3-24/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului

La data de 22 mai 2019 reclamantul Vladislav Holban a fost numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

La 2 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, a depus la Consiliul Superior al Magistraturii, dosarul de participare pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Ulterior, a fost adoptată Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, prin care a fost instituit un filtru suplimentar și anume evaluarea de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, mecanism care la momentul depunerii dosarului nu a existat.

Prin decizia Comisiei de evaluare nr. 7 din 21 decembrie 2022 s-a decis nepromovarea candidaturii lui Vladislav Holban, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, din motiv că nu întrunește criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară și, prin urmare, acesta nu promovează evaluarea.

Prin decizia din 1 august 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis contestația lui Vladislav Holban, s-a anulat decizia Comisiei de evaluare nr. 7 din 21 decembrie 2022 și s-a dispus reevaluarea candidatului Vladislav Holban de către Comisia de evaluare.

Ca urmare a evaluării reluate a candidatului Vladislav Holban, desfășurată în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr.26/2022, Comisia de evaluare a emis decizia nr. 15 din 7 iunie 2024, prin care în temeiul art. 8 alin. (1)- (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din Legea nr.26/2022, a decis că candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

La 14 august 2024, Vladislav Holban a contestat la Curtea Supremă de Justiție decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr.15 din 7 iunie 2024.

Conform art. 14 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, contestația ține de competența Curții Supreme de Justiție și este examinată de un complet de judecată special compus din 3 judecători. Cauza a fost distribuită pentru examinare completului compus din judecătorii Ion Malanciuc (raportor/președinte), Oxana Parfeni și Diana Stănilă.

La 28 august 2024, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a depus referință, prin care nu a recunoscut pretențiile lui Vladislav Holban și a solicitat respingerea acestora.

Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședință la 12 septembrie 2024 și 16 septembrie 2024. Reclamantul a fost reprezentat în fața Curții Supreme de Justiție de către avocatul Victor Munteanu. Comisia de evaluare a fost reprezentată de către avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei.

La 16 septembrie 2024, a fost finalizată examinarea cauzei în fond, iar decizia urma a fi plasata pe pagina web a CSJ, conform art. 14 alin.(9) din Legea nr.26/2022.

La 31 octombrie 2024, reclamantul Holban Vladislav, reprezentat de avocatul Victor Munteanu a depus cerere privind reluarea examinării cauzei în fond și de modificare a cerinței din contestație. Prin încheierea din 23 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție s-a respins cererea reclamantului cu privire la reluarea examinării cauzei în fond și modificarea cerinței din contestație. ÎN FAPT a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

În vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai organelor specializate ale acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr.26, cu modificările ulterioare. Conform acestei legi, toți candidații inter alia la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii sunt supuși evaluării externe, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective. Este evaluată integritatea etică și financiară a acestora. Evaluarea începe cu solicitarea ca candidatul să depună Comisiei declarația de avere și interese personale și a declarației cu privire la lista persoanelor apropiate lui, de transmitere voluntară a răspunsurilor la chestionarul privind integritatea etică.

Evaluarea candidatului Vladislav Holban a început la 8 iulie 2022. Însă, la 5 iulie 2022, candidatul a depus voluntar chestionarul privind integritatea etică, iar la 15 iulie 2022 a depus declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani, conform art.9 alin. (2) din Legea nr.26/2022, care include lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public. În timpul evaluării inițiale, Comisia a colectat informații din multiple surse, a trimis candidatului întrebări, inclusiv a răspuns la întrebările post-audiere din partea Comisiei.

La 8 septembrie 2023, Comisia a inițiat reluarea procedurii de evaluare a candidatului Vladislav Holban, în cadrul căreia candidatul a răspuns la trei întrebări scrise adresate de către Comisie, inclusiv șapte întrebări și două solicitări de documente suplimentare. Candidatul a furnizat documente suplimentare. Comisia a colectat informații suplimentare din diverse surse, după caz, pentru a aborda aspectele avute în vedere în cadrul evaluării reluate.

La 4 martie 2024, Comisia de evaluare a comunicat candidatului Vladislav Holban notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase. La 11 martie 2024, candidatul Vladislav Holban a răspuns la notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase, solicitând Comisiei să înceteze evaluarea repetată. La 14 martie 2024, candidatul Vladislav Holban a furnizat răspunsuri suplimentare la notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase. La 12 aprilie 2024, Comisia a solicitat informații suplimentare de la candidat, reieșind din răspunsul său la notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase. La 16 aprilie 2024, candidatul Vladislav Holban a răspuns la notificare furnizând informațiile solicitate. Candidatul nu a solicitat o audiere în ședință publică.

La 7 iunie 2024, ca urmare a evaluării reluate a candidatului Vladislav Holban, desfășurată în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr.26/2022, în temeiul art. 8 alin. (1) - (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare a emis decizia nr. 15, prin care a decis că candidatul Vladislav Holban nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

Potrivit deciziei, Comisia de evaluare a constatat: i. Suma declarată a veniturilor soției aferente activității în bază de patentă de întreprinzător în ultimii cinci ani: a. În perioada anilor 2017 – 2021, candidatul Vladislav Holban a indicat în declarațiile sale anuale depuse la ANI un venit total al soției sale de 882 000 MDL, obținut de soția acestuia din activitatea în baza patentei de întreprinzător pentru producerea și vânzarea de articole de artizanat popular. Comisia i-a solicitat candidatului să explice sursele acestui venit și să prezinte documente de confirmare referitoare la această sumă. În răspunsurile sale către Comisie, în cadrul procesului de evaluare, candidatul Vladislav Holban a declarat: „Sursele veniturilor date sunt în rezultatul producerii și vânzării bunurilor create, dat fiind faptul că activitatea economică este desfășurată în bază de patentă, pentru ce la vânzarea bunurilor nu se eliberează bonuri fiscale, nu am posibilitatea să prezint acte de confirmare pentru întreaga sumă, însă o parte din bunurile produse au fost comercializate la persoane juridice care au achitat prin transferuri bancare la contul de card deținut de soția mea în acest scop”. Candidatul Vladislav Holban a mai explicat că multe plăți sunt făcute în numerar fără trasabilitate, aceasta fiind natura activității pe bază de patentă. În total, candidatul a prezentat documente confirmative cu privire la suma de 153 479,48 MDL din suma totală de 882 000 MDL, declarată drept venit al soției pentru anii 2017-2021, după cum este prezentat în tabelul de mai jos: Suma care nu Anul Suma confirmată % din suma totală care nu Venitul este confirmată declară- de documentele este confirmată de declarat de documentele rii prezentate de documentele prezentate de MDL prezentate de candidat, MDL candidat candidat, MDL 157.000 157.000 2017 0 100% 170.000 168.450 2018 1.550 99% 2019 210.000 10.605 199.395 94,95% 2020 115.000 47.601 67.399 58,60% 2021 230.000 93.723,48 136.276.52 59,25% Total 882.000 153.479,48 728.520,52 82,59% Comisia de evaluare a subliniat că, candidatul Vladislav Holban în explicațiile oferite la calcularea sumelor respective, a relatat că, de obicei, soția sa ține anual notițe (olografe) ale activității sale în baza patentei de întreprinzător pentru anul care urmează să fie declarat și pe baza acestor notițe ambii calculează suma totală la sfârșitul anului pentru a fi declarată. Candidatul a mai explicat că acest tip de activitate nu le oferă posibilitatea de a avea un aparat de casă pe care candidatul a dorit să-l procure și a insistat asupra acestui fapt, însă legea nu permite acest lucru pentru activitatea în baza patentei de întreprinzător. La fel, ca răspuns la solicitarea Comisiei de evaluare după audieri de a prezenta notițele conform cărora candidatul a declarat venitul obținut din activitatea pe baza patentei de întreprinzător al soției sale în ultimii cinci ani, candidatul a prezentat 9 documente și mai multe copii cu înscrisuri olografe aparent pentru vânzarea diferitor obiecte, unele însoțite de date, nume, iar altele de prețuri. Candidatul a mai precizat că „situația creată este un impas legislativ în care, în lipsa unei obligații legale de a ține evidența fiscală a activității în baza patentei de întreprinzător, fiind sub prezumția de legalitate a veniturilor obținute, trebuie să facem dovada cu mijloace care nu sunt cerute de lege”. La 1 august 2023 Curtea Supremă de Justiție a emis decizia prin care a admis contestația lui Vladislav Holban, a anulat decizia Comisiei de evaluare nr. 7 din 21 decembrie 2022 și a dispus reevaluarea candidatului Vladislav Holban de către Comisia de evaluare. Pe parcursul evaluării reluate, Comisia a solicitat informații de la ANI cu privire la extinderea verificării declarației anuale a candidatului pentru anul 2021, reflectate în procesul-verbal nr. 985/19 din 2 decembrie 2022. La fel, candidatului i-au fost solicitate informații sau documente suplimentare pe care acesta le-a utilizat la întocmirea declarației sale anuale către ANI, care ar confirma sumele declarate în fiecare an la ANI. Candidatul a prezentat o declarație a soției sale, în care acesta indica despre faptul că a declarat soțului toate veniturile rezultate din activitatea sa pe baza patentei de întreprinzător, pentru care acesta să îndeplinească declarațiile anuale către ANI în modul stabilit de lege. Comisia de evaluare a conchis că au fost îngrijorătoare schimbările din explicațiile cu privire la modul în care au fost calculate veniturile soției candidatului în scopul declarării acestora în declarațiile sale anuale. Or, după cum s-a menționat, în timpul evaluării inițiale, el a explicat că soția sa face notițe și pe baza acestor notițe, ei calculează suma totală la sfârșitul anului pentru a o declara, dar puținele însemnări furnizate de candidat, nu puteau fi legate de un anumit interval de timp, nu includeau în mod constant prețurile articolelor indicate și unele nu erau lizibile. Candidatul nu a prezentat însemnări consecvente nici măcar pentru una din perioadele de declarare. Subsecvent, Comisia de evaluare a atras atenția că, explicația candidatului a evoluat de la faptul că el și soția sa calculau împreună veniturile soției pe baza notițelor ei, la faptul că soția candidatului îi spunea pur și simplu candidatului care era venitul ei, iar acesta raporta exact ceea ce ea i-a spus. Comisia a reținut că schimbarea versiunii evenimentelor a avut loc după ce candidatul nu a putut să prezinte documente care să susțină prima sa explicație. În plus, puținele însemnări prezentate de candidat nu ofereau informațiile așa cum le-a descris și, în timpul evaluării reluate, candidatul nu a prezentat nici un fel de însemnări noi sau suplimentare – el s-a oferit să furnizeze carnetele în original din care au fost făcute copiile notițelor deja furnizate Comisiei. Explicația evolutivă a subminat credibilitatea candidatului, mai ales în legătură cu o sumă semnificativă din veniturile candidatului pe o serie de ani. În contextul unei evaluări a integrității Comisia nu a putut trece cu vederea neconsecvențele și problemele de credibilitate. Totodată, pentru Comisie, verificarea ANI, așa cum este reflectată în procesul-verbal nr. 985/19 din 02 decembrie 2022, nu poate fi interpretată ca o concluzie conform căreia nu au existat probleme în declarația candidatului privind veniturile soției sale pentru anul 2021, și cu siguranță nu pentru perioadele 2017-2020, care nu au fost luate în considerare de către ANI. În opinia Comisiei de evaluare, exactitatea informațiilor referitoare la veniturile soției declarate de candidatul Vladislav Holban în declarațiile sale anuale pentru perioada 2017-2021 au constituit dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate financiară conform art. 8 alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și criteriul de integritate etică conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 26/2022. ii.Sursele de mijloace bănești și subevaluarea investițiilor din 2021 în deschiderea afacerii soției candidatului: a. Ținând cont de decizia din 1 august 2023 a Completului de judecată special al Curții Supreme de Justiție, în urma evaluării reluate, Comisia a desfășurat evaluarea candidatului, pe baza informațiilor disponibile în cadrul evaluării inițiale și a oricăror informații obținute în cadrul evaluării reluate. Comisia de evaluare a reținut că, în cadrul evaluării reluate, soția candidatului a primit un tabel care includea cheltuielile de investiții totalizând 180.000 MDL din conturile bancare ale S.R.L. „OLGRUP PRIM” și i-a fost solicitat să confirme informațiile. Soția candidatului a răspuns, contestând clasificarea unor cheltuieli ca investiții, cum ar fi chiria, securitatea, achiziții de materie primă (GO & Create - cofetărie), dar oferind propria listă de cheltuieli de investiții totalizând 181.701 MDL. În răspuns la întrebarea Comisiei cu privire la sursa celor 100.000 MDL folosiți în plus față de împrumuturile de 60.000 MDL și contribuția de 20.000 MDL, adusă de către candidat pentru a acoperi investițiile de 180.000 MDL, soția candidatului a indicat că veniturile din afacere au fost folosite pentru a acoperi toate investițiile și cheltuielile pentru cafenea după epuizarea împrumuturilor. Soția candidatului a prezentat înregistrări bancare pentru Cafenea din 2021, care reflectau depunerea în 2021 a celor două împrumuturi în total de 60.000 MDL și un sold de 10.503 MDL în cont la 31 decembrie 2021. Rapoartele financiare pentru Cafenea reflectă achiziții în scop de investiții totalizând 58.637 MDL în 2021 și 141.075 MDL în 2022, un total de 199.712 MDL. Conform acestor rapoarte, Cafeneaua s-a deschis pe 29 decembrie 2021, cu doar 58.637 MDL cheltuiți pentru mobilier, echipamente, decorațiuni și toate cele necesare, iar Cafeneaua a avut un venit de doar 1.000 MDL în 2021. Conform declarațiilor soției candidatului, venitul brut al Cafenelei în 2022 a fost de 2.155.922 MDL, cu cheltuieli de 1.070.867 MDL și un profit net de 1.085.055 MDL. Informațiile prezentate despre cheltuielile Cafenelei în 2021 și 2022 și informațiile despre veniturile obținute în 2022 pentru a acoperi investițiile în Cafenea au atenuat dubiile serioase ale Comisiei cu privire la sursa mijloacelor bănești pentru investițiile în Cafenea în valoare de peste 80.000 MDL și problema subevaluării investiției candidatului și soției sale în 2021 în Cafenea. În opinia Comisiei de evaluare, afirmația că venitul zilnic al unei cafenele noi a crescut de aproape douăzeci de ori în primul său an de funcționare în timpul epidemiei COVID-19 ridică dubii. Potrivit soției candidatului, cafeneaua a realizat un profit de zece ori mai mare decât investiția inițială într-un an. În acel prim an de activitate, raportul dintre profit și cheltuieli a fost de 49%. Deși aceste cifre ridică întrebări, Comisia a reținut că acestea sunt conforme cu declarațiile depuse la SFS. În plus, evaluarea inițială a candidatului a fost efectuată pentru perioada 2007 - 2021, iar evaluarea reluată este, de asemenea, limitată la perioada respectivă. Comisia de evaluare a conchis că, având în vedere circumstanțele de mai sus în ceea ce privește evaluarea reluată a candidatului, Comisia nu are dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică conform art. 8 alin. (4) lit. a) și criteriul de integritate financiară conform art. 8 alin. (5) lit. b) și c) din Legea nr. 26/2022 cu referire la sursele mijloacelor bănești și posibila subevaluare a investiției din 2021 a candidatului și soției sale în Cafenea, deoarece documentele prezentate de candidat și soția sa au atenuat preocupările Comisiei cu privire la această problemă. iii. Sursele mijloacelor financiare pentru un împrumut și pentru achizițiile de apartamente de către persoane apropiate: Comisia de evaluare a notat că, în cadrul evaluării inițiale, Comisia a avut dubii serioase cu referire la sursele mijloacelor financiare pentru un împrumut, acordat candidatului de către tatăl său în anul 2018, în sumă de 95.000 MDL, în special, dat fiind faptul că în anul 2017 părinții candidatului au achiziționat două apartamente în mun. Chișinău. În cadrul evaluării reluate, candidatul a susținut diferite surse de venit pentru împrumutul primit de 95.000 MDL decât cele indicate în evaluarea inițială. În cadrul evaluării reluate, Comisia a recepționat informații de la SFS cu privire la venitul părinților candidatului pentru perioada 2015 - 2020. Venitul părinților candidatului pentru anii 2015 – 2017 declarat la SFS și venitul nedeclarat al gospodăriei lor țărănești era suficient pentru procurarea apartamentelor. Venitul părinților în anul 2018 a fost suficient pentru a acoperi împrumutul în sumă de 95.000 MDL, acordat candidatului în acel an. Deși, faptul că candidatul a schimbat narațiunea privind sursele de venit pentru achiziționarea apartamentelor și împrumutul ce i-a fost acordat, au trezit anumite preocupări privind credibilitatea acestuia, informațiile verificate, referitoare la venitul părinților au înlăturat dubiile Comisiei privind sursele de venit ale părinților.

Art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în cont. – Legea nr. 26/2022) prevede că: „Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.”

Art. 4 alin.(1) și (2) din Legea nr.26/2022 stipulează că: „Comisia de evaluare are independență funcțională și autonomie decizională față de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea membrilor acesteia. În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.”

Art. 14 alin. (6) din Legea nr.26/2022 statuează că: „Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.”

Art. 1 alin.(1) din Codul administrativ prevede că: „Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia.

Art. 2 alin.(2) din Codul administrativ prevede că: „Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

Astfel, completul de judecată special relevă că, în preambulul Legii nr. 26 din 10 martie 2022, legiuitorul a indicat că prezenta lege a fost adoptată în vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

Prin urmare, evaluarea candidaților pentru funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2 alin.(1) din Legea nr.26/2022 este prin natura sa un domeniu specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ uniformă, totuși, conform art. 2 alin.(2) din Codul administrativ, anumite aspecte pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

Art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 reglementează că: „Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”

Art. 7 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 prevede că: „În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art.5 alin.(3) și (4).”

Astfel, atât Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cât și Codul administrativ sunt legi organice, însă prima este una specială. Respectiv, prioritate are Legea nr. 26 din 10 martie 2022, însă, aceasta nu exclude aplicarea Codului administrativ, în măsura în care legea specială nu conține norme care să reglementeze un anumit aspect. Or, excluderea integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

În acest context completul de judecată special menționează că, prevederile Codului administrativ urmează a fi aplicate în măsura în care nu contravin Legii speciale nr. 26 din 10 martie 2022.

Criteriile de evaluare sunt prevăzute de art. 8 alin. (2) - (5) din Legea nr.26/2022 și prevăd următoarele: „(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă: a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial; b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr.82/2017; c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor. (3) În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care activează sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al candidatului provoacă sau nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea acestuia cu standardele etice și de conduită stabilite pentru judecători și procurori. (4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă: a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație; b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate. (5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică: a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută, precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și drepturilor de export; b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale; c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori a persoanelor specificate la art.2 alin.(2), precum și cheltuielile legate de întreținerea acestor bunuri; d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art. 2 alin. (2); e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana specificată la art.2 alin.(2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de beneficiari efectivi este parte contractantă; f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2 alin.(2) are statut de donatar sau de donator; g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru justificarea acesteia.”

Articolul 13 din Legea nr.26/2022 reglementează modul de adoptare a deciziei Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea: „(1) În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv. (2) Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării. (3) Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care participă la luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină de la vot. [...] (5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată. (6) Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese. [...]”

Cu referire la marja de apreciere (dreptul discreționar) al Comisiei de evaluare, prin Avizul nr.1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§11), Comisia de la Veneția și Direcția Generală au observat că „Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de judecători și procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe; asigură încrederea cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în integritatea acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde foarte mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și credibilitatea apartenenței sale.”

Comisia de la Veneția și Direcția Generală și-au exprimat anterior opinia, în alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

Potrivit Obiectivului 1.2. din Direcția strategică I „Consolidarea integrității și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021: „Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele elemente de asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării unor proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității judiciare constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept. În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri de integritate. Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018, accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a corupției. Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem.”

În §34 din Avizul nr. 24 (2021) privind Evoluția Consiliilor Justiției și rolul acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că: „Procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în special imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate. În opinia Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale, ar trebui făcută o distincție între verificarea membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților pentru o poziție în aceste organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe termen determinat al mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a asigura independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita continuitatea calității de membru și ar interfera cu securitatea mandatului membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția din spatele acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Magistraturii și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un proces de verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate corespunzător, că ating un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește contribuția la încrederea justiției, și posibilele efecte negative ale acesteia.”

De asemenea, în pct. 50 din Avizul din 14 martie 2023, Comisia de la Veneția și DGI au indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă articolul 8 din Legea nr.26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării candidaților, nu neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru stabilitatea ordinii juridice în general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ flexibile și bazate pe o evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor, a relațiilor etc., destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-un mod legal trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită de lege.

Cu referire la aspectul inversării sarcinii probațiunii la verificarea averii, potrivit opiniei amicus curiae a Comisiei de la Veneția, conceptul de evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această avere provine din surse ilegale (a se vedea CDLAD (2022) 011, §§ 9-10).

În Avizul său, Comisia de la Veneția și Direcția Generală au mai notat că Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

Completul special al Curții Supreme de Justiție reține că, deși marja de apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare este determinată atât de interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al Magistraturii, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

Completul special al Curții Supreme de Justiție învederează că, în speță, nu se pune în discuție dreptul reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze (corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc). În astfel de circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care urmează să acceadă în organele de autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei comisii vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge publicul larg că sunt corecte.

La 06 aprilie 2023, Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În § 120, §123, § 133, §134, § 135 din decizia de inadmisibilitate nr. 42 Curtea Constituțională a constatat următoarele: „Prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de evaluare la evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul termenilor „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin.(2) lit. a) din Lege. Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile constituționale de asigurare a numirii, transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a stabilit că în calitate de membri ai acestui organ constituțional trebuie să fie alese persoane (judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație profesională și integritate personală verificată de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea Constituțională a considerat rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă extinsă de verificare a integrității financiare a candidaților. Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr.26, Curtea a constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară de către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege. Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor evaluării. De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții Supreme de Justiție.”

Articolul 14 din Legea nr.26/2022 reglementează modul de contestare a deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestațiilor. Partea relevantă a art. 14, în vigoare la momentul depunerii contestației, este următoarea: „(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile. (2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin decret al Președintelui Republicii Moldova. [...] (6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv. [...] (8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat. (9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică participanților în termen de 5 zile de la data emiterii. [...]”

Prin Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 239 din 13 septembrie 2024, au fost introduse modificări la articolul 14 alin. (8), după cum urmează: „La litera b), cuvintele „și dispunerea reevaluării” se substituie cu cuvintele „și dispunerea o singură dată a reevaluării”; alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins: „c) constatarea promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.”

În §81 din Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023 privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr.26/2022, Curtea Constituțională a stabilit că: „Legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de eventualele carențe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului procedural afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține că neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o problemă centrală a litigiului.”

Verificând dacă dispozițiile contestate îi permit Completului de judecată special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr.5 din 14 februarie 2023, §83].

Curtea a observat că articolul 12 alin.(4) din Legea nr.26/2022 stabilește drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede: „Candidatul are următoarele drepturi: a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale; b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de evaluare; c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere; d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior; e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”

Completul de judecată special reține că noțiunea „drepturi și obligații cu caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție. Art.6 §1 se aplică indiferent de calitatea părților, de natura legislației ce reglementează modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială, administrativă etc.) și de autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept comun, organ administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, §34; Bochan împotriva Ucrainei (nr.2) (MC), §43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

Aplicabilitatea art.6 §1 în materie civilă depinde, în primul rând, de existența unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se întemeieze pe un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil, recunoscut în dreptul intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de Convenție. Trebuie să fie vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi atât existența însăși a dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de exercitare. În sfârșit, rezultatul procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru dreptul „civil” în cauză, o legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind suficiente pentru ca art.6 §1 să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe (MC), §99; Károly Nagy împotriva Ungariei (MC), §60; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

Prin urmare, Completul de judecată special conchide că prin prisma art.6 §1 CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr.5 din 14 februarie 2023 și articolul 12 alin.(4) din Legea nr.26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de evaluare reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul dacă reclamantului Vladislav Holban i-au fost respectate drepturile procedurale prevăzute de lege specială.

Art. 2 alin. (2) din Legea nr.26/2022 stipulează că: „În contextul evaluării candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea persoanelor apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, precum și a persoanelor menționate la art.33 alin.(4) și (5) din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.”

Art. 2 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr.133/2016 definește noțiunile în sensul acestei legi. Prin prisma acestei norme: „persoană apropiată este soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră); venit este orice beneficiu financiar, indiferent de sursa de proveniență, obținut de subiectul declarării și de membrii familiei, de concubinul/concubina acestuia atât în țară, cât și în străinătate.”

Art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr.133/2016 (în redacția în vigoare de la 1 august 2016) stipulează că: „Subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1) declară veniturile obținute de subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina în anul fiscal precedent.”

Art. 4 alin. (1) lit. d) Legea nr.133/2016 prevede că: „Subiecții prevăzuți la art. 3 alin.(1) declară activele financiare deținute de subiectul declarării, adică numerarul în monedă națională sau în valută străină care depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile financiare. Conturile bancare, unitățile de fond în fondurile de investiții, formele echivalente de economisire și investire, plasamentele, obligațiunile, cecurile, cambiile, certificatele de împrumut, alte documente care încorporează drepturi patrimoniale personale ale subiectului declarării și ale membrilor familiei, concubinului/concubinei acestuia, investițiile directe în monedă națională sau în valută străină făcute de subiectul declarării și membrii familiei, concubinul/concubina acestuia, precum și alte active financiare, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie.

Art. 5 alin. (4) din Legea nr.133/2016 prevede că: „Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru veridicitatea și deplinătatea informațiilor o poartă persoana care o depune.”

Art. 6 alin.(1) din Legea nr.133/2016 statuează că: „Declarația se depune anual, până în data de 31 martie, indicându-se veniturile obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie, concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de asemenea bunurile deținute și interesele personale prevăzute la art.4 alin.(1) lit.b)- m) la data depunerii declarației.”

Art. 2 alin. (2) din Regulamentul de evaluare al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, aprobat în temeiul Legii nr.26/202, prevede că: „La evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică, Comisia poate lua în considerare seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată oricărui incident de integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat o perioadă de timp suficientă fără incidente ulterioare. La determinarea gravității, Comisia va lua în considerare toate circumstanțele, care să cuprindă, dar fără a se limita la următoarele: a. dacă incidentul a fost un eveniment singular; b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa intereselor private sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o încălcare obișnuită a regulamentului rutier; c. sau care nu este perceput de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de respect față de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și regulamentelor.”

Art. 3 alin. (1) din Regulamentul de evaluare al Comisiei stipulează că: „Veniturile sau cheltuielile nedeclarate sunt relevante pentru integritatea financiară, în măsura în care acestea nu au fost declarate veridic, dar și pentru integritatea etică, inclusiv, dar fără a se limita la, în măsura în care se referă la venituri secundare interzise, evaziune fiscală sau încălcarea prevederilor privind combaterea spălării banilor.”

La 14 august 2024, Vladislav Holban a depus cerere de contestare la Curtea Supremă de Justiție împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare Comisia de evaluare), solicitând anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 15 din 07 iunie 2024. iunie 2024 „cu privire la evaluarea reluată a lui Vladislav Holban, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii” și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie.

În motivarea acțiunii, Vladislav Holban a invocat că, la 2 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, a depus la Consiliul Superior al Magistraturii, dosarul de participare pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Însă, Adunarea Generală a Judecătorilor, preconizată pentru data de 3 decembrie 2021 nu a avut loc, fiind amânată pentru o perioadă nedeterminată.

Ulterior, a fost adoptată Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, prin care a fost instituit un filtru suplimentar și anume evaluarea de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, mecanism care la momentul depunerii dosarului nu a existat. Însă, a remis succesiv răspunsurile și a prezentat Comisiei de evaluare documentele solicitate.

În rezultatul evaluării sale, la 21 decembrie 2022, a fost adoptată decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 7 cu privire la candidatura lui Holban Vladislav, prin care s-a decis că „candidatul nu corespunde criteriilor de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară”.

Însă, prin decizia din 1 august 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a anulat decizia Comisiei de evaluare nr. 7 din 21 decembrie 2022, cu privire la candidatura lui Holban Vladislav și s-a dispus reevaluarea candidatului Holban Vladislav de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

În consecință, la 8 septembrie 2023, Comisia a inițiat reluarea procedurii de evaluare a candidatului Holban Vladislav, în cadrul căreia reclamantul a primit o notificare cu privire la faptele și dubiile serioase, din partea Comisiei, iar la 11 martie 2024, a solicitat Comisiei să înceteze evaluarea reluată. La 14 martie 2024, candidatul Vladislav Holban a furnizat răspunsuri suplimentare la notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase. La 12 aprilie 2024, Comisia a solicitat informații suplimentare de la candidat, reieșind din răspunsul său la notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase. La 16 aprilie 2024, candidatul Vladislav Holban a răspuns la notificare furnizând informațiile solicitate. Candidatul nu a solicitat o audiere în ședință publică.

Prin decizia nr. 15 din 07 iunie 2024, notificată prin e-mail la 10 august 2024, Comisia de evaluare a decis că candidatul Vladislav Holban nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară, motiv pentru care nu promovează evaluarea.

Reclamantul a menționat că nu este de acord cu constatările Comisiei de evaluare și a apreciat decizia Comisiei de evaluare nr. 15 din 7 iunie 2024 ca fiind neîntemeiată.

În opinia reclamantului, concluzia Comisiei de evaluare precum că a constatat „(...) dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară” este una neîntemeiată, superficială, dar și emisă cu depășirea competenței acordate de lege Comisiei.

Conform deciziei nr. 15 din 7 iunie 2024, argumentele Comisiei care au condus la nepromovarea candidatului Vladislav Holban au constituit necorespunderea criteriilor de integritate etică și financiară ce rezultă din „dubiile serioase” privind: - „Suma declarată a veniturilor soției aferente activității în bază de patentă de întreprinzător în ultimii 5 ani”; - „Sursele de mijloace bănești și subevaluarea investițiilor din 2021 în deschiderea afacerii soției candidatului”; - „Sursele mijloacelor financiare pentru un împrumut și pentru achizițiile de apartamente de către persoane apropiate”.

Reclamantul a considerat constatările și concluziile Comisiei de evaluare ca fiind neîntemeiate, superficiale, emise cu depășirea competenței deoarece Comisia chiar și-a arogat atribuții supra jurisdicționale, a omis să rețină circumstanțele stabilite în decizia Curții Supreme de Justiție nr. 3-4/23 din data de 1 august 2023, a desconsiderat-o adoptând o conduită contrară principiilor bunei- credințe, depășindu-și vădit atribuțiile, constatările acesteia având un impact direct asupra drepturilor subsemnatului prin prisma certitudinii juridice, previzibilității și clarității legii, prevăzute de Articolul 6 al Convenției europene a drepturilor omului și a dreptului protejării reputației subsemnatului, astfel cum este protejat de Articolul 8 al aceleiași Convenții, prin aceasta încălcând vădit autoritatea lucrului judecat „res judecata” și principiul securității raporturilor juridice.

În special, reclamantul a invocat încălcarea dreptului de a nu fi repusă în discuție o decizie judecătorească definitivă emisă în favoarea sa. Or, Comisia de evaluare a adoptat o conduită contrară principiilor bunei credințe, prin ce a încălcat art. 24 din Codul administrativ.

În această ordine de idei, reclamantul a conchis că privite prin prisma jurisprudenței Curții Europene și a principiilor dezvoltate, constatările Curții Supreme de Justiție din decizia sa din 1 august 2023 cu privire la „existența dubiilor” în legătură cu pretinsa lipsă a integrității financiare a subsemnatului datorită legislației care reglementează activitatea antreprenorială în baza patentei de întreprinzător nu puteau fi revizuite sau să li se dea o interpretare nouă de către Comisie în decizia contestată, deoarece prin aceasta s-au încălcat vădit autoritatea lucrului judecat „res judicata” și principiul securității juridice. b. Argumentele pârâtei

La 28 august 2024, Comisia de evaluare a depus referință pe marginea contestației lui Vladislav Holban, prin care a solicitat respingerea acțiunii. Comisia a menționat că explicațiile reclamantului nu au fost suficiente pentru a înlătura dubiile sale. În esență, Comisia a reiterat argumentele din decizia de evaluare. De asemenea, a menționat că, potrivit standardelor internaționale, în cazul evaluărilor externe extraordinare este admisibil de a aplica standardul probabilității ca nivel de probațiune, iar simpla îndoială ar fi suficientă pentru a nu admite ca un candidat să candideze la funcția de membru în CSM.

Până a trece la examinarea argumentelor concrete, Completul de judecată special învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța judecătorească de contencios administrativ ia în considerare jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivarea hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă ca impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot.García Ruiz v. Spania, 1999, §26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul procedurii necesită un răspuns clar (hot.Ruiz Torija v. Spania, 1994, §30; și, pentru comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §43), în special argumentele cu privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (hot.Fabris v. Franța, 2013, §72 in fine; Paun Jovanović v. Serbia, 2023, §108). a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr.26/2022

Completul de judecată special învederează că, atât Legea nr.26/2022, cât și Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr.26/2022 a fost votată în lectură finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr.26/2022. Așa, Legea nr.26/2022 este una specială. Din motivele expuse în §§23-30 și prin prisma art.2 alin.(2) din Codul administrativ, prioritatea normelor din Legea nr.26/2022 nu poate genera în această cauză discuții.

Evaluarea externă este reglementată de o lege adoptată de Parlament în anul 2022, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată pentru a asigura integritatea inter alia a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

Procedura de efectuare a evaluării externe prevăzută de Legea nr.26/2022 este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie, procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr.26/2022 este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr.26/2022 au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor nereglementate de Legea nr.26/2022 prevederile Codului administrativ sunt aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr.26/2022. Or, excluderea integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu domeniile/subdomeniile dreptului administrativ. b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

Reclamantul susține că, potrivit Codului administrativ (art. 93 alin.(2)), obligația de respectare a proporționalității este o sarcină probatorie exclusivă a autorității publice. La aspectul dat, Completul de judecată special reiterează că, din motivele explicate în §23-30, §118-120, Legea nr.26/2022 are prioritate față de Codul administrativ.

Completul de judecată special notează că, în spiritul Legii nr.26/2022, sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de evaluare. În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de competențele sale legale (art.6 din Legea nr.26/2022) și cu respectarea obligațiilor legale (art.7 din Legea nr.26/2022). Însă, odată cu apariția unor neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații suplimentare (art.10 alin.(7) din Legea nr.26/2022). Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului (art.12 alin.(4) din Legea nr.26/2022), însă neexercitarea acestui drept (prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau neconcludente) riscă să inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește criteriile de integritate (art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022). Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile candidatului.

Comisia de evaluare a notat că, rațiunea trecerii sarcinii probațiunii către candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții (Opinia Comisiei de la Veneția nr.1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; §68). Procesul de redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru exercitarea funcției în cauză (ibidem, §95).

Curtea Constituțională a constatat deja că o asemenea inversare a sarcinii probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la Veneția (a se vedea §39). Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost considerată arbitrară nici de către CtEDO (a se vedea hotărărârile Xhoxhaj vs Albania, 2021, §352 și Sevdari vs Albania, 2022, §130). c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

Art.14 alin.(8) din Legea nr.26/2022 prevede că CSJ poate admite contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise „unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” (a se vedea §§42, 43). Această prevedere a apărut în Legea nr.26/2022 după o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, în care s-a menționat că este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei de evaluare pentru „erori de procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat ca controlul judiciar al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele de fapt care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale Comisiei care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

În hotărârea menționată în paragraful precedent, Curtea Constituțională a făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin vs Turcia (2020). În §131 al hotărârii respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă concluzie a Comisiei.

Prin urmare, competența CSJ la examinarea contestațiilor depuse conform Legii nr.26/2022 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ. Ea poate anula decizia Comisiei de evaluare doar în cazurile menționate de Legea nr.26/2022, iar, din motivele menționate în §118-§120, celelalte temeiuri prevăzute de Codul administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

CSJ poate ajunge la o concluzie diferită de cea a Comisiei. Prin urmare, CSJ poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase constatate Comisie nu există, iar alte dubii există. Existența unui singur dubiu este suficient pentru nepromovarea evaluării externe. După cum rezultă din art.14 alin.(8) din Legea nr.26/2022, CSJ nu poate admite contestația dacă constată existența cel puțin a unui dubiu prevăzut la art.8 alin.(2)-(5) al acestei legi.

Reieșind din aceasta, precum și din dezideratele Curții Constituționale reținute în Hotărârea nr.5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Vladislav Holban în cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidatul Vladislav Holban. d. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

Completul de judecată special notează că, potrivit spiritului Legii nr.26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau nu criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale candidaților, ci doar existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate.

În cazul în care, Comisia de evaluare constată existența unor dubii serioase privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară, aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

În continuare, Completul de judecată special observă că un argument pe care se bazează acțiunea reclamantului este repunerea în discuție, distorsionarea și eludarea executării hotărârii judecătorești irevocabile a Curții Supreme de Justiție din 1 august 2023, cu autoritate de lucru judecat emisă în favoarea reclamantului.

La acest aspect completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție menționează că autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii judecătorești, avându-și rațiunea în asigurarea stabilității și securității circuitului civil. Prin reglementarea autorității de lucru judecat se îngrădește posibilitatea repunerii ulterioare în discuție a aspectelor soluționate de o instanță judecătorească, pentru a se evita pronunțarea unor soluții contradictorii definitive cu privire la aceeași cerere, consecința fiind aceea a generării incertitudinii cu privire la raporturile juridice deja rezolvate de instanțele judecătorești.

Legea nr.26 din 10 martie 2022 este una specială, care foarte clar evidențiază împuternicirile instanței de judecată și anume fie respinge contestația, fie o admite și dispune reevaluarea. Eventuala soluție de obligare a Comisiei de a adopta o anumită decizie favorabilă contravine spiritului și esenței Legii nr.26 din 10 martie 2022.

La caz, Curtea Supremă de Justiție la examinarea contestației lui Vladislav Holban împotriva deciziei nr. 7 din 21 decembrie 2022 a Comisiei de evaluare a reținut că circumstanțele constatate ar fi putut duce la promovarea pre-vetting-ului și a dispus reevaluarea, ceea ce presupune reevaluarea repetată a acestor circumstanțe raportate la noi argumente sau contraargumente susținute de probe pertinente și admisibile, totodată în cadrul reevaluării oferind posibilitatea candidatului de a elucida aceste circumstanțe și de a desființa dubiile Comisiei de evaluare.

Completul de judecată special consideră acest argument irelevant, care nu se încadrează în criteriul de eroare procedurală gravă, care a afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare a reclamantului și de o circumstanță care ar putea conduce la promovarea evaluării de către Vladislav Holban, or, prin decizia din data de 1 august 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a constatat existența unor circumstanțe de natură procesuală care ar fi putut duce la promovarea evaluării de către candidat și s-a dispus reevaluarea candidatului Vladislav Holban de către Comisia de evaluare.

Prin urmare, nu s-a obligat Comisia de evaluare să emită o decizie favorabilă reclamantului, dar să reevalueze circumstanțele constatate de către Curtea Supremă de Justiție, ceea ce prin prisma art. 14, alin. (10) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 presupune aplicarea dispozițiilor referitoare la procedura de evaluare inițială și de acordare a aprecierii corespunzătoare.

Făcând o retrospectivă a speței, Completul de judecată special reiterează că, prin decizia nr. 7 din 21 decembrie 2022, cu privire la candidatura lui Vladislav Holban, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia independentă de evaluare a decis că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară, și, astfel, ea nu a promovat evaluarea.

Comisia de evaluare a constatat trei neconformități, și anume: (i) Suma declarată a veniturilor soției din activitatea în baza patentei de întreprinzător în ultimii 5 ani; (ii) Sursele mijloacelor financiare și subevaluarea investițiilor în deschiderea afacerii soției; (iii) Neexplicarea surselor mijloacelor financiare pentru un împrumut și achiziția de apartamente de către persoanele apropiate.

Prin decizia din 1 august 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a anulat decizia Comisiei de evaluare nr. 7 din 21 decembrie 2022 și s-a dispus reevaluarea candidatului Vladislav Holban de către Comisia de evaluare.

Ca urmare a evaluării reluate a candidatului Vladislav Holban, desfășurată în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr.26/2022, Comisia de evaluare a emis decizia nr. 15 din 7 iunie 2024, prin care în temeiul art. 8 alin. (1)- (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din Legea nr.26/2022, a decis că candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

Comisia de evaluare a constatat trei neconformități: (i) Suma declarată a veniturilor soției aferente activității în bază de patentă de întreprinzător în ultimii cinci ani: (ii) Sursele de mijloace bănești și subevaluarea investițiilor din 2021 în deschiderea afacerii soției candidatului: (iii) Sursele mijloacelor financiare pentru un împrumut și pentru achizițiile de apartamente de către persoane apropiate.

Efectuând control judiciar al constatărilor și concluziilor Comisiei de evaluare, pe marginea celor trei aspecte financiare și etice descrise supra, raportate la criteriile de evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr.26/2022, Completul de judecată special remarcă următoarele.

Ține de menționat că, potrivit deciziei nr. 15 din 07 iunie 2024, având în vedere decizia din 1 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, precum și în contextul unei analize mult aspectuale, cuprinzătoare și obiective, evaluând reluat candidatul Vladislav Holban pe baza informațiilor disponibile din cadrul evaluării inițiale și a oricăror informații obținute în timpul evaluării reluate, rezultă că dubiile Comisiei de evaluare cu privire la sursele de mijloace bănești și subevaluarea investițiilor din 2021 în deschiderea afacerii soției candidatului; sursele mijloacelor financiare pentru un împrumut și pentru achizițiile de apartamente de către persoane apropiate, au fost atenuate pe baza informațiilor colectate în timpul evaluării reluate.

Totodată, Completul de judecată special concluzionează că, din argumentele reclamantului Vladislav Holban, formulate în cererea de contestare, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării lui în fața Comisiei independente de evaluare, nefiind înlăturate în acest sens toate dubiile serioase formulate de Comisie cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate financiară și etică stabilite exhaustiv în art. 8 din Legea nr. 26/2022, în ceea ce privește: suma declarată a veniturilor soției aferente activității în bază de patentă de întreprinzător în ultimii cinci ani.

În acest sens, Completul de judecată special reiterează că, în vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor, dar și, în general, în sistemul justiției, conform competențelor atribuite în baza Legii nr.26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice dacă candidatul Vladislav Holban nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională, dacă nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial, dacă în privința acesteia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr.82/2017, precum și dacă nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor, dar și dacă averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație, conform art. 8 din Legea nr.26/2022.

În înțelesul Legii nr.26/2022, candidatul satisface criteriul de integritate etică și financiară doar atunci când el întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la art. 8 alin. (2) - (5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5 alin. (1) din Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare.

Ține de menționat și faptul că, în sensul art.5 alin.(1) și (5) din Codul de etică și de conduită profesională al judecătorului, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor nr.8 din 11 septembrie 2015 (modificat prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor nr.12 din 11 martie 2016), judecătorul va respecta cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății în instanțe. Este conștient de riscurile corupției și nu va admite sau nu va crea aparența unui comportament corupțional în activitatea sa; nu va cere, accepta ori primi cadouri, favoruri sau beneficii pentru îndeplinirea ori neîndeplinirea atribuțiilor funcționale sau în virtutea funcției deținute. Judecătorul va încheia tranzacții cu privire la proprietatea personală într-un mod care să nu provoace îndoieli, sau să nu afecteze independența și imparțialitatea sa sau să provoace conflicte de interese. Conform art.6 alin.(2) din același cod, judecătorul trebuie să se abțină de la orice comportament, acțiune sau manifestare, care ar putea prejudicia încrederea publicului în sistemul judecătoresc.

Totodată, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară (2002) stabilesc la Principiul 3.1 că „judecătorul trebuie să se asigure că în ochii unui observator rezonabil conduita sa este ireproșabilă”. Principiul 3.2 prevede că „atitudinea și conduita unui judecător trebuie să reafirme încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Justiția nu doar trebuie făcută, trebuie să se și vadă că s-a făcut justiție.”

La capitolul dat este relevant și faptul că, în sensul art.1 alin.(2) din Legea nr.133/2016, în redacția inițială a Legii, care este în vigoare de la 01 august 2016, cu excepția prevederilor art.7, care vor intra în vigoare începând cu 01 ianuarie 2018, scopul acestei Legi este instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor.

Completul de judecată special învederează că, pilonii unei justiții profesioniste, competente, eficiente și prietenoase sunt: independența, imparțialitatea și integritatea, care de fapt sunt principii ce se regăsesc în Codul de etică și de conduită profesională al judecătorului.

Deopotrivă, Completul de judecată special notează că, judecătorii și procurorii trebuie să fie persoane cu o integritate deosebită și cu aptitudini profesionale și organizaționale adecvate. Principalii actori din administrarea justiției trebuie să mențină întotdeauna onoarea și demnitatea profesiei lor și trebuie să se comporte în orice situație într-o manieră demnă pentru funcția lor.

Împărtășirea unor principii juridice și valori etice comune de către toți profesioniștii implicați în procesul judiciar, este esențială pentru administrarea adecvată a justiției (Avizul nr.12(2009) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) comun cu Avizul nr.4(2009) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) intitulat „Judecătorii și procurorii într-o societate democratică, adoptat în comun cu Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, §§10, 39).

Conform CtEDO, conduita etică a funcționarilor publici reprezintă o valoroasă evidențiere a rolului crucial pe care judecătorii îl au în menținerea încrederii publice și în susținerea statului de drept într-o societate democratică. CtEDO a subliniat că într-o situație de economie tenebră generală în țară, deși este de înțeles în anumite privințe, nu poate fi scutit un procuror cu experiență sau un alt funcționar judiciar de a-și desfășura activitățile private cu cel mai mare respect pentru legalitate și într-un mod care să fie dincolo de orice reproș public; aceștia trebuie să respecte un standard etic mai înalt (cauza Nikëhasani vs Albania, nr.58997/18, 13 decembrie 2022, §124).

Potrivit principiului integrității, judecătorul inter alia trebuie să respecte cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea societății în autoritatea judecătorească, să se comporte onest și decent, iar prin exemplul personal să ofere temei de a se considera drept o persoană pretabilă comiterii unor acte de corupție sau abuzuri.

Din conținutul acestui principiul rezultă că, judecătorul trebuie să se comporte întotdeauna, și nu numai în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod onorabil și demn de funcția sa, fiind un exemplu de conduită pentru restul societății.

Integritatea trebuie văzută ca o valoare fundamentală care presupune o conduită și un comportament adecvat profesiei de judecător, atât în exercitarea funcției, cât și în afara ei, prin prisma standardului intern al demnității profesiei, precum și prin raportare la standardul extern, al încrederii publice în actul de justiție.

Standardele de integritate emană și din prevederile Legii integrității nr.82 din 25 mai 2017, care la art.10 alin.(1) lit. c) stipulează că climatul de integritate instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri: respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale. Iar, din alineatul (3) al aceluiași articol rezultă că nerealizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) duce la compromiterea climatului de integritate instituțională și a integrității în sectorul public.

Completul de judecată deduce că, normele internaționale și naționale precitate impun în obligația judecătorilor de demonstra societății o integritate absolută a comportamentului lor, care cuprinde inter alia și obligația respectării regimului juridic al declarării averii, prin includerea în declarații a unor date veridice și corecte.

Judecătorii trebuie să respecte cele mai înalte standarde etice și profesionale, atât în exercitarea atribuțiilor lor, cât și în afara lor, permițând astfel societății să aibă încredere în justiție. Judecătorii trebuie să fie întotdeauna integri, să fie conștienți de riscurile corupției și să nu admită aparența unui comportament corupțional în activitatea sa.

Cât privește constatările de la Capitolul III Problema 1 din decizia nr. 15 din 7 iunie 2024 (suma declarată a veniturilor soției aferente activității în bază de patentă de întreprinzător în ultimii cinci ani), Completul de judecată special accentuează că, materialele administrate de către Comisia de evaluare în cadrul evaluării reluate demonstrează, în afara oricărui dubiu, că în declarațiile sale anuale pentru perioada 2017-2021, candidatul a declarat un venit total de 882 000 de lei realizat de soția sa în baza patentei de întreprinzător pentru confecționarea și comercializarea articolelor de artizanat popular.

Candidatul a prezentat documente confirmative doar pentru suma de 153 479,48 de lei din suma totală de 882 000 de lei pe care a declarat-o drept veniturile soției sale pentru anii 2017-2021, iar pentru restul sumei candidatul nu a putut furniza documente confirmative, explicând că activitatea soției sale este în baza patentei de întreprinzător, care nu necesită păstrarea evidenței fiscale, iar vânzările bunurilor confecționate de soția sa s-au făcut și în numerar.

Completul de judecată special vădește că, Vladislav Holban nu a oferit nici Comisiei de evaluare, dar nici Curții Supreme de Justiție argumente și explicații verosimile cu referire la exactitatea informațiilor referitoare la veniturile soției menționate în declarațiile sale anuale pentru perioada 2017-2021. De altfel, explicația candidatului a evoluat de la faptul că el și soția sa calculau împreună veniturile soției pe baza notițelor ei, la faptul că soția candidatului îi spunea pur și simplu candidatului care era venitul ei, iar acesta raporta exact ceea ce ea i-a spus.

Instanța de judecată califică ca fiind temeinice concluziile Comisiei de evaluare, precum că neconsecvențele și schimbarea versiunii evenimentelor au subminat credibilitatea candidatului, mai ales în legătură cu o sumă semnificativă din veniturile candidatului pentru mai mulți ani, după ce candidatul nu a putut să prezinte documente care să susțină prima sa explicație. Or, Comisia a declarat că are dubii serioase cu privire la declarațiile candidatului privind veniturile soției sale, nu din cauza lipsei de înregistrări ale veniturilor pe baza patentei de întreprinzător ale soției sale, ci pe baza incapacității sale de a prezenta evidența și informațiile pe care a pretins că le-a folosit pentru a-și completa declarațiile. În plus, puținele însemnări prezentate de candidat nu ofereau informațiile așa cum le-a descris și, în timpul evaluării reluate, candidatul nu a prezentat nici un fel de însemnări noi sau suplimentare – el s-a oferit să furnizeze carnetele în original din care au fost făcute copiile notițelor deja furnizate Comisiei. Totodată, în opinia Comisiei de evaluare, verificarea ANI, așa cum este reflectată în procesul-verbal nr. 985/19 din 2 decembrie 2022, nu a putut fi interpretată ca o concluzie conform căreia nu au existat probleme în declarația candidatului privind veniturile soției sale pentru anul 2021, și cu siguranță nu pentru perioadele 2017-2020, care nu au fost luate în considerare de către ANI.

În opinia Completului de judecată special, candidatul Vladislav Holban nu a desființat dubiile Comisiei de evaluare, ba mai mult ca atât, prin comportamentul său, explicațiile incomprehensibile și inconsecvente, candidatul a fortificat dubiile Comisiei, transformându-le în dubii serioase. Or, prin prisma art.5 alin.(4) din Legea nr.133/2016, responsabilitatea pentru veridicitatea și deplinătatea informațiilor incluse în declarația averii și intereselor personale o poartă declarantul, adică persoana care depune declarația. Respectiv, candidatul este responsabil de informațiile incluse în declarațiile sale anuale.

Continuând șirul logic, instanța de judecată nu poate reține ca întemeiat dezacordul reclamantului cu constatările Comisiei de evaluare precum că a fost dată apreciere integrității subsemnatului, ceea ce afectează în mod direct posibilitatea continuării activității în funcția de judecător, dar și depășește cadrul legal pentru care a fost constituită comisia dată, decizia contestată fiind un impediment direct de a accede în alte funcții, accederea în alte profesii juridice, care presupun aprecierea integrității ca element obligatoriu. Or, Comisia este ținută să constate dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de integritate și nu existența sau lipsa unei atare conformități.

Probatoriul atestă că, după ce Comisia de evaluare i-a solicitat lui Vladislav Holban să explice cum a calculat sumele respective, candidatul a relatat că, de obicei, soția sa ține anual notițe (olografe) ale activității sale în baza patentei de întreprinzător pentru anul care urmează să fie declarat și pe baza acestor notițe ambii calculează suma totală la sfârșitul anului pentru a fi declarată. Candidatul a mai explicat că acest tip de activitate nu le oferă posibilitatea de a avea un aparat de casă pe care candidatul a dorit să-l procure și a insistat asupra acestui fapt, însă legea nu permite acest lucru pentru activitatea în baza patentei de întreprinzător. La fel, ca răspuns la solicitarea Comisiei de evaluare după audieri de a prezenta notițele conform cărora candidatul a declarat venitul obținut din activitatea pe baza patentei de întreprinzător al soției sale în ultimii cinci ani, candidatul a prezentat 9 documente și mai multe copii cu înscrisuri olografe aparent pentru vânzarea diferitor obiecte, unele însoțite de date, nume, iar altele de prețuri. Candidatul a mai precizat că „situația creată este un impas legislativ în care, în lipsa unei obligații legale de a ține evidența fiscală a activității în baza patentei de întreprinzător, fiind sub prezumția de legalitate a veniturilor obținute, trebuie să facem dovada cu mijloace care nu sunt cerute de lege”. La 1 august 2023 Curtea Supremă de Justiție a emis decizia prin care a admis contestația lui Vladislav Holban, a anulat decizia Comisiei de evaluare nr. 7 din 21 decembrie 2022 și a dispus reevaluarea candidatului Vladislav Holban de către Comisia de evaluare.

Completul de judecată special constată că, pe parcursul evaluării reluate, Comisia a solicitat informații de la ANI cu privire la extinderea verificării declarației anuale a candidatului pentru anul 2021, reflectate în procesul-verbal nr. 985/19 din 2 decembrie 2022. La fel, candidatului i-au fost solicitate informații sau documente suplimentare pe care acesta le-a utilizat la întocmirea declarației sale anuale către ANI, care ar confirma sumele declarate în fiecare an la ANI. Candidatul a prezentat o declarație a soției sale, în care acesta indica despre faptul că a declarat soțului toate veniturile rezultate din activitatea sa pe baza patentei de întreprinzător, pentru care acesta să îndeplinească declarațiile anuale către ANI în modul stabilit de lege.

În această consecvență, Completul de judecată special conchide că sunt întemeiate concluziile Comisiei de evaluare în timpul evaluării reluate, precum că are dubii serioase cu privire la declarațiile lui Holban Vladislav referitoare la veniturile soției sale, nu din cauza lipsei de înregistrări ale veniturilor în baza patentei de întreprinzător ale soției sale, ci pe baza incapacității sale de a prezenta evidența și informațiile pe care pretinde că le-a utilizat pentru a completa declarațiile sale.

Generalizând ipotezele descrise supra, Completul de judecată special concluzionează că din argumentele reclamantului, prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de evaluare (art.13 alin.(5) din Legea nr.26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate financiară conform art. 8 alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și criteriul de integritate etică conform art. 8 alin.(2) lit. c) din Legea nr.26/2022 cu referire la declararea averii și a intereselor personale, și în special a veniturilor soției sale obținute din activitatea sa pe baza patentei de întreprinzător, pentru care acesta să îndeplinească, în modul prevăzut de lege declarațiile anuale către ANI, care nu au fost atenuate de către candidat.

Verificând sub aspectul concluziilor referitoare la corespunderea candidatului Vladislav Holban criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr. 15 din 07 iunie 2024 și a argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare, Completul de judecată special consideră că Vladislav Holban nu a înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa în privința exactității informațiilor referitoare la veniturile soției declarate de candidat în declarațiile sale anuale pentru perioada 2017-2021.

În concluzie, Completul de judecată special reiterează că scopul exercițiului de pre-vetting al candidaților la funcția de membrul în Consiliul Superior al Magistraturii, care este stipulat în preambulul Legii nr.26/2022, este sporirea integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și sporirea încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

Având în vedere rolul decisiv al membrilor organelor de autoadministrare în selectarea, promovarea și sancționarea disciplinară a colegilor lor, precum și în administrarea beneficiilor acordate, este imperativ ca membrii înșiși să fi demonstrat cel mai înalt nivel de integritate financiară și etică, astfel încât să se poată aștepta ca, în poziția lor de lideri, să promoveze standarde înalte atât pentru ei înșiși, cât și pentru ceilalți.

Reieșind din faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii au obligația să respecte cele mai înalte standarde etice, aceștia trebuie să demonstreze societății că sunt integri, să adopte un comportament ce nu provoacă îndoieli și să nu admită aparența unor posibile dubii de integritate. Or, integritatea semnifică însușirea de a fi integru, de a fi cinstit, de a da dovadă de probitate. Integritatea este absolută și nu are diferite grade de gravitate.

Integritatea, ca principiu etic, are ca reper modul în care ceilalți percep comportamentul judecătorilor, procurorilor, membrilor Consiliilor Superioare ale Magistraturii și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora, ca fiind conform cu etica și comandamentele morale recunoscute de societate ca fiind cele mai înalte standarde pentru o persoană ce deține o funcție publică esențială pentru societate, precum și modul în care o persoană înțelege să se manifeste în societate. Prin urmare, judecătorii, procurorii, membrii Consiliilor Superioare ale Magistraturii și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora trebuie să își îndeplinească obligațiile cu integritate, în interesul justiției și societății, ceea ce implică obligații atât în viața profesională, cât și personală.

Continuând șirul logic al ipotezelor sale, Completul de judecată special apreciază ca fiind lipsită de suport poziția reclamantului precum că, în cadrul procesului de evaluare reluată, Comisia de evaluare nu a respectat principiul res judicata și a încălcat prevederile art.120 din Constituția Republicii Moldova, deoarece nu a ținut cont de constatările Curții Supreme de Justiție reținute în decizia din 01 august 2023.

Completul de judecată special consideră aceste argumente ale reclamantului ca fiind manipulative, or, în cadrul evaluării reluate a candidatului Vladislav Holban, Comisia de evaluare a administrat probe noi în baza cărora și-a format opinia și care nu au fost cercetate în cadrul primului proces judiciar, respectiv, cărora Curtea Supremă de Justiție nu le-a dat apreciere în decizia din 1 august 2023. Mai mult ca atât, în cadrul evaluării reluate, Comisia a renunțat la dubiile constatate anterior în privința unor probleme de integritate a lui Vladislav Holban.

Potrivit art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022, în vigoare la moment, la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, Completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat.

Deși reclamantul, încearcă să argumenteze că Comisia independentă de evaluare era obligată în urma deciziei din 1 august 2023 să adopte o hotărâre favorabilă de promovare, această alegație nu are o acoperire legală. Legea nr. 26/2022, care e una specială, foarte clar evidențiază împuternicirile instanței de judecată: fie respinge contestația, fie o admite și dispune o reevaluare. Eventuala soluție de obligare a Comisiei de a adopta o decizie favorabilă contravine spiritului Legii nr. 26/2022. Or, după cum a statuat Comisia independentă de evaluare „caracterul obligatoriu netăgăduit al argumentelor și concluziilor conținute în Decizia CSJ, nu obligă însă Comisia să emită, în cadrul reevaluării, o decizie de promovare a reclamantului, odată ce cumulul de fapte (circumstanțe) rezultat din probele noi, acumulate în cadrul reevaluării, este diferit si, în mod natural, mai avansat, decât cel inițial, din cadrul evaluării inițiale. Este esențial însă ca Comisia să argumenteze soluția aleasă, cu referire precisă la faptele examinate și concluziile rezultate, fapt care s-a făcut în mod plenar în decizie”.

Astfel, Completul de judecată special opinează că, probele administrate suplimentar de către Comisia de evaluare la etapa evaluării reluate a candidatului Vladislav Holban, răstoarnă concluziile Curții Supreme de Justiție reținute în decizia din 1 august 2023. Ba mai mult ca atât, aceste probe administrate suplimentar confirmă dubiile Comisiei de evaluare cu privire la respectarea de către candidatul Vladislav Holban a criteriilor de integritate etică și financiară, și fortifică concluzia că acesta nu corespunde acestor criterii, conform art. 8 alin. (1) - (2) lit. c), alin.(4) lit. a), b) și alin. (5) lit. b) și art.13 alin. (5) din Legea nr.26/2022.

În această ordine de idei, Completul de judecată special observă că, în cazul din speță, atât în cadrul procedurii de evaluare reluată, cât și în cadrul procedurii judiciare, inclusiv în cererea de contestare, reclamantul Vladislav Holban nu a înlăturat dubiile apărute în privința problemelor cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară, manifestată prin incapacitatea reclamantului de a prezenta evidența și informațiile pe care pretinde că le-a utilizat pentru a completa declarațiile sale.

Ce ține de afirmația reclamantului că a fost supus unui tratament diferențiat în raport cu alți candidați care au fost evaluați pozitiv în situații similare, Completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție constată că aceasta nu a fost probată. Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații comparabile și care ar fi identice sau aproape identice situației reclamantului, pentru a fi supuse analizei dacă într-adevăr așa s-a procedat. Astfel, se deduce că sunt absolut neîntemeiate alegațiile reclamantului, precum că Comisia și-ar fi exercitat discreția sa în mod diferit.

Ținând cont de cele reținute supra, Completul de judecată special relevă că, în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 15 din 7 iunie 2024 cu privire la evaluarea reluată a lui Vladislav Holban, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

Or, actul administrativ supus controlului judiciar este emis conform prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, iar în cadrul procedurii de evaluare și evaluare reluată nu au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că cererea de contestare depusă de Vladislav Holban este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 14 alin. (6), alin. (8) lit. a), alin. (9) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge contestația depusă de Vladislav Holban împotriva deciziei nr. 15 din 7 iunie 2024 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Decizia este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni