3-11/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si constatarea promovării evaluării

3-11/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si constatarea promovării evaluării (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la contestația depusă de Ion Chirtoaca

împotriva deciziei nr.13 din 21 mai 2024 a Comisiei independente de evaluare

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor

(evaluarea externă conform Legii nr. 26/2022)

(Dosarul nr. 3-11/24

NR. PIGD 2-24070878-01-3-01072024)

Contestație în baza Legii nr. 26/2022; evaluarea reluată a candidatului la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii;

26 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea de contestare depusă de Ion

Chirtoaca împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr.13 din 21 mai

2024 „cu privire la evaluarea reluată a lui Ion Chirtoaca, candidat la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii” și constatarea promovării

evaluării de către Ion Chirtoaca, candidat la funcția de membru în Consiliul

Superior al Magistraturii,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

Cristian Rotaru, grefier

Cu participarea:

Reclamantului – Ion Chirtoaca

Reprezentantului reclamantului – avocatului Eugeniu Musteață

Reprezentantului pârâtei – avocatului Valeriu Cernei

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

Magistraturii a propus Președintelui Republicii Moldova numirea domnului Ion

Chirtoaca (reclamantul) în funcția de judecător la Judecătoria Centru,

mun. Chișinău, pe un termen de 5 ani.

2016, Ion Chirtoaca a fost numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător

la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.

2024, Ion Chirtoaca a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului

de vârstă.

participare la concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii.

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

(în continuare Comisia de evaluare) a inițiat evaluarea lui Ion Chirtoaca, candidat la

funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul Legii privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, (în

continuare Legea nr. 26/2022).

candidatura lui Ion Chirtoaca, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior

al Magistraturii”, în baza art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a) și b),

alin. (5) lit. b), c), d) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. /2022, s-a decis că candidatul

nu întrunește criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu

privire la conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară și,

prin urmare, nu promovează evaluarea.

lui Ion Chirtoaca, s-a anulat decizia Comisiei de evaluare nr. 19 din 20 ianuarie 2023

și s-a dispus reevaluarea candidatului Ion Chirtoaca de către Comisia de evaluare.

temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, Comisia de

evaluare a emis decizia nr. 13 din 21 mai 2024, prin care în temeiul art. 8 alin. (1),

(2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b), c) și d) și art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022, a decis că candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și

etică întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat

a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

avocatul Eugeniu Musteață au contestat la Curtea Supremă de Justiție decizia

Comisiei de evaluare nr. 13 din 21 mai 2024.

competența Curții Supreme de Justiție și este examinată de un complet de judecată

special compus din 3 judecători. Cauza a fost distribuită pentru examinare

completului compus din judecătorii Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni

(raportor) și Diana Stănilă.

recunoscut pretențiile lui Ion Chirtoaca și a solicitat respingerea acestora.

fost reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață. Comisia de evaluare a fost

reprezentată de către avocatul Valeriu Cernei.

urma a fi plasata pe pagina web a CSJ, conform art. 14 alin. (9) din Legea

nr. 26/2022.

poștei electronice cerere privind reluarea examinării cauzei în fond.

cauzei în fond și retragerea Completului de judecată special în deliberare, pentru

emiterea și pronunțarea deciziei, legiuitorul a modificat și completat art. 14 alin. (8)

din Legea nr. 26/2022, în sensul în care „La examinarea cererii de contestare a

deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curții

Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii: c) constatarea

promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei

Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.”

nr. 26/2022 sunt de natură procedural-materiale, care se aplică la data adoptării

deciziei, care stabilesc competențele instanței de judecată. Fiind adoptată o lege

nouă, care modifică substanțial legea, în baza căreia Ion Chirtoaca a înaintat repetat

contestația împotriva deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 13 din 21mai 2024, dar și ținând cont de faptul că nu a fost

adoptată decizia pe marginea cauzei sale, în temeiul art. 235 alin. (2) și art. 240 din

Codul de procedură civilă, reclamantul a considerat că se impune reluarea

dezbaterilor judiciare.

cauzei în fond, cu participarea părților și reaudierea pledoariilor, deoarece solicită

reluarea formală doar pentru modificarea solicitării din contestație în lumina

modificărilor survenite, în sensul modificării doar a solicitării, în loc de „Dispunerea

reluării procedurii de evaluare a candidatului Ion Chirtoaca ...” să fie luată spre

examinarea solicitarea „Constatarea promovării evaluării de către candidatul Ion

Chirtoaca în funcția de membru al Consiliul Superior al Magistraturii”.

cererea reclamantului cu privire la reluarea examinării cauzei în fond.

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

Magistraturii și ai organelor specializate ale acestora, precum și în vederea sporirii

încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul

a adoptat Legea nr. 26, cu modificările ulterioare. Conform acestei legi, toți

candidații inter alia la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

sunt supuși evaluării externe, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a

candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective. Este evaluată

integritatea etică și financiară a acestora. Evaluarea începe cu solicitarea ca

candidatul să depună Comisiei declarația de avere și interese personale și declarația

cu privire la lista persoanelor apropiate lui, de transmitere voluntară a răspunsurilor

la chestionarul privind integritatea etică.

2022, candidatul a depus voluntar chestionarul privind integritatea etică, iar la 15

iulie 2022 a depus declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani,

conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, care include lista persoanelor

apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public. În timpul

evaluării inițiale, Comisia a colectat informații din multiple surse, a trimis

candidatului 4 runde de întrebări, inclusiv 25 de întrebări, 50 de subîntrebări și 19

solicitări de documente suplimentare.

candidatului Ion Chirtoaca, în cadrul căreia candidatul a răspuns la trei întrebări

scrise din partea Comisiei, inclusiv la șase subîntrebări și o solicitare de documente

suplimentare. Comisia a colectat informații adiționale din diverse surse, conform

necesităților, pentru a aborda problemele examinate în cadrul evaluării reluate.

Chirtoaca notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase. La cererea candidatului,

la 7 martie 2024, Comisia de evaluare i-a acordat acestuia acces la materialele

evaluării reluate. La 16 februarie 2024, candidatul a răspuns la notificarea cu privire

la faptele și dubiile serioase. Candidatul a solicitat desfășurarea audierii în ședință

publică și a solicitat audierea în ședință a părinților săi și a prezentat documente

suplimentare. La 13 martie 2024, a fost desfășurată audierea candidatului în fața

Comisiei de evaluare. Totodată, la solicitarea candidatului, Comisia de evaluare a

audiat părinții candidatului.

desfășurată în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, în

temeiul art. 8 alin. (1), (2), lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b), c) și d) și art. 13

alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare a emis decizia nr. 13, prin care

a decis că candidatul Ion Chirtoaca nu întrunește criteriile de integritate financiară

și etică întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către

candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează

evaluarea.

i. Nedeclararea contului bancar și a transferurilor de la părinții săi în modul

prevăzut de lege și a surselor mijloacelor bănești pentru astfel de transferuri:

Comisia de evaluare a constatat că, la 12 octombrie 2010, candidatul Ion

Chirtoaca a deschis un cont bancar în EUR în numele său la o bancă din Republica

Moldova, pe care l-a închis la 19 ianuarie 2022. Candidatul nu a declarat acest cont

bancar în declarațiile sale anuale depuse la Comisia Națională de Integritate pentru

anii 2012 – 2015. În această perioadă, candidatul a primit transferuri în acest cont de

la părinții săi, care lucrau în străinătate, în sumă de 74 660 EUR.

În cadrul evaluării inițiale, Comisia a concluzionat că are dubii serioase cu

privire la conformitatea candidatului Ion Chirtoaca cu criteriile de integritate

financiară și etică, pe motivul nedeclarării acestui cont bancar în EUR și a

mijloacelor bănești depuse în acel cont, dubii extinse și la sursele transferurilor

efectuate în perioada anilor 2012 – 2014 și care nu au fost atenuate de către candidat.

Atât la audierea din cadrul evaluării inițiale, cât și în cea din cadrul evaluării

reluate, candidatul a recunoscut că contul bancar era deschis în numele său, nu era

un cont comun cu părinții săi și că legal mijloacele bănești din aceste conturi îi

aparțineau lui. Candidatul a recunoscut, de asemenea, că prevederile art. 4 alin. (1)

lit. d) din Legea privind declararea și controlul veniturilor și al proprietății

persoanelor cu funcții de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor,

funcționarilor publici și a unor persoane cu funcție de conducere nr. 1264/2002 (în

vigoare până la 1 august 2016) impuneau subiectului declarării obligația să declare

toate activele financiare, chiar dacă soldul contului era zero în momentul depunerii

declarației. Candidatul a recunoscut că nedeclararea contului bancar a fost o greșeală

și o omisiune din partea sa. A remarcat că, după ce a devenit judecător în 2016, a

devenit mai familiarizat cu prevederile legale relevante și a înțeles că ar fi trebuit să

fie declarat.

Comisia de evaluare a remarcat că, în decizia din 1 august 2023, completul de

judecată special al Curții Supreme de Justiție a reținut că, Comisia de evaluare a

ignorat prezentarea de către candidat a documentelor justificative privind veniturile

părinților săi și a trecut cu vederea explicațiile candidatului că tatăl său obținuse, de

asemenea, venituri în timp ce era angajat în mod neoficial. Completul de judecată

special al Curții Supreme de Justiție a acceptat calculele conform cărora părinții au

făcut transferuri în valoare totală de 74 660 EUR în perioada anilor 2012 și 2015,

depășind veniturile oficiale ale părinților în sumă de 64 127 EUR cu 10 533 EUR și

a considerat că diferența ar putea fi explicată de veniturile nedeclarate ale tatălui. La

fel, în fața completului de judecată special al Curții Supreme de Justiție, candidatul

Ion Chirtoaca a prezentat declarațiile a doi cetățeni italieni, datate cu 23 martie 2023

și 3 aprilie 2023, reflectând că tatăl său a lucrat pentru acești doi cetățeni. Această

informație nu a fost prezentată de către candidat Comisiei în timpul evaluării inițiale.

Prin decizia din 1 august 2023, Completul de judecată special al Curții Supreme

de Justiție a considerat că aceste documente sunt de natură să înlăture dubiile

referitor la sursa veniturilor obținute de ambii părinți.

În cadrul evaluării reluate, Comisia a constatat, pe baza informațiilor furnizate

de către candidat Curții Supreme de Justiție și Comisiei în timpul evaluării reluate,

că tatăl candidatului a avut un venit neoficial în perioada 2012-2014 de 5 775 EUR

per an (2 400 EUR din munca prestată pentru P.F. și 3 375 EUR din munca pentru

mama lui Z.M.). Totodată, pe parcursul anilor 2012-2015, venitul total al părinților

candidatului a fost de 81 452 EUR, în timp ce suma totală a transferurilor bancare

către candidat și depunerile în contul bancar al tatălui au fost de 91 274 EUR, adică

cu 9 822 EUR mai mult decât venitul lor. Pentru anii 2010-2015, venitul total al

părinților candidatului a fost de 104 523 EUR, în timp ce suma totală a transferurilor

bancare și a depunerilor bancare a fost de 124 424 EUR, adică cu 19 901 EUR mai

mult decât venitul lor. În patru din cei șase ani din această perioadă (2010, 2011,

2013 și 2015), sumele de transferuri bancare și depozite bancare au depășit venitul

total oficial și neoficial al părinților cu 6 152 EUR, 3 567 EUR, 7 120 EUR și 3 506

EUR.

La fel, în cadrul evaluării reluate, candidatul Ion Chirtoaca a prezentat Comisiei

patru declarații noi referitoare la venitul părinților săi, una depusă de părinții săi și

trei de alte persoane (V.B., M.M. și E.L.).

Comisia a remarcat că, în timpul audierii din cadrul evaluării reluate, candidatul

a fost întrebat de ce a prezentat declarații de la cetățenii italieni privind veniturile

neoficiale ale tatălui său pentru prima dată în fața completului de judecată special al

Curții Supreme de Justiție și încă patru declarații suplimentare despre veniturile

neoficiale ale părinților săi doar ca răspuns la notificarea cu privire la faptele și

dubiile serioase în cadrul evaluării reluate. Candidatul a răspuns că a furnizat

informații pentru a răspunde la dubiile exprimate de Comisie.

Candidatul a mai declarat că în declarația pentru ultimii cinci ani, pe care a

depus-o la Comisie la începutul evaluării inițiale, a prezentat toate documentele

despre venitul părinților săi din Italia: când au lucrat acolo, ce perioadă de timp au

lucrat oficial sau neoficial și informații de la autoritățile fiscale italiene.

La audierea din cadrul evaluării reluate, la cererea candidatului, părinții

acestuia au fost audiați. În răspuns la întrebările adresate de candidat, tatăl său a

declarat că a lucrat neoficial în perioada 2012-2014 și că a câștigat în medie

aproximativ 1 000 EUR – 1 100 EUR per lună. Acest fapt a fost confirmat de mama

candidatului. Mama candidatului a confirmat, de asemenea, că toate transferurile

efectuate în contul bancar în EUR al candidatului și în contul de depozit al tatălui

candidatului au fost bani câștigați de părinți în timp ce locuiau și lucrau în Italia.

Comisia de evaluare a notat că, este pe deplin conștientă de realitatea socială a

părinților și rudelor care călătoresc în țări europene pentru a lucra, oficial și neoficial,

și trimit bani înapoi în Republica Moldova pentru a sprijini copiii și membrii

familiei. De asemenea, conștientă că, în ceea ce privește munca neoficială, nu este

întotdeauna posibil să se furnizeze informații complete și documente justificative

pentru veniturile obținute. Dar Comisia are dreptul să se aștepte de la candidați să

exercite diligența necesară în colectarea cât mai multor informații și să fie

consecvenți și transparent cu informațiile furnizate. Lipsa de consistență poate

echivala cu lipsa de credibilitate.

Astfel, Comisia de evaluare a reiterat că, candidatul Ion Chirtoaca nu a inclus

contul său bancar în EUR în declarațiile sale anuale pentru anii 2012-2015. În

răspuns la întrebările legate de acest cont, candidatul a explicat că nu a declarat

contul deoarece la momentul depunerii declarațiilor anuale, în cont nu existau

mijloace bănești. În acest cont bancar în EUR, părinții săi au transferat în mod

regulat sume considerabile de bani din munca lor în Italia. Pe parcursul procesului

de evaluare inițială și reluată, Comisia și-a exprimat dubiile sale cu privire la sursa

veniturilor pentru aceste transferuri.

Comisia a reținut că, candidatul nu a exercitat diligența necesară, nu a căutat

proactiv informații, a furnizat informații doar când faptele stabilite de Comisie l-au

obligat să facă acest lucru și a furnizat în mod regulat informații incomplete,

neconsecvente și contradictorii, subminând astfel credibilitatea candidatului.

Astfel, Comisia de evaluare a conchis că, candidatul nu a reușit să atenueze

dubiile serioase exprimate de Comisie în legătură cu nedeclararea contului bancar în

EUR în declarațiile sale anuale pentru anii 2012-2015 și în legătură cu capacitatea

părinților săi de a transfera bani în contul său în EUR și de a depune bani în contul

de depozit al tatălui.

ii. Procurarea unui apartament la preț preferențial – condițiile de eligibilitate

și îmbunătățirea condițiilor de trai:

Comisia de evaluare a constatat că, la 21 iunie 2017, candidatul Ion Chirtoaca

a depus cerere pentru un apartament la preț preferențial în cadrul unui program

pentru îmbunătățirea condițiilor de trai destinat judecătorilor, implementat de

Consiliul Superior al Magistraturii.

În cadrul evaluării inițiale, Comisia a conchis că, la depunerea cererii pentru

locuința la preț preferențial, candidatul Ion Chirtoaca a omis să declare o informație

importantă, care era o parte integrală a procesului de selecție, și anume că deține

dreptul de proprietate asupra unui apartament de 38,4 m.p..

Astfel, în cadrul evaluării inițiale, Comisia de evaluare a avut dubii cu privire

la faptul că lui Ion Chirtoaca i-ar fi fost acordat apartamentul la preț preferențial dacă

ar fi declarat pe deplin toate informațiile relevante cu referire la dreptul de

proprietate asupra apartamentului, către Grupul de lucru al Consiliului Superior al

Magistraturii, care a analizat eligibilitatea candidaților pentru acel program.

În cadrul evaluării reluate, Comisia a solicitat de la Consiliul Superior al

Magistraturii să furnizeze copii ale tuturor documentelor relevante referitoare la

cererea candidatului Ion Chirtoaca privind locuința la preț preferențial în 2017.

Consiliul Superior al Magistraturii a informat Comisia de evaluare că, la 21

iunie 2017, candidatul Ion Chirtoaca a depus cererea pentru includerea în lista

solicitanților de locuințe la preț preferențial, la care nu au fost anexate careva

documente. Ulterior, la 6 noiembrie 2017, candidatul Ion Chirtoaca a depus o nouă

cerere pentru participarea la programul de locuințe la preț preferențial, la care anexat

documente justificative, inclusiv o copie a actului de la Cadastru, datată cu 3

noiembrie 2017, conform căreia candidatul Ion Chirtoaca deținea dreptul de

proprietate asupra apartamentului de 38,4 m.p..

În această consecvență, Comisia de evaluare a notat că dubiile sale cu privire

la eligibilitatea candidatului Ion Chirtoaca de a procura apartament la preț

preferențial au fost atenuate, întrucât decizia în urma evaluării inițiale, cu referire la

această problemă, a fost bazată pe absența probelor precum că candidatul a prezentat

dovezi cu privire la deținerea în proprietate a apartamentului de 38,4 m.p.. Iar, având

în vedere faptul că informația despre deținerea în proprietate a apartamentului de

38,4 m.p. a fost inclusă în cererea din 6 noiembrie 2017, dubiile Comisiei cu privire

la eligibilitatea candidatului au fost atenuate.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

judecată special observă că, în contestație, reclamantul a invocat că prevederile

Codului administrativ au prioritate față de prevederile Legii nr. 26/2022.

Codului administrativ și limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii

asupra căreia decide Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă

pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 01

decembrie 2022, §24, DCC nr.2 din 18 ianuarie 2022, §19).

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii, al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la

funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a

procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile

respective.”

„Comisia de evaluare are independență funcțională și autonomie decizională față

de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a

acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au

participat la desemnarea membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii

Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile

conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului

propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.”

„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.”

„Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură

reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și

a controlului judecătoresc asupra acesteia.

Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de

activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la

prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară

și nu contravine principiilor prezentului cod.”

enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

decembrie 2017 reglementează că:

„Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor

constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”

„În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict

de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis,

cu excepția situațiilor prevăzute la art.5 alin.(3) și (4).”

„În vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”

nr. 26/2022 și prevăd următoarele:

„(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a

procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa,

acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al

unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;

b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de

corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii

integrității nr.82/2017;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

(3) În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care

activează sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al

candidatului provoacă sau nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea

acestuia cu standardele etice și de conduită stabilite pentru judecători și procurori.

(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15

ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică:

a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea

impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută,

precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de

import și drepturilor de export;

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori

a persoanelor specificate la art.2 alin.(2), precum și cheltuielile legate de

întreținerea acestor bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2

alin.(2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte

contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana

specificată la art.2 alin.(2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de

beneficiari efectivi este parte contractantă;

f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2

alin.(2) are statut de donatar sau de donator;

g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru

justificarea acesteia.”

deciziei Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o

decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării.

Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de

evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea

alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat,

se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

(2) Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și

concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

(3) Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care

participă la luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină

de la vot. [...]

(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a

constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

cerințele prevăzute la art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

(6) Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru

neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor

competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările

din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese. [...]”

evaluare, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§ 11), Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au observat că

„Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de

judecători și procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe;

asigură încrederea cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în

integritatea acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale

democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde foarte

mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și credibilitatea

apartenenței sale.”

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate

de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a

judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind

asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a

Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021:

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a

procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității

acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele elemente de

asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării unor

proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității judiciare

constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul

judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al

patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii

potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri de

integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018,

accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie

combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile

statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe

investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau

prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să

respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort

pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem.”

acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că:

„procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către

candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în

special imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate. În opinia Comisiei de

la Veneția și a Direcției Generale, ar trebui făcută o distincție între verificarea

membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților pentru o poziție în aceste

organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe termen determinat al

mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a asigura

independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita

continuitatea calității de membru și ar interfera cu securitatea mandatului

membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția din spatele

acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite

ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Magistraturii și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un

proces de verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate

corespunzător, că ating un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește

contribuția la încrederea justiției, și posibilele efecte negative ale acesteia.”

DGI au indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă articolul

8 din Legea nr. 26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a candidaților

la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului

Superior al Magistraturii. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării

candidaților, nu neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a

judecătorilor și procurorilor în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru

stabilitatea ordinii juridice în general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ

flexibile și bazate pe o evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor,

a relațiilor etc., destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-

un mod legal trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită

inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită de lege.

a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează

garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară

solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al

integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei

simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a

evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea

inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această

avere provine din surse ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, §§ 9-10).

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În §§ 120, 123, 133, 134, 135 din

decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 6 aprilie 2023, Curtea Constituțională a

următoarele:

„prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de

evaluare la evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei

să decidă nepromovarea candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de

etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că

candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în

fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate

aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele

particulare ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul

termenilor „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Lege.

Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile constituționale de asigurare a numirii,

transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față

de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a stabilit că în

calitate de membri ai acestui organ constituțional trebuie să fie alese persoane

(judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație profesională și integritate

personală verificată de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea

Constituțională a considerat rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă

extinsă de verificare a integrității financiare a candidaților.

Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr. 26,

Curtea a constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil

procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă

cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu

dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară de

către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod

inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de

legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor

evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care

trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la

promovarea sau nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în

discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a

criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție.”

deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestațiilor. Partea relevantă a

art. 14, în vigoare la momentul depunerii contestației, este următoarea:

„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în

termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără

respectarea procedurii prealabile.

(2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare

la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată

special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul

supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin

decret al Președintelui Republicii Moldova. [...]

(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate

cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv. [...]

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul

de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre

următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au

promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de

evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil

al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat.

(9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție

este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul

plasării acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică

participanților în termen de 5 zile de la data emiterii. [...]”

2024, au fost introduse modificări la articolul 14 alineatul (8), după cum urmează:

„la litera b), cuvintele „și dispunerea reevaluării” se substituie cu cuvintele „și

dispunerea o singură dată a reevaluării”;

alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins: „c) constatarea

promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei

Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.”

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26/2022, Curtea Constituțională

a stabilit că:

„legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost

asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de

eventualele carențe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului

procedural afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține

că neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o problemă centrală a

litigiului.”

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt

apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023, § 83].

drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede:

„Candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de

evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră

necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în

imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție.

Art.6 §1 se aplică indiferent de calitatea părților, de natura legislației ce

reglementează modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială,

administrativă etc.) și de autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept

comun, organ administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, § 34; Bochan

împotriva Ucrainei (nr. 2) (MC), § 43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), § 106].

unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se întemeieze pe

un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil, recunoscut în dreptul

intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de Convenție. Trebuie să fie

vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi atât existența însăși a

dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de exercitare. În sfârșit, rezultatul

procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru dreptul „civil” în cauză, o

legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind suficiente pentru ca art. 6 § 1

să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe (MC), § 99; Károly Nagy

împotriva Ungariei (MC), § 60; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), § 106].

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr.5 din 14 februarie 2023 și articolul 12

alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de evaluare

reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul dacă

reclamantului Ion Chirtoaca i-au fost respectate drepturile procedurale prevăzute de

lege specială.

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

Magistraturii, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

pune în discuție dreptul reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o

evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de

autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general

acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze

(corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc). În astfel de

circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care să acceadă în organele de

autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în

privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin

care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei comisii

vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge

publicul larg că sunt corecte.

„În contextul evaluării candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea

persoanelor apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea

nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, precum și a

persoanelor menționate la art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2016 cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate.”

nr. 133/2016 definește noțiunile în sensul acestei legi. Prin prisma acestei norme:

„persoană apropiată este soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului

declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea

persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte,

frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin

afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).”

persoanelor cu funcții de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor,

funcționarilor publici și a unor persoane cu funcție de conducere nr. 1264 din 19

iulie 2002 (aplicabilă pentru declarațiile pentru anii 2012 – 2015):

„Subiecți ai declarării veniturilor și a proprietății sunt:

a) Președintele Republicii Moldova, deputații, membrii Guvernului, judecătorii

Curții Constituționale, Curții Supreme de Justiție, Curților de Apel, membrii

Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii, Procurorul General, procurorii și

adjuncții acestora, membrii Curții de Conturi, membrii Consiliului de administrație

a Băncii Naționale a Moldovei, membrii Consiliului de administrație al Comisiei

Naționale a Pieței Financiare, avocații parlamentari, Președintele Comisiei

Electorale Centrale și adjuncților (permanenți), secretarul general al Guvernului și

secretarii generali adjuncți ai Guvernului, șefii oficiilor teritoriale ale Cancelariei

de Stat, conducătorii autorităților administrației publice locale;

b) viceminiștrii, directorii departamentelor, centrelor și adjuncții acestora, șefii

serviciilor de stat și adjuncții acestora, șefii punctelor vamale și adjuncții acestora,

directorii agențiilor de stat și independente și adjuncții acestora, directorul Camerei

de licențiere și adjuncții acestuia, viceprimarii, vicepreședinții raionului;

c) conducătorii, adjuncții acestora, în instituția publică, în întreprinderea de stat sau

municipală, în societatea comercială cu capital de stat majoritar, în instituția

financiară cu capital de stat total sau majoritar, consilierii locali;

d) funcționarii publici care nu au fost specificați la lit. a), b) și c).”

pentru declarațiile pentru anii 2012 – 2015):

„Persoanele menționate la art. 3 declară:

a) veniturile obținute pe parcursul ultimului an de activitate;

d) activele financiare, adică conturile bancare, fondurile de investiții, formele

echivalente de economisire și investire, plasamentele, obligațiunile, cecurile,

cambiile, certificatele de împrumut, alte documente care incorporează drepturi

patrimoniale ale declarantului sau ale membrilor familiei lui, investițiile directe în

monedă națională sau în valută străină făcute de el sau de membrii familiei lui,

precum și alte active financiare.”

„venit este orice spor, adaos sau majorare a patrimoniului, indiferent de sursa de

proveniență, exprimat în drepturi patrimoniale sau în orice alt folos patrimonial,

obținut de subiectul declarării sau de membrii familiei acestuia în perioada de

referință atât în țară, cât și în străinătate.”

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/202,

prevede că:

„La evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică, Comisia poate lua în

considerare seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată

oricărui incident de integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat

o perioadă de timp suficientă fără incidente ulterioare. La determinarea gravității,

Comisia va lua în considerare toate circumstanțele, care să cuprindă, dar fără a se

limita la următoarele:

a. dacă incidentul a fost un eveniment singular;

b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa

intereselor private sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o încălcare

obișnuită a regulamentului rutier;

c. sau care nu este perceput de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de

respect față de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și

regulamentelor.”

„Veniturile sau cheltuielile nedeclarate sunt relevante pentru integritatea financiară,

în măsura în care acestea nu au fost declarate veridic, dar și pentru integritatea etică,

inclusiv, dar fără a se limita la, în măsura în care se referă la venituri secundare

interzise, evaziune fiscală sau încălcarea prevederilor privind combaterea spălării

banilor.”

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor (în continuare Comisia de evaluare), care a fost completată prin

cererea depusă electronic la 25 iunie 2024, solicitând anularea deciziei Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr.13 din 21 mai 2024 „cu

privire la evaluarea reluată a lui Ion Chirtoaca, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii” și dispunerea reluării procedurii de evaluare a

candidatului de către Comisie.

constituie un act administrativ individual, în sensul art. 10 alin. (1) din Codul

administrativ. În susținerea acestei afirmații, reclamantul a făcut referire la decizia

din 1 august 2023 a Completului de judecată special al Curții Supreme de Justiție,

prin prisma căreia sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (1), art. 16, art. 21

alin. (1)-(4), art. 22, art. 29 alin. (1)-(4), art. 85 alin. (3), art. 92, art. 132 alin. (1) și

(2), art. 137 alin. (1) din Codul administrativ.

să fie analizată prin prisma principiului proporționalității, reglementat la art. 29 din

Codul administrativ și potrivit căruia orice ingerință a autorităților în drepturile

persoanei trebuie să fie: a) potrivită – să contribuie la atingerea scopului legal

urmărit; b) necesară – să fie indispensabilă pentru atingerea acelui scop;

c) rezonabilă – să nu impună o sarcină excesivă sau disproporționată în raport cu

scopul vizat.

în mod riguros, iar lipsa unuia dintre aceste elemente conduce la eșecul testului și,

implicit, la constatarea ilegalității actului administrativ defavorabil.

derivat din art. 32 alin. (2), art. 92 și art. 94 din Codul administrativ, potrivit căruia

autoritatea publică este obligată să stabilească, din proprie inițiativă, faptele

relevante pe care urmează să își întemeieze decizia, fără a depinde exclusiv de

cererile sau probele prezentate de către părți.

nu are doar scopul de a asigura protecția subiectivă a drepturilor reclamantului, ci

are și o dimensiune obiectivă, prin care se asigură respectarea legalității în

exercitarea puterii publice, conform principiului separației puterilor în stat.

obligația de a analiza cauza din oficiu, stabilind în mod activ tipul și amploarea

cercetării necesare. Acestea nu sunt ținute de limitele trasate de susținerile sau

cererile de probe formulate de părți, ci trebuie să examineze toate împrejurările

semnificative pentru cauza concretă, inclusiv acele fapte și probe care sunt

favorabile reclamantului.

măsurile utile și rezonabile pentru clarificarea faptelor, în cadrul unei discreții

cuvenite, inclusiv prin solicitarea, din oficiu, a unor probe suplimentare sau prin

extinderea analizei asupra unor circumstanțe neinvocate expres de părți, dar

relevante pentru soluționarea legală și echitabilă a cauzei.

Codului administrativ, acesta cuprinde 3 semnificații distincte: discreția în domeniul

dreptului administrativ material (temeiul emiterii actul administrativ individual este

formulat în termeni de genul „poate”, „posibil” sau „se autorizează”); discreția

procedurală care se referă la chestiunile strict de procedură administrativă (de

exemplu, alegerea modalităților de comunicare conform art. 96 din Codul

administrativ, felurile probelor pentru clarificarea unui fapt conform art. 87 din

Codul administrativ, etc.); și discreția de tip judiciar, acordată judecătorului (de

exemplu, instanța de judecată conform art. 214 poate suspenda executarea actului

administrativ individual defavorabil).

individual obligatoriu, dar nu discreționar. Or, Comisia de evaluare are doar o

discreție procedurală, care se referă la investigarea și clarificarea stării de fapt din

oficiu (și alte aspecte privind pregătirea și emiterea actului administrativ individual),

fapt care nu implică atribuirea actului administrativ individual la cel discreționar.

Legea nr. 26/2022 generează obligația Comisei de evaluare de a emite o decizie

favorabilă de promovare a candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior

al Magistraturii, sub aspectul corespunderii criteriului de integritate financiară și

etică.

de a se confrunta cu sarcina rezolvării „dubiilor” iar Comisia îi poate pretinde

„înlăturarea” dubiilor, doar în măsura în care „dubiile” „potrivit testului unui

observator dezinteresat și informat” ar putea compromite „încrederea societății în

activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor” fără a admite excese.

evaluării, se reduce la identificarea „dubiilor serioase” privind neconformitatea

criteriilor de integritate raportate la scopul legal al evaluării, obiect al justificării de

către subiectul evaluat.

în partea ce ține de:

i) surselor mijloacelor bănești ale părinților candidatului în perioada 2012-

2015, pentru transferul unor sume semnificative de bani în contul bancar al

candidatului și pentru depunerea de bani într-un cont de depozit deținut de

tatăl candidatului, care depășesc suma totală a veniturilor oficiale și neoficiale

ale părtiniților candidatului;

ii) dubii cu referire la nedeclararea contului bancar de către candidat și

explicațiile contradictorii privind nedeclararea contului în care s-au efectuat

27 de transferuri.

rezultă cu o suficientă claritate că cele 27 de operațiuni financiare efectuate în contul

subiectul evaluării, în perioada 2012-2015, reprezintă transferuri realizate din

străinătate de către părinții acestuia, sursa veniturilor fiind salariu pentru munca

prestată. Încasările mijloacelor bănești în contul subiectului evaluat, reprezentând o

practică uzuală care datează din anul 2008, perioadă în care candidatul avea vârsta

de 21 ani și își făcea studiile la Academia de Poliție. Faptul că mama sa lucrează și

locuiește din anul 2007 în Italia, iar tatăl din februarie 2009, sunt fapte care pot fi

verificate, motiv din care recepționarea banilor în contul său bancar, de la proprii

părinți, nu poate constitui un motiv serios de a pune sub îndoială integritatea

financiară a candidatului în raport cu scopul legal al procedurii.

2012-2015 în contul candidatului „sursa provenienței cărora” nu a putut fi justificată

pe deplin de părtiniți candidatului, reprezentau practici uzuale care își aveau

începutul în anul 2008. Cu atât mai mult că, constatările Comisiei atestă cert că

mijloacele bănești încasate de în contul bancar al lui Ion Chirtoaca au fost utilizate

de către părinți acestuia, el având calitatea de „persoană de încredere”, dar nu de

beneficiar efectiv al mijloacelor bănești.

evaluare privind proveniența mijloacelor bănești se referă la activitatea părinților săi,

în raport cu care candidatului nu-i poate fi pretinsă direct sau indirect o diligență

profesională, susceptibilă de a afecta încrederea în justiție.

de părinții candidatului și imposibilitatea de a se asigura cu probe directe scrise

referitor la proveniența veniturilor în străinătate, în perioada în care o asemenea

obligație nu aveau și/sau necesitate nu putea fi dedusă în circumstanțele în care se

aflau, deoarece erau în căutare surselor de supraviețuire a familiei. Astfel, candidatul

a considerat că nu este legitimă solicitarea din partea Comisiei a unor probe scrise

inaccesibile.

– transferuri din Italia de la părinții săi, în circumstanțele speței, raportate la scopul

procedurii de evaluare, nu poate fi considerată ca dubiu serioas, în scopul pretinderii

„înlăturării” sub sancțiunea descalificării candidatului. Or, Comisia nu a furnizat nici

un motiv în sensul seriozității pretinsului „dubiu” raportat la scop.

și a aplicat un tratament diferențiat în raport cu Ion Chirtoaca, făcând trimitere la

decizia Comisiei de evaluare nr. 11 din 5 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui

Vasile Șchiopu, care a fost promovat la evaluare.

declarațiile din anul 2013, 2014 și 2015, candidatul nu a declarat un cont bancar cu

trei subconturi, în valute diferite, pe numele său, utilizat pentru primirea uni

împrumut de 16 200 USD, un cont bancar deschis pe numele soției în anul 2012, pe

care nu l-a inclus în declarațiile pentru anul 2012-2015 și un cont bancar deschis în

anul 2014, pe numele soției, pe care nu l-a inclus în declarația din anul 2014.

mai multe conturi bancare, candidatul Vasile Șchiopu a menționat că s-a ghidat de

practica creată de judecători de a nu declara conturile salariale și care nu depășeau

suma 15 salarii medii la momentul completării. Astfel, Comisia a admis că

nedeclararea contului bancar ce însuma 16 200 USD, în perioada în care candidatul

Vasile Șchiopu exercita funcția de judecător, nu reprezintă un dubiu serios, fiind o

simplă omisiune și a considerat aceste declarații ca fiind o interpretarea eronată a

legii și o încălcare a legii. Totuși, Comisia a menționat că eșecul candidatului de a

dezvălui conturile bancare nu reprezintă un dubiu serios cu privire la integritatea

financiară. Totodată, Comisia a indicat că nu a constatat nici un beneficiu al

candidatului în urma nedezvăluirii acestui cont bancar.

evaluare nu a constatat nici un dubiu serios prin faptul că aceasta nu a declarat mai

multe conturi. Unul din conturi nu a fost declarat pentru anii 2012-2015, iar altul

pentru anii 2014-2015, prin care au rulat mai multe sume de bani. Însă, Comisia nu

le-a reflectat și în motivarea deciziei a indicat că nu a constat nici un avantaj pentru

candidată să nu declare acele două conturi bancare.

că candidatul nu a indicat în declarația sa pentru anul 2019 suma de 90 531 MDL

primită ca dividende, însă Comisia a apreciat omisiunea candidatului aparent ca o

scăpare neintenționată. În aceeași speță candidatul nu a indicat în declarația sa de

avere și interese personale 8 conturi bancare deținute de candidat și soția sa, iar

Comisia a stabilit că un cont bancar pe numele soției sale trebuia să fie declarat în

declarația de avere și interese personale pentru anul 2021. Comisia a reținut că

declararea conturilor bancare a avut loc într-un singur an și Comisia nu a constatat

intenția de a ascunde aceste conturi. Comisia a apreciat recunoașterea directă a

omisiunilor de către candidat.

care a fost prezentat Comisiei, fostul membru al Comisiei de evaluare, dna Tatiana

Răducanu, fiind membru al Conciliului Superior al Magistraturii, în declarația din 4

noiembrie 2013, nu a declarat mai multe conturi bancare, iar în explicațiile sale, dna

Tatiana Răducanu, a comunicat că nu a declarat aceste conturi deoarece nu a

cunoscut cum corect să completeze declarația și că omisiunile date au fost admise

din motivul neinformării corecte.

Superior al Procurorilor (decizia nr. 37 din 5 iunie 2023), Comisia de evaluare a

acceptat argumentele candidatei că soacra ei, timp de nouă ani, și-a acoperit

cheltuielile de trai și din alte venituri neoficiale, care nu au fost probate.

al Procurorilor (decizia nr. 41 din 9 iunie 2023), Comisia de evaluare a acceptat că

o parte din veniturile declarate în anul 2016, și anume suma de 18 260 EUR,

reprezintă venitul soțului dobândit în perioada 1997 – 1999 în Grecia, unde a activat

fără acte legale.

document bancar care să confirme măcar un transfer din Grecia sau un înscris care

să confirme introducerea în țară a mijloacelor bănești. Deși nu existat nici un act

oficial care să confirme plata serviciilor, remunerarea, traiul persoanei, Comisia,

totuși, a fost destul de indulgentă și a acceptat o declarație a unei persoane care și-a

amintit după 22 de ani despre un fost angajat care muncea ilegal, și chiar a păstrat o

copie a actului de identitate al acestuia.

Comisia de evaluare nu a acceptat argumentele și probele care confirmă că tatăl său

a muncit în Italia neoficial începând cu anul 2007 și până în anul 2014 și a avut venit

neoficial. La fel, în toată această perioadă, tatăl său a muncit în mai multe locuri,

doar că o parte din foștii beneficiari ai muncii prestate de tatăl candidatului, fie că

nu doreau să confirme acest lucru, fie au decedat.

calcul doar venitul neoficial al tatălui său din perioada anilor 2012 – 2014 și a reținut

doar suma de 5 825 EUR anual, în contextul în care acesta este doar venitul pentru

care beneficiarii au dorit să recunoască că l-au remunerat oficial pe tatăl său. În acest

sens a fost prezentată Comisiei toată informația deținută care vine să confirme că

părinții său într-adevăr au activat în acea perioadă în Italia, unde activează și până

azi.

cetățeni italieni, prin care s-a explicat că inițial părinții săi au activat „fără acte

oficiale”, și a admis că tatăl candidatului a muncit în Italia neoficial, Comisia

operează doar cu acel venit de 5 825 EUR anual.

de la aceeași bancă din Italia, prin filiala din adiacența locuinței mamei sale, iar

banca din Italia niciodată nu a pus la îndoială sursele financiare transferate.

și până în anul 2015 au fost transferate diferite sume de bani și că între sumele anuale

transferate nu există discrepanțe vădite. Este un lucru notoriu faptul că munca

neoficială era achitată mai mult decât munca oficială. Este cunoscut și faptul că

bărbații erau mai plătiți ca femeile și, în contextul în care munca neoficială se achita

mai bine, este de neconceput că tatăl candidatului muncea cu 5 825 EUR pe an, în

contextul în care mama sa declara venit oficial 14 174-19 561 EUR. Astfel,

candidatul a conchis că, diferențele de 7 070 EUR și 3 506 EUR nu pot fi considerate

ca fiind un venit nerealizabil și dubios.

transferurilor, el nu era judecător, fiind numit în această funcția la 17 martie 2016.

Respectiv, în declarația din anul 2016, după ce a devenit judecător, a indicat o parte

din suma transferată între anii 2012-2015, în cuantum de 30 667 EUR, anume acea

sumă care era pe contul de depozit la data declarării.

demonstrează că el nu a urmărit scopul de a ascunde nici contul, nici sumele

transferate pe acesta. Ba mai mult ca atât, transferurile vizate nu au nici o tangență

cu activitatea sa, iar toate mijloacele bănești virate pe cont aparțineau părinților săi.

Guzun și Ioanei Chironeț, reclamantul a invocat că, nedeclararea mai multor conturi

bancare și a sumelor de pe aceste conturi nu este suficient pentru a crea un dubiu

serios, ci este necesar de a verifica dacă candidatul a avut interes de a nu dezvălui

aceste conturi.

declare acel cont bancar, mai mult ca atât nici să ascundă acele sume de pe cont,

deoarece acestea au venit prin transfer bancar.

la motivele nedeclarării contului în perioada anilor 2012 – 2015. Or, buna sa credință

rezidă din faptul că, atunci când a devenit judecător și a depus prima declarație, a

declarat acel cont bancar deschis pe numele său și în care erau depozitate mijloacele

financiare ale părinților, deși avea opțiunea să extragă banii de pe cont și pur și

simplu să-i păstreze acasă sau putea să închidă contul, pentru a nu reflecta contul în

declarații și nu a crea posibilități de a deconspira acel cont și banii din el.

respectat principiul puterii lucrului judecată și nu a ținut cont de constatările și

concluziile Curții Supreme de Justiție din decizia din 1 august 2023 adoptată în

dosarul nr. 3-15/23. Astfel, Comisia de evaluare a încălcat dreptul său de a nu fi

repusă în discuție o decizie judecătorească definitive emisă în favoarea lui.

care nu a fost legal constituită, independentă, imparțială și transparentă, invocând în

acest sens informații publice care denotă lipsa de integritate a unor membri ai

Comisiei de evaluare și care nu au întrunit condițiile legale și nici nu au avut dreptul

(cel puțin etic) să o facă.

Hriptievschi, este afiliată politic și susținătoare ferventă a Partidului Politic Partidul

Politic Acțiune și Solidaritate, care, la moment, deține puterea executivă în

Republica Moldova. La fel, Nadejda Hriptievschi este în relație personală și are un

copil minor împreună cu Pavel Grecu, care pe 12 iulie 2019 a fost numit în funcția

de consilier în domeniul justiției și anticorupție al Primului ministru, Maia Sandu.

De asemenea, Pavel Grecu este consilier juridic în cadrul AO „Centrul de Resurse

Juridice din Moldova”.

sentința din 7 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) din

Codul penal. Iar, în prezent, cauza penală se examinează în ordine de apel. La

aspectul dat, reclamantul a notat că, victima acestei infracțiuni a decedat, iar

judecătorul care a pronunțat această sentință nu a fost confirmat în funcție de

Președintele țării, Maia Sandu.

al АО „Centrul de Resurse Juridice”, fiind unul din susținătorii aprigi ai

Președintelui Maia Sandu, a participat la finanțarea campaniei electorale din anii

2016 și 2020, donând 13 000 MDL.

Independent Anticorupție (CCIA) care este o structură independentă alcătuită din

experți internaționali și naționali, înființată în iunie 2021 de către Președintele țării,

Maia Sandu.

Comisiei de evaluare, a devenit clar că se dorește promovarea în Consiliul Superior

al Magistraturii a unor magistrați loiali puterii, dar nu a magistraților onești. Însă, în

pofida acestui fapt, a avut speranța că membrii Comisiei de evaluare nu au legături

cu politicul de la Chișinău și vor contribui la emiterea unor decizii obiective în

rezultatul evaluării.

reclamantului, este notorietatea poziției negative a Președintelui țării, Maia Sandu și

a partidului ei (PAS) față de organizarea și convocarea Adunării Generale a

Judecătorilor la data de 25 octombrie 2019. Iar, în consecință, nici unul din

magistrații care au participa la Adunarea Generală a Judecătorilor planificată pentru

25 octombrie 2019 și care s-au înscris la concurs și au fost supuși evaluării de către

Comisia de evaluare, nu au fost evaluați pozitiv de către această Comisie.

modalitatea de numire a membrilor Comisiei de evaluarea și a secretariatului. Așa,

potrivit art. 5 alin. (l) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare este formată din 6

membri, dintre care 3 membri cetățeni ai Republicii Moldova și 3 membri propuși

de către partenerii de dezvoltare.

Republicii Moldova, la luarea deciziei a participat doar Nadejda Hriptievschi, care

este membru propus de către partidul PAS.

și art. 5 alin. (l) din Legea nr. 26/2022, partenerii de dezvoltare care au propus acei

3 membri străini sunt donatorii internaționali activi care au finanțat statul în

domeniul reformei justiției în ultimii 2 ani. Respectiv, acestui criteriu corespund

doar acei donatori care au susținut reformele justiției promovate de actuala

guvernare.

promovate de actuala guvernare vin doar cu propunerea vis-a-vis de acei 3 candidați,

iar dreptul de veto îl au 3/ din deputății aleși, adică partidul de guvernare.

5

încrederea publicului, deoarece 4 membri din cei 6, sunt numiți la discreția

politicului, în exclusivitate fiind din partidul de guvernământ PAS.

angajaților secretariatului Comisiei de evaluare se realizează de către partenerii de

dezvoltare, fără a fi reglementat mecanismul de selectare a acestor membri de

secretariat.

din faptul că cea mai mare parte a activității de evaluarea a candidaților o au membrii

de Secretariat, însă, în pofida acestui fapt, nu se cunoaște cine sunt membrii

Secretariatului, cum au fost selectați, de către cine au fost selectați, care au fost

criteriile de selectare și dacă nu au fost în conflict de interese cu candidații verificați.

probe, înscrisuri și traduceri livrate de persoane numite în lipsa unei proceduri

reglementate și selectate după criterii necunoscute de persoane necunoscute.

de evaluare, a văzut o persoană pe care anterior a judecat-o, iar printre membrii

Secretariatului sunt și avocați, care nu este exclus să fi participat în cadrul examinării

unor cauze aflate în gestiunea sa. Astfel, are dubii față de activitatea membrilor

Secretariatului și este convins că membrii Secretariatului au administrat înscrisuri

care îl caracterizează pozitiv, însă nu le-au prezentat membrilor Comisiei și nu le-au

anexat la materialele dosarului său personal, prezentat și în instanța de judecată.

Totodată, are dubii că membrii Secretariatului au asigurat traducerea tuturor

înscrisurilor administrate pentru membrii Comisiei care nu cunosc limba de stat sau

cel puțin au asigurat înregistrarea audio/video a acestor traduceri pentru a avea acces

la toate piesele care au fost utilizare la evaluarea candidatului.

Secretariatului Comisiei de evaluare, i-a fost încălcat dreptul de a înainta recuzare

unuia sau mai multor membri ai Secretariatului.

integral pretențiile și argumentele formulate în contestație, solicitând admiterea

acțiunii.

b. Argumentele pârâtei

contestației lui Ion Chirtoaca, prin care a solicitat respingerea acțiunii. Comisia a

menționat că explicațiile reclamantului nu au fost suficiente pentru a înlătura dubiile

sale. În esență, Comisia a reiterat argumentele din decizia de evaluare. De asemenea,

a menționat că, potrivit standardelor internaționale, în cazul evaluărilor externe

extraordinare este admisibil de a aplica standardul probabilității ca nivel de

probațiune, iar simpla îndoială ar fi suficientă pentru a nu admite ca un candidat să

candideze la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

reclamantului și a susținut integral argumentele formulate în referință, solicitând

respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din poșta electronică cu

adresa „secretariat@vettingmd.com”, decizia nr. 13 din 21 mai 2024 a fost notificată

în mod electronic reclamantului Ion Chirtoaca la 24 iunie 2024 (vol. II, f.d.c. 211).

Astfel, în speță, reclamantul a respectat prevederile art. 14 alin. (1) din Legea

nr. 26/2022, deoarece cererea de contestare a fost depusă prin e-mail la 28 iunie 2024

(f.d. 54, 55-72 recto-verso).

special învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța judecătorească de

contencios administrativ ia în considerare jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei

jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivarea hotărârilor judecătorești

nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot.García

Ruiz v. Spania, 1999, §26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul

procedurii necesită un răspuns clar (hot.Ruiz Torija v. Spania, 1994, §30; și, pentru

comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §43), în special argumentele cu

privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului (hot.Fabris v. Franța, 2013, §72 in fine; Paun Jovanović v. Serbia,

2023, §108).

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 26/2022

Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură

finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura

de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de

examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022.

Așa, Legea nr. 26/2022 este una specială. Din motivele expuse supra și prin prisma

art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, prioritatea normelor din Legea nr. 26/2022

nu poate genera în această cauză discuții.

2022, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea inter alia a membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la

Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul

Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,

procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022

este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022

au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr. 26/2022 prevederile Codului administrativ sunt

aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 26/2022. Or, excluderea

integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere

al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

obligația de respectare a proporționalității este o sarcină probatorie exclusivă a

autorității publice. La aspectul dat, Completul de judecată special reiterează că, din

motivele explicate supra, Legea nr. 26/2022 are prioritate față de Codul

administrativ.

sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de

evaluare. În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații,

făcând uz de competențele sale legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea

obligațiilor legale (art. 7 din Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor

neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea

de a prezenta date și informații suplimentare (art. 10 alin.(7) din Legea nr. 26/2022).

Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a

candidatului (art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept

(prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau

neconcludente) riscă să inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că

candidatul nu întrunește criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022). Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii,

iar acest transfer legislativ nu numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile

candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; § 68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză (ibidem, §95).

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la

Veneția. Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost considerată per se arbitrară

nici de către CtEDO (a se vedea hotărărârile Xhoxhaj vs Albania, 2021, § 352 și

Sevdari vs Albania, 2022, § 130).

c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise

„unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de

evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidat”. Această prevedere a apărut în Legea nr. 26/2022 după o hotărâre a Curții

Constituționale din 14 februarie 2023, în care s-a menționat că este admisibil de a

nu anula deciziile Comisiei de evaluare pentru „erori de procedură nesemnificative”.

Curtea Constituțională a acceptat ca controlul judiciar al actelor emise în cadrul

evaluării externe să se limiteze la circumstanțele de fapt care puteau schimba

rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale Comisiei care afectează

„caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin vs Turcia (2020). În § 131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să

examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de

drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată

în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă concluzie a Comisiei.

contestațiilor depuse conform Legii nr. 26/2022 este una mai limitată decât cea

prevăzută de Codul administrativ. Ea poate anula decizia Comisiei de evaluare doar

în cazurile menționate de Legea nr. 26/2022, iar celelalte temeiuri prevăzute de

Codul administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

Legea nr. 26/2022 introduse prin Legea nr. 239/2024, în vigoare de la 26 septembrie

2024, prin care au fost extinse competențele Curții Supreme de Justiție la examinarea

contestațiilor depuse de candidați împotriva deciziilor Comisiei de evaluare în

temeiul art. 26/2022. Așa, articolul 14 alineatul (8) a fost completat cu litera c), care

permite Curții Supreme de Justiție, la examinarea cererii de contestare a deciziei

Comisiei de evaluare, să adopte decizie de constatarea promovării sau nepromovării

evaluării în cazul contestării repetate a deciziei Comisiei de evaluare, adoptată în

urma reevaluării dispuse anterior.

decizie a Comisiei de evaluare, adică decizia emisă în urma reevaluării dispuse

anterior, Curtea Supremă de Justiție nu se mai limitează doar la posibilitatea de a

respinge contestația, de a anula decizia contestată cu retrimiterea candidatului spre

o nouă reevaluare, ci are acum competența expresă de a se substitui Comisiei și de

a pronunța ea însăși o decizie de promovare sau nepromovare a evaluării.

tergiversarea procedurii printr-un ciclu repetitiv de anulări și reevaluări. A doua

contestație devine, astfel, ultima etapă procesuală, în care instanța supremă tranșează

definitiv fondul cauzei.

depunerii contestației de către reclamantul Ion Chirtoaca și examinării acesteia de

către Curtea Supremă de Justiție, ea poate fi aplicată instantaneu cauzelor pendinte

în momentul pronunțării, întrucât modificarea vizează o normă de competență

procesuală (aspect de ordin procedural, nu substanțial), iar în dreptul procesual

normele noi se aplică imediat cauzelor aflate în curs, în absența unei dispoziții

contrare.

din Legea nr. 26/2022, introdusă prin Legea nr. 239/2024, transformă Curtea

Supremă de Justiție în subiect activ al evaluării, în cazurile de contestație repetată.

Astfel, în baza acestor modificări legislative, Curtea Supremă de Justiție poate

ajunge la o concluzie diferită de cea a Comisiei și este în drept să conchidă, în aceeași

cauză, că unele dubii serioase constatate de către Comisie nu există și au fost

desființate de către candidat.

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Ion Chirtoaca în

cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și

anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidatul Ion Chirtoaca.

d. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

bazează acțiunea reclamantului, este pretinsa lipsă de independență, imparțialitate

și/sau obiectivitate a unor membri ai Comisiei de evaluare, precum și influența

politicului.

neîntemeiat.

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor au fost desemnați prin Hotărârile

Parlamentului nr. 84, nr. 85, nr. 86 și nr. 87 din 04 aprilie 2022, care la art. 3

stipulează imperativ că pot fi contestate în instanța de judecată în termenul prevăzut

la art. 209 din Codul administrativ.

componența nominală a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor după cum urmează: Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu, Vitalie

Miron, Herman von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria.

constatat încetarea calității de membru în Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor a domnului Vitalie Miron, în baza cererii de demisie.

Hotărârea intrând în vigoare la data adoptării.

despre faptul că va fi supus procesului de evaluare a integrității în calitate de candidat

la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a contestat

Hotărârile Parlamentului nr. 84, nr. 85, nr. 86 și nr. 87 din 04 aprilie 2022 în ordinea

și termenul prevăzut la art. 3 al acestor hotărâri și art. 209 din Codul administrativ.

Chirtoaca și-a manifestat în mod tacit, prin inacțiune, acordul cu desemnarea de către

Parlamentul Republicii Moldova a membrilor Comisiei de evaluare și ca aceștia să

participe la evaluarea sa, iar ulterior la evaluarea reluată a integrității sale în calitate

de candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca etapă

obligatorie a procesului de selectare a candidaților în funcțiile respective.

argumentele reclamantului ce vizează pretinsa lipsă de independență, imparțialitate

și/sau obiectivitate a membrilor nominalizați, precum și influența politicului, or, la

etapa dată aceste argumente sunt irelevante, având în vedere că reclamantul a

demonstrat un comportament pasiv și nu a contestat Hotărârile Parlamentului nr. 84,

nr. 85, nr. 86 și nr. 87 din 04 aprilie 2022, expunându-și în acest mod tacit încrederea

față membrii menționați în cadrul viitoarei sale evaluări.

Comisiei de evaluare au obligația să se abțină de la fapte ce ar putea discredita

Comisia de evaluare sau ar putea provoca îndoieli privind obiectivitatea deciziilor

acesteia.

(conflictul de interese) alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu

Legea nr. 26/2022, candidatul avea dreptul de a înainta propunere de recuzare a

membrilor care consideră că nu sunt imparțiali.

prevederile articolului 4 alin.(1) din Legea nr. 26/2022, care garantează

independență funcțională și autonomie decizională Comisiei de evaluare față de

orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a

acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au

participat la desemnarea membrilor acesteia.

că sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute ca fiind concludente argumentele

reclamantului cu privire la pretinsele erori procedurale grave admise de către

Comisia de evaluare și care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare

a candidatului Ion Chirtoaca, prin participarea la procesul de evaluare a unor membri

care nu sunt independenți, imparțiali și/sau obiectivi.

Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau

nu criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale candidaților, ci doar

existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la

concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile

legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de

conformitate.

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

prin decizia Comisiei de evaluare nr. 19 din 20 ianuarie 2023 „cu privire la

candidatura lui Ion Chirtoaca, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior

al Magistraturii”, Comisia independentă de evaluare a decis că candidatul nu

corespunde criteriilor de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu

privire la conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară și,

prin urmare, nu promovează evaluarea.

(i) Nedeclararea contului bancar și transferurilor de la părinții săi în modul

stabilit de legislație;

(ii) Procurarea unui apartament la preț preferențial – condițiile de eligibilitate

și îmbunătățirea condițiilor de trai.

Comisiei de evaluare nr. 19 din 20 ianuarie 2023 și s-a dispus reevaluarea

candidatului Ion Chirtoaca de către Comisia de evaluare.

temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, Comisia de

evaluare a emis decizia nr. 13 din 21 mai 2024, prin care în temeiul art. 8 alin. (1),

(2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b), c) și d) și art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022, a decis că candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și

etică întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat

a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

i. Nedeclararea contului bancar și a transferurilor de la părinții săi în modul

prevăzut de lege și a surselor mijloacelor bănești pentru astfel de

transferuri:

eligibilitate și îmbunătățirea condițiilor de trai”, Comisia de evaluare a notat că

dubiile sale cu privire la eligibilitatea candidatului Ion Chirtoaca de a procura

apartament la preț preferențial au fost atenuate, întrucât decizia în urma evaluării

inițiale, cu referire la această problemă, a fost bazată pe absența probelor precum că

candidatul a prezentat dovezi cu privire la deținerea în proprietate a apartamentului

de 38,4 m.p.. Iar, având în vedere faptul că informația despre deținerea în proprietate

a apartamentului de 38,4 m.p. a fost inclusă în cererea din 06 noiembrie 2017, dubiile

Comisiei cu privire la eligibilitatea candidatului au fost atenuate.

evaluare pe marginea aspectului financiar și etic al candidatului Ion Chirtoaca,

raportate la criteriile de evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022, prin

prisma materialelor administrate de Comisie și de candidat în cadrul evaluării inițiale

și celei reluate, dar și a argumentelor invocate în contestație, Completul de judecată

special constată existența circumstanțelor ce desființează dubiile Comisiei de

evaluare referitor la „nedeclararea contului bancar și a transferurilor de la părinții săi

în modul prevăzut de lege și a surselor mijloacelor bănești pentru astfel de

transferuri” și care duc la promovarea evaluării lui Ion Chirtoaca.

2024, la Capitolul III „Evaluarea reluată a candidatului”, Comisia de evaluare a

constatat existența unui singur dubiu serios cu privire la integritatea financiară și

etică a candidatului Ion Chirtoaca cu referire la nedeclararea contului bancar și a

transferurilor de la părinții săi în modul prevăzut de lege și a surselor mijloacelor

bănești pentru astfel de transferuri.

Chirtoaca a respectat regimul juridic al declarării averii și a intereselor personale.

De asemenea, Comisia trebuie să verifice sursele de venit și modul de dobândire a

bunurilor de către candidat, membrii familiei și persoanele apropiate candidatului,

inclusiv părinții acestuia.

candidatului Ion Chirtoaca îi revenea obligația să depună declarații anuale, inițial în

calitate de angajat al Ministerului Afacerilor Interne, iar începând cu anul 2016 în

calitate de judecător. Între anii 2012 și 2015, candidatul nu a declarat un cont bancar

în EUR deschis în anul 2010 la o bancă din Republica Moldova, în care au fost

transferat un total de 74 660 EUR de către părinții săi din Italia. Din suma de 74 660

EUR transferată între anii 2012 – 2015, doar suma de 30 667 EUR a fost declarată

în declarația sa anuală pentru 2014, și atunci doar ca depozit în rubrica „Coloana IV.

Active financiare”.

reluate, că Ion Chirtoaca a furnizat declarații și explicații contradictorii cu privire la

nedeclararea contului bancar în EUR, susținând că legea nu îl obliga să declare

mijloacele bănești transferate de părinții săi, deoarece aceste mijloace bănești nu îi

aparțineau și că mijloacele bănești reflectate în cont „exclusiv proveneau din munca

părinților de peste hotare” și că nici odată nu s-a comportat ca un proprietar de facto

al acestor mijloace bănești.

reluate, s-a confruntat cu întrebarea dacă părinții candidatului aveau capacitatea de

a transfera bani în contul bancar în EUR al candidatului și într-un cont de depozit

menținut de tatăl candidatului la o bancă din Republica Moldova în perioada 2012-

2015.

referire la diferiți candidați, a abordat problema părinților și/sau a membrilor

familiilor candidaților care călătoreau în străinătate, adesea pentru perioade

considerabile de timp, pentru a lucra în țări europene sau alte țări și care trimiteau

banii câștigați în alte țări către candidați și rudele care au rămas în Republica

Moldova pentru a-și îmbunătăți condițiile de trai în Republica Moldova.

și în prezent, precum și că cei care călătoresc în străinătate au lucrat în mod obișnuit

neoficial pentru perioade de timp și, prin urmare, nu au putut întotdeauna să

furnizeze documente justificative pentru toate veniturile obținute. Ceea ce a solicitat

Comisia, de la candidați, în astfel de cazuri, este ca aceștia să depună toate eforturile

rezonabile pentru a furniza cât mai multe informații și documente justificative

posibile și să fie clari și consecvenți în explicațiile furnizate la întrebările din partea

Comisiei referitoare la muncile prestate de rude în străinătate

începând cu luna mai 2007, mama acestuia a locuit și a lucrat în Italia, iar din

februarie 2009 și tatăl său a locuit și a lucrat în Italia. Conform documentelor emise

de autoritățile italiene despre veniturile părinților săi, furnizate voluntar de către

candidat, mama acestuia avea un venit oficial în Italia începând cu 2009, iar tatăl

începând cu 2014.

părinții candidatului au transferat un total de 107 810 EUR în contul bancar în EUR

al candidatului, în timp ce venitul lor oficial a totalizat 95 245 EUR. În perioada

2012 – 2015, în care candidatul avea obligația de a depune declarații anuale, părinții

lui au transferat în total mijloace bănești în sumă de 74 660 EUR în acest cont

bancar, în timp ce venitul lor oficial a fost de 64 127 EUR. Comisia de evaluare, de

asemenea, a reținut că, timp de cinci ani consecutivi (2010 – 2014) sumele

transferate au depășit considerabil venitul declarat al părinților candidatului (în 2010

suma mijloacelor bănești transferate a depășit venitul declarat al părinților cu 6 152

EUR, în 2011 cu 3 567 EUR, în 2012 cu 5 088 EUR, în 2013 cu 7 994 EUR și în

2014 cu 3 354 EUR). În acești cinci ani, suma totală a mijloacelor bănești transferate

a depășit venitul declarat al părinților cu 26 155 EUR.

An Transferuri din Venitul Venitul Venitul Suma cu care

străinătate în declarat al declarat al declarat al transferurile au

contul bancar mamei tatălui părinților depășit venitul

al candidatului candidatului candidatului candidatului declarat al

părinților

2009 0 7 687 - 7 687 n/a

2010 16 000 9 848 - 9 848 6 152

2011 17 150 13 583 - 13 583 3 567

2012 18750 13 662 - 13 662 5 088

2013 22 168 14 174 - 14 174 7 994

2014 20 084 14 208 2 522 16 730 3 354

2015 13 658 14 327 5 234 19 561 n/a

Total

2009- 107 810 87 489 7 756 95 245 26 155

2015

Total

2012- 74 660 56 371 7 756 64 127 16 436

2015

EUR al candidatului în care mama sa a transferat mijloace bănești, tatăl candidatului,

de asemenea, avea un cont de depozit bancar în Republica Moldova. Iar, în timpul

evaluării reluate, pe baza informațiilor de la bancă, s-a constatat că în perioada 2013

– 2015 tatăl a depus în acest cont o sumă de 22 622 USD (aprox. 16 614 EUR), iar

după 2015 nu a mai depus o altă sumă. Astfel, contul dat a fost alimentat cu mijloace

bănești în aceiași ani în care s-au transferat bani în contul în EUR al candidatului.

Tabel: depuneri bănești în contul bancar deținut de tatăl candidatului (în USD)

An Bani depuși Dobândă Total

2013 6 500 221,16 6 721,16

2014 3 172 (+6 721 din anul 2013) 358,44 10 030,44

2015 12 950 (+10 30 din anul 2014) 572,06 23 522,06

Curții Supreme de Justiție și Comisiei, ultima a stabilit că venitul neoficial al tatălui

candidatului, în perioada 2012 – 2014, a fost de 17 325 EUR, câte 5 775 EUR per

an (2 400 EUR din munca prestată pentru P.F. și 3.375 EUR din munca pentru mama

lui Z.M.). Așa, în perioada 2012 – 2015, suma totală a veniturilor oficiale și

neoficiale ale părinților candidatului a fost de 81 452 EUR (64 127 EUR venit oficial

și 17 325 EUR venit neoficial al tatălui), iar suma totală a transferurilor bancare către

candidat și depunerile în contul bancar al tatălui au fost de 91 274 EUR, adică cu

9 822 EUR mai mult decât venitul lor. Pentru anii 2010 – 2015, venitul total al

părinților candidatului a fost de 104 523 EUR, în timp ce suma totală a transferurilor

bancare și a depunerilor bancare a fost de 124 424 EUR, adică cu 19 901 EUR mai

mult decât venitul lor. În patru din cei șase ani din această perioadă (2010, 2011,

2013 și 2015), sumele de transferuri bancare și depozite bancare au depășit venitul

total oficial și neoficial al părinților cu 6 152 EUR, 3 567 EUR, 7 120 EUR și 3 506

EUR.

An Transferuri Depozite Total Venitul Venitul Venitul Diferența

bancare bancare transfere declarat al neoficial total al

al tatălui părinților

și părinților

depozite candidatului

2010 16 000 - 16 000 9 848 - 9 848 -6 152

2011 17 150 - 17 150 13 583 - 13 583 -3 567

2012 18 750 - 18 750 13 662 5 775 19 437 +687

2013 22 168 4 901 27 069 14 174 5 775 19 949 -7 120

2014 20 084 2 304 22 388 16 730 5 775 22 505 +117

2015 13 658 9 409 23 067 19 561 - 19 561 -3 506

Total

2012- 74 660 16 614 91 274 64 127 17 325 81 452 -9 822

2015

Total

2010- 107 810 16 614 124 424 87 558 17 325 104 523 -19,90

2015

i-a prezentat candidatului cifre conform cărora sumele de bani transferate de către

părinții săi în contul său bancar în EUR și depuse de către tatăl său în contul de

depozit al acestuia în anii 2012 – 2015 au însumat 91 274 EUR, în timp ce venitul

total oficial și neoficial al părinților candidatului a fost de doar 81 452 EUR, fiind o

diferență de 9 822 EUR.

a argumentat că tatăl său a lucrat în mai multe locuri în perioada 2009 – 2014 și a

primit un venit neoficial mai mare decât cel calculat de către Comisie. Pentru a-și

susține argumentul, candidatul a prezentat patru declarații suplimentare (o declarație

comună a părinților și trei declarații de la persoane străine. Declaranții au indicat că

mama candidatului a lucrat 12 ore suplimentare în weekenduri și a primit un venit

neoficial suplimentar de 450 EUR per lună, iar tatăl candidatului a lucrat 20 de ore

suplimentare în weekenduri și a primit un venit neoficial de 600 EUR per lună. A

patra declarație, depusă de părinții candidatului, afirmă că mama candidatului a

lucrat în mod neoficial pentru încă 12 ore pe săptămână (opt ore sâmbăta și 12 ore

duminica) pentru care a primit un venit neoficial de 450 EUR per lună și că tatăl

candidatului a primit venituri neoficiale din trei surse diferite totalizând 1 150 EUR

per lună (200 EUR per lună de la P.F., 600 EUR per lună de la mama lui Z.M. și 350

EUR de la aceeași persoană pentru care a lucrat mama candidatului).

un calcul greșit al numărului de ore lucrate de către mama acestuia, 8 ore sâmbăta și

12 ore duminica nu totalizează clar 12 ore pentru întregul weekend, așa cum este

sugerat în această declarație. Totodată, cifra de 12 ore pe weekend este folosită în

toate celelalte trei declarații. Declarația părinților candidatului nu menționează

numărul de ore lucrate neoficial de către tată în fiecare weekend, dar toate celelalte

trei declarații se referă la 20 de ore pe weekend. Toate cele patru declarații furnizează

aceeași sumă de venit neoficial obținută de părinți. Dar niciuna dintre cele patru

declarații nu specifică perioada de timp în care au fost primiți acești bani

suplimentari. Cele trei declarații afirmă în mod explicit că informațiile reflectate în

declarațiile lor au fost furnizate de către părinții candidatului. De asemenea, Comisia

de evaluare a remarcat că, niciuna dintre declarații nu a fost autentificată notarial.

trei surse ale venitului neoficial al tatălui – venitul obținut de la mama lui Z.M.,

contrazice informațiile furnizate anterior de către candidat în răspuns la întrebări

suplimentare despre una dintre cele două declarații depuse de către candidat la

completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție. Conform declarației

părinților candidatului, tatăl candidatului a primit un venit neoficial lunar de 600

EUR și un venit neoficial anual de 7 200 EUR din această sursă. Dar în răspuns la

întrebările scrise anterioare ale Comisiei din cadrul evaluării reluate, candidatul a

declarat că tatăl său a lucrat pentru această persoană timp de cel puțin 45 de

săptămâni pe an și că pentru un an de lucru, tatăl a încasat aproximativ suma de

3 375 euro (75x45), iar pentru perioada 2012 – 2014 a încasat peste 10 000 EUR.

depuse în răspuns la notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase, deoarece nu

este clar de ce aceste declarații, în special declarația părinților candidatului, nu au

fost prezentate în timpul evaluării inițiale sau cel puțin la în primele etape ale

evaluării reluate. În opinia Comisiei, aceste trei declarații pare să fi fost coordonată,

în sensul că oferă detalii identice despre numărul de ore lucrate și venitul neoficial

obținut, deși aceste evenimente au avut loc acum cel puțin 10 ani, și omit orice

informație despre perioada de timp în care se presupune că această muncă a fost

efectuată.

Chirtoaca nu a inclus contul său bancar în EUR în declarațiile sale anuale pentru anii

2012 – 2015, iar drept justificare legate de acest cont candidatul a explicat că nu l-a

declarat, deoarece la momentul depunerii declarațiilor anuale în cont nu existau

mijloace bănești. Deopotrivă, pe parcursul procesului de evaluare inițială și reluată,

Comisia și a exprimat dubiile sale cu privire la sursa veniturilor pentru aceste

transferuri, iar candidatul nu a exercitat diligența necesară, nu a căutat proactiv

informații, a furnizat informații doar când faptele stabilite de Comisie l-au obligat

să facă acest lucru și a furnizat în mod regulat informații incomplete, neconsecvente

și contradictorii, subminând astfel credibilitatea candidatului. Prin urmare,

candidatul nu a reușit să atenueze dubiile serioase exprimate de Comisie în legătură

cu nedeclararea contului bancar în EUR în declarațiile sale anuale pentru anii 2012

– 2015 și în legătură cu capacitatea părinților săi de a transfera bani în contul său în

EUR și de a depune bani în contul de depozit al tatălui.

candidatului Ion Chirtoaca criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor reținute

de către Comisia de evaluare în decizia nr. 13 din 21 mai 2024, a materialelor

administrate de Comisie și de candidat în cadrul evaluării inițiale și celei reluate, dar

și a argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

Completul de judecată special, contrar opiniei Comisiei de evaluare, consideră că

Ion Chirtoaca a prezentat destule argumente pentru a înlătura dubiile vis-a-vis de

posibilia lipsă de integritate în legătură cu subiectul pretinsei nedeclarări a contului

bancar și a transferurilor de la părinții săi în modul prevăzut de lege și a surselor

mijloacelor bănești pentru astfel de transferuri.

condițiile speței, reclamantul a prezentat Comisiei de evaluare un set substanțial și

suficient de probe și argumente pentru a demonstra că transferurile bancare operate

în contul său în perioada 2012 – 2015, precum și depunerile efectuate în contul de

depozit al tatălui său în Republica Moldova, provin din activitățile părinților săi

desfășurată în Italia. Reclamantul a depus declarații, înscrisuri, extrase bancare,

documente fiscale și explicații consecvente, inclusiv în cadrul audierii publice, care

atestă că părinții săi au trăit și muncit în Italia pe întreaga perioadă de referință și au

avut o capacitate financiară adecvată.

Comisiei (inclusiv răspunsurile la întrebările suplimentare și la notificările privind

dubiile serioase); (ii) documente eliberate de autoritățile fiscale italiene;

(iii) declarații olografe ale părinților; (iv) declarații autentificate/notariale ale unor

cetățeni italieni și moldoveni care confirmă că părinții reclamantului au desfășurat

activități de muncă, inclusiv neoficiale; (v) declarațiile părinților oferite în cadrul

audierii publice.

părinții reclamantului au expus în detaliu situația lor profesională. Mama acestuia a

menționat că a plecat în Italia la muncă în luna mai 2007. Prima perioadă a muncit

neoficial, înlocuind alte persoane, iar la 01 aprilie 2008 și-a găsit un loc de muncă

stabil, să îngrijească de o bătrână (L.S.). Totuși, în primul an a lucrat neoficial la

acest servici, până a fost modificată legislația italiană și s-a permis legalizarea

persoanelor aflate ilegal pe teritoriul Italiei. Iar, de la 1 aprilie 2009 a început să

lucreze oficial, câte 54 de ore săptămânal, fiind remunerată cu 880 EUR. Însă, având

în vedere că bătrâna pe care o îngrijea avea nevoie de asistență și în zilele libere

(sâmbăta și duminica), a dat acordul să muncească în aceste zile. Astfel, presta o

muncă suplimentară de 12 ore săptămânal, sâmbăta de la ora 12:00 până la 20:00 și

duminica de la 08:00 până la 20:00, pentru care era remunerată neoficial cu 120 EUR

pe săptămână, ceea ce presupune un venit de 450 EUR lunar și 5 400 EUR anual.

reclamantului, muncea neoficial la dna A.Z. și era remunerat cu 600 EUR lunar.

Totodată, de 4 ori pe săptămână el muncea și la dna L.S. pe care ea o îngrijea, unde

era remunerat cu 20 EUR pe zi, ceea ce presupune un câștig neoficial suplimentar

de 80 EUR pe săptămână și 350 ERU pe lună. De asemenea, el mai lucra neoficial

și la P.F., unde era remunerat cu 200 EUR lunar. Astfel, tatăl candidatului avea un

venit lunar neoficial de 1 150 EUR (600 EUR de la A.Z., 350 EUR de la L.S. și 200

EUR de la P.F.), ceea ce presupune un venit anual neoficial de 13 800 EUR.

către Comisia de evaluare și veniturile lor este că nu s-a ținut cont și nu s-a dat o

apreciere viabilă veniturilor lor neoficiale. Or, veniturile lor oficiale și cele

neoficiale acoperă suma transferurilor bănești în contul bancar al lui Ion Chirtoaca

și a banilor depuși bani în contul de depozit al tatălui și demonstrează capacitatea lor

financiară.

privire la munca prestată de dânșii poate fi confirmată de mai multe persoane, printre

care E.L., M.M., V.B.

nepotul dnei L.S. au refuzat să recunoască sumele achitate neoficial, motivând că le

este frică să nu fie atrași la răspundere pentru această (vol. II, f.d.c. 109-111).

martie 2023 și neautentificată notarial, tradusă în limba română de un traducător

autorizat, prin care emitentul a declarat că în perioada cuprinsă din 2012 – 2014 și

mai mult, tatăl candidatului venea la dânsul cinci ore pe săptămână și era răsplătit

cu 200 EUR lunar, în trei ani câștigând suma de 7 200 EUR (vol. II, f.d.c. 110, 115).

și tradusă în limba română de un traducător autorizat, prin care Z.M. a declarat că,

în perioada cuprinsă între anul 2012 – 2014, tatăl candidatului a locuit cu titlu gratuit

la domiciliul mamei declarantei (dna A.Z.). La fel, Z.M. a declarat că mama sa îi

plătea tatălui candidatului săptămânal sume de bani în valoare de 70 EUR sau 80

EUR pentru executarea serviciilor (vol. II, f.d.c. 111-112, 113-114).

neautentificată notarial, E.L. a declarat că se cunoaște cu familia reclamantului Ion

Chirtoaca, deoarece sunt dintr-o localitate. În anul 2007, au plecat toți împreună la

muncă în Italia. Aproximativ până în anul 2009, când s-a modificat legislația în

Italia, au lucrat neoficial (la negru). Lucrau câte 54 de ore, inclusiv și sâmbăta și

duminica. Din spusele mamei candidatului, cunoștea că aceasta „avea 12 ore pe

săptămână și era remunerată cu 450 EUR, iar soțul 20 de ore – 600 EUR pe lună”.

Banii îi primeau în numerar și îi transferau copiilor prin bancă (vol. II, f.d.c. 117-

118).

neautentificată notarial, M.M. a declarat că se cunoaște cu familia Chirtoaca, părinții

lui Ion Chirtoaca. Mama candidatului, în afara orelor prevăzute în contractul de

muncă, sâmbăta și duminica lucra la negru și, din spesele acesteia, era remunerată

cu 450 EUR în numerar. Tatăl candidatului muncea la negru câte 20 de ore pe

săptămână la dl P.F. și, din spusele lor, era remunerat în numerar cu 600 EUR

(vol. II, f.d.c. 119).

neautentificată notarial, V.B. a declarat că, în perioada anilor 2004-2020 a lucrat în

Italia, iar în perioada anilor 2010-2015 a cunoscut familia Chirtoaca, părinții lui Ion

Chirtoaca. V.B. a menționat că, a avut ocazia să o înlocuiască pe mama candidatului,

la locul ei de muncă de îngrijitoare a unei persoane vârstnice, când aceasta pleca în

vacanță. A confirmat că, persoana pe care o îngrijea mama candidatului avea nevoie

de asistență 24 de ore din 24, inclusiv sâmbăta și duminica. Astfel, orele lucrate

suplimentar celor indicate în contract, erau plătite la negru. Mama candidatului era

plătită la negru cu 450 EUR lunar pentru 12 ore lucrate adăugător sâmbăta și

duminica. Tatăl candidatului, la fel, a muncit în zilele de sâmbătă și duminică, câte

20 de ore săptămânal, fiind remunerat la negru cu 600 EUR la sfârșitul lunii. V.B. a

confirmat sumele indicate, din spusele lor (vol. II, f.d.c. 120).

prezentate de către reclamant în cadrul evaluării inițiale și celei reluate ( a cet. P.F.,

Z.M., E.L., M.M. și V.B.) confirmă veridicitatea circumstanțelor relatate de părinții

săi, prin relatarea unor fapte concrete și rezonabile privind munca și veniturile

acestora în Italia. Astfel, P.F. a arătat că tatăl candidatului lucra la el cinci ore pe

săptămână și era plătit cu 200 EUR lunar, timp de trei ani. Z.M. a declarat că mama

sa îl plătea pe tatăl candidatului cu 70-80 EUR pe săptămână. E.L., M.M. și V.B. au

relatat activitatea părinților în Italia și nivelul remunerației, pe baza celor relatate

direct de aceștia, în timp ce se aflau împreună la muncă în Italia.

reclamant, inclusiv declarațiile părinților săi, precum și ale altor persoane care i-au

cunoscut în perioada în care activau în Italia, deși în unele cazuri neautentificate

notarial, sunt convergente în conținut, detaliate în formă și constante în timp.

Acestea nu prezintă contradicții relevante după cum invocă Comisia de eveluare și,

dimpotrivă, se susțin reciproc, completând tabloul factual privind sursele reale ale

veniturilor părinților reclamantului. În plus, faptul că activitatea părinților

reclamantului a fost neoficială în primii ani este un fapt social notoriu în contextul

migrației economice și nu poate fi imputat reclamantului.

măsura în care Comisia de evaluare înainta întrebări sau ridica dubii specifice față

de candidatul supus evaluării.

toate suspiciunile potențiale ale Comisiei de evaluare și, prin urmare, nu putea

administra din start probele în susținerea poziției sale. În această ordine de idei,

Completul de judecată special constată că nu se poate reproșa candidatului lipsa unei

diligențe proactive în administrarea probelor, atâta timp cât demersurile acestuia

s-au derulat tocmai ca reacție la solicitările Comisiei, iar probele prezentate au fost

relevante, directe și corelative obiectului evaluării.

inițiale, reclamantul a solicitat în mod expres audierea părinților săi, în scopul

confirmării explicațiilor oferite de el însuși și înlăturării dubiilor Comisiei de

evaluare. Însă, acestei solicitări nu i s-a dat curs. Astfel, în cadrul evaluării inițiale,

Comisia nu a făcut uz de posibilitatea reală și concretă de a verifica veridicitatea

explicațiilor oferite de candidat prin intermediul unei audieri directe, fapt care poate

fi interpretat ca o omisiune procedurală substanțială. Respectiv, Comisia de evaluare

nu poate invoca faptul că „candidatul nu a exercitat diligența necesară, nu a căutat

proactiv informații, a furnizat informații doar când faptele stabilite de Comisie l-au

obligat să facă acest lucru și a furnizat în mod regulat informații incomplete,

neconsecvente și contradictorii, subminând astfel credibilitatea candidatului.” Or,

deși standardul de „dubii serioase” este o derogare de la standardul probator clasic,

chiar și acest standard implică un nivel înalt de probabilitate, bazat pe fapte verificate

și înlăturarea posibilităților alternative rezonabile. Iar, în speță, se poate admite că,

audierea părinților candidatului la etapa evaluării inițiale putea desființa dubiul

Comisiei sau, cel puțin, genera necesitatea de a solicita/prezenta probe suplimentare

(cum ar fi de exemplu declarații ale unor cetățeni).

proactive în administrarea probelor, or, declarațiile prezentate de către acesta au fost

furnizate progresiv, în măsura în care Comisia de evaluare înainta întrebări sau ridica

dubii față de dânsul.

judecată special este de opinia că, Comisia de evaluare nu a putut contesta

veridicitatea activității părinților în Italia și nici nu a oferit o justificare obiectivă

pentru a ignora aceste probe, deși în baza art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022,

standardul „dubii serioase” este unul de probabilitate ridicată, dar nu absolută. Acest

standard exclude arbitrariul și presupune o cercetare completă, imparțială și

contextualizată a tuturor circumstanțelor cauzei.

prestată la negru și remunerarea neoficială primită pentru aceste servicii, pot trezi

suspiciuni doar dacă există elemente concrete în acest sens. La caz, însă, reclamantul

și părinții săi au oferit explicații logice și veridice contextului social-economic, care

printre altele au fost susținute de probe suficiente și coroborate.

bănești, or, toate transferurile au fost efectuate prin instituții bancare, banca

expeditorului fiind din Italia. Aspectul dat, la rândul său, denotă transparența și

legalitatea fluxurilor financiare.

apărut dubii ce țin de proveniența veniturilor, Completul de judecată special,

efectuând o analiză comparativă extinsă a informațiilor incluse în tabelul nr. 3 al

deciziei contestate (§ 167 din prezenta decizie), consideră că această diferență este

relativ modestă și nu poate să fundamenteze existența unor „dubii serioase”, în

sensul art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, în condițiile în care:

- reclamantul și părinții acestuia au declarat că, în perioada 2009 – 2014, tatăl

său a lucrat neoficial și că în toată această perioadă a muncit în mai multe

locuri, iar o parte dintre foștii beneficiari ai muncii prestate fie nu doresc să

confirme acest lucru, fie au decedat;

- transferurile au fost realizate în mod transparent, prin instituții bancare

autorizate, fără a fi disimulate sau structurate pentru a eluda obligațiile

declarative;

- părinții reclamantului au fost dispuși să se prezinte în fața Comisiei pentru a

fi audiați, iar în cadrul evaluării reluare chiar au dat declarații publice, în care

au confirmat alegațiile fiului său, Ion Chirtoaca;

- candidatul a explicat în mod detaliat și reiterat că tatăl său a muncit neoficial

în Italia, unde legislația muncii și fenomenul migrației economice impun

adesea prestarea de servicii fără forme legale, realitate socio-economică

cunoscută și acceptată ca fapt notoriu în jurisprudența națională și europeană;

- veniturile nedeclarate ale părinților au fost confirmate de mai multe persoane

care au dat declarații: P.F., Z.M., E.L., M.M. și V.B., ale căror explicații sunt

logice și coroborate între ele;

- conform principiului in dubio pro reo, dacă candidatul supus evaluării

prezintă argumente și explicații logice Comisiei, veridice contextului social-

economic al Republicii Moldova, atunci probabilitatea că un fapt a fost într-

un fel sau altul balansează, iar orice dubiu trebuie tratat în favoarea

candidatului.

suma veniturilor părinților candidatului Ion Chirtoaca și cea transferată pe contul

bancar și depus în contul de depozit, în condițiile în care aceasta se explică logic și

rezonabil prin veniturile neoficiale realizate în străinătate. Iar, acest fapt socio-

economic nu constituie o bază suficientă pentru formularea concluziei că există

„dubii serioase” în sensul legii. În speță, Comisia a substituit standardul probator cu

o prezumție negativă generală, iar acest fapt nu poate fi acceptat într-un stat de drept.

probatoriul administrat în cauză nu pot justifica existența unui dubiu serios asupra

integrității financiare a candidatului Ion Chirtoaca. Dimpotrivă, acestea confirmă

potența economică a părinților candidatului în perioada relevantă, iar transferurile

au fost efectuate într-un mod transparent, legal și justificabil.

afirmat constant că mijloacele bănești reflectate în contul bancar deschis pe numele

său în Republica Moldova proveneau exclusiv din munca părinților săi de peste

hotare și că aceste fonduri nu îi aparțineau cu titlu propriu, ci reprezentau economiile

părinților săi, transferate în țară prin intermediul canalelor bancare.

întrebările Comisiei, reclamantul a precizat că nu s-a comportat niciodată ca un

proprietar de facto al sumelor transferate, întrucât nu le-a utilizat în scopuri

personale, speculative sau de investiții proprii, ci ele au fost destinate acoperirii

nevoilor familiei părinților săi.

reflectă nici comportamente de ascundere sau disimulare, întrucât contul bancar în

cauză a fost deschis și utilizat în mod transparent, iar transferurile au fost realizate

prin instituții bancare licențiate, fără a se recurge la structuri intermediare sau

operațiuni nejustificate. Comportamentul pasiv și netranzacțional al reclamantului

asupra acestor fonduri este în concordanță cu afirmația sa că el nu le considera ca

fiind bunuri proprii, ci resurse gestionate în virtutea unui rol familial.

reclamant ca fiind veridice, logice, consecvente și conforme cu realitățile social-

economice ale contextului migratoriu al părinților acestuia, fiind în coroborare cu

probatoriul administrat și anexat la materialele dosarului candidatului. În absența

unor indicii concrete de fraudă, conflict de interese sau beneficiu personal,

calificarea sumelor respective drept „mijloace suspecte”, interpretarea acestora ca

„proprietate a reclamantului” sau, cu atât mai mult, ca probă a unei lipse de

integritate financiară și etică a candidatului Ion Chirtoaca nu este susținută de

probatoriul administrat. Astfel, în lipsa unei conduite care să ateste exercitarea

efectivă a dispoziției asupra sumelor respective cu titlu personal, nu se poate reține

în mod obiectiv prezența unui dubiu de integritate financiară sau etică a

reclamantului.

alin. (1) și (2) din Legea nr. 26/2022, prin prisma cărora decizia Comisiei de

evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu

privire la promovarea sau nepromovarea evaluării. Această cerință legală impune

Comisiei o obligație de motivare riguroasă și completă, atât sub aspectul

constatărilor factuale – adică identificarea precisă a împrejurărilor relevante în

privința fiecărui candidat, cât și al aprecierii juridice efectuate în raport cu normele

aplicabile – adică fundamentarea legală a oricărei concluzii adoptate. Această

obligație decurge și din exigențele statului de drept și ale bunei administrări a

justiției, fiind fundamentată pe principiul transparenței și al dreptului părților la un

proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 CEDO. În lipsa unei astfel de motivări, decizia

emisă de Comisie nu poate fi supusă unui control judecătoresc efectiv, iar candidatul

este lipsit de posibilitatea de a înțelege pe deplin motivele pentru care nu a fost

promovat.

respectat obligațiile de declarare ce decurg din această calitate, în conformitate cu

legislația aplicabilă la momentul respectiv. Or, în declarația de avere depusă în anul

2016, candidatul a indicat expres contul bancar în EUR, precum și mijloacele bănești

existente în acel cont, în rubrica aferentă activelor financiare („Coloana IV”).

Această conduită confirmă buna-credință a reclamantului, dar și înțelegerea corectă

de către acesta a obligației de declarare, de îndată ce a devenit indubitabil subiect al

declarării în sensul Legii și în calitatea sa de judecător. Cu alte cuvinte, contul bancar

în EUR nu a fost ascuns și nu a existat o intenție de eludare a regimului de declarare,

ci, dimpotrivă, candidatul a declarat acest cont și mijloacele bănești relevante.

dar și faptul că reclamantul, în măsura în care a conștientizat obligațiile legale de

declarare, a procedat la conformarea cu buna-credință

judecată special constată că decizia Comisiei de evaluare nr. 13 din 21 mai 2024 „cu

privire la evaluarea reluată a lui Ion Chirtoaca, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii” este neîntemeiată, fiind emisă cu omisiunea

aprecierii la justa valoare a probelor esențiale administrate în cadrul evaluării reluate.

celei reluate, reclamantul Ion Chirtoaca a desființat toate dubiile formulate de către

Comisia de evaluare în notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase. Iar

Comisia de evaluare, la rândul său, nu a demonstrat, printr-o analiză factologică și

juridică riguroasă, că reclamantul Ion Chirtoaca și părinții acestuia nu au putut

argumenta sursa mijloacelor bănești transferate în contul bancar al reclamantului și

a celor depuse în contul de depozit al tatălui acestuia. Totodată, Comisia de evaluare

nu a putut demonstra și arata indubitabil că Ion Chirtoaca ar fi devenit proprietar de

facto și beneficiar efectiv al mijloacelor bănești transferate de către părinți în contul

său bancar. Din contra, rezultă din probele administrate că aceste mijloace

proveneau exclusiv din munca părinților săi peste hotare, fiind transferate prin

instituții bancare, în mod transparent, iar reclamantul nu a acționat niciodată ca

titular de drept asupra acestora, ci a procedat, în măsura posibilului, la clarificarea

surselor și la documentarea situației financiare.

și mijloacele bănești aferente odată cu numirea sa în funcția de judecător, ceea ce

probează atât respectarea obligației legale, cât și buna sa credință. Orice eventuală

omisiune anterioară trebuie analizată prin prisma contextului juridic incert și a

practicii administrative din perioada respectivă, dar și a principiului

proporționalității în materie de integritate publică.

contestația depusă de Ion Chirtoaca, să anuleze decizia Comisiei de evaluare nr. 13

din 21 mai 2024 „cu privire la evaluarea reluată a lui Ion Chirtoaca, candidat la

funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii” și, în temeiul art. 14

alin. (8) lit. c) din Legea nr. 26/2022 să constate promovarea evaluării de către Ion

Chirtoaca, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE

VOTURI,

Admite contestația depusă de Ion Chirtoaca împotriva deciziei Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 13 din 21 mai 2024 „cu

privire la evaluarea reluată a lui Ion Chirtoaca, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii”.

Anulează decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 13 din 21 mai 2024 „cu privire la evaluarea reluată a lui Ion

Chirtoaca, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”.

Constată promovarea de către Ion Chirtoaca, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, a evaluării efectuate în baza Legii nr. 26/2022.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni