3-11/24 — anularea deciziei și dispunerea evaluării repetate a candidatului

La 01 iulie 2024, Ion Chirtoacă, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, a depus cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 13 din 21 mai 2024 „Cu privire la evaluarea reluată a lui Ion Chirtoacă, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii” și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

La 01 iulie 2024, ora 10:54, cauza nominalizată a fost repartizată în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Oxana Parfeni.

Prin încheierea din 05 iulie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea de contestare depusă de Ion Chirtoacă și reprezentantului acestuia, avocatul Eugeniu Musteață și s-a dispus convocarea paricipanților la proces în ședința de judecată stabilită pentru data de 12 septembrie 2024, ora 09:00, sala nr. 4, în incinta Curții Supreme de Justiție.

În cadrul ședinței de judecată din 12 septembrie 2024, avocatul Eugeniu Musteață, în interesele reclamantului Ion Chirtoacă, a depus cerere de recuzare membrilor Completului de judecată special, Ion Malanciuc și Oxana Parfeni de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de 2 contestare depuse de Ion Chirtoacă împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea evaluării repetate a candidatului.

În motivarea cererii de recuzare, a indicat că în privința judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni există circumstanțe care pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea lor.

A obiectat că, în privința judecătorilor recuzați, nu exisă niciun act de numire a acestora în funcție de judecători ai Curții Supreme de Justiție, or, aceștia au fost transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție, în temeiul unor prevederi legale derogatorii, care sunt contrare Constituției și care afectează calitatea tribunalului constituit „în baza legii” și care, în consecință, generează încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 al Convenției.

Art. 49 alin. (1)-(4) din Codul administrativ: „(1) Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sunt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sunt membri de familie ai unui participant; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. (2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea în cauză. (3) Membru de familie în sensul alin. (1) lit. b) și d) sunt: a) logodnicul/logodnica; b) soțul/soția; 3 c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală pînă la gradul IV inclusiv; d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sunt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit); (4) Persoanele indicate la alin. (3) se consideră membri de familie și atunci cînd căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sunt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.”

Art. 50 alin. (1), (2) din Codul administrativ: „(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. (2) Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție: „(8) În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului.”

Totodată, prin hotărârea nr. 506/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, pentru judecătorii: Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc.

Drept urmare, ținând cont de circumstanțele enunțate supra, Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție prin dispoziția nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, modificată prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024, nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 90 din 14 mai 2024, nr. 112 din 13 iunie 2024 și nr. 119 din 28 iunie 2024, a constituit complete de judecată pentru anul 2024.

De asemenea, prin dispoziția nr. 89 din 14 mai 2024 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022 cu privire la instituirea completului de judecată special”, s-a modificat componența Completului de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum urmează: Ion Malanciuc – președinte, Oxana Parfeni, Diana Stănilă – judecători, membru supleant – Lilia Roic-Botezatu, judecător.

Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate la pct. 7-11, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate de avocatul Eugeniu Musteață, în interesele reclamantului Ion Chirtoacă, cu privire la recuzarea judecătorilor Completului de judecată special, Ion Malanciuc și Oxana Parfeni, nu sunt justificate și comportă un conținut declarativ, or, nu poate fi admisă recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitate dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.

În aceeași ordine de idei, chestiunea transferului temporar al judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție nu suscită în mod automat și în lipsa oricărui material probator îndoieli în privința obiectivității, imparțialității și nepărtinirii judecătorilor respectivi. 5

În speță, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului vizat nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistraților respectivi la judecarea cauzei, după cum reglementează dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă. Or, criticile înaintate de avocatul Eugeniu Musteață, în interesele lui Ion Chirtoacă, în cererea de recuzare se referă, de fapt, la dezacordul acestuia cu modalitatea de desemnare a magistraților Ion Malanciuc și Oxana Parfeni în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție și nu cad sub incidența prevederilor art. 50 din Codul de procedură civilă, constituind doar simple suspiciuni de imparțialitate, nefiind motivate și probate în acest sens.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că suportul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a unor judecători din cadrul instanțelor judecătorești naționale, inclusiv a judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni, și ulterior prelungit termenul de transfer temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, și anume art. 21 alin. (8), care actualmente este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executorie și opozabilă tuturor subiecților de drept.

De altfel, hotărârile nr. 142/8 din 02 mai 2023 și nr. 506/31 din 02 noiembrie 2023 ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt în vigoare și produc efecte juridice în continuare.

Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr. 100 din 10 august 2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 123a/2023, nr. 159g/2023 și nr. 169g/2023 pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

În motivarea deciziei sale, Curtea a statuat că „transferul temporar al judecătorilor reprezintă o măsură care ține de cariera lor. Astfel, asemenea decizii trebuie adoptate pe baza unor criterii obiective, conform principiului meritocrației, într-o procedură transparentă și doar cu acordul judecătorilor în discuție.” 6

La fel, Curtea a reținut că „din perspectiva Constituției, este important ca procedura de selectare a candidaților pentru funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție să fie reglementată într-un mod care va asigura accederea în această funcție a persoanelor cu o înaltă pregătire juridică, independente și imparțiale.”

Finalmente, Curtea a conchis că „autorii sesizărilor nu au demonstrat de ce dispozițiile articolului 21 alin. (8) din Legea nr. 65 ar încălca, la modul abstract, condițiile stabilite de articolul 116 alin. (5) din Constituție.”

Suplimentar, Completul de judecată consideră necesar de a menționa că, în aspectul de ține de soluția pe marginea cererilor de recuzare în care se invocă ilegalitatea transferului temporar al judecătorilor, jurisprudența Curții Supreme de Justiție este una consacrată, relevanță situației prezentând atât cauzele în care, la fel, s-au examinat cererile de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (e.g. dosar nr. 03-33/23, 3rh- 29/23, 03-2/24), cât și cauzele examinate în ordine de recurs (e.g. dosar nr. 2ra- 212/23, 2rc-88/23, 3ra-285/23, etc.).

Respectiv, din moment ce practica judiciară, la acest capitol, este una bine consolidată, unitară și publică, Completul de judecată constată caracterul vădit abuziv al cererii de recuzare.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Ion Malanciuc și Oxana Parfeni la examinarea cererii de contestare depuse de Ion Chirtoacă împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare depusă de avocatul Eugeniu Musteață, în interesele lui Ion Chirtoacă, judecătorilor Completului de judecată special, Ion Malanciuc și Oxana Parfeni.

În conformitate cu art. 50, 52, 202 alin. (4), art. 230 din Codul administrativ, precum și în corespundere cu art. 53 alin. (5), art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU MAJORITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de avocatul Eugeniu Musteață, în interesele reclamantului Ion Chirtoacă, cu privire la recuzarea judecătorilor Completului de 7 judecată special, Ion Malanciuc și Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de Ion Chirtoacă împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea evaluării repetate a candidatului. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Diana Stănilă 8