3-24/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului

3-24/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la contestația depusă de Holban Vladislav

împotriva deciziei nr. 15 din 7 iunie 2024 a Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

(evaluarea candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)

și în cele două colegii din subordinea CSM conform Legii nr. 26 din 10.03.2022)

(Dosarul nr. 3-24/24

NR. PIGD 2-24091414-01-3-14082024)

Contestație în baza Legii nr.26/2022; evaluarea reluată a candidatului la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii; Aprecierea dubiilor Comisiei de

evaluare care au dus la nepromovarea candidatului;

23 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea de contestare depusă de Holban

Vladislav împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 15 din 7 iunie

2024 „cu privire la evaluarea reluată a lui Holban Vladislav, candidat la funcția

de membru în Consiliul Superior al Magistraturii” și dispunerea reluării

procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

Veronica Gîscă, grefier

Cu participarea:

Reprezentantului reclamantului – avocatul Victor Munteanu

Reprezentanții pârâtei – avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

aprilie 2014 și a activat la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica.

de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Superior al Magistraturii, dosarul de participare pentru a candida la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor, prin care a fost instituit un filtru suplimentar și

anume evaluarea de către Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, mecanism care la momentul depunerii dosarului nu a existat.

nepromovarea candidaturii lui Vladislav Holban, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, din motiv că nu întrunește criteriile de

integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară și, prin urmare, acesta nu

promovează evaluarea.

contestația lui Vladislav Holban, s-a anulat decizia Comisiei de evaluare nr. 7 din

21 decembrie 2022 și s-a dispus reevaluarea candidatului Vladislav Holban de către

Comisia de evaluare.

în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr.26/2022, Comisia de

evaluare a emis decizia nr. 15 din 7 iunie 2024, prin care în temeiul art. 8 alin. (1)-

(2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din Legea nr.26/2022, a

decis că candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică întrucât

s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor

de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

Justiție decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr.15 din 7 iunie 2024.

competența Curții Supreme de Justiție și este examinată de un complet de judecată

special compus din 3 judecători. Cauza a fost distribuită pentru examinare

completului compus din judecătorii Ion Malanciuc (raportor/președinte), Oxana

Parfeni și Diana Stănilă.

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor a depus referință, prin care nu a recunoscut pretențiile lui Vladislav

Holban și a solicitat respingerea acestora.

2024 și 16 septembrie 2024. Reclamantul a fost reprezentat în fața Curții Supreme

de Justiție de către avocatul Victor Munteanu. Comisia de evaluare a fost

reprezentată de către avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei.

decizia urma a fi plasata pe pagina web a CSJ, conform art. 14 alin.(9) din Legea

nr.26/2022.

avocatul Victor Munteanu a depus cerere privind reluarea examinării cauzei în fond

și de modificare a cerinței din contestație. Prin încheierea din 23 decembrie 2024 a

Curții Supreme de Justiție s-a respins cererea reclamantului cu privire la reluarea

examinării cauzei în fond și modificarea cerinței din contestație.

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

Magistraturii și ai organelor specializate ale acestora, precum și în vederea sporirii

încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul

a adoptat Legea nr.26, cu modificările ulterioare. Conform acestei legi, toți

candidații inter alia la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

sunt supuși evaluării externe, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a

candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective. Este evaluată

integritatea etică și financiară a acestora. Evaluarea începe cu solicitarea ca

candidatul să depună Comisiei declarația de avere și interese personale și a

declarației cu privire la lista persoanelor apropiate lui, de transmitere voluntară a

răspunsurilor la chestionarul privind integritatea etică.

iulie 2022, candidatul a depus voluntar chestionarul privind integritatea etică, iar la

15 iulie 2022 a depus declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci

ani, conform art.9 alin. (2) din Legea nr.26/2022, care include lista persoanelor

apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public. În timpul

evaluării inițiale, Comisia a colectat informații din multiple surse, a trimis

candidatului întrebări, inclusiv a răspuns la întrebările post-audiere din partea

Comisiei.

candidatului Vladislav Holban, în cadrul căreia candidatul a răspuns la trei întrebări

scrise adresate de către Comisie, inclusiv șapte întrebări și două solicitări de

documente suplimentare. Candidatul a furnizat documente suplimentare. Comisia a

colectat informații suplimentare din diverse surse, după caz, pentru a aborda

aspectele avute în vedere în cadrul evaluării reluate.

Holban notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase. La 11 martie 2024,

candidatul Vladislav Holban a răspuns la notificarea cu privire la faptele și dubiile

serioase, solicitând Comisiei să înceteze evaluarea repetată. La 14 martie 2024,

candidatul Vladislav Holban a furnizat răspunsuri suplimentare la notificarea cu

privire la faptele și dubiile serioase. La 12 aprilie 2024, Comisia a solicitat informații

suplimentare de la candidat, reieșind din răspunsul său la notificarea cu privire la

faptele și dubiile serioase. La 16 aprilie 2024, candidatul Vladislav Holban a răspuns

la notificare furnizând informațiile solicitate. Candidatul nu a solicitat o audiere în

ședință publică.

Holban, desfășurată în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea

nr.26/2022, în temeiul art. 8 alin. (1) - (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și

art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare a emis decizia nr. 15,

prin care a decis că candidatul Vladislav Holban nu întrunește criteriile de integritate

financiară și etică întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de

către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează

evaluarea.

i. Suma declarată a veniturilor soției aferente activității în bază de patentă de

întreprinzător în ultimii cinci ani:

a. În perioada anilor 2017 – 2021, candidatul Vladislav Holban a indicat în

declarațiile sale anuale depuse la ANI un venit total al soției sale de 882 000 MDL,

obținut de soția acestuia din activitatea în baza patentei de întreprinzător pentru

producerea și vânzarea de articole de artizanat popular. Comisia i-a solicitat

candidatului să explice sursele acestui venit și să prezinte documente de confirmare

referitoare la această sumă. În răspunsurile sale către Comisie, în cadrul procesului

de evaluare, candidatul Vladislav Holban a declarat: „Sursele veniturilor date sunt

în rezultatul producerii și vânzării bunurilor create, dat fiind faptul că activitatea

economică este desfășurată în bază de patentă, pentru ce la vânzarea bunurilor nu

se eliberează bonuri fiscale, nu am posibilitatea să prezint acte de confirmare pentru

întreaga sumă, însă o parte din bunurile produse au fost comercializate la persoane

juridice care au achitat prin transferuri bancare la contul de card deținut de soția

mea în acest scop”. Candidatul Vladislav Holban a mai explicat că multe plăți sunt

făcute în numerar fără trasabilitate, aceasta fiind natura activității pe bază de patentă.

În total, candidatul a prezentat documente confirmative cu privire la suma de 153

479,48 MDL din suma totală de 882 000 MDL, declarată drept venit al soției pentru

anii 2017-2021, după cum este prezentat în tabelul de mai jos:

Suma care nu

Anul Suma confirmată % din suma totală care nu

Venitul este confirmată

declară- de documentele este confirmată de

declarat de documentele

rii prezentate de documentele prezentate de

MDL prezentate de

candidat, MDL candidat

candidat, MDL

157.000 157.000

2017 0 100%

170.000 168.450

2018 1.550 99%

2019 210.000 10.605 199.395 94,95%

2020 115.000 47.601 67.399 58,60%

2021 230.000 93.723,48 136.276.52 59,25%

Total 882.000 153.479,48 728.520,52 82,59%

Comisia de evaluare a subliniat că, candidatul Vladislav Holban în explicațiile

oferite la calcularea sumelor respective, a relatat că, de obicei, soția sa ține anual

notițe (olografe) ale activității sale în baza patentei de întreprinzător pentru anul care

urmează să fie declarat și pe baza acestor notițe ambii calculează suma totală la

sfârșitul anului pentru a fi declarată. Candidatul a mai explicat că acest tip de

activitate nu le oferă posibilitatea de a avea un aparat de casă pe care candidatul a

dorit să-l procure și a insistat asupra acestui fapt, însă legea nu permite acest lucru

pentru activitatea în baza patentei de întreprinzător. La fel, ca răspuns la solicitarea

Comisiei de evaluare după audieri de a prezenta notițele conform cărora candidatul

a declarat venitul obținut din activitatea pe baza patentei de întreprinzător al soției

sale în ultimii cinci ani, candidatul a prezentat 9 documente și mai multe copii cu

înscrisuri olografe aparent pentru vânzarea diferitor obiecte, unele însoțite de date,

nume, iar altele de prețuri. Candidatul a mai precizat că „situația creată este un impas

legislativ în care, în lipsa unei obligații legale de a ține evidența fiscală a activității

în baza patentei de întreprinzător, fiind sub prezumția de legalitate a veniturilor

obținute, trebuie să facem dovada cu mijloace care nu sunt cerute de lege”. La 1

august 2023 Curtea Supremă de Justiție a emis decizia prin care a admis contestația

lui Vladislav Holban, a anulat decizia Comisiei de evaluare nr. 7 din 21 decembrie

2022 și a dispus reevaluarea candidatului Vladislav Holban de către Comisia de

evaluare.

Pe parcursul evaluării reluate, Comisia a solicitat informații de la ANI cu

privire la extinderea verificării declarației anuale a candidatului pentru anul 2021,

reflectate în procesul-verbal nr. 985/19 din 2 decembrie 2022.

La fel, candidatului i-au fost solicitate informații sau documente suplimentare

pe care acesta le-a utilizat la întocmirea declarației sale anuale către ANI, care ar

confirma sumele declarate în fiecare an la ANI. Candidatul a prezentat o declarație

a soției sale, în care acesta indica despre faptul că a declarat soțului toate veniturile

rezultate din activitatea sa pe baza patentei de întreprinzător, pentru care acesta să

îndeplinească declarațiile anuale către ANI în modul stabilit de lege.

Comisia de evaluare a conchis că au fost îngrijorătoare schimbările din

explicațiile cu privire la modul în care au fost calculate veniturile soției candidatului

în scopul declarării acestora în declarațiile sale anuale. Or, după cum s-a menționat,

în timpul evaluării inițiale, el a explicat că soția sa face notițe și pe baza acestor

notițe, ei calculează suma totală la sfârșitul anului pentru a o declara, dar puținele

însemnări furnizate de candidat, nu puteau fi legate de un anumit interval de timp,

nu includeau în mod constant prețurile articolelor indicate și unele nu erau lizibile.

Candidatul nu a prezentat însemnări consecvente nici măcar pentru una din

perioadele de declarare.

Subsecvent, Comisia de evaluare a atras atenția că, explicația candidatului a

evoluat de la faptul că el și soția sa calculau împreună veniturile soției pe baza

notițelor ei, la faptul că soția candidatului îi spunea pur și simplu candidatului care

era venitul ei, iar acesta raporta exact ceea ce ea i-a spus. Comisia a reținut că

schimbarea versiunii evenimentelor a avut loc după ce candidatul nu a putut să

prezinte documente care să susțină prima sa explicație. În plus, puținele însemnări

prezentate de candidat nu ofereau informațiile așa cum le-a descris și, în timpul

evaluării reluate, candidatul nu a prezentat nici un fel de însemnări noi sau

suplimentare – el s-a oferit să furnizeze carnetele în original din care au fost făcute

copiile notițelor deja furnizate Comisiei. Explicația evolutivă a subminat

credibilitatea candidatului, mai ales în legătură cu o sumă semnificativă din

veniturile candidatului pe o serie de ani. În contextul unei evaluări a integrității

Comisia nu a putut trece cu vederea neconsecvențele și problemele de credibilitate.

Totodată, pentru Comisie, verificarea ANI, așa cum este reflectată în procesul-verbal

nr. 985/19 din 02 decembrie 2022, nu poate fi interpretată ca o concluzie conform

căreia nu au existat probleme în declarația candidatului privind veniturile soției sale

pentru anul 2021, și cu siguranță nu pentru perioadele 2017-2020, care nu au fost

luate în considerare de către ANI.

În opinia Comisiei de evaluare, exactitatea informațiilor referitoare la veniturile

soției declarate de candidatul Vladislav Holban în declarațiile sale anuale pentru

perioada 2017-2021 au constituit dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr.

26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate

financiară conform art. 8 alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și criteriul de integritate

etică conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 26/2022.

ii.Sursele de mijloace bănești și subevaluarea investițiilor din 2021 în deschiderea

afacerii soției candidatului:

a. Ținând cont de decizia din 1 august 2023 a Completului de judecată special

al Curții Supreme de Justiție, în urma evaluării reluate, Comisia a desfășurat

evaluarea candidatului, pe baza informațiilor disponibile în cadrul evaluării inițiale

și a oricăror informații obținute în cadrul evaluării reluate.

Comisia de evaluare a reținut că, în cadrul evaluării reluate, soția candidatului

a primit un tabel care includea cheltuielile de investiții totalizând 180.000 MDL din

conturile bancare ale S.R.L. „OLGRUP PRIM” și i-a fost solicitat să confirme

informațiile. Soția candidatului a răspuns, contestând clasificarea unor cheltuieli ca

investiții, cum ar fi chiria, securitatea, achiziții de materie primă (GO & Create -

cofetărie), dar oferind propria listă de cheltuieli de investiții totalizând 181.701

MDL. În răspuns la întrebarea Comisiei cu privire la sursa celor 100.000 MDL

folosiți în plus față de împrumuturile de 60.000 MDL și contribuția de 20.000 MDL,

adusă de către candidat pentru a acoperi investițiile de 180.000 MDL, soția

candidatului a indicat că veniturile din afacere au fost folosite pentru a acoperi toate

investițiile și cheltuielile pentru cafenea după epuizarea împrumuturilor. Soția

candidatului a prezentat înregistrări bancare pentru Cafenea din 2021, care reflectau

depunerea în 2021 a celor două împrumuturi în total de 60.000 MDL și un sold de

10.503 MDL în cont la 31 decembrie 2021. Rapoartele financiare pentru Cafenea

reflectă achiziții în scop de investiții totalizând 58.637 MDL în 2021 și 141.075

MDL în 2022, un total de 199.712 MDL. Conform acestor rapoarte, Cafeneaua s-a

deschis pe 29 decembrie 2021, cu doar 58.637 MDL cheltuiți pentru mobilier,

echipamente, decorațiuni și toate cele necesare, iar Cafeneaua a avut un venit de doar

1.000 MDL în 2021. Conform declarațiilor soției candidatului, venitul brut al

Cafenelei în 2022 a fost de 2.155.922 MDL, cu cheltuieli de 1.070.867 MDL și un

profit net de 1.085.055 MDL. Informațiile prezentate despre cheltuielile Cafenelei

în 2021 și 2022 și informațiile despre veniturile obținute în 2022 pentru a acoperi

investițiile în Cafenea au atenuat dubiile serioase ale Comisiei cu privire la sursa

mijloacelor bănești pentru investițiile în Cafenea în valoare de peste 80.000 MDL și

problema subevaluării investiției candidatului și soției sale în 2021 în Cafenea.

În opinia Comisiei de evaluare, afirmația că venitul zilnic al unei cafenele noi

a crescut de aproape douăzeci de ori în primul său an de funcționare în timpul

epidemiei COVID-19 ridică dubii. Potrivit soției candidatului, cafeneaua a realizat

un profit de zece ori mai mare decât investiția inițială într-un an. În acel prim an de

activitate, raportul dintre profit și cheltuieli a fost de 49%. Deși aceste cifre ridică

întrebări, Comisia a reținut că acestea sunt conforme cu declarațiile depuse la SFS.

În plus, evaluarea inițială a candidatului a fost efectuată pentru perioada 2007 - 2021,

iar evaluarea reluată este, de asemenea, limitată la perioada respectivă.

Comisia de evaluare a conchis că, având în vedere circumstanțele de mai sus în

ceea ce privește evaluarea reluată a candidatului, Comisia nu are dubii serioase (art.

13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu

criteriul de integritate etică conform art. 8 alin. (4) lit. a) și criteriul de integritate

financiară conform art. 8 alin. (5) lit. b) și c) din Legea nr. 26/2022 cu referire la

sursele mijloacelor bănești și posibila subevaluare a investiției din 2021 a

candidatului și soției sale în Cafenea, deoarece documentele prezentate de candidat

și soția sa au atenuat preocupările Comisiei cu privire la această problemă.

iii. Sursele mijloacelor financiare pentru un împrumut și pentru achizițiile de

apartamente de către persoane apropiate:

Comisia de evaluare a notat că, în cadrul evaluării inițiale, Comisia a avut

dubii serioase cu referire la sursele mijloacelor financiare pentru un împrumut,

acordat candidatului de către tatăl său în anul 2018, în sumă de 95.000 MDL, în

special, dat fiind faptul că în anul 2017 părinții candidatului au achiziționat două

apartamente în mun. Chișinău. În cadrul evaluării reluate, candidatul a susținut

diferite surse de venit pentru împrumutul primit de 95.000 MDL decât cele indicate

în evaluarea inițială. În cadrul evaluării reluate, Comisia a recepționat informații de

la SFS cu privire la venitul părinților candidatului pentru perioada 2015 - 2020.

Venitul părinților candidatului pentru anii 2015 – 2017 declarat la SFS și venitul

nedeclarat al gospodăriei lor țărănești era suficient pentru procurarea

apartamentelor. Venitul părinților în anul 2018 a fost suficient pentru a acoperi

împrumutul în sumă de 95.000 MDL, acordat candidatului în acel an. Deși, faptul că

candidatul a schimbat narațiunea privind sursele de venit pentru achiziționarea

apartamentelor și împrumutul ce i-a fost acordat, au trezit anumite preocupări

privind credibilitatea acestuia, informațiile verificate, referitoare la venitul părinților

au înlăturat dubiile Comisiei privind sursele de venit ale părinților.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

de judecată special învederează că, aplicarea Codului administrativ și limitele ei

constituie o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia decide Curtea

Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru examinarea acțiunii

în contencios administrativ (DCC nr.163 din 01 decembrie 2022, §24, DCC nr.2 din

18 ianuarie 2022, §19).

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor (în cont. – Legea nr. 26/2022) prevede că:

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului

Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate

ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire

a acestora în funcțiile respective.”

„Comisia de evaluare are independență funcțională și autonomie decizională față de orice

persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de

fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii Moldova, de

prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Comisia

de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de

către aceasta.”

„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are

efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv.”

„Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură

reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia.

„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate

pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod

numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului

cod.”

din 10 martie 2022, legiuitorul a indicat că prezenta lege a fost adoptată în vederea

sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai

Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale acestora, precum

și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

enumerate în art. 2 alin.(1) din Legea nr.26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin.(2) din Codul administrativ, anumite aspecte pot

fi reglementate prin norme legislative speciale.

decembrie 2017 reglementează că:

„Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor constituționale

și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”

decembrie 2017 prevede că:

„În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de

norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția

situațiilor prevăzute la art.5 alin.(3) și (4).”

legi organice, însă prima este una specială. Respectiv, prioritate are Legea nr. 26 din

10 martie 2022, însă, aceasta nu exclude aplicarea Codului administrativ, în măsura

în care legea specială nu conține norme care să reglementeze un anumit aspect. Or,

excluderea integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct

de vedere al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

Codului administrativ urmează a fi aplicate în măsura în care nu contravin Legii

speciale nr. 26 din 10 martie 2022.

nr.26/2022 și prevăd următoarele:

„(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor

sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni

reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului

și al unui observator imparțial;

b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție,

actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr.82/2017;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

(3) În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care activează

sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al candidatului provoacă sau

nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea acestuia cu standardele etice și de conduită

stabilite pentru judecători și procurori.

(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani

corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică:

a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea impozitelor

la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută, precum și a veniturilor

impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și drepturilor de export;

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori a

persoanelor specificate la art.2 alin.(2), precum și cheltuielile legate de întreținerea acestor bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art. 2 alin. (2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte contracte care

pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana specificată la art.2 alin.(2) sau

persoana juridică în care aceștia au calitatea de beneficiari efectivi este parte contractantă;

f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2 alin.(2) are

statut de donatar sau de donator;

g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru justificarea

acesteia.”

deciziei Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie

motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui

candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către

instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de

motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul

respectiv.

(2) Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia

comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

(3) Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care participă la

luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină de la vot. [...]

(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat

existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art.8,

care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

(6) Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea

candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor competente potrivit legii pentru

examinarea încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru

orice alte proceduri sau procese. [...]”

evaluare, prin Avizul nr.1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§11), Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au observat că

„Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de judecători și

procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe; asigură încrederea cetățenilor

în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în integritatea acestora. Într-o societate care

respectă valorile fundamentale ale democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor

Superioare depinde foarte mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și

credibilitatea apartenenței sale.”

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate

de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a

judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind

asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a

Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021:

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a procurorilor

urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității acestora. Responsabilitatea și

integritatea sunt printre principalele elemente de asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul

justiției și de garanție a derulării unor proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi

a integrității judiciare constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul

judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al patrulea ciclu

de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii potrivit cărora în funcția de

judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri de integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018, accentuează

importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie combătută prin măsuri ferme și, în

mod prioritar, în deplină armonie cu principiile statului de drept și drepturile omului. Aceasta este

îngrijorată de faptul că multe investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea

opoziției sau prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să respecte și

să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort pentru a spori și menține

încrederea publicului în sistem.”

acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că:

„Procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către

candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în special

imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate. În opinia Comisiei de la Veneția și a Direcției

Generale, ar trebui făcută o distincție între verificarea membrilor în exercițiu și „pre-verificarea”

candidaților pentru o poziție în aceste organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe

termen determinat al mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a asigura

independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita continuitatea calității

de membru și ar interfera cu securitatea mandatului membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica

suspiciunea că intenția din spatele acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin

urmare, ar trebui privite ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează

candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Magistraturii și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un proces de

verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate corespunzător, că ating

un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește contribuția la încrederea justiției, și

posibilele efecte negative ale acesteia.”

și DGI au indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă

articolul 8 din Legea nr.26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a

candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al

Consiliului Superior al Procurorilor.

Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării candidaților, nu neapărat se

permite în vederea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor în funcție,

mizele sunt mai mari pentru ei și pentru stabilitatea ordinii juridice în general. Deși

criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ flexibile și bazate pe o evaluare globală a

integrității candidaților, a antecedentelor, a relațiilor etc., destituirea unui judecător

sau a unui procuror numit în funcție într-un mod legal trebuie să fie justificată cu

referința mai precisă la o conduită inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită

de lege.

potrivit opiniei amicus curiae a Comisiei de la Veneția, conceptul de evaluare a

integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează

garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară

solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al

integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei

simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a

evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea

inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această

avere provine din surse ilegale (a se vedea CDLAD (2022) 011, §§ 9-10).

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare este determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

Magistraturii, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

se pune în discuție dreptul reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o

evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de

autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general

acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze

(corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc). În astfel de

circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care urmează să acceadă în

organele de autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe nici un

dubiu în privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv

cele prin care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei

comisii vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a

convinge publicul larg că sunt corecte.

unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În § 120, §123, § 133, §134, §

135 din decizia de inadmisibilitate nr. 42 Curtea Constituțională a constatat

următoarele:

„Prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de evaluare la

evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea

candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de o

gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor

constatate de Comisie în fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din

urmă poate aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele particulare

ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul termenilor „reprobabile” și

„inexplicabile” din articolul 8 alin.(2) lit. a) din Lege.

Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile constituționale de asigurare a numirii,

transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători (a

se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a stabilit că în calitate de membri ai acestui

organ constituțional trebuie să fie alese persoane (judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație

profesională și integritate personală verificată de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin

urmare, Curtea Constituțională a considerat rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă

extinsă de verificare a integrității financiare a candidaților.

Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr.26, Curtea a

constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil procedurii de evaluare. Astfel,

atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie

să constate dacă există sau nu dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică

și financiară de către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod inevitabil

utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de legislator urmărește să

ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care trebuie să

cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la promovarea sau

nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în discuție existența unor dubii

serioase cu privire la respectarea de către acesta a criteriilor de integritate etică și financiară în fața

completului special al Curții Supreme de Justiție.”

deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestațiilor. Partea relevantă a

art. 14, în vigoare la momentul depunerii contestației, este următoarea:

„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen

de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii

prealabile.

(2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea

Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din 3

judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant sunt desemnați de

președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin decret al Președintelui Republicii

Moldova. [...]

(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are

efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv. [...]

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de

judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat

evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele

erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat.

(9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție este

irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe

pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică participanților în termen de 5 zile de

la data emiterii. [...]”

2024, au fost introduse modificări la articolul 14 alin. (8), după cum urmează:

„La litera b), cuvintele „și dispunerea reevaluării” se substituie cu cuvintele „și dispunerea

o singură dată a reevaluării”; alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins: „c)

constatarea promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei Comisiei

de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.”

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr.26/2022, Curtea Constituțională

a stabilit că:

„Legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate

drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de eventualele carențe

procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului procedural afectat, precum și de

circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține că neasigurarea unui drept procedural poate fi

considerată o problemă centrală a litigiului.”

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt

apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr.5 din 14 februarie 2023, §83].

drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede:

„Candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de

evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră necesare

în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în imposibilitatea de a le

prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție.

Art.6 §1 se aplică indiferent de calitatea părților, de natura legislației ce

reglementează modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială,

administrativă etc.) și de autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept

comun, organ administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, §34; Bochan

împotriva Ucrainei (nr.2) (MC), §43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se întemeieze pe

un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil, recunoscut în dreptul

intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de Convenție. Trebuie să fie

vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi atât existența însăși a

dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de exercitare. În sfârșit, rezultatul

procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru dreptul „civil” în cauză, o

legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind suficiente pentru ca art.6 §1

să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe (MC), §99; Károly Nagy

împotriva Ungariei (MC), §60; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr.5 din 14 februarie 2023 și articolul 12

alin.(4) din Legea nr.26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de evaluare

reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul dacă

reclamantului Vladislav Holban i-au fost respectate drepturile procedurale prevăzute

de lege specială.

„În contextul evaluării candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea

persoanelor apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr.133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, precum și a persoanelor menționate la art.33 alin.(4) și

(5) din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.”

nr.133/2016 definește noțiunile în sensul acestei legi. Prin prisma acestei norme:

„persoană apropiată este soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului declarării,

persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită prin sânge sau

prin adopție cu subiectului declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată,

unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată,

socru/soacră, ginere/noră);

venit este orice beneficiu financiar, indiferent de sursa de proveniență, obținut de subiectul

declarării și de membrii familiei, de concubinul/concubina acestuia atât în țară, cât și în

străinătate.”

august 2016) stipulează că:

„Subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1) declară veniturile obținute de subiectul declarării

împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina în anul fiscal precedent.”

„Subiecții prevăzuți la art. 3 alin.(1) declară activele financiare deținute de subiectul

declarării, adică numerarul în monedă națională sau în valută străină care depășește valoarea a 15

salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile financiare. Conturile

bancare, unitățile de fond în fondurile de investiții, formele echivalente de economisire și investire,

plasamentele, obligațiunile, cecurile, cambiile, certificatele de împrumut, alte documente care

încorporează drepturi patrimoniale personale ale subiectului declarării și ale membrilor familiei,

concubinului/concubinei acestuia, investițiile directe în monedă națională sau în valută străină

făcute de subiectul declarării și membrii familiei, concubinul/concubina acestuia, precum și alte

active financiare, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depășește valoarea a 15 salarii medii

pe economie.

„Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru veridicitatea

și deplinătatea informațiilor o poartă persoana care o depune.”

„Declarația se depune anual, până în data de 31 martie, indicându-se veniturile obținute de

către subiectul declarării împreună cu membrii de familie, concubinul/concubina lui în anul fiscal

precedent, de asemenea bunurile deținute și interesele personale prevăzute la art.4 alin.(1) lit.b)-

m) la data depunerii declarației.”

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, aprobat în temeiul Legii

nr.26/202, prevede că:

„La evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică, Comisia poate lua în considerare

seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată oricărui incident de

integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat o perioadă de timp suficientă fără

incidente ulterioare. La determinarea gravității, Comisia va lua în considerare toate circumstanțele,

care să cuprindă, dar fără a se limita la următoarele:

a. dacă incidentul a fost un eveniment singular;

b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa intereselor

private sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o încălcare obișnuită a regulamentului

rutier;

c. sau care nu este perceput de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de respect

față de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și regulamentelor.”

„Veniturile sau cheltuielile nedeclarate sunt relevante pentru integritatea financiară, în

măsura în care acestea nu au fost declarate veridic, dar și pentru integritatea etică, inclusiv, dar

fără a se limita la, în măsura în care se referă la venituri secundare interzise, evaziune fiscală sau

încălcarea prevederilor privind combaterea spălării banilor.”

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

Supremă de Justiție împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor (în continuare Comisia de evaluare), solicitând anularea deciziei

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 15 din 07 iunie

funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii” și dispunerea reluării

procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie.

prin intermediul poștei electronice, a depus la Consiliul Superior al Magistraturii,

dosarul de participare pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Superior

al Magistraturii. Însă, Adunarea Generală a Judecătorilor, preconizată pentru data de

3 decembrie 2021 nu a avut loc, fiind amânată pentru o perioadă nedeterminată.

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor, prin care a fost instituit un filtru suplimentar și

anume evaluarea de către Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, mecanism care la momentul depunerii dosarului nu a existat. Însă, a

remis succesiv răspunsurile și a prezentat Comisiei de evaluare documentele

solicitate.

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 7 cu privire la

candidatura lui Holban Vladislav, prin care s-a decis că „candidatul nu corespunde

criteriilor de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea

de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară”.

decizia Comisiei de evaluare nr. 7 din 21 decembrie 2022, cu privire la candidatura

lui Holban Vladislav și s-a dispus reevaluarea candidatului Holban Vladislav de

către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

evaluare a candidatului Holban Vladislav, în cadrul căreia reclamantul a primit o

notificare cu privire la faptele și dubiile serioase, din partea Comisiei, iar la 11 martie

2024, a solicitat Comisiei să înceteze evaluarea reluată. La 14 martie 2024,

candidatul Vladislav Holban a furnizat răspunsuri suplimentare la notificarea cu

privire la faptele și dubiile serioase. La 12 aprilie 2024, Comisia a solicitat informații

suplimentare de la candidat, reieșind din răspunsul său la notificarea cu privire la

faptele și dubiile serioase. La 16 aprilie 2024, candidatul Vladislav Holban a răspuns

la notificare furnizând informațiile solicitate. Candidatul nu a solicitat o audiere în

ședință publică.

Comisia de evaluare a decis că candidatul Vladislav Holban nu întrunește criteriile

de integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară, motiv

pentru care nu promovează evaluarea.

evaluare și a apreciat decizia Comisiei de evaluare nr. 15 din 7 iunie 2024 ca fiind

neîntemeiată.

constatat „(...) dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriile de

integritate etică și financiară” este una neîntemeiată, superficială, dar și emisă cu

depășirea competenței acordate de lege Comisiei.

condus la nepromovarea candidatului Vladislav Holban au constituit

necorespunderea criteriilor de integritate etică și financiară ce rezultă din „dubiile

serioase” privind:

- „Suma declarată a veniturilor soției aferente activității în bază de patentă de

întreprinzător în ultimii 5 ani”;

- „Sursele de mijloace bănești și subevaluarea investițiilor din 2021 în

deschiderea afacerii soției candidatului”;

- „Sursele mijloacelor financiare pentru un împrumut și pentru achizițiile de

apartamente de către persoane apropiate”.

ca fiind neîntemeiate, superficiale, emise cu depășirea competenței deoarece

Comisia chiar și-a arogat atribuții supra jurisdicționale, a omis să rețină

circumstanțele stabilite în decizia Curții Supreme de Justiție nr. 3-4/23 din data de 1

august 2023, a desconsiderat-o adoptând o conduită contrară principiilor bunei-

credințe, depășindu-și vădit atribuțiile, constatările acesteia având un impact direct

asupra drepturilor subsemnatului prin prisma certitudinii juridice, previzibilității și

clarității legii, prevăzute de Articolul 6 al Convenției europene a drepturilor omului

și a dreptului protejării reputației subsemnatului, astfel cum este protejat de Articolul

8 al aceleiași Convenții, prin aceasta încălcând vădit autoritatea lucrului judecat „res

judecata” și principiul securității raporturilor juridice.

discuție o decizie judecătorească definitivă emisă în favoarea sa. Or, Comisia de

evaluare a adoptat o conduită contrară principiilor bunei credințe, prin ce a încălcat

art. 24 din Codul administrativ.

jurisprudenței Curții Europene și a principiilor dezvoltate, constatările Curții

Supreme de Justiție din decizia sa din 1 august 2023 cu privire la „existența dubiilor”

în legătură cu pretinsa lipsă a integrității financiare a subsemnatului datorită

legislației care reglementează activitatea antreprenorială în baza patentei de

întreprinzător nu puteau fi revizuite sau să li se dea o interpretare nouă de către

Comisie în decizia contestată, deoarece prin aceasta s-au încălcat vădit autoritatea

lucrului judecat „res judicata” și principiul securității juridice.

b. Argumentele pârâtei

contestației lui Vladislav Holban, prin care a solicitat respingerea acțiunii. Comisia

a menționat că explicațiile reclamantului nu au fost suficiente pentru a înlătura

dubiile sale. În esență, Comisia a reiterat argumentele din decizia de evaluare. De

asemenea, a menționat că, potrivit standardelor internaționale, în cazul evaluărilor

externe extraordinare este admisibil de a aplica standardul probabilității ca nivel de

probațiune, iar simpla îndoială ar fi suficientă pentru a nu admite ca un candidat să

candideze la funcția de membru în CSM.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, reclamantul a indicat că decizia nr. 15 din 07

iunie 2024 i-a fost notificată în mod electronic la 10 august 2024. La materialele

cauzei înscrisuri care să confirme că decizia i-a fost notificată reclamantului și la ce

dată lipsesc. Astfel, în speță, reclamantul a respectat prevederile art. 14 alin. (1) din

Legea nr.26/2022, deoarece cererea de contestare a fost depusă la 14 august 2024

(f.d. 1-78).

special învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța judecătorească de

contencios administrativ ia în considerare jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei

jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivarea hotărârilor judecătorești

nu poate fi înțeleasă ca impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot.García

Ruiz v. Spania, 1999, §26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul

procedurii necesită un răspuns clar (hot.Ruiz Torija v. Spania, 1994, §30; și, pentru

comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §43), în special argumentele cu

privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului (hot.Fabris v. Franța, 2013, §72 in fine; Paun Jovanović v. Serbia,

2023, §108).

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr.26/2022

Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr.26/2022 a fost votată în lectură

finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura

de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de

examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr.26/2022.

Așa, Legea nr.26/2022 este una specială. Din motivele expuse în §§23-30 și prin

prisma art.2 alin.(2) din Codul administrativ, prioritatea normelor din Legea

nr.26/2022 nu poate genera în această cauză discuții.

2022, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea inter alia a membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la

Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul

Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,

procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr.26/2022

este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr.26/2022

au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr.26/2022 prevederile Codului administrativ sunt

aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr.26/2022. Or, excluderea

integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere

al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

obligația de respectare a proporționalității este o sarcină probatorie exclusivă a

autorității publice. La aspectul dat, Completul de judecată special reiterează că, din

motivele explicate în §23-30, §118-120, Legea nr.26/2022 are prioritate față de

Codul administrativ.

sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de

evaluare. În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații,

făcând uz de competențele sale legale (art.6 din Legea nr.26/2022) și cu respectarea

obligațiilor legale (art.7 din Legea nr.26/2022). Însă, odată cu apariția unor

neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea

de a prezenta date și informații suplimentare (art.10 alin.(7) din Legea nr.26/2022).

Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a

candidatului (art.12 alin.(4) din Legea nr.26/2022), însă neexercitarea acestui drept

(prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau

neconcludente) riscă să inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că

candidatul nu întrunește criteriile de integritate (art.13 alin.(5) din Legea

nr.26/2022). Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar

acest transfer legislativ nu numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile

candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr.1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; §68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză (ibidem, §95).

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la

Veneția (a se vedea §39). Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost

considerată arbitrară nici de către CtEDO (a se vedea hotărărârile Xhoxhaj

vs Albania, 2021, §352 și Sevdari vs Albania, 2022, §130).

c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise „unele erori

procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că

există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” (a

se vedea §§42, 43). Această prevedere a apărut în Legea nr.26/2022 după o hotărâre

a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, în care s-a menționat că este admisibil

de a nu anula deciziile Comisiei de evaluare pentru „erori de procedură

nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat ca controlul judiciar al actelor

emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele de fapt care puteau

schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale Comisiei care

afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin vs Turcia (2020). În §131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să

examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de

drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată

în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă concluzie a Comisiei.

Legii nr.26/2022 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ.

Ea poate anula decizia Comisiei de evaluare doar în cazurile menționate de Legea

nr.26/2022, iar, din motivele menționate în §118-§120, celelalte temeiuri prevăzute

de Codul administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase constatate Comisie nu există,

iar alte dubii există. Existența unui singur dubiu este suficient pentru nepromovarea

evaluării externe. După cum rezultă din art.14 alin.(8) din Legea nr.26/2022, CSJ nu

poate admite contestația dacă constată existența cel puțin a unui dubiu prevăzut la

art.8 alin.(2)-(5) al acestei legi.

reținute în Hotărârea nr.5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Vladislav Holban

în cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și

anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidatul Vladislav Holban.

d. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

nr.26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau nu

criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale candidaților, ci doar

existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la

concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile

legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de

conformitate.

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

se bazează acțiunea reclamantului este repunerea în discuție, distorsionarea și

eludarea executării hotărârii judecătorești irevocabile a Curții Supreme de Justiție

din 1 august 2023, cu autoritate de lucru judecat emisă în favoarea reclamantului.

menționează că autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii

judecătorești, avându-și rațiunea în asigurarea stabilității și securității circuitului

civil. Prin reglementarea autorității de lucru judecat se îngrădește posibilitatea

repunerii ulterioare în discuție a aspectelor soluționate de o instanță judecătorească,

pentru a se evita pronunțarea unor soluții contradictorii definitive cu privire la

aceeași cerere, consecința fiind aceea a generării incertitudinii cu privire la

raporturile juridice deja rezolvate de instanțele judecătorești.

împuternicirile instanței de judecată și anume fie respinge contestația, fie o admite

și dispune reevaluarea. Eventuala soluție de obligare a Comisiei de a adopta o

anumită decizie favorabilă contravine spiritului și esenței Legii nr.26 din 10 martie

2022.

Holban împotriva deciziei nr. 7 din 21 decembrie 2022 a Comisiei de evaluare a

reținut că circumstanțele constatate ar fi putut duce la promovarea pre-vetting-ului

și a dispus reevaluarea, ceea ce presupune reevaluarea repetată a acestor

circumstanțe raportate la noi argumente sau contraargumente susținute de probe

pertinente și admisibile, totodată în cadrul reevaluării oferind posibilitatea

candidatului de a elucida aceste circumstanțe și de a desființa dubiile Comisiei de

evaluare.

încadrează în criteriul de eroare procedurală gravă, care a afectat caracterul echitabil

al procedurii de evaluare a reclamantului și de o circumstanță care ar putea conduce

la promovarea evaluării de către Vladislav Holban, or, prin decizia din data de 1

august 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a constatat existența unor circumstanțe

de natură procesuală care ar fi putut duce la promovarea evaluării de către candidat

și s-a dispus reevaluarea candidatului Vladislav Holban de către Comisia de

evaluare.

reclamantului, dar să reevalueze circumstanțele constatate de către Curtea Supremă

de Justiție, ceea ce prin prisma art. 14, alin. (10) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022

presupune aplicarea dispozițiilor referitoare la procedura de evaluare inițială și de

acordare a aprecierii corespunzătoare.

prin decizia nr. 7 din 21 decembrie 2022, cu privire la candidatura lui Vladislav

Holban, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii,

Comisia independentă de evaluare a decis că candidatul nu corespunde criteriilor de

integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către

candidat a criteriilor de integritate etică și financiară, și, astfel, ea nu a promovat

evaluarea.

(i) Suma declarată a veniturilor soției din activitatea în baza patentei de

întreprinzător în ultimii 5 ani;

(ii) Sursele mijloacelor financiare și subevaluarea investițiilor în deschiderea

afacerii soției;

(iii) Neexplicarea surselor mijloacelor financiare pentru un împrumut și

achiziția de apartamente de către persoanele apropiate.

Comisiei de evaluare nr. 7 din 21 decembrie 2022 și s-a dispus reevaluarea

candidatului Vladislav Holban de către Comisia de evaluare.

în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr.26/2022, Comisia de

evaluare a emis decizia nr. 15 din 7 iunie 2024, prin care în temeiul art. 8 alin. (1)-

(2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din Legea nr.26/2022, a

decis că candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică întrucât

s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor

de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

(i) Suma declarată a veniturilor soției aferente activității în bază de patentă

de întreprinzător în ultimii cinci ani:

(ii) Sursele de mijloace bănești și subevaluarea investițiilor din 2021 în

deschiderea afacerii soției candidatului:

(iii) Sursele mijloacelor financiare pentru un împrumut și pentru achizițiile de

apartamente de către persoane apropiate.

evaluare, pe marginea celor trei aspecte financiare și etice descrise supra, raportate

la criteriile de evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr.26/2022, Completul de

judecată special remarcă următoarele.

vedere decizia din 1 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, precum și în contextul

unei analize mult aspectuale, cuprinzătoare și obiective, evaluând reluat candidatul

Vladislav Holban pe baza informațiilor disponibile din cadrul evaluării inițiale și a

oricăror informații obținute în timpul evaluării reluate, rezultă că dubiile Comisiei

de evaluare cu privire la sursele de mijloace bănești și subevaluarea investițiilor din

2021 în deschiderea afacerii soției candidatului; sursele mijloacelor financiare

pentru un împrumut și pentru achizițiile de apartamente de către persoane apropiate,

au fost atenuate pe baza informațiilor colectate în timpul evaluării reluate.

reclamantului Vladislav Holban, formulate în cererea de contestare, nu se constată

existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării lui în fața

Comisiei independente de evaluare, nefiind înlăturate în acest sens toate dubiile

serioase formulate de Comisie cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor

de integritate financiară și etică stabilite exhaustiv în art. 8 din Legea nr. 26/2022, în

ceea ce privește: suma declarată a veniturilor soției aferente activității în bază de

patentă de întreprinzător în ultimii cinci ani.

integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și în

vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor, dar și, în general, în sistemul justiției, conform competențelor atribuite

în baza Legii nr.26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice dacă

candidatul Vladislav Holban nu a încălcat grav regulile de etică și conduită

profesională, dacă nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile,

care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul

dreptului și al unui observator imparțial, dacă în privința acesteia nu există suspiciuni

rezonabile privind comiterea actelor de corupție, actelor conexe actelor de corupție

sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr.82/2017, precum și dacă nu a

încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor, dar și dacă averea

candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație, conform art. 8 din Legea

nr.26/2022.

și financiară doar atunci când el întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la art. 8

alin. (2) - (5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5 alin. (1) din

Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare.

și de conduită profesională al judecătorului, aprobat prin Hotărârea Adunării

Generale a Judecătorilor nr.8 din 11 septembrie 2015 (modificat prin Hotărârea

Adunării Generale a Judecătorilor nr.12 din 11 martie 2016), judecătorul va respecta

cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate, pentru a asigura

încrederea societății în instanțe. Este conștient de riscurile corupției și nu va admite

sau nu va crea aparența unui comportament corupțional în activitatea sa; nu va cere,

accepta ori primi cadouri, favoruri sau beneficii pentru îndeplinirea ori

neîndeplinirea atribuțiilor funcționale sau în virtutea funcției deținute. Judecătorul

va încheia tranzacții cu privire la proprietatea personală într-un mod care să nu

provoace îndoieli, sau să nu afecteze independența și imparțialitatea sa sau să

provoace conflicte de interese. Conform art.6 alin.(2) din același cod, judecătorul

trebuie să se abțină de la orice comportament, acțiune sau manifestare, care ar putea

prejudicia încrederea publicului în sistemul judecătoresc.

stabilesc la Principiul 3.1 că „judecătorul trebuie să se asigure că în ochii unui

observator rezonabil conduita sa este ireproșabilă”. Principiul 3.2 prevede că

„atitudinea și conduita unui judecător trebuie să reafirme încrederea publicului în

integritatea corpului judiciar. Justiția nu doar trebuie făcută, trebuie să se și vadă că

s-a făcut justiție.”

nr.133/2016, în redacția inițială a Legii, care este în vigoare de la 01 august 2016,

cu excepția prevederilor art.7, care vor intra în vigoare începând cu 01 ianuarie 2018,

scopul acestei Legi este instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a

îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate,

precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor.

profesioniste, competente, eficiente și prietenoase sunt: independența,

imparțialitatea și integritatea, care de fapt sunt principii ce se regăsesc în Codul de

etică și de conduită profesională al judecătorului.

procurorii trebuie să fie persoane cu o integritate deosebită și cu aptitudini

profesionale și organizaționale adecvate. Principalii actori din administrarea justiției

trebuie să mențină întotdeauna onoarea și demnitatea profesiei lor și trebuie să se

comporte în orice situație într-o manieră demnă pentru funcția lor.

profesioniștii implicați în procesul judiciar, este esențială pentru administrarea

adecvată a justiției (Avizul nr.12(2009) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor

Europeni (CCJE) comun cu Avizul nr.4(2009) al Consiliului Consultativ al

Procurorilor Europeni (CCPE) intitulat „Judecătorii și procurorii într-o societate

democratică, adoptat în comun cu Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni,

§§10, 39).

valoroasă evidențiere a rolului crucial pe care judecătorii îl au în menținerea

încrederii publice și în susținerea statului de drept într-o societate democratică.

CtEDO a subliniat că într-o situație de economie tenebră generală în țară, deși este

de înțeles în anumite privințe, nu poate fi scutit un procuror cu experiență sau un alt

funcționar judiciar de a-și desfășura activitățile private cu cel mai mare respect

pentru legalitate și într-un mod care să fie dincolo de orice reproș public; aceștia

trebuie să respecte un standard etic mai înalt (cauza Nikëhasani vs Albania,

nr.58997/18, 13 decembrie 2022, §124).

mai înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în autoritatea judecătorească, să se comporte onest și decent, iar prin

exemplul personal să ofere temei de a se considera drept o persoană pretabilă

comiterii unor acte de corupție sau abuzuri.

comporte întotdeauna, și nu numai în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod

onorabil și demn de funcția sa, fiind un exemplu de conduită pentru restul societății.

conduită și un comportament adecvat profesiei de judecător, atât în exercitarea

funcției, cât și în afara ei, prin prisma standardului intern al demnității profesiei,

precum și prin raportare la standardul extern, al încrederii publice în actul de justiție.

25 mai 2017, care la art.10 alin.(1) lit. c) stipulează că climatul de integritate

instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri: respectarea regimului

juridic al declarării averii și intereselor personale. Iar, din alineatul (3) al aceluiași

articol rezultă că nerealizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) duce la compromiterea

climatului de integritate instituțională și a integrității în sectorul public.

precitate impun în obligația judecătorilor de demonstra societății o integritate

absolută a comportamentului lor, care cuprinde inter alia și obligația respectării

regimului juridic al declarării averii, prin includerea în declarații a unor date veridice

și corecte.

atât în exercitarea atribuțiilor lor, cât și în afara lor, permițând astfel societății să aibă

încredere în justiție. Judecătorii trebuie să fie întotdeauna integri, să fie conștienți de

riscurile corupției și să nu admită aparența unui comportament corupțional în

activitatea sa.

7 iunie 2024 (suma declarată a veniturilor soției aferente activității în bază de

patentă de întreprinzător în ultimii cinci ani), Completul de judecată special

accentuează că, materialele administrate de către Comisia de evaluare în cadrul

evaluării reluate demonstrează, în afara oricărui dubiu, că în declarațiile sale anuale

pentru perioada 2017-2021, candidatul a declarat un venit total de 882 000 de lei

realizat de soția sa în baza patentei de întreprinzător pentru confecționarea și

comercializarea articolelor de artizanat popular.

479,48 de lei din suma totală de 882 000 de lei pe care a declarat-o drept veniturile

soției sale pentru anii 2017-2021, iar pentru restul sumei candidatul nu a putut

furniza documente confirmative, explicând că activitatea soției sale este în baza

patentei de întreprinzător, care nu necesită păstrarea evidenței fiscale, iar vânzările

bunurilor confecționate de soția sa s-au făcut și în numerar.

Comisiei de evaluare, dar nici Curții Supreme de Justiție argumente și explicații

verosimile cu referire la exactitatea informațiilor referitoare la veniturile soției

menționate în declarațiile sale anuale pentru perioada 2017-2021. De altfel,

explicația candidatului a evoluat de la faptul că el și soția sa calculau împreună

veniturile soției pe baza notițelor ei, la faptul că soția candidatului îi spunea pur și

simplu candidatului care era venitul ei, iar acesta raporta exact ceea ce ea i-a spus.

evaluare, precum că neconsecvențele și schimbarea versiunii evenimentelor au

subminat credibilitatea candidatului, mai ales în legătură cu o sumă semnificativă

din veniturile candidatului pentru mai mulți ani, după ce candidatul nu a putut să

prezinte documente care să susțină prima sa explicație. Or, Comisia a declarat că are

dubii serioase cu privire la declarațiile candidatului privind veniturile soției sale, nu

din cauza lipsei de înregistrări ale veniturilor pe baza patentei de întreprinzător ale

soției sale, ci pe baza incapacității sale de a prezenta evidența și informațiile pe care

a pretins că le-a folosit pentru a-și completa declarațiile. În plus, puținele însemnări

prezentate de candidat nu ofereau informațiile așa cum le-a descris și, în timpul

evaluării reluate, candidatul nu a prezentat nici un fel de însemnări noi sau

suplimentare – el s-a oferit să furnizeze carnetele în original din care au fost făcute

copiile notițelor deja furnizate Comisiei. Totodată, în opinia Comisiei de evaluare,

verificarea ANI, așa cum este reflectată în procesul-verbal nr. 985/19 din 2

decembrie 2022, nu a putut fi interpretată ca o concluzie conform căreia nu au existat

probleme în declarația candidatului privind veniturile soției sale pentru anul 2021,

și cu siguranță nu pentru perioadele 2017-2020, care nu au fost luate în considerare

de către ANI.

desființat dubiile Comisiei de evaluare, ba mai mult ca atât, prin comportamentul

său, explicațiile incomprehensibile și inconsecvente, candidatul a fortificat dubiile

Comisiei, transformându-le în dubii serioase. Or, prin prisma art.5 alin.(4) din Legea

nr.133/2016, responsabilitatea pentru veridicitatea și deplinătatea informațiilor

incluse în declarația averii și intereselor personale o poartă declarantul, adică

persoana care depune declarația. Respectiv, candidatul este responsabil de

informațiile incluse în declarațiile sale anuale.

dezacordul reclamantului cu constatările Comisiei de evaluare precum că a fost dată

apreciere integrității subsemnatului, ceea ce afectează în mod direct posibilitatea

continuării activității în funcția de judecător, dar și depășește cadrul legal pentru care

a fost constituită comisia dată, decizia contestată fiind un impediment direct de a

accede în alte funcții, accederea în alte profesii juridice, care presupun aprecierea

integrității ca element obligatoriu. Or, Comisia este ținută să constate dacă există sau

nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de integritate

și nu existența sau lipsa unei atare conformități.

Holban să explice cum a calculat sumele respective, candidatul a relatat că, de obicei,

soția sa ține anual notițe (olografe) ale activității sale în baza patentei de

întreprinzător pentru anul care urmează să fie declarat și pe baza acestor notițe ambii

calculează suma totală la sfârșitul anului pentru a fi declarată. Candidatul a mai

explicat că acest tip de activitate nu le oferă posibilitatea de a avea un aparat de casă

pe care candidatul a dorit să-l procure și a insistat asupra acestui fapt, însă legea nu

permite acest lucru pentru activitatea în baza patentei de întreprinzător. La fel, ca

răspuns la solicitarea Comisiei de evaluare după audieri de a prezenta notițele

conform cărora candidatul a declarat venitul obținut din activitatea pe baza patentei

de întreprinzător al soției sale în ultimii cinci ani, candidatul a prezentat 9 documente

și mai multe copii cu înscrisuri olografe aparent pentru vânzarea diferitor obiecte,

unele însoțite de date, nume, iar altele de prețuri. Candidatul a mai precizat că

„situația creată este un impas legislativ în care, în lipsa unei obligații legale de a ține

evidența fiscală a activității în baza patentei de întreprinzător, fiind sub prezumția

de legalitate a veniturilor obținute, trebuie să facem dovada cu mijloace care nu sunt

cerute de lege”. La 1 august 2023 Curtea Supremă de Justiție a emis decizia prin

care a admis contestația lui Vladislav Holban, a anulat decizia Comisiei de evaluare

nr. 7 din 21 decembrie 2022 și a dispus reevaluarea candidatului Vladislav Holban

de către Comisia de evaluare.

Comisia a solicitat informații de la ANI cu privire la extinderea verificării declarației

anuale a candidatului pentru anul 2021, reflectate în procesul-verbal nr. 985/19 din

2 decembrie 2022. La fel, candidatului i-au fost solicitate informații sau documente

suplimentare pe care acesta le-a utilizat la întocmirea declarației sale anuale către

ANI, care ar confirma sumele declarate în fiecare an la ANI. Candidatul a prezentat

o declarație a soției sale, în care acesta indica despre faptul că a declarat soțului toate

veniturile rezultate din activitatea sa pe baza patentei de întreprinzător, pentru care

acesta să îndeplinească declarațiile anuale către ANI în modul stabilit de lege.

întemeiate concluziile Comisiei de evaluare în timpul evaluării reluate, precum că

are dubii serioase cu privire la declarațiile lui Holban Vladislav referitoare la

veniturile soției sale, nu din cauza lipsei de înregistrări ale veniturilor în baza

patentei de întreprinzător ale soției sale, ci pe baza incapacității sale de a prezenta

evidența și informațiile pe care pretinde că le-a utilizat pentru a completa declarațiile

sale.

concluzionează că din argumentele reclamantului, prezentate în fața instanței de

judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării sale în fața Comisiei de evaluare, nefiind înlăturate dubiile serioase

formulate de Comisia de evaluare (art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022) cu privire

la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate financiară conform art. 8 alin.

(4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și criteriul de integritate etică conform art. 8 alin.(2) lit. c)

din Legea nr.26/2022 cu referire la declararea averii și a intereselor personale, și în

special a veniturilor soției sale obținute din activitatea sa pe baza patentei de

întreprinzător, pentru care acesta să îndeplinească, în modul prevăzut de lege

declarațiile anuale către ANI, care nu au fost atenuate de către candidat.

candidatului Vladislav Holban criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr. 15 din 07 iunie 2024 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

Completul de judecată special consideră că Vladislav Holban nu a înlăturat dubiile

Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa în privința exactității informațiilor

referitoare la veniturile soției declarate de candidat în declarațiile sale anuale pentru

perioada 2017-2021.

de pre-vetting al candidaților la funcția de membrul în Consiliul Superior al

Magistraturii, care este stipulat în preambulul Legii nr.26/2022, este sporirea

integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și

sporirea încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

selectarea, promovarea și sancționarea disciplinară a colegilor lor, precum și în

administrarea beneficiilor acordate, este imperativ ca membrii înșiși să fi demonstrat

cel mai înalt nivel de integritate financiară și etică, astfel încât să se poată aștepta ca,

în poziția lor de lideri, să promoveze standarde înalte atât pentru ei înșiși, cât și

pentru ceilalți.

obligația să respecte cele mai înalte standarde etice, aceștia trebuie să demonstreze

societății că sunt integri, să adopte un comportament ce nu provoacă îndoieli și să

nu admită aparența unor posibile dubii de integritate. Or, integritatea semnifică

însușirea de a fi integru, de a fi cinstit, de a da dovadă de probitate. Integritatea este

absolută și nu are diferite grade de gravitate.

comportamentul judecătorilor, procurorilor, membrilor Consiliilor Superioare ale

Magistraturii și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora, ca fiind

conform cu etica și comandamentele morale recunoscute de societate ca fiind cele

mai înalte standarde pentru o persoană ce deține o funcție publică esențială pentru

societate, precum și modul în care o persoană înțelege să se manifeste în societate.

Prin urmare, judecătorii, procurorii, membrii Consiliilor Superioare ale Magistraturii

și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora trebuie să își

îndeplinească obligațiile cu integritate, în interesul justiției și societății, ceea ce

implică obligații atât în viața profesională, cât și personală.

apreciază ca fiind lipsită de suport poziția reclamantului precum că, în cadrul

procesului de evaluare reluată, Comisia de evaluare nu a respectat principiul res

judicata și a încălcat prevederile art.120 din Constituția Republicii Moldova,

deoarece nu a ținut cont de constatările Curții Supreme de Justiție reținute în decizia

din 01 august 2023.

ca fiind manipulative, or, în cadrul evaluării reluate a candidatului Vladislav Holban,

Comisia de evaluare a administrat probe noi în baza cărora și-a format opinia și care

nu au fost cercetate în cadrul primului proces judiciar, respectiv, cărora Curtea

Supremă de Justiție nu le-a dat apreciere în decizia din 1 august 2023. Mai mult ca

atât, în cadrul evaluării reluate, Comisia a renunțat la dubiile constatate anterior în

privința unor probleme de integritate a lui Vladislav Holban.

examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, Completul de

judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre

următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de

contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă

constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele

erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare,

și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat.

evaluare era obligată în urma deciziei din 1 august 2023 să adopte o hotărâre

favorabilă de promovare, această alegație nu are o acoperire legală. Legea nr.

26/2022, care e una specială, foarte clar evidențiază împuternicirile instanței de

judecată: fie respinge contestația, fie o admite și dispune o reevaluare. Eventuala

soluție de obligare a Comisiei de a adopta o decizie favorabilă contravine spiritului

Legii nr. 26/2022. Or, după cum a statuat Comisia independentă de evaluare

„caracterul obligatoriu netăgăduit al argumentelor și concluziilor conținute în

Decizia CSJ, nu obligă însă Comisia să emită, în cadrul reevaluării, o decizie de

promovare a reclamantului, odată ce cumulul de fapte (circumstanțe) rezultat din

probele noi, acumulate în cadrul reevaluării, este diferit si, în mod natural, mai

avansat, decât cel inițial, din cadrul evaluării inițiale. Este esențial însă ca Comisia

să argumenteze soluția aleasă, cu referire precisă la faptele examinate și concluziile

rezultate, fapt care s-a făcut în mod plenar în decizie”.

suplimentar de către Comisia de evaluare la etapa evaluării reluate a candidatului

Vladislav Holban, răstoarnă concluziile Curții Supreme de Justiție reținute în decizia

din 1 august 2023. Ba mai mult ca atât, aceste probe administrate suplimentar

confirmă dubiile Comisiei de evaluare cu privire la respectarea de către candidatul

Vladislav Holban a criteriilor de integritate etică și financiară, și fortifică concluzia

că acesta nu corespunde acestor criterii, conform art. 8 alin. (1) - (2) lit. c), alin.(4)

lit. a), b) și alin. (5) lit. b) și art.13 alin. (5) din Legea nr.26/2022.

din speță, atât în cadrul procedurii de evaluare reluată, cât și în cadrul procedurii

judiciare, inclusiv în cererea de contestare, reclamantul Vladislav Holban nu a

înlăturat dubiile apărute în privința problemelor cu privire la respectarea criteriilor

de integritate etică și financiară, manifestată prin incapacitatea reclamantului de a

prezenta evidența și informațiile pe care pretinde că le-a utilizat pentru a completa

declarațiile sale.

în raport cu alți candidați care au fost evaluați pozitiv în situații similare, Completul

de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție constată că aceasta nu a fost

probată. Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații comparabile și care ar fi

identice sau aproape identice situației reclamantului, pentru a fi supuse analizei dacă

într-adevăr așa s-a procedat. Astfel, se deduce că sunt absolut neîntemeiate alegațiile

reclamantului, precum că Comisia și-ar fi exercitat discreția sa în mod diferit.

în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 15 din 7 iunie 2024 cu privire

la evaluarea reluată a lui Vladislav Holban, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii.

prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat, iar în cadrul procedurii de evaluare și

evaluare reluată nu au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de

evaluare, care să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că

cererea de contestare depusă de Vladislav Holban este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă.

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge contestația depusă de Vladislav Holban împotriva deciziei nr. 15 din

7 iunie 2024 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni