei de a examina corespunderea candidaților cu criteriul de integritate etică

prevăzut la art.8 alin.(2) lit. a) din Legea nr.26/2022, prin prisma cauzelor examinate

de către un candidat în calitatea sa de judecător/procuror.

notat că, deși reclamantul nu a participat la toate deciziile de prelungire a arestului

preventiv emise de judecătorii de instrucție în privința persoanei fizice indicate în

Decizie (”dl Cosovan”), ultimul a rămas în detenție timp de cinci luni (noiembrie

2017 - aprilie 2018) în baza încheierilor emise de reclamant, ceea ce este

semnificativ având în vedere starea gravă a sănătății sale și, în special, luând în

considerare încheierea ulterioară emisă de judecătorul de instrucție, care l-a eliberat

imediat pe dl Cosovan, după ce a fost desemnat să preia dosarul în urma recuzării

reclamantului, iar faptul că candidatul nu a ajuns la aceeași concluzie de a-l elibera

pe dl Cosovan este inexplicabil.

lumina pretinsei insistențe de a fi tratat în Ucraina sau Rusia) nu a fost susținută de

încheierile emise privind arestul preventiv, în sensul că nu existau astfel de solicitări

de la procurori sau avocați. Mai mult, CtEDO a constatat că riscul de eschivare putea

fi redus semnificativ prin confiscarea pașaportului dlui Cosovan pentru a preveni

părăsirea țării de către acesta.

etapa examinării chestiunilor cu privire la dl Cosovan, cât și la etapa evaluării

reluate. Acest fapt se confirmă prin răspunsurile detaliate ale reclamantului la

întrebările Comisiei, dar și prin faptul că acesta a confirmat accesul la toate

materialele care au fost anexate la dosar. În context, Comisia a subliniat că

întrebările Comisiei se refereau strict la documentele la care el avea acces, fiindu-i

expediate inclusiv copii ale încheierilor pe care le-a emis.

în Decizie au fost preluate din hotărârea CtEDO, astfel că, nu pot fi ignorate

circumstanțele certe precum starea de sănătate a dlui Cosovan și, respectiv, acțiunile

instanțelor de judecată, inclusiv a reclamantului.

drepturi fundamentale prevăzute de CEDO - art. 3 și 5 de către Republica Moldova.

Republica Moldova, în calitate de stat membru, este obligată de acest tratat și de

jurisprudența CtEDO.

marginea acestui caz nu pot fi acceptate din moment ce contravin constatărilor

CtEDO, or acțiunile reclamantului au contribuit la eșecul general al autorităților

naționale de a-și îndeplini obligația pozitivă, în sensul art.3 din CEDO, de a preveni

suferințele dlui Cosovan, a căror intensitate depășea nivelul inevitabil al suferinței

inerente detenției.

activ în protejarea drepturilor dlui Cosovan, lucru pe care nu l-a făcut. Or, deciziile

reclamantului au fost luate în considerare de CtEDO atunci când s-au tras concluziile

referitoare la încălcarea art. 3 și art. 5 paragraful 3 din CEDO de către Republica

Moldova în cauza dlui Cosovan.

administrativ, însă acestea nu sunt aplicabile în speță, în virtutea prevederile speciale

din Legea nr.26/2022.

contenciosului administrativ (Cartea III) din Codul administrativ sunt aplicabile în

speță; nu si prevederile din Codul administrativ care reglementează procedura

administrativă (Cartea II); iar în raport cu procedura în fata Comisiei, se aplică

prevederile legii speciale (Legea nr.26/2022) și Regulamentul Comisiei.

protecția efectivă a drepturilor candidaților la evaluare, inclusiv a reclamantului. Or,

legea numită conține garanții suficiente pentru reclamant, inclusiv: dreptul de a

prezenta probe, inclusiv înscrisuri și explicații verbale - art.9 alin.(2), art. 10 alin.(7),

art. 12 alin.(4), dreptul la contestație - art. 14, dreptul la o cercetare multiaspectuală,

completă și obiectivă a informației - art. 10 alin.(9), similar drepturilor prevăzute de

Codul administrativ - cercetarea din oficiu (art.22), egalitate de tratament (art.23),

imparțialitate (art.25) și proporționalitatea măsurilor (art.29); dreptul de a face

cunoștință cu materialele evaluării - art. 12 alin.(4) lit. c), similar dreptului de acces

la dosarul administrativ - art.83 Cod administrativ; dreptul la o deciziei motivată -

art. 13 alin.(l) și (2), similar dreptului la motivare din Codul administrativ (art. 31 și

art. 118). Existența acestor garanții legale este recunoscută și de Curtea

Constituțională.

procedurii în fața Comisiei este în măsură să asigure protecția drepturilor

candidaților, inclusiv a reclamantului, garantate de Constituție și tratatele

internaționale aplicabile.

prevederi din Legea nr.26/2022 a explicat că: sensul articolului 3 alineatul (2) și al

articolului 4 alineatul (2), Comisia de evaluare nu este autoritate publică în sensul

prevederilor Codului administrativ.

(în sensul art.7 Cod administrativ), atunci: activitatea ei nu este una de natură

administrativă (în sensul art. 5 Cod administrativ), procedura de evaluare prevăzută

de Legea nr.26/2022 nu este o procedură administrativă (în sensul art. 6 Cod

administrativ), nu sunt incidente prevederile Codului administrativ aplicabile

procedurii administrative, inclusiv cercetarea din oficiu (art.22), limba de procedură

(art.26), întocmirea dosarului administrativ (art.82), etc. După cum a descris mai sus,

legea specială oferă mecanisme de protecție similare echivalente.

sa, reclamantul a invocat în apărarea sa o serie de argumente pe care Comisia le

consideră neîntemeiate și, pe alocuri, irelevante, după cum urmează: certificatul

privind lipsa sau existența restanțelor fată de bugetul public național invocat de către

reclamant este irelevant pentru chestiunile examinate în Decizie, asta deoarece un

atare certificat atestă lipsa restantelor la buget conform datelor deținute de către

Serviciul Fiscal de Stat în baza dărilor de seamă prezentate de contribuabil și a

documentelor fiscale emise de organul fiscal.

dările de seamă prezentate însăși de către contribuabil, dar și din actele fiscale

interne ale organului fiscal. Prin urmare, acest certificat nu constată nașterea

obligațiilor fiscale în baza venitului obținut în urma vânzării unui automobil, decât

dacă acest venit nu se declară însăși de către contribuabil în darea de seamă fiscală.

vânzării mijloacelor de transport, un atare certificat este absolut irelevant pentru

examinarea prezentei cauze, or acesta nu demonstrează dacă reclamantul a avut sau

nu obligația de a achita careva impozite în urma vânzării mijloacelor de transport

menționate în Decizie.

legale doar prin certificatul menționat mai sus ar putea fi dovedite anumite

circumstanțe, dar și care sunt aceste circumstanțe.

criteriilor prevăzute la alin.(2)-(5) și în luarea unor decizii cu privire la acestea,

Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în

domeniul respectiv.

avariată a motocicletelor, or SFS a explicat în răspunsul său că îmbunătățirile aduse

bunului nu urmează a fi luate în considerare în contextul calculării creșterii de

capital.

circumstanțe sunt sau nu suficiente pentru a constata existența sau lipsa dubiilor

serioase privind conformitatea cu criteriile de integritate. Asta deoarece anume

această chestiune se referă la oportunitatea Deciziei, care nu poate face obiectul

controlului judiciar.

oportunitate a Deciziei, aspectele invocate de reclamant referitoare la gravitatea

încălcărilor identificate de către Comisie.

au fost invocate la etapa evaluării, și nu invocă argumente care s-ar încadra în

temeiurile de contestare prevăzute de art.14 din Legea nr. 26/2022.

o lipsă de informație, ci, dimpotrivă, pe existența informațiilor.

în procesul de pre-vetting, deși legea, art. 10 alin.(7), art. 12 alin.(4) lit. d) din Legea

nr. 26/2022, stabilește clar că anume candidatul este cel care poate înlătura dubiile

serioase constatate de către Comisie, reclamantul pretinde că însăși Comisia urma

să înlăture aceste dubii prin a obține anumite acte și informații de la autoritățile

publice relevante.

diligentă, toate măsurile posibile în vederea înlăturării acestor dubii, inclusiv prin

identificarea tuturor probelor posibile.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

de judecată special observă că, în contestație, reclamantul a invocat că prevederile

Codului administrativ au prioritate față de prevederile Legii nr. 26/2022.

Codului administrativ și limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii

asupra căreia decide Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă

pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 01

decembrie 2022, § 24, DCC nr. 2 din 18 ianuarie 2022, § 19).

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului

Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate

ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire

a acestora în funcțiile respective.”

„Comisia de evaluare are independență funcțională și autonomie decizională față de orice

persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de

fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii Moldova, de

prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Comisia

de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de

către aceasta.”

„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are

efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv.”

„Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură

reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia.

„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate

pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod

numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului

cod.”

din 10 martie 2022, legiuitorul a indicat că prezenta lege a fost adoptată în vederea

sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai

Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale acestora, precum

și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

decembrie 2017 reglementează că:

„Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor constituționale

și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”

decembrie 2017 prevede că:

„În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de

norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția

situațiilor prevăzute la art.5 alin.(3) și (4).”

26/2022 și prevăd următoarele:

„Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a

procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa, acțiuni

sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist

în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;

b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor

de corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii

integrității nr. 82/2017;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

(2) În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în

care activează sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al

candidatului provoacă sau nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea acestuia cu

standardele etice și de conduită stabilite pentru judecători și procurori.”

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15

ani corespunde veniturilor declarate.

(3) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică:

a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea

impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută, precum

și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și

drepturilor de export;

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori

a persoanelor specificate la art.2 alin.(2), precum și cheltuielile legate de întreținerea acestor

bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2

alin.(2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte

contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana

specificată la art.2 alin.(2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de beneficiari

efectivi este parte contractantă;

f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2 alin.(2)

are statut de donatar sau de donator;

g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru

justificarea acesteia.”

„Comisia de evaluare apreciază materialele acumulate după intima sa convingere, formată

în urma cercetării multiaspectuale, complete și obiective a informației. Niciunul dintre materialele

prezentate nu are o forță probantă prestabilită fără aprecierea lui de către Comisia de evaluare.”

deciziei Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată

privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui candidat

ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile

responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat

de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia

comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care participă la luarea

acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină de la vot. [...]

Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența

unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art.8, care nu au

fost înlăturate de către persoana evaluată.

Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea

candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor competente potrivit legii pentru

examinarea încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru

orice alte proceduri sau procese. [...]”

evaluare, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§ 11), Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au observat că

„Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de judecători și

procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe; asigură încrederea cetățenilor

în instituțiile de justiție - încredere în magistrați și în integritatea acestora. Într-o societate care

respectă valorile fundamentale ale democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor

Superioare depinde foarte mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și

credibilitatea apartenenței sale.”

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate

de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a

judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind

asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a

Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021:

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a procurorilor

urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității acestora. Responsabilitatea și

integritatea sunt printre principalele elemente de asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul

justiției și de garanție a derulării unor proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi

a integrității judiciare constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul

judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al patrulea ciclu

de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii potrivit cărora în funcția de

judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri de integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018, accentuează

importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie combătută prin măsuri ferme și, în

mod prioritar, în deplină armonie cu principiile statului de drept și drepturile omului. Aceasta este

îngrijorată de faptul că multe investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea

opoziției sau prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să respecte și

să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort pentru a spori și menține

încrederea publicului în sistem.”

acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că:

„Procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către

candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în special

imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate. În opinia Comisiei de la Veneția și a Direcției

Generale, ar trebui făcută o distincție între verificarea membrilor în exercițiu și „pre-verificarea”

candidaților pentru o poziție în aceste organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe

termen determinat al mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a asigura

independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita continuitatea calității

de membru și ar interfera cu securitatea mandatului membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica

suspiciunea că intenția din spatele acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin

urmare, ar trebui privite ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează

candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Procurorilor și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un proces de

verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate corespunzător, că ating

un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește contribuția la încrederea justiției, și

posibilele efecte negative ale acesteia.”

indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă articolul 8 din

Legea nr. 26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a candidaților la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Procuraturii. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării candidaților, nu

neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor

în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru stabilitatea ordinii juridice în

general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ flexibile și bazate pe o

evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor, a relațiilor etc.,

destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-un mod legal

trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită inadecvată, care ar

trebuie să fie mai bine definită de lege.

evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează

garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară

solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al

integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei

simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a

evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea

inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această

avere provine din surse ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, §§ 9-10).

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În § 120, 123, 133, 134, 135 din

decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea Constituțională a reținut

următoarele:

„...prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de evaluare la

evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea

candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de o

gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor

constatate de Comisie în fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din

urmă poate aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele particulare

ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul termenilor „reprobabile” și

„inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit.a) din Lege.

Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile constituționale de asigurare a numirii,

transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători (a

se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a stabilit că în calitate de membri ai acestui

organ constituțional trebuie să fie alese persoane (judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație

profesională și integritate personală verificată de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin

urmare, Curtea Constituțională a considerat rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă

extinsă de verificare a integrității financiare a candidaților.

Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr. 26, Curtea a

constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil procedurii de evaluare. Astfel,

atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie

să constate dacă există sau nu dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică

și financiară de către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod inevitabil

utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de legislator urmărește să

ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care trebuie să

cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la promovarea sau

nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în discuție existența unor dubii

serioase cu privire la respectarea de către acesta a criteriilor de integritate etică și financiară în fața

completului special al Curții Supreme de Justiție.”

deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestațiilor. Partea relevantă a

art. 14, în vigoare la momentul depunerii contestației, este următoarea:

„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen

de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii

prealabile.

(2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea

Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din 3

judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant sunt desemnați de

președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin decret al Președintelui Republicii

Moldova. [...]

(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are

efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv. [...]

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de

judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat

evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele

erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat.

(9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție este

irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe

pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică participanților în termen de 5 zile de

la data emiterii.”

2024, au fost introduse modificări la articolul 14 alineatul (8), după cum urmează:

„la litera b), cuvintele „și dispunerea reevaluării” se substituie cu cuvintele „și dispunerea o

singură dată a reevaluării”;

alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins: „c) constatarea promovării sau

nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei Comisiei de evaluare, adoptată în

urma reevaluării dispuse anterior.”

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26/2022, Curtea Constituțională

a stabilit că:

„ ...legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate

drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de eventualele carențe

procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului procedural afectat, precum și de

circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține că neasigurarea unui drept procedural poate fi

considerată o problemă centrală a litigiului.”

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt

apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023, § 83].

drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede:

„Candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de

evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră

necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în

imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”

”(3) La soluționarea chestiunii privind necesitatea aplicării măsurii preventive respective,

procurorul și instanța de judecată vor aprecia și vor motiva, în mod obligatoriu, dacă măsura

preventivă este proporțională cu circumstanțele individuale ale cauzei penale, inclusiv luînd în

considerare: 1) caracterul rezonabil al bănuielii, gravitatea și gradul prejudiciabil al faptei

incriminate, apreciate în fiecare caz individual, însă fără a se pronunța asupra vinovăției; 2)

personalitatea și caracterizarea bănuitului, învinuitului, inculpatului, inclusiv la momentul de

comitere a faptelor încriminate; 3) vîrsta și starea sănătății sale; 4) ocupația sa; 5) situația familială

și prezența persoanelor întreținute; 6) starea sa materială, veniturile, posesia bunurilor imobile sau

a altor proprietăți; 7) deținerea unui loc permanent de trai, deținerea unui loc permanent ori

temporar de muncă; 8) alte circumstanțe esențiale prezentate de bănuit, învinuit, inculpat sau de

către procuror, organul de urmărire penală.”

moment):

”(1) Arestarea preventivă constă în deținerea învinuitului, inculpatului în stare de arest în

locurile și în condițiile prevăzute de lege. Arestarea preventivă constituie o măsură excepțională

și se dispune doar atunci cînd se demonstrează că alte măsuri nu sînt suficiente pentru a înlătura

riscurile care justifică aplicarea arestării.

(3) La soluționarea chestiunii privind arestarea preventivă, judecătorul de instrucție sau

instanță de judecată are obligația să examineze prioritar oportunitatea aplicării altor măsuri,

neprivative de libertate, și are dreptul să dispună oricare altă măsură prevăzută la art. 175.

(4) În încheierea privind arestarea preventivă se vor indica motivele care justifică

insuficiența altor măsuri preventive pentru înlăturarea riscurilor ce au servit ca temei pentru

aplicarea arestării preventive. Încheierea privind arestarea preventivă poate fi atacată cu recurs în

instanța ierarhic superioară.”

”(9) Prelungirea termenului de arest preventiv se dispune cu respectarea condițiilor stabilite

de prezentul cod pentru aplicarea inițială a măsurii de arest preventiv. Suplimentar, la soluționarea

demersului privind prelungirea termenului de arest preventiv, judecătorul de instrucție sau, după

caz, instanța de judecată are obligația să examineze dacă, pentru înlăturarea riscurilor ce au

determinat aplicarea măsurii de arest preventiv, este suficientă aplicarea altor măsuri preventive

neprivative de libertate și dacă există sau nu temeiuri relevante și suficiente pentru prelungirea

măsurii de arest preventiv.”

judecătorului, aprobat prin Hotărârea nr. 8 a Adunării Generale a Judecătorilor din

11 septembrie 2015, modificat prin Hotărârea nr. 12 a Adunării Generale a

Judecătorilor din 11 martie 2016, precum prevăd că:

„Judecătorul va respecta cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate,

pentru a asigura încrederea societății în instanțele judecătorești.

Este conștient de riscurile corupției și nu va admite sau nu va crea aparența unui

comportament corupțional în activitatea sa; nu va cere, accepta sau primi cadouri, favoruri

sau beneficii pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea atribuțiilor funcționale sau în virtutea

funcției deținute. [...]

Judecătorul va încheia tranzacții cu privire la proprietatea personală într-un mod care

să nu provoace îndoieli, sau să nu afecteze independența și imparțialitatea sa sau să provoace

conflicte de interese.”

profesională al judecătorului (2015) stipulează că:

„Judecătorul trebuie să se abțină de la orice comportament, acțiune sau manifestare

care ar putea prejudicia încrederea publicului în sistemul judiciar.

În exercitarea atribuțiilor judecătorul are următoarele obligații: va îndeplini

îndatoririle și funcțiile de serviciu profesionist, competent, inclusiv toate sarcinile

administrative date conform legii, va păstra secretul profesional ce ține dedeliberările sale

și de informațiile confidențiale obținute în timpul îndeplinirii atribuțiilor legate de ședințele

de judecată și în afara acestora, va exercita responsabilitățile juridice ce îi revin în măsura

în care să se asigure de aplicarea corectă a legii și instrumentarea cauzelor în mod echitabil,

eficient și fără întârziere”.

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/202,

prevede că:

„La evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică, Comisia poate lua în considerare

seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată oricărui incident de

integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat o perioadă de timp suficientă fără

incidente ulterioare. La determinarea gravității, Comisia va lua în considerare toate circumstanțele,

care să cuprindă, dar fără a se limita la următoarele:

a) dacă incidentul a fost un eveniment singular;

b) lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa intereselor

private sau publice (inclusiv încrederii publice) - cum ar fi o încălcare obișnuită a regulamentului

rutier;

c) sau care nu este perceput de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de respect

față de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și regulamentelor.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Comisiei de evaluare nr. 18 din 9

septembrie 2024, a fost notificată reclamantului la 9 noiembrie 2024. Astfel, în speță

reclamantul a respectat prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, deoarece

cererea de contestare a fost depusă la 12 noiembrie 2024.

reiterează că conform art. 36 alin. (2) din Codul administrativ, în aplicarea

supremației dreptului, instanța judecătorească de contencios administrativ ia în

considerare jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația instanței

judecătorești de motivare a hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă că

impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot. Garcia Ruiz v. Spania, 1999, §

26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul procedurii necesită un răspuns

clar (hot. Ruiz Torija v. Spania, 1994, § 30; și, pentru comparație, Petrovic și Alții

v. Muntenegru, 2018, § 43), în special argumentele cu privire la drepturile și

obligațiile garantate de CEDO (hot. Fabris v. Franța, 2013, § 72 in fine; Paun

Jovanovic v. Serbia, 2023, § 108).

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție. Art.

6§1 se aplică indiferent de calitatea pârților, de natura legislației ce reglementează

modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială, administrativă etc.) și de

autoritatea competentă să o soluționeze (instanța de drept comun, organ

administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, §34; Bochan împotriva Ucrainei

(nr.2) (MC), §43; Nait-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

existența unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se

întemeieze pe un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil,

recunoscut în dreptul intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de

Convenție. Trebuie să fie vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi

atât existența însăși a dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de

exercitare. În sfârșit, rezultatul procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru

dreptul „civil” în cauză, o legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind

suficiente pentru ca art.6 §1 să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe

(MC), §99; Kâroly Nagy împotriva Ungariei (MC), §60; Nait-Liman împotriva

Elveției (MC), §106].

1 CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și articolul

12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de

evaluare reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul

dacă reclamantului Victor Sandu i-au fost respectate drepturile procedurale

prevăzute de lege specială.

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

Magistraturii, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o evaluare pre-vetting, adică la

un exercițiu unic, de preselecție în organul de autoadministrare, într-un moment

istoric, caracterizat printr-o percepție general acceptată că lucrurile în justiție merg

foarte prost având la bază diferite cauze (corupție, neprofesionalism, obediență

cronică față de politic etc). În astfel de circumstanțe este imperios necesar ca

persoanele care să acceadă în organele de autoadministrare să aibă o reputație

ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în privința lor. Or, în caz contrar, deciziile

adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin care se va răsturna o eventuală

propunere care va veni deja din partea unei comisii vetting, nu se vor bucura de

credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge publicul larg că sunt corecte.

de perfecționare a evaluării externe, urmează de a reitera anumite aspecte relevante

pentru soluționarea cauzei:

a) Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 26;

b) Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe;

c) Cazurile în care Curtea Supremă de Justiție poate admite contestația.

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 26/2022

Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură

finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura

de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de

examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022.

Prin urmare, evaluarea candidaților pentru funcțiile de membru în organele

enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

2022, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea inter alia a membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la

Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul

Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,

procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022

este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022

au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr. 26/2022 prevederile Codului administrativ sunt

aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 26/2022. Or, excluderea

integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere

al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului de evaluare. În

faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de

competențele sale legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea obligațiilor

legale (art. 7 din Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor neclarități și în

scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta

date și informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022). Prezentarea

datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului (art.

12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept (prin refuz, fățiș

sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau neconcludente) riscă să

inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește

criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022). Respectiv, este în

interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu

numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; §68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză (ibidem, §95).

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la

Veneția. Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost considerată per se arbitrară

nici de către CtEDO (a se vedea hotărârile Xhoxhaj vs Albania, 2021, §352 și

Sevdari vs Albania, 2022, §130).

c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

Justiție poate admite contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de

evaluare, au fost admise „unele erori procedurale grave, care afectează caracterul

echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat”. Această prevedere a apărut în Legea nr.

26/2022 după o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, în care s-a

menționat că este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei de evaluare pentru „erori

de procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat ca controlul

judiciar al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele

de fapt care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale

Comisiei care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin vs Turcia (2020). În §131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să

examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de

drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată

în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă concluzie a Comisiei.

contestațiilor depuse conform Legii nr. 26/2022 este una mai limitată decât cea

prevăzută de Codul administrativ.

Legea nr. 26/2022, iar celelalte temeiuri prevăzute de Codul administrativ pentru

anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

Comisiei. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție poate conchide în aceeași cauză

că unele dubii serioase constatate de Comisie nu există, iar alte dubii există.

Existența unui singur dubiu este suficient pentru nepromovarea evaluării externe.

După cum rezultă din art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022, Curtea Supremă de

Justiție nu poate admite contestația dacă constată existența cel puțin a unui dubiu

prevăzut la art. 8 alin. (2)-(5) al acestei legi.

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Victor Sandu în

cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și

anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidatul Victor Sandu.

Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau

nu criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale candidaților, ci doar

existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la

concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatei cu criteriile

legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de

conformitate.

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

prin decizia nr. 18 din 9 septembrie 2024 „cu privire la evaluarea reluată a lui Victor

Sandu, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”, în

temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, în temeiul art. 8

alin. (1)-(2) lit. a) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia independentă

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a decis că candidatul nu întrunește

criteriile de integritate financiară și etică pe motivul constatării dubiilor serioase în

legătură cu conformitatea candidatului cu criteriile de integritate financiară și etică,

și astfel, nu promovează evaluarea, constatând următoarele probleme:

a) Importul și înregistrarea mijloacelor de transport/Nedeclararea venitului

obținut din vânzare mijloacelor de transport și neachitarea impozitului pe venit

aferent acelor vânzări, în conformitate cu legislația fiscală.

(i) Neachitarea impozitului aferent creșterii de capital obținut din vânzarea

motocicletei Honda Hornet (în 2018) și a motocicletei Suzuki Espana (în 2021);

(ii) Problema drepturilor de proprietate asupra vehiculelor importate în anul

2009;

(iii) Problema profitului sau a venitului din vânzarea celorlalte vehicule

importate și înregistrare pe numele candidatului în perioada 2008-2015 și

problema obligației de plată a impozitelor aferente creșterii de capital din vânzarea

acestor vehicule;

b) Tranzacția privind automobilul Mercedes E220 CDI.

c) Extinderea arestului prevenitul în privința lui Serghei Cosovan în pofida

bolii sale terminale și motivarea insuficientă pentru prelungirea arestului

preventiv în privința acestuia.

evaluare, pe marginea aspectelor financiare și etice menționate supra, raportate la

criteriile de evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022, Completul de judecată

special remarcă următoarele.

candidatului Victor Sandu criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor reținute

de către Comisia de evaluare în decizia nr. 18 din 9 septembrie 2024 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

Completul de judecată special nu a constatat existența unor circumstanțe care puteau

duce la promovarea evaluării lui Victor Sandu în fața Comisiei independente de

evaluare, nefiind înlăturate în acest sens toate dubiile serioase formulate de Comisie

cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate financiară si etică

în temeiul art. 8 din Legea nr. 26/2022, în ceea ce privește: importul și înregistrarea

mijloacelor de transport/nedeclararea venitului obținut din vânzare mijloacelor de

transport și neachitarea impozitului pe venit aferent acelor vânzări, în conformitate

cu legislația fiscală; tranzacția privind automobilul Mercedes E220 CDI; extinderea

arestului prevenitul în privința lui Serghei Cosovan în pofida bolii sale terminale și

motivarea insuficientă pentru prelungirea arestului preventiv în privința acestuia.

viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum si în vederea

sporirii încrederii societății în sistemul justiției, conform competențelor atribuite în

baza Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice dacă

candidatul Victor Sandu nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională,

dacă nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi

inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al

unui observator imparțial, dacă în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile

privind comiterea actelor de corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor

coruptibile în sensul Legii integrității nr. 82/2017, precum si dacă nu a încălcat

regimul juridic al declarării averii si intereselor personale, al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, al restricțiilor si/sau al limitărilor, dar și dacă averea

candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație, conform art. 8 din Legea

nr. 26/2022.

etică si financiară doar atunci când întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la art.

8 alin. (2)-(5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5 alin. (1) din

Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare.

profesională al judecătorului, aprobat prin Hotărârea nr. 8 a Adunării Generale a

Judecătorilor din 11 septembrie 2015, modificat prin Hotărârea nr. 12 a Adunării

Generale a Judecătorilor din 11 martie 2016, judecătorul va respecta cele mai înalte

standarde de integritate și responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății în

instanțele judecătorești. Este conștient de riscurile corupției și nu va admite sau nu

va crea aparența unui comportament corecțional în activitatea sa [...]. Judecătorul va

încheia tranzacții cu privire la proprietatea personală într-un mod care să nu

provoace îndoieli, sau să nu afecteze independentă și imparțialitatea sa sau să

provoace conflicte de interese. Judecătorul trebuie să se abțină de la orice

comportament, acțiune sau manifestare care ar putea prejudicia încrederea

publicului în sistemul judiciar.

stabilesc la Principiul 3.1 că „judecătorul trebuie să se asigure că în ochii unui

observator rezonabil conduita sa este ireproșabilă”. Principiul 3.2 prevede că

„atitudinea și conduita unui judecător trebuie să reafirme încrederea publicului în

integritatea corpului judiciar.”

profesioniste, competente, eficiente și prietenoase sunt: independentă,

imparțialitatea și integritatea, care de fapt sunt principii ce se regăsesc în Codul de

etică și de conduită profesională al judecătorului.

fie persoane cu o integritate deosebită și cu aptitudini profesionale și organizaționale

adecvate. Principalii actori din administrarea justiției trebuie să mențină întotdeauna

onoarea și demnitatea profesiei lor și trebuie să se comporte în orice situație într-o

manieră demnă pentru funcția lor.

profesioniștii implicați în procesul judiciar, este esențială pentru administrarea

adecvată a justiției (Avizul nr. 12(2009) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor

Europeni (CCJE) comun cu Avizul nr. 4(2009) al Consiliului Consultativ al

Procurorilor Europeni (CCPE) intitulat „Judecătorii și procurorii într-o societate

democratică, adoptat în comun cu Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni,

§§ 10, 39).

valoroasă evidențiere a rolului crucial pe care judecătorii îl au în menținerea

încrederii publice și în susținerea statului de drept într-o societate democratică.

CtEDO a subliniat că într-o situație de economie tenebră generală în țară, deși este

de înțeles în anumite privințe, nu poate fi scutit un procuror cu experiență sau un alt

funcționar judiciar de a-și desfășura activitățile private cu cel mai mare respect

pentru legalitate și într-un mod care să fie dincolo de orice reproș public; aceștia

trebuie să respecte un standard etic mai înalt (cauza Nikehasani v. Albania, nr.

58997/18, 13 decembrie 2022, § 124).

mai înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în autoritatea judecătorească, să se comporte onest și decent, iar prin

exemplul personal să ofere temei de a se considera drept o persoană pretabilă

comiterii unor acte de corupție sau abuzuri.

comporte întotdeauna, și nu numai în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod

onorabil și demn de funcția sa, fiind un exemplu de conduită pentru restul societății.

conduită și un comportament adecvat profesiei de judecător, atât în exercitarea

funcției, cât și în afara ei, prin prisma standardului intern al demnității profesiei,

precum și prin raportare la standardul extern, al încrederii publice în actul de justiție.

precitate impun în obligația judecătorilor de demonstra societății o integritate

absolută a comportamentului lor. Judecătorii trebuie să respecte cele mai înalte

standarde etice și profesionale, atât în exercitarea atribuțiilor lor, cât și în afara lor,

permițând astfel societății să aibă încredere în justiție. Judecătorii trebuie să fie

întotdeauna integri, să fie conștienți de riscurile corupției și să nu admită în

activitatea sa aparența unui comportament care ar putea compromite încrederea

societății în justiție.

a) Cât privește constatările de la problema 1:

obținut din vânzare mijloacelor de transport și neachitarea impozitului pe venit

aferent acelor vânzări, în conformitate cu legislația fiscală (neachitarea impozitului

aferent creșterii de capital obținut din vânzarea motocicletei Honda Hornet (în 2018)

și a motocicletei Suzuki Espana (în 2021); problema drepturilor de proprietate

asupra vehiculelor importate în anul 2009; problema profitului sau a venitului din

vânzarea celorlalte vehicule importate și înregistrare pe numele candidatului în

perioada 2008-2015 și problema obligației de plată a impozitelor aferente creșterii

de capital din vânzarea acestor vehicule).

(i) Neachitarea impozitului aferent creșterii de capital obținut din

vânzarea motocicletei Honda Hornet (în 2018) și a motocicletei Suzuki Espana

(în 2021):

motocicleta Honda Hornet în anul 2015 cu 25 000 de lei și a fost vândută la 29 mai

2018 conform contractului de vânzare-cumpărare cu suma de 50 000 lei, iar

motocicleta Suzuki Espana a fost achiziționată anul 2008 la valoarea stabilită în

vamă de 5 106 de lei, și vândută în anul 2021 cu 20 000 de lei.

Fiscal de Stat creșterea de capital și nu a achitat impozitul pe venitul din vânzarea

acestora.

național.

candidatului Victor Sandu criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor reținute

de către Comisia de evaluare în decizia nr. 18 din 9 septembrie 2024 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

Completul de judecată special consideră că Victor Sandu nu a înlăturat dubiile

Comisiei de evaluare cu privire la neachitarea impozitului aferent creșterii de capital

obținut din vânzarea motocicletei Honda Hornet (în 2018) și a motocicletei Suzuki

Espana (în 2021)

reluate, la 30 noiembrie 2023 candidatul a depus la SFS o declarație cu privire la

impozitul pe venit pentru anul 2021. Conform scrisorii SFS din 13 decembrie 2023,

SFS a indicat că, pentru anul 2021 candidatul nu a avut obligația de a achita

impozitul pe venit, deși era dator cu 414,01 MDL conform declarației cu privire la

impozitul pe venit prezentat de el, având o plată excedentară de la impozitul de venit

în sumă de 416,50 MDL. Totodată în scrisoare SFS a mai indicat că, în rezultat

analizei camerele a informațiilor sesizate în contrapunere cu datele din Sistemul

Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, s-a stabilit că persoana vizată nu a

declarat veniturile obținute din înstrăinarea bunurilor mobile pentru perioada anilor

2018 și 2020. Astfel Serviciul Fiscal de Stat a dispus aplicarea repetată a măsurilor

conformate față de cet. Victor Sandu, prin desfășurarea unei ședințe individuale de

conformare, în scopul declarării mijloacelor financiare obținute sub formă de

creștere de capital în perioadele fiscale A/2018 și A/2020 în urma comercializării

mijloacelor de transport.

anul 2021 în luna noiembrie 2023, cu un an și jumătate după termenul limită de

depunere (3 mai 2022), și a raportat venitul din vânzarea motociclete Suzuki Espana

și a calculat impozitul pe creșterea de capital.

vânzarea motocicletei Honda în 2018, se reține că conform scrisorii SFS din 12

aprilie 2024, candidatul a participat la o ședință de conformare voluntară pe 19

decembrie 2023, în cadrul căreia a discutat despre impozitele datorate din vânzările

de vehicule în 2018 și 2020. Conform explicațiilor prezentate de cet. Victor Sandu

aferent declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada

fiscală anul 2018, în conformitate cu prevederile art. 264 din Codul fiscal, a expirat

termenul de prescripție pentru determinarea obligațiilor fiscale.

de a achita impozitul aferent creșterii de capital, dar nu l-a achitat deoarece termenul

pentru plată expirase până la momentul ședinței la SFS, când această obligație a fost

abordată. Ședința candidatului cu reprezentanții SFS și referința sa la prevederea

privind termenul de prescripție confirmă că dubiile Comisiei cu privire la

neachitarea impozitului aferent creșterii de capital din vânzarea motocicletei în 2018

sunt întemeiate.

la calculul impozitelor pe creșterea de capital de către SFS, depunerea de către

candidat a unei declarații cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2021 în

noiembrie 2023, cu mult după termenul limită, precum și constatările noi ale SFS

privind datoriile candidatului în ceea ce privește plata impozitelor pe creșterea de

capital pentru vehiculele vândute în 2018 și 2020, impune menținerea dubiilor

serioase ale Comisiei cu privire la integritatea financiară și etică a candidatului în

legătură cu problema neplății impozitului pe creșterea de capital din vânzarea

motocicletei Honda Hornet (în 2018) și a motocicletei Suzuki Espana (în 2021).

reclamantului referitor la inexistența datoriilor față de bugetul public național, or,

faptul că candidatul a plătit impozitul datorat pentru anul 2021 în 2024 și că obligația

de a plăti impozitul pentru anul 2018 a expirat înainte de a fi plătit, nu rezultă că

acesta ar fi acționat cu diligența necesară pentru evitarea implicării în situație care

risca să afecteze imaginea de integritate a funcției sale de judecător.

nici că a eșuat în a le achita, ci a susținut continuu că nu era obligat să le achite. De

asemeni, candidatul a omis să achite impozitele aferente creșterii de capital în

termene legale, demonstrând un algoritm de evitare a obligației de a achita impozite.

În aceiași ordine de idei, reclamantul a încercat să se justifice invocând că nu a avut

creștere de capital, deoarece a efectuat reparații la mijloacele de transport, însă o

astfel de explicație este una vădit neîntemeiată, or, cheltuielile de reparație nu se iau

în considerație la calcularea creșterii de capital. De asemenea, sumele impozitelor

datorate depășesc încălcările nesemnificative, astfel cum sunt definite de art. 231 din

Codul fiscal (pentru persoane fizice constituind până la 100 MDL (est. 5 EUR) în

2019 și 500 MDL (est. 25 EUR) în 2022).

(ii) Problema drepturilor de proprietate asupra vehiculelor importate în

2009:

de vehicule din Italia și Germania.

inițiale, candidatul a declarat că beneficiarul efectiv/proprietarul de facto al acestor

vehicule era G.P. și că îl ajuta în afacerea sa de vânzare și reparare a motocicletelor

și automobilelor, compania S.R.L. „M.”, înființată în 2008. În comunicarea scrisă cu

Comisia în cadrul evaluării inițiale, candidatul a mai menționat că avea reședință

temporară într-una dintre țările europene, astfel încât putea călători în țările Uniunii

Europene fără viză. Cu toate acestea, în timpul audierii din cadrul evaluării inițiale,

candidatul a negat, în mod repetat, că ar fi călătorit vreodată pentru a prelua vreunui

dintre vehicule și a le aduce în Republica Moldova, afirmând că a fost implicat doar

în vămuirea și înregistrarea vehiculelor, nu în achiziția, vânzarea sau transportul

acestora. Ca răspuns la întrebările adresate în timpul audierii din cadrul evaluării

inițiale, candidatul a recunoscut că, pe lângă participarea la vămuirea și înregistrarea

vehiculelor, a fost, de asemenea, implicat în furnizarea unei procuri separate pentru

fiecare vehicul vândut. Candidatul nu a prezentat niciun document referitor la

achiziția, înregistrarea sau vânzarea acestor vehicule, cu excepția declarației lui G.P.,

în care se menționa că G.P. era proprietarul de facto al vehiculelor.

G.P., în care se menționează că candidatul nu a fost angajat al S.R.L „M.” și nu a

furnizat servicii contra plată directe nici pentru G.P., nici pentru S.R.L. „M.”

Candidatul a vândut unele piese de schimb/echipamente către S.R.L. „M.”,

tranzacțiile fiind realizate prin contracte de vânzare-cumpărare, iar impozitele

aferente acestor tranzacții au fost achitate. G.P. a mai confirmat că 21 din cele 27 de

autovehicul incluse în tabelul trimis de Comisie, au fost procurate de el din

străinătate. El a declarat că niciunul dintre aceste 21 de vehicule nu a fost importat

de compania sa [S.R.L. „M.”], precizând că firma sa nu a importat vehicule din

străinătate, ci se ocupa exclusiv cu piese de schimb și accesorii în Republica

Moldova.

reluate contrazice explicațiile candidatului date pe parcursul evaluării, care a afirmat

că, doar îl ajuta pe G.P. cu afacerea sa de vânzare și reparare a motocicletelor și

automobilelor, or G.P. a confirmat că nu a importat vehiculele prin intermediul

companiei sale.

numele său, înainte de pretinsul import al celor 20 de vehicule în anul 2009 pentru

G.P., precum și nouă vehicule suplimentare în perioada 2010 – 2015, presupus cu

banii părinților candidatului.

importurilor și vânzărilor de vehicule de către candidat în perioada 2010 - 2015,

importul din 2009 al celor 20 de vehicule pe numele candidatului și vânzarea

ulterioară a acestora pare mai degrabă o activitate comercială în care candidatul a

fost implicat, mai ales că G.P. a recunoscut că compania sa nu se ocupa cu importul

unităților de transport. Iar explicația reclamantului oferită în acest sens, potrivit

căreia, își ajuta cumnatul care avea copil mic și nu se putea deplasa în toiul nopții

pentru a se ocupa de devămarea mijloacelor de transport importate, nu este una

plauzibilă și serioasă pentru a putea fi luată în considerare la desființarea dubiilor.

justificată concluzia Comisiei de evaluare, privind dubiile serioase privind rolul

candidatului în achiziția celor 20 de vehicule și drepturile de proprietate asupra

acestor vehicule, dubii care nu au fost atenuate de către candidat.

(iii) Problema profitului sau a venitului din vânzarea celorlalte vehicule

importate și înregistrate pe numele candidatului în perioada 2008 - 2015 și

problema obligației de plații a impozitelor aferente creșterii de capital din

vânzarea acestor vehicule.

și înregistrat în numele său 31 de vehicule. Toate aceste vehicule au fost vândute de

candidat între 2009 și 2013, cu excepția a trei: motocicleta Suzuki Espana (vândută

în 2021), motocicleta Honda Hornet (vândută în 2018) și automobilul Toyota

Corolla (vândut în 2017).

creșterea de capital pentru vânzarea automobilului Toyota Corolla în 2017 au fost

atenuate.

înregistrate de el în perioada 2010 - 2015 au fost destinate uzului familial

menționând că toate automobilele au fost deținute mai mult de un an. Cu toate

acestea, cinci din cele nouă vehicule au fost de fapt vândute în mai puțin de un an

sau doar puțin mai mult de un an, patru din nouă au fost vândute în mai puțin de un

an, iar unul în 13 luni. Aceste fapte contrazic declarația candidatului conform căreia

toate cele nouă vehicule au fost deținute pentru mai mult de un an. Această

contradicție ridică dubii cu privire la veridicitatea scopului declarat de candidat, și

anume uzul familial al vehiculelor.

vehicule înregistrate pe numele său în 2009, l-a ajutat pe G.P. cu afacerea pe care

acesta a înființat-o în 2008. Cu toate acestea, în timpul evaluării reluate, G.P. a

furnizat o declarație Comisiei în care a precizat clar că afacerea sa S.R.L. ,.M.” nu

era implicată în importul de vehicule pentru a fi vândute în Republica Moldova, ci

se ocupa exclusiv de vânzarea de accesorii și piese de schimb în Republica Moldova.

20 de vehicule au fost vândute folosind procuri pe care el le-a emis pentru fiecare

vehicul. În plus, Comisia a primit confirmarea din partea SFS că nici candidatul, nici

G.P. nu au achitat impozite pe creștere de capital din vânzarea celor 20 de vehicule.

cu privire la respectarea regimului fiscal pentru vehiculele înregistrate pe numele

său în perioada 2008 - 2015, unele dintre ele fiind vândute când era judecător,

afectează credibilitatea candidatului și nu atenueze dubiile Comisiei cu privire la

rolul real al candidatului în importul celor 20 de vehicule în 2009 și al celor 11

vehicule în perioada 2008 - 2015.

un comportament ireproșabil în opinia unui observator rezonabil și subminează

încrederea publicului în integritatea sistemului judiciar.

ulterioară a 31 de vehicule în perioada 2008 - 2015, activitate care se poate

presupune că a fost realizată în scop de profit, iar candidatul nu a achitat impozitul

pe creșterea de capital pentru vânzarea acestor vehicule, deși în cazul unui

autovehicul dubiile au fost atenuate. Lipsa documentației pentru cele 28 de vânzări

de vehicule rămase după import a făcut imposibilă verificarea de către Comisie a

respectării de către candidat a regimului fiscal.

Comisia a analizat și importul a șase vehicule pe numele mamei candidatului în

acestuia, A.P., le-au oferit Comisiei în timpul evaluărilor inițiale și reluate, în

legătură cu importul celor șase vehicule. Fiind întrebat despre aceste automobile în

timpul evaluării reluate, candidatul a contestat competența legală a Comisiei, în loc

să ofere răspunsuri la întrebări. Mai mult, atunci când a fost confruntat cu o

discrepanță semnificativă identificată de Comisie în timpul evaluării

reluate/referitoare la anul în care au fost semnate contractele de către mama

candidatului - 2018 conform documentelor furnizate de ASP în timpul evaluării

reluate și 2019, conform candidatului și A.P. în timpul evaluării inițiale - candidatul

a evitat să ofere clarificări, solicitând Comisiei să le ceară de la prietenul său.

candidatului A.P. către Comisie, care a declarat în prima sa declarație către Comisie

în timpul evaluării inițiale că a discutat cu candidatul și apoi cu mama acestuia în

timpul vizitei sale de la începutul anului 2019 despre cele șase vehicule pe care le

achiziționase la o licitație în SUA și pe care intenționa să le importe în Republica

Moldova. Conform documentelor, furnizate de ASP în timpul evaluării reluate,

contractele de vânzare-cumpărare pentru cele șase vehicule au fost semnate în 2018,

înainte de discuțiile A.P. cu candidatul și mama acestuia. Suplimentar, prietenul

candidatului a afirmat inițial în scris către Comisie că el a achiziționata personal cele

șase vehicule de la un loc de licitație specificat, dar, ulterior, când a fost confruntat

cu întrebarea referitoare la anul achiziției (2019 comparativ cu 2018), el a scris că a

achiziționat vehiculele printr-o companie individuală de vânzări auto. Documentele

furnizate de candidat (facturi de vânzare) indică faptul că vehiculele au fost

achiziționate de la compania de vânzări auto nominalizată, nu printr-o casă de

licitații. Mai mult, facturile de vânzare pentru cele șase vehicule indică un stat diferit

de locul de licitație menționat de prietenul candidatului.

privind achiziția și importul celor șase vehicule pe numele mamei candidatului în

2019, precum și vânzarea ulterioară a acestor vehicule la prețuri semnificativ mai

mici decât valoarea stabilită la vamă, ridică dubii serioase cu privire la implicarea

continuă a candidatului în importul de automobile prin intermediul rudelor sale

apropiate.

candidatului în tranzacții cu vehicule - importul a 31 de vehicule și vânzarea

ulterioară a acestora în perioada 2008 - 2015, neachitarea impozitului aferent

creșterii de capital pentru niciunul dintre ele, deși în cel puțin două cazuri (vânzarea

motocicletelor Suzuki Espana și Honda Hornet) candidatul a fost obligat să achite

impozite, lipsa informațiilor privind vânzarea celor 28 de vehicule - face imposibilă

verificarea conformității candidatului cu regimul fiscal, și astfel, ridică dubii

serioase cu privire la implicarea candidatului în activități de afaceri fără

achitarea impozitelor datorate.

celor 20 de vehicule pe numele său în 2009, contradicțiile privind cele nouă vehicule

importate în perioada 2010-2015, precum și explicațiile neconsecvente și

contradictorii privind importul celor șase vehicule în 2019 pe numele mamei

candidatului, subminează credibilitatea candidatului și fortifică dubiile cu privire la

onestitatea declarațiilor sale privind vânzările și impozitele datorate pentru cele 30

de vehicule importate în perioada 2008-2015.

candidatului, analizat în ansamblul său, ridică serioase semne de întrebare cu privire

la respectarea de către candidat a standardelor de integritate personală și

profesională, în special având în vedere calitatea sa de judecător ce aspiră la funcția

de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Or, prin efectul legii și prin

statutul funcției, judecătorul este obligat să fie un exemplu de corectitudine,

onestitate și respect pentru lege.

evitând orice comportament care ar putea aduce atingere imaginii justiției sau

încrederii publicului în sistemul judecătoresc și să respecte legea nu doar în

exercitarea funcției, ci și în viața sa privată, și să nu se implice în acte care ar putea

fi interpretate ca ocolire sau eludare a obligațiilor legale.

repetitive, reflectat în multiple tranzacții cu vehicule, pe parcursul mai multor ani, și

în lipsa declarării unui eventual venit impozabil rezultat din vânzarea acestora. Acest

fapt sugerează nu o eroare izolată sau o neînțelegere ocazională a legii, ci un tipar

comportamental constant, contrar exigențelor de corectitudine și transparență.

nedeclararea venitului obținut din vânzarea mijloacelor de transport și neglijarea

legislației fiscale, reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor legale și de etică

profesională. Un asemenea mod de acțiune este fundamental incompatibil cu

exercitarea unei funcții de autoritate în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii,

instituție chemată să vegheze la respectarea normelor de integritate în sistemul

judecătoresc.

tratat obligațiile de natură fiscală, compromite în mod serios credibilitatea sa ca

judecător și ca eventual membru al organului de autoadministrare judecătorească.

Această conduită este contrară standardelor înalte de integritate și etică personală

care se impun unui candidat la o asemenea funcție.

candidatului, care constau în importul și înregistrarea mijloacelor de transport,

nedeclararea venitului obținut din vânzarea mijloacelor de transport și neglijarea

legislației fiscale, în mod repetat și fără justificare, sunt de natură să încalce grav

standardele de conduită profesională a judecătorului, așa cum sunt acestea

consacrate în Codul de etică și de conduită profesională al judecătorului, aprobat

prin Hotărârea nr. 8 din 11 septembrie 2015 (modificat prin Hotărârea nr. 12 din 11

martie 2016).

evaluare nu doar că sunt reale, dar că în mod obiectiv justifică concluzia existenței

unor „dubii serioase” cu privire la integritatea candidatului. Relevanța acestor

conduite este sporită de faptul că acestea nu sunt ocazionale sau izolate, ci se repetă

în timp, într-un mod ce relevă o atitudine constantă de ignorare a standardelor de

etică, cu potențial impact asupra imaginii sistemului judecătoresc.

profesională nu este o opțiune, ci o condiție esențială pentru exercitarea funcției de

judecător și, cu atât mai mult, pentru accesul la funcții de conducere, în cadrul

organelor de autoadministrare ale justiției.

dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa în privința importului și

înregistrarea mijloacelor de transport/nedeclararea venitului obținut din vânzarea

mijloacelor de transport și neachitarea impozitului pe venit aferent acelor vânzări, în

conformitate cu legislația fiscală.

b) Referitor la Problema 2: Tranzacția privind automobilul Mercedes E220

CDI:

achiziționat automobilul Mercedes E220 CDI, s/f 2010, pentru suma de 210000

MDL (est. 12700 Eur.). Contractul de achiziție datat cu 10 noiembrie 2021 îl

menționează în calitate de vânzător pe I.C., tatăl candidatului acționând în baza unei

procuri din numele vânzătorului. Cu o lună înainte, pe 6 octombrie 2021, I.C. a

achiziționat autoturismul de la N. B. procuror din cadrul Procuraturii Anticorupție,

pentru suma de 200000 MDL.

de instrucție, N.B. a participat la examinarea de către candidat a demersurilor

înaintate de procurorul N.B. privind autorizarea acțiunilor procesual penale.

la modul de achiziție al automobilul Mercedes E220 CDI.

către Comisia de evaluare, procurorul N.B. a participat în mod continuu la

examinarea de către candidat în calitatea sa de judecător de instrucție, a demersurilor

înaintate de N.B. judecătorului de instrucție, și anume a examinat 26 demersuri în

vederea obținerii autorizației de efectuare a acțiunilor procesuale penale, a măsurilor

speciale de investigații sau a autorizației de aplicare a măsurilor procesuale de

constrângere în anul 2021, 1 un demers în octombrie, 19 demersuri în noiembrie și

șase demersuri în decembrie. Candidatul a examinat trei demersuri înaintate de N.B.

în martie 2022.

demersuri depuse de procurorul N.B atât în 2019 cât și în 2020.

serie de circumstanțe suspecte din cauza naturii tranzacției și a informațiilor

furnizate de candidat, atât în evaluarea inițială, cât și în cea reluată. În primul rând,

circumstanțele în care I.C. a achiziționat și apoi a vândut imediat automobilul par

puțin plauzibile. După ce a căutat să achiziționeze un automobil, I.C. l-a procurat,

iar apoi decide urgent să emigreze în SUA. El înregistrează automobilul, înlocuiește

piesele uzate, acordă o procură pentru tatăl candidatului și îi permite acestuia să

conducă automobilul. Tatăl candidatului conduce automobilul și îi recomandă

candidatului să-l achiziționeze. Deși candidatul nu intenționa să procure un

automobil, totuși îl achiziționează. Se presupune că toate aceste lucruri s-au petrecut

într-o perioadă de 35 de zile.

SUA, există 12 pași necesari pentru a obține viza, iar între pașii 11 și 12 este

menționat un interval de peste 60 de zile. I.C. a achiziționat automobilul pe 6

octombrie 2021 și a părăsit Republica Moldova pe 6 decembrie 2021. Este puțin

probabil ca acesta să fi solicitat o viză de emigrare după 6 octombrie 2021 și să fi

obținut viza și emigrat în termen de două luni.

automobilului Mercedes de către candidat a avut loc în circumstanțe suspecte, în

primul rând felul în care candidatul pretinde că ar fi aflat despre vânzarea

automobilului, auzind, din întâmplare, o convorbire telefonică pe care N.B. o purta

în timp ce se afla prin preajmă, alături de alți procurori, reprezintă circumstanțe care

par a fi incompatibile cu cadrul profesional al procedurilor judiciare. În al doilea

rând, faptul că I.C. hotărăște să vândă mașina imediat ce a cumpărat-o pare

implauzibil. I.C. a căutat un automobil, l-a cumpărat, iar apoi a hotărât urgent să

emigreze în SUA. Acesta înmatriculează automobilul, înlocuiește piesele uzate,

întocmește o procură pe numele tatălui candidatului și îi permite să conducă

automobilul. După aceasta, tatăl candidatului îi recomandă candidatului să cumpere

automobilul. Deși candidatul nu avea intenția de a procura un automobil, totuși îl

achiziționează. Se pretinde că toate acestea s-au întâmplat în 35 de zile.

modalitate de a face posibilă achiziționarea automobilului de către candidat de la

procurorul N.B. fără ca să apară careva întrebări de ordin etic.

a cerinței ca un judecător să se abțină de la orice tranzacții financiare care îl implică

în acorduri cu avocați sau alte persoane care participă la procese în instanța în care

își desfășoară activitatea, precum și a cerinței de a se asigura că comportamentul său

este ireproșabil din punctul de vedere al unui observator rezonabil și reafirmă

încrederea publicului în integritatea corpului judiciar

judecătorul să respecte cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate,

pentru a asigura încrederea societății în instanțe. În mod concret, un judecător trebuie

să se abțină de la orice tranzacții financiare care l-ar putea implica în acorduri cu

avocați sau alte persoane care sunt participanți la procese în instanța în care își

desfășoară activitatea și trebuie să încheie tranzacții cu privire la proprietatea

personală într-un mod care să nu provoace îndoieli, sau să nu afecteze independentă

și imparțialitatea sa sau să provoace conflicte de interese.

conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică prevăzute la art. 8 alin.

(2) lit. a) din Legea nr. 26/2022. Aceste dubii nu au fost atenuate de către candidat.

c) Cu referire la cea de a 3 problemă: Extinderea arestului preventiv în

privința lui Serghei Cosovan în pofida bolii sale terminale și motivarea

insuficientă pentru prelungirea arestului preventiv în privința acestuia:

22 martie 2022, CtEDO a constatat că a avut loc o încălcare a art. 3 (Interzicerea

torturii) și art. 5 alin. (3) (Dreptul la libertate și securitate) din CEDO și Comisia de

evaluare a constatat rolul central și a luat în considerare acțiunile candidatului.

candidatului deoarece deciziile acestuia au prelungit arestul preventiv a dlui

Cosovan cu cinci luni și pentru că nu a ținut cont de boala terminală a dlui Cosovan,

atât în termeni de compatibilitate cu detenția prelungită, cât și ca factor în evaluarea

probabilității ca dl Cosovan să se eschiveze sau să interfereze cu ancheta. Candidatul

era obligat să ofere o bază clară și motivată pentru deciziile sale. Conform

jurisprudenței CtEDO, în cazuri deosebit de grave, o justiție corectă impune remedii

sub formă de măsuri umanitare, cum ar fi aplicarea măsurilor alternative la arestul

preventiv, așa cum a fost făcut imediat de judecătorul desemnat să examineze

demersurile de prelungire a arestului preventiv după recuzarea candidatului de la

acest caz. Candidatul avea obligația pozitivă, ca judecător, de a juca un rol activ în

protejarea drepturilor dlui Cosovan, lucru pe care nu l-a făcut.

Candidatul a emis prima încheiere de prelungire a arestului preventiv în privința lui

Cosovan la 24 noiembrie 2017. Ulterior, candidatul a prelungit arestul preventiv în

privința dlui Cosovan de patru ori (pe 21 decembrie 2017, 23 ianuarie 2018, 22

februarie 2018 și 23 martie 2018). Un alt judecător, la data de 18 aprilie 2018, l-a

eliberat pe dl Cosovan din arest preventiv. Astfel, candidatul a emis cinci din cele

șapte încheieri privind arestul preventiv, prin care se dispunea deținerea în arest

preventiv a dlui Cosovan, care au fost emise de judecătorii de instrucție (două

încheieri au fost emise în septembrie și octombrie 2017 de alt/alți judecător/i).

CtEDO a abordat această perioadă (noiembrie 2017 - aprilie 2018) în hotărârea

referitoare cauza Cosovan, la paragrafele 10 - 11, finalizând cu încheierea emisă la

24 aprilie 2018, de celuilalt judecător, prin care l-a eliberat pe dl Cosovan din arestul

preventiv. Comisia reține că informațiile personale despre dl Cosovan, incluse în

prezenta decizie, sunt preluate din hotărârea CtEDO și, prin urmare, au fost deja în

domeniul public.

într-un limbaj clar, rolul central al candidatului, chiar dacă nu l-a menționat

expres, în menținerea în arest o perioadă îndelungată a lui Serghei Cosovan și

refuzul de a-l elibera pe motive de boală.

martie 2022, cu referire la art.3 CtEDO a statuat: „...nu este supus dezbaterii faptul

că boala [dlui Cosovan] și complicațiile se numărau printre cele pe care legea din

Republica Moldova le considera a fi suficient de grave pentru a permite instanței să

libereze o persoană condamnată de la executarea pedepsei sale” (paragraful 87);

„...motivul incompatibilității condiției medicale a unei persoane cu detenția constă

în pericolul asupra vieții sau incapacității sale, având în vedere boala sa, de a

desfășura activitatea zilnică în condițiile privării de libertate” (paragraful 88); ”La

fel ca și judecătorul de instrucție național din 24 aprilie 2018, Curtea, „în sensul

Articolului 3 și în circumstanțele prezentei cauze, nu vede nicio justificare pentru a

face o deosebire între o persoană condamnată printr-o hotărâre definitivă și o

persoană aflată în arest preventiv, atunci când este vorba de suferințele cauzate de

detenție care sunt incompatibile cu situația medicală a unei persoane” (paragraful

89); „..autoritățile naționale nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a preveni

suferința [dlui Cosovan] de o intensitate care depășește nivelul inevitabil de

suferință inerent detenției. Astfel, a existat o încălcare a Articolului 3 din Convenție

în prezenta cauză” (paragraful 90).

și a prelungi arestul preventiv al reclamantului, instanțele s-au referit la o serie de

criterii, precum gravitatea infracțiunii, riscul de evadare sau recidivă, precum și

intervenția în cadrul investigației, prin distrugerea probelor sau influențarea

martorilor și a victimelor. Curtea consideră că, în principiu, acești factori erau

relevanți. Cu toate acestea, instanțele naționale nu au indicat pe ce probe s-au bazat

ele pentru a ajunge la concluziile lor cu privire la gravitatea riscurilor incidente.

De asemenea, este relevant că, așa cum a susținut [dl Cosovan] în fața instanțelor

naționale (a se vedea paragraful 10 de mai sus), el fusese deja reținut în 2014, fiind

suspectat că ar fi săvârșit aceeași infracțiune. în cazul în care el ar fi vrut să fugă

sau să intervină în cadrul investigației, el ar fi avut suficient timp și oportunități

pentru a face acest lucru. Mai mult, reclamantul a fost reținut după ce a mers la

procuratură, dar nu în timp ce încerca să fugă sau să părăsească țara (paragraful

97).”; „….instanțele au refuzat să examineze argumentul [dlui Cosovan] potrivit

căruia riscul de evadare putea fi diminuat semnificativ prin confiscarea

pașaportului său pentru a-1 împiedica să părăsească țara. [...] și că starea de

sănătate [a dlui Cosovan] era în mod evident foarte rea, după cum menționau

multiplele concluzii medicale. Instanțele nu au stabilit dacă această circumstanță

afecta probabilitatea ca [dl Cosovan] să fugă sau să poată interveni în cadrul

investigației”(paragrafele 98 și 100); „..deși motivele instanțelor naționale pentru

a dispune arestul [dlui Cosovan] erau relevante ca atare, ele nu au fost suficient

bazate pe probele din dosar, iar justificarea prelungirii arestului reclamantului nu

a fost dovedită în mod convingător (paragraful 101), ceea ce a echivalat cu

încălcarea Articolului 5 § 3 din Convenție articolului 5”. Prin urmare, a existat o

încălcare a în prezenta cauză”(paragraful 102)”.

în temeiul articolului 5 § 3, persistența unei suspiciuni rezonabile este o condiție sine

qua non pentru validitatea detenției continue, dar, după trecerea unei anumite

perioade de timp, aceasta nu mai este suficientă: Curtea trebuie să stabilească (1)

dacă alte motive invocate de autoritățile judiciare continuă să justifice privarea de

libertate și (2), dacă aceste motive erau „relevante” și „suficiente”, dacă autoritățile

naționale au acționat cu „diligentă specială” în desfășurarea procedurilor. Curtea a

mai decis că justificarea pentru orice perioadă de detenție, oricât de scurtă, trebuie

să fie demonstrată în mod convingător de autorități. Atunci când se decide dacă o

persoană ar trebui eliberată sau reținută, autoritățile sunt obligate să ia în considerare

mijloace alternative de a asigura prezența acesteia la proces (a se vedea Letellier c.

Franței, 26 iunie 1991, § 35, Seria A nr. 207, și Idalov c. Rusiei [MC], nr. 5826/03,

eliberării. Așa cum s-a stabilit în Neumeister c. Austriei (hotărârea din 27 iunie 1968,

Seria A nr. 8, p. 37, § 4), a doua parte a Articolului 5 § 3 - adică eliberarea provizorie

în așteptarea procesului - nu oferă autorităților judiciare opțiunea de a alege între a

aduce un acuzat în fața instanței intr-un termen rezonabil sau a-i acorda eliberarea

provizorie în așteptarea procesului. Detenția provizorie a acuzatului nu trebuie

prelungită dincolo de un termen rezonabil (a se vedea Wemhoff c. Germaniei, 27

iunie 1968, p. 23, §5, Seria A nr. 7); chiar dacă durata anchetei preliminare nu este

criticabilă, durata detenției nu trebuie să depășească un termen rezonabil (a se vedea

Stogmiiller c. Austriei, 10 noiembrie 1969, §5, Seria A nr. 9). Până la condamnare,

el sau ea trebuie să fie considerat(ă) nevinovat(ă), iar scopul dispoziției în cauză este,

în esență, să solicite eliberarea provizorie odată ce detenția sa continuă încetează să

fie rezonabilă (a se vedea McKay c. Marii Britaniei [MC], nr. 543/03, § 41, CEDO

2006 X).

evaluarea candidatului, faptul că CtEDO a examinat dacă detenția continuă a dlui

Cosovan era compatibilă cu starea sa de sănătate. În acest sens, CtEDO a reținut că

nu era contestat faptul că boala și complicațiile suferite de reclamant se aflau printre

cele pe care legislația moldovenească le considera suficient de grave pentru a

permite unei instanțe să libereze o persoană condamnată de la executarea pedepsei.

CtEDO a reiterat că, deși art. 3 nu stabilește o obligație generală de a elibera o

persoană grav bolnavă, nu poate fi exclus faptul că, în cazuri deosebit de grave,

administrarea corectă a justiției penale necesită măsuri umanitare.

deciziile de prelungire a arestului preventiv, emise de judecătorii de instrucție, dl

Cosovan a rămas în detenție timp de cinci luni (noiembrie 2017 - aprilie 2018) în

baza încheierilor emise de candidat, ceea ce este semnificativ având în vedere starea

gravă a sănătății sale și, în special, luând în considerare încheierea ulterioară emisă

de judecătorul de instrucție, care l-a eliberat imediat pe dl Cosovan, după ce a fost

desemnat să preia dosarul în urma recuzării candidatului. Astfel, Comisia conchide

iar Completul de judecată este de accord cu faptul că candidatul nu a ajuns la aceeași

concluzie de a-l elibera pe dl Cosovan este inexplicabil.

informațiile și rapoartele medicale disponibile candidatului la momentul luării

deciziilor sale nu erau suficiente pentru a înlocui arestul preventiv în privința dlui

Cosovan cu o altă măsură restrictivă. De asemenea, Comisia nu a acceptat

argumentul candidatului conform căruia starea dlui Cosovan era moderată și nu

exista niciun motiv pentru întreruperea arestului preventiv, deoarece acest argument

este contrar constatării CtEDO „că nu a fost subiect de dezbatere faptul că boala și

complicațiile reclamantului se numărau printre cele pe care legislația din Moldova

le considera suficient de grave pentru a permite unei instanțe să libereze o persoană

condamnată de la executarea pedepsei”.

perioada noiembrie 2017 - martie 2018, candidatul a prelungit de cinci ori arestul

preventiv în privința dlui Cosovan, în pofida probelor furnizate de avocații acestuia

privind starea sa de sănătate, care necesita asistență medicală ce nu era disponibilă

în penitenciare.

integritatea etică a candidatului deoarece deciziile acestuia au prelungit arestul

preventiv a dlui Cosovan cu cinci luni și pentru că nu a ținut cont de boala terminală

a dlui Cosovan, atât în termeni de compatibilitate cu detenția prelungită, cât și ca

factor în evaluarea probabilității ca dl Cosovan să se eschiveze sau să interfereze cu

ancheta. Candidatul era obligat să ofere o bază clară și motivată pentru deciziile sale.

Conform jurisprudenței CtEDO, în cazuri deosebit de grave, o justiție corectă

impune remedii sub formă de măsuri umanitare, cum ar fi aplicarea măsurilor

alternative la arestul preventiv, așa cum a fost făcut imediat de judecătorul desemnat

să examineze demersurile de prelungire a arestului preventiv după recuzarea

candidatului de la acest caz. Candidatul avea obligația pozitivă, ca judecător, de a

juca un rol activ în protejarea drepturilor dlui Cosovan, lucru pe care nu l-a făcut.

Faptul că Curtea de Apel a menținut încheierile emise de candidat, referitoare la

arestul preventiv în privința dlui Cosovan, nu îl exonerează pe candidat de propria

responsabilitate de a acționa în conformitate cu principiile relevante ale CEDO.

Deciziile candidatului au fost luate în considerare de CtEDO atunci când s-au tras

concluziile referitoare la încălcarea art. 3 și art. 5 paragraful 3 din CEDO de către

Republica Moldova în cauza Cosovan.

26/2022) cu privire la respectarea de către candidat a criteriului de integritate etică

conform art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, cu referire la prelungirea

arestului preventiv în privința dlui Cosovan în perioada noiembrie 2017 - martie

2018, care nu au fost atenuate de către candidat.

competentă să examineze dubiul extinderea arestului preventiv în privința lui

Serghei Cosovan în pofida bolii sale terminale și motivarea insuficientă pentru

prelungirea arestului preventiv în privința acestuia, deoarece acesta nu a fost obiect

de examinare în cadrul primei evaluări, Completul de judecată o respinge ca fiind

vădit neîntemeiată. Comisia are dreptul să examineze orice chestiune la orice etapă

află despre anumite circumstanțe care ridică dubii atât timp cât are un mandat de

evaluare/reevaluare în privința unui candidat. Doar după emiterea unei decizii ea se

desesisează în favoarea instanței de judecată în eventualitatea unei contestări.

vetting, instituit în vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului

Superior al Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor

specializate ale acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în

activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în

general, în sistemul justiției (după cum este indicat în Preambulul Legii nr.26/2022).

de pre-vetting al candidaților la funcția de membrul în Consiliul Superior al

Magistraturii, care este stipulat în preambulul Legii nr. 26/2022, este sporirea

integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și

sporirea încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

selectarea, promovarea și sancționarea disciplinară a colegilor lor, este imperativ ca

membrii înșiși să fi demonstrat cel mai înalt nivel de integritate financiară și etică,

astfel încât să se poată aștepta ca, în poziția lor de lideri, să promoveze standarde

înalte atât pentru ei înșiși, cât și pentru ceilalți.

obligația să respecte cele mai înalte standarde etice, aceștia trebuie să demonstreze

societății că sunt integri, să adopte un comportament ce nu provoacă îndoieli și să

nu admită aparența unor posibile dubii de integritate. Or, integritatea semnifică

însușirea de a fi integru, de a fi cinstit, de a da dovadă de probitate. Integritatea este

absolută și nu are diferite grade de gravitate.

comportamentul judecătorilor, procurorilor, membrilor Consiliilor Superioare ale

Magistraturii și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora, ca fiind

conform cu etica și comandamentele morale recunoscute de societate ca fiind cele

mai înalte standarde pentru o persoană ce deține o funcție publică esențială pentru

societate, precum și modul în care o persoană înțelege să se manifeste în societate.

Prin urmare, judecătorii, procurorii, membrii Consiliilor Superioare ale Magistraturii

și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora trebuie să își

îndeplinească obligațiile cu integritate, în interesul justiției și societății, ceea ce

implică obligații atât în viața profesională, cât și personală.

temeiuri legale pentru anularea Deciziei nr. 12 din 29 aprilie 2024, emisă de Comisia

independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Decizia contestată a fost emisă

în conformitate cu prevederile legale, iar în cadrul procedurilor inițiale și reevaluate

nu s-au constatat erori procedurale grave care să fi afectat echitatea procesului, iar

reclamantul Victor Sandu nu a înlăturat dubiile apărute în privința integrității sale.

neîntemeiată și urmează a fi respinsă, întrucât nu există motive juridice care să

justifice anularea deciziei Comisiei de evaluare. Standardele impuse magistraților

presupun respectarea unor cerințe stricte de integritate și responsabilitate, iar în acest

caz, candidatul nu a demonstrat că îndeplinește aceste criterii.

element fundamental pentru menținerea statului de drept și pentru protejarea

încrederii publicului în sistemul de justiție. În acest context, orice lipsă de

transparență, orice omisiune sau refuz de a colabora cu instituțiile de evaluare poate

constitui un motiv justificat pentru nepromovarea evaluării și, implicit, pentru

excluderea dintr-o funcție publică de mare responsabilitate. Respectarea principiilor

etice și a obligațiilor de transparență este esențială pentru menținerea credibilității

sistemului judiciar și asigurarea unui act de justiție echitabil și imparțial.

în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

de evaluare nr. 18 din 9 septembrie 2024 adoptate în privința candidaturii lui Victor

Sandu, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Chiar

dacă unul din dubii nu și-a găsit confirmarea în ședința de judecată, reclamantul nu

a înlăturat dubiile ce țin de importul și înregistrarea mijloacelor de

transport/nedeclararea venitului obținut din vânzarea mijloacelor de transport și

neachitarea impozitului pe venit aferent acelor vânzări în conformitate cu legislația

fiscală, precum și tranzacția privind automobil Mercedes E220 CDI

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Victor Sandu împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la

anularea deciziei nr.18 din 9 septembrie 2024 „cu privire la evaluarea reluată a lui

Victor Sandu, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”

și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni