3-16/23 — contestarea actului administrativ

3-16/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3-16/23

2-23021809-01-3-13022023

D E C I Z I E

În numele Legii

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

01 august 2023 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ion Guzun

Mariana Pitic

Grefier Stanislav Ungureanu

Cu participarea:

reclamantului Alexei Paniș

reprezentanții pârâtei, avocații Roger Gladei

și Valeriu Cernei

examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului

administrativ, cererea de contestare depusă de Alexei Paniș împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, privind anularea

deciziei nr. 21 din 24 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Alexei Paniș,

candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea

reluării procedurii de evaluare a candidatului,

c o n s t a t ă:

Argumentele participanților la proces:

1

La 13 februarie 2023, Alexei Paniș a depus cerere de contestare a deciziei

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 21

din 24 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Alexei Paniș, candidat la funcția

de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând anularea deciziei

nominalizate și dispunerea reluării procedurii de evaluare.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin decretul Președintelui Republicii

Moldova nr. 74 din 15 martie 2017, a fost numit în funcția de judecător la

Judecătoria Chișinău.

În anul 2021, în temeiul art. 31 din Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, a depus cerere de participare la concursul

pentru alegerea în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26

din 10 martie 2022, au fost introduse noi prevederi privind etapa obligatorie a

procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în

funcții.

Ulterior, în temeiul art. 15 alin. (4) din Legea nr. 26/2022, a fost adoptat

Regulamentul de evaluare al Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor.

Reclamantul a susținut că, la 12 ianuarie 2023, a avut loc audierea publică a

candidatului Alexei Paniș în fața Comisiei de evaluare, iar la 07 februarie 2023,

prin intermediul poștei electronice, i-a fost notificată decizia nr. 21 din 24

ianuarie 2023 „cu privire la candidatul Alexei Paniș, candidat la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii”, prin care, Comisia de evaluare,

în temeiul art. 8 alin. (l), alin. (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a) și b) și alin. 5 lit. b),

c), d), e) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a decis că, candidatul Alexei

Paniș nu întrunește criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii

serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică și

financiară și, prin urmare, nu promovează evaluarea.

A notat că unul din membrii Comisiei de evaluare, și anume Vitalie Miron a

întocmit opinie separată pe marginea deciziei nr. 21 din 24 ianuarie 2023, prin

care și-a expus dezacordul față de poziția Comisiei de evaluare și a accentuat că

judecătorul Alexei Paniș, candidat la funcția de membru al Consiliului Superior

al Magistraturii, întrunește criteriile de integritate prevăzute de Legea

nr. 26/2022.

În opinia reclamantului Alexei Paniș, decizia Comisiei de evaluare nr. 21 din

24 ianuarie 2023, emisă în privința candidatului la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii, Alexei Paniș, este ilegală și a fost

influențată de factori politici, în special fiind ghidată de doleanțele Președintelui

Republici Moldova, Maia Sandu și a grupurilor de interese, care aservesc regimul

actual.

Un prim argument al ilegalității deciziei Comisiei de evaluare, invocat de

reclamant, este participarea la procedura administrativă a unor persoane care nu

aveau dreptul, și anume membrii Tatiana Răducanu și Nadejda Hriptievschi, care

2

nu și-au exercitat mandatul cu imparțialitate și obiectivitate, fapt ce contravine

art. 7 lit. d) și e) din Legea nr. 26/2022 și Regulamentului de organizare și

funcționare al Comisiei de evaluare reglementează conflictele de interese.

În acest sens, reclamantul a evocat că, la 19 septembrie 2019, un grup de

aproximativ 80 de judecători, din care făcea parte și el, au depus la Consiliul

Superior al Magistraturii cerere prin care au solicitat, în temeiul art. 232 alin. (2)

din Legea privind organizarea judecătorească nr. 514 din 06 iulie 1995,

convocarea și anunțarea datei desfășurării Adunării generale extraordinare a

judecătorilor pentru 20 septembrie 2019. Însă, Consiliul Superior al Magistraturii

a neglijat solicitarea judecătorilor și a refuzat convocarea Adunării, motiv pentru

care a fost declanșată o acțiune în contencios administrativ prin care magistrații

și-au apărat drepturile consfințite în Legea nr. 514/1995.

Evenimentele care au avut loc în toamna anului 2019 în legătură cu

desfășurarea Adunării generale extraordinare a judecătorilor au fost intens

discutate în societate, iar un aport semnificativ referitor la subiectul dat l-au avut

doi membri ai Comisiei de evaluare, Tatiana Răducanu și Nadejda Hriptievschi,

care împreună cu unii actori politici au criticat vehement acțiunile judecătorilor

ce au participat la Adunarea generală extraordinară a judecătorilor și au chemat la

boicotarea adunărilor viitoare.

La fel, Nadejda Hriptievschi, din postura de expert și director de programe

din cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, în mod repetat s-a expus în

mass-media asupra evenimentelor legate de Adunarea generală extraordinară a

judecătorilor din anul 2019 și, într-o manieră evidentă, a criticat judecătorii care

au optat pentru desfășurarea Adunării generale extraordinare a judecătorilor și

care au participat la acea Adunare. Mai mult ca atât, Nadejda Hriptievschi nu

doar că a lansat critici în raport cu legalitatea acțiunilor petrecute, dar s-a expus

într-o manieră depreciativă față de aptitudinile profesionale ale judecătorilor, care

au participat la Adunare.

Astfel, reclamantul a considerat că există circumstanțe care trezesc

îngrijorări serioase în privința imparțialității și obiectivității membrilor Comisiei

de evaluare Tatiana Răducanu și Nadejda Hriptievschi, deoarece acestea anterior

și-au expus în public criticile personale depreciative în raport cu o parte din

judecători, printre care și reclamantul Alexei Paniș. În esență, acești membri ai

Comisiei de evaluare au delimitat corpul de judecători în 2 grupări, judecători

buni, adică cei care nu au participat la Adunarea generală extraordinară a

judecătorilor în anul 2019, și judecători compromiși, cei care au participat la

Adunarea generală extraordinară în anul 2019.

Cu toate acestea, Comisia de evaluare a respins cererile de recuzare

formulate de candidatul Alexei Paniș împotriva membrilor Tatiana Răducanu și

Nadejda Hriptievschi, fără a analiza și combate argumentele invocate, privind

lipsa de imparțialitate din partea acestor membri. Iar, această situație a viciat ab

initio decizia finală din perspectiva legalității procedurii de evaluare a

candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Alexei

Paniș.

Succesiv, reclamantul a invocat că procedura de evaluare a sa în calitate de

candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și

3

decizia nr. 21 din 24 ianuarie 2023, prin care nu a promovat evaluarea din motiv

că nu întrunește criteriile de integritate etică și financiară, au fost influențate de

politic.

În context, este un fapt notoriu că procesul de evaluare extraordinară a

judecătorilor a reprezentat capul de afiș al campaniei electorale a partidului de

guvernare și promisiunea electorală de bază în campania electorală a

Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu.

Deși, prevederile Legii nr. 26/2022 nu acordă Comisiei de evaluare

competența de a da apreciere și a analiza hotărârile emise de către candidați în

calitate de judecători sau de a analiza și a se expune asupra modului în care

aceștia au examinat cauze concrete, Comisia de evaluare, atât în cadrul rundei de

întrebări scrise, cât și la audierea candidatului și nemijlocit în decizia nr. 21 din

24 ianuarie 2022 a manifestat un interes deosebit față de o cauză de contencios

administrativ examinată de către judecătorul Alexei Paniș, în concret, cauza

inițiată de ex-președintele Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, împotriva

Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, cu privire la contestarea

decretului prin care acesta a fost revocat din funcția judiciară administrativă de

președinte al Curții de Apel Chișinău.

Reclamantul a susținut că, la 27 ianuarie 2022, în perioada când doar se

elabora Legea nr. 26/2022, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a

amenințat direct judecătorii cu „procesul de evaluare externă”, făcând referire la

cauza de contencios Clima vs Președinția Republicii Moldova, examinată de către

judecătorul Alexei Paniș, unde nu s-a sfiit să califice acțiunile instanței ca

„acțiuni ale sistemului mafiot care nu se dă bătut pentru a păstra influențele” și a

amintit despre consecințele evaluării externe.

Ulterior, prin decretul din 25 octombrie 2021 a Președintelui Republicii

Moldova, Maia Sandu, a fost constituit Consiliul Suprem de Securitate, în

componență căruia a fost inclusă și doamna Tatiana Răducanu, din postura de

președinte al Consiliului de administrare al Asociației Obștești „Centrul de

Resurse Juridice”.

Deși, Tatiana Răducanu a fost inclusă în componența Comisiei independente

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, continuă să facă parte din

Consiliul Suprem de Securitate și chiar participă la ședințele Consiliului.

Astfel, în opinia reclamantului, este dubios în ce mod Tatiana Răducanu își

păstrează autonomia decizională față de Asociația Obștească „Centrul de Resurse

Juridice”, cerută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, dacă nu este suspendată

din funcția de președinte al Consiliului de administrație al asociației obștești. Iar,

dacă totuși este suspendată din această funcție, nu este clar în ce calitate își

continuă activitatea în cadrul Consiliului Suprem de Securitate.

La fel, reclamantul a menționat și faptul că, prin decretul din 10 iunie 2021

al Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost constituit Comitetului

consultativ anticorupție pe lângă Președintele Republicii Moldova, în

componența căruia a fost inclusă și Nadejda Hriptievschi.

Deși, Nadejda Hriptievschi a fost inclusă în componența Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

4

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, aceasta până la

moment continuă să facă parte din Comitetului consultativ anticorupție pe lângă

Președintele Republicii Moldova.

În context, a conchis că, atât membrii Consiliului Suprem de Securitate, cât

și ai Comitetului consultativ anticorupție pe lângă Președintele Republicii

Moldova sunt desemnați de către Președintele Republicii Moldova în afara unui

concurs, fiind favorizate astfel numirile pe bază de loialitate, iar însăși prezența

lor în cadrul Comisiei de evaluare este suficientă pentru a constata nu doar un

conflict de interese, ci și un real mecanism de a influența procedura de evaluare.

Ambele entități sunt organe consultative pe lângă Președintele Republicii

Moldova și acestea includ în componența lor persoane apropiate de președinte,

care împărtășesc aceleași viziuni în domeniul social, politic sau justiției.

Un eveniment ce atestă acest fapt l-a constituit și declarația Președintelui

Republicii Moldova, Maia Sandu, din 30 decembrie 2022, care în mod public a

amenințat judecătorii și a recunoscut influența asupra procesului de evaluare

externă, declarând că „pentru a menține sprijinul popular pentru reformă ar fi

cazul să vedem mai multă implicare și responsabilitate din partea judecătorilor,

mai ales că procesul de evaluare îi așteaptă și modul cum se comportă ei astăzi va

conta pentru notele la evaluare.”

În opinia reclamantului, pentru un observator obiectiv și imparțial, aceste

circumstanțe sunt mai mult decât suficiente pentru a constata derularea unui

proces controlat politic, care urmărește capturarea justiției și eliminarea din

sistem a judecătorilor incomozi.

La fel, o altă dovadă a influenței politice realizate asupra procesului de

evaluare externe servește și faptul accesării și prelucrării datelor cu caracter

personal ale candidaților din rândurile judecătorilor supuși verificării, de către

Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova în interesele comisiei pre-

vetting, fapt confirmat prin actul de constatare a stărilor de fapt nr. 004-A-1/22

întocmit de către executorul judecătoresc la 09 noiembrie 2022 și răspunsul

Secretariatului Parlamentului nr. SG-3-nr.521 din 02 noiembrie 2022.

Prin actul de constatare a faptelor și stărilor de fapt nr. 004c-10/2022,

întocmit de către executorul judecătoresc la 09 noiembrie 2022, se confirmă că

Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova, în care majoritatea parlamentară

este deținută de către exponenții partidului politic PAS, promotorii „evaluării

externe”, al cărui președinte este și președintele partidului politic PAS, a accesat

în mod repetat datele cu caracter personal ale judecătorului Alexei Paniș, în

perioada în care avea loc evaluarea acestuia de către Comisia de evaluare. Iar,

prin răspunsul Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova nr. DPA-P-

4482/22 din 20 octombrie 2022 s-a confirmat că această accesare a avut loc în

legătură cu procesul de evaluare a subsemnatului și s-a recomandat să fie

interpelată în acest sens Comisia de evaluare.

La rândul său, Comisia de evaluare, prin răspunsul nr. 94-e.0 din 09

decembrie 2022, la interpelarea privind motivele pentru care Secretariatul

Parlamentului activează în interesele unei comisii independente, a explicat într-o

manieră evazivă că nu este responsabilă pentru acțiunile altor autorități.

5

Tot cu referire la influența politicului asupra procesului de evaluare,

reclamantul Alexei Paniș a invocat că, atât Nadejda Hriptievschi personal, cât și

persoane apropiate Tatianei Răducanu, au făcut parte din donatorii partidului de

guvernare în campania electorală, fapt confirmat prin raportul privind gestiunea

financiară a partidului politic PAS pentru perioada 01 ianuarie 2018 – 20 martie

Republicii Moldova, Maia Sandu, în campania electorală.

În viziunea reclamantului, alt aspect important care a viciat procesul de

evaluare este influența organizațiilor neguvernamentale (ONG-urilor) afiliate

politic. Or, este un fapt notoriu că Ministrul Justiției, Sergiu Litvineco și

conducătorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vladislav

Gribincea, sunt persoane apropiate – cumnați.

Astfel, a considerat relevant și faptul că doi membri ai Comisiei de evaluare

sunt exponenții CRJM, și anume Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu, șefa

secretariatului Comisiei de evaluare, Elena Prohnițchi, este ex-membră a

Consiliului de administrație al CRJM, iar potrivit informațiilor care le deține, în

cadrul secretariatului Comisiei de evaluare activează și soția președintelui CRJM

– Ilie Chirtoacă

Deși, în mod aparent, CRJM nu participă în nici un fel la procesul de

evaluare, anume Vladislav Gribincea în mod repetat și-a expus public poziția față

de procesul de evaluare și chiar a încercat să descrie mecanismele acestui proces,

manifestându-se ca un purtător de cuvânt.

Reclamantul a menționat că, potrivit răspunsului Instituției Publice „Agenția

Servicii Publice” nr. 01/289dp din 08 noiembrie 2022, datele cu caracter personal

ale candidatului Alexei Paniș, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, care se

conțin în Registrul bunurilor imobile, au fost accesate de către Asociația

Obștească „Institutul pentru Politici și Reforme Europene”, director executiv și

membru al consiliului de administrație al căreia este Iulian Groza. Printre altele,

Iulian Groza este membru al Consiliului Suprem de Securitate, numit prin

decretul Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu.

Totodată, Iulian Groza a recunoscut în spațiul public că a accesat datele cu

caracter personal ale candidaților supuși procesului de evaluare și a invocat un

motiv „nobil”, asistența în procesul de evaluare a magistraților.

În acest sens, reclamantul a notat că, asociațiile obștești nu pot substitui o

autoritate publică, dacă acest lucru nu este stabilit prin lege și ar putea oferi

expertiză doar pe baza surselor deschise.

Astfel, în opinia reclamantului, cumulul acestor circumstanțe denotă că

activitatea Comisiei de evaluare nu a fost independentă.

Succesiv, reclamantul a invocat că, deși, art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea

nr. 26/2022 și art. 83 din Codul administrativ îi garantează dreptul de a lua

cunoștință cu materialele examinate de Comisia de evaluare în procesul de

evaluare, acest drept i-a fost încălcat de către Comisia de evaluare. Or, la 09

ianuarie 2023, când s-a prezentat la sediul unde își desfășura activitatea Comisia

de evaluare, șefa secretariatului a refuzat să îi pună la dispoziție toate materialele

și i-a transmis o mapă în care se aflau copii ale unor acte, 90% din acte care el

personal le-a prezentat Comisiei de evaluare în cadrul rundelor de întrebări. Iar,

6

la insistența sa de a-i prezenta toate materialele, șefa secretariatului i-a explicat

că, Comisia de evaluare prezintă doar actele pe care le consideră relevante.

Astfel, în opinia reclamantului, Comisia de evaluare în mod eronat a

menționat în textul deciziei nr. 21 din 24 ianuarie 2023 că „la 09 ianuarie 2023

candidatului i s-a acordat acces la materialele de evaluare, conform art. 12

alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022”, această afirmație fiind combătută prin

recipisa semnată olograf de către candidatul Alexei Paniș la 09 ianuarie 2023, în

care a indicat expres că nu i-a fost asigurat accesul la toate materialele de

evaluare. Mai mult ca atât, acest fapt a fost invocat și în cadrul ședinței publice

de audiere din data de 12 ianuarie 2023, însă, Comisia de evaluare a ignorat acest

argument și prevederile art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022.

Reclamantul a considerat că, procedura de evaluare desfășurată în privința sa

nu a fost una echitabilă, fiindu-i încălcat dreptul la apărare, deoarece nu cunoștea

probele administrate de Comisia de evaluare.

De asemenea, în speță, au fost admise erori grave în procesul de analiză a

materialelor de evaluare și în procesul de traducere a acestora, prin ce s-au

încălcat prevederile art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26/2022 și art. 85 alin. (3) din

Codul administrativ.

În privința candidatului Alexei Paniș, până la audierea publică din 12

ianuarie 2023, Comisia de evaluare a formulat 4 runde de întrebări scrise, la care

el a reacționat prompt și cu bună-credință, prezentând răspunsurile la toate

întrebările Comisiei în termenul acordat de doar 4 zile, 2 dintre care de regulă

erau zile nelucrătoare. Însă, textul întrebărilor formulate de către Comisia de

evaluare denotă imposibilitatea acesteia de a citi și analiza informația din actele

ce le deținea sau de a înțelege și explica sensul exact al normelor legale.

Cu titlu de exemplu, reclamantul a evocat că:

- în cadrul Rundei 1, întrebarea nr. 8 pct. b): Comisia a făcut referire la

art. 40 din Codul fiscal și l-a învinuit că nu și-a onorat obligațiile fiscale, deși,

alin. (6) al aceluiași articol exclude însăși întrebarea;

- în cadrul Rundei 1, întrebarea nr. 15: Comisia, având extrasele bancare la

care face referire, nu a identificat corect data deschiderii conturilor bancare;

- în cadrul Rundei a 2-a, întrebarea nr. 5: Comisia nu a studiat extrasul de la

ASP pentru a identifica corect data achiziției autovehiculului;

- în cadrul Rundei a 2-a, întrebarea nr. 7: Comisia nu a făcut distincție dintre

termenul de „valoare cadastrală a bunului” și cel de „valoare contractuală a

bunului”;

- în cadrul Rundei a 2-a, întrebarea nr. 8: Comisia nu a studiat extrasul

bancar și în mod eronat a acuzat candidatul că, la 21 ianuarie 2022, cineva ar fi

depus pe contul acestuia o sumă de 38 050 de euro;

- în cadrul Rundei a 2-a, întrebarea nr. 9: Comisia în mod arbitrar a inventat

faptul suportării unor cheltuieli investiționale în sumă de 550 000 de lei;

- în cadrul Rundei a 2-a, întrebarea nr. 10: Comisia în mod arbitrar a inventat

faptul suportării unor cheltuieli în sumă de 550 000 de lei pentru investiții și nu a

citit corect informația din extrasele ASP cu privire la persoana care este

proprietarul mijlocului de transport;

7

- în cadrul Rundei a 3-a, întrebarea nr. l: Comisia nu a făcut distincție dintre

„valoarea reală a bunului”, „valoarea cadastrală” și „valoarea contractuală”;

- în cadrul Rundei a 3-a, întrebarea nr. 4: Comisia nu a cercetat extrasul

bancar, iar din acest considerent nu a fost în stare să înțeleagă că pe acest cont

bancar candidatul achita ratele la credit. Astfel, Comisia a pus candidatul să

explice cum banca a utilizat banii ce i-au fost returnați;

- Runda a 3-a, întrebările nr. 7, 8 și 9: Comisia nu a analizat extrasul bancar

și nu a fost în stare să facă un calcul matematic al rulajului, iar în consecință a

fost pus să explice cum au fost utilizați banii ce i-a returnat băncii;

- Runda a 3-a, întrebarea nr. 11: Comisia nu a fost în stare să identifice un

cont bancar al soției sale, care a fost indicat în declarația de avere și interese

personale.

Alexei Paniș a menționat că, potrivit Regulamentului de organizare și

funcționare al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, ședințele Comisiei, precum și toate comunicările scrise și

electronice între membrii Comisiei și între membri și secretariat se desfășoară în

limba engleză, cu excepția ședințelor publice, care se vor desfășura în limba

română cu traducere simultană sau consecutivă în limba engleză.

La capitolul dat a reținut faptul că trei dintre membrii Comisiei de evaluare,

Herman von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria, nu sunt cetățeni ai

Republicii Moldova și nu cunosc limba de stat.

Prin urmare, Comisia de evaluare trebuia să beneficieze de servicii calificate

de traducere, însă, materialele evaluării confirmă că acest proces a eșuat,

deoarece la Runda a 2-a de întrebări, întrebarea nr. 2, în fața Comisiei de evaluare

a fost pus un text care a fost tradus greșit, fiind confundate noțiuni distincte, cum

ar fi „avocat” și „jurist”. În același text, în rezultatul traducerii eronate, Comisia a

reținut anumite fapte care nu au existat în realitate, cum ar fi acuzațiile

candidatului Alexei Paniș asupra modului în care Dorel Musteață s-a numit pe

sine președinte al Curții de Apel Chișinău.

Mai mult ca atât, din versiunea în limba engleză a ședinței de audiere

publică a candidatului Alexei Paniș din data de 12 ianuarie 2023 rezultă că în

cadrul acesteia la fel a fost viciat procesul de traducere, deoarece membrilor

Comisiei de evaluare nu le-a fost tradusă toată informația prezentată de

candidatul audiat.

În opinia reclamantului, și mai grav este faptul că membrul Comisiei de

evaluare Nona Tsotsoria, care nu este cetățean al Republicii Moldova și nu

posedă limba română, pe parcursul interviului nu purta căștile prin care trebuia

să-i fie asigurată traducerea, deși, candidatul răspundea la întrebările adresate

anume de către acest membru și încerca să explice situația de fapt imputată.

Reclamantul a calificat această conduită ca fiind gravă și ilegală, care

explică motivul pentru care Comisia de evaluare nici nu a dorit să audă

explicațiile sale.

Totodată, reclamantul a considerat irelevante constatările reținute de către

Comisia de evaluare din hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza

Xhoxhai v. Albania (15227/19), și anume inversarea sarcinii probațiunii în

8

procesul de evaluare a judecătorilor, deoarece în cazul reformei implementate în

Albania au fost operate modificări de ordin constituțional, care nu au avut loc și

în Republica Moldova. Astfel, urma a se ține cont că, potrivit art. 46 alin. (3) din

Constituția Republicii Moldova, caracterul licit al dobândirii se prezumă.

Succesiv, reclamantul a invocat că membrii Comisiei de evaluare au încălcat

deliberativ prevederile Legii nr. 26/2022, în special ale art. 8 alin. (4) lit. b), prin

prisma căruia se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate

financiară dacă Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către

candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.

La caz, însă, Comisia de evaluare a analizat minuțios bunurile imobile

dobândite de către tatăl candidatului, Ștefan Paniș, începând cu anul 2000, adică

cu 22 de ani în urmă, depășind cu 7 ani termenul limită admis de Legea

nr. 26/2022 și când candidatul Alexei Paniș nu doar că nu activa ca judecător, dar

avea vârsta de 12 ani.

Comisia de evaluare, contrar Legii nr. 26/2022, depășind deliberat perioada

de 15 ani permisă de Legea nr. 26/2022, a analizat tranzacțiile de achiziționare de

către tatăl său pe parcursul mai multor ani a terenurilor agricole amplasate în

diferite localități ale raionului Florești.

Reclamantul a notat că, din materialele dosarului administrativ, nu este clar

în baza cărui document și de către ce organ a fost furnizat acesta, Comisia de

evaluare a stabilit suprafața totală a terenurilor agricole deținute de către tatăl său,

în condițiile în care aceste terenuri nu sunt comasate, fiind divizate și amplasate

în diferite localități ale raionului Florești. Or, în informația deținută de Instituția

Publică „Agenția Servicii Publice”, cât și în declarațiile de avere și interese

personale depuse anual de către Ștefan Paniș, aceste terenuri sunt indicate

separat.

La fel, în viziunea reclamantului, Comisia de evaluare în mod eronat și

neîntemeiat a ajuns la concluzia că în privința candidatului Alexei Paniș există

dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate

etică și criteriul de integritate financiară, în legătură cu sursa mijloacelor bănești

pentru împrumutul de 300 000 de lei și cardul salarial al tatălui candidatului

utilizat de candidat în anul 2022.

Or, este incert ce dubii a constatat Comisia de evaluare în privința surselor

mijloacelor bănești pentru împrumutul acordat de tatăl său în sumă de 300 000 de

lei, în condițiile în care în anul 2021 părinții său au obținut venituri în sumă de

peste 1 800 000 de lei din plăți salariale și darea în arendă a terenurilor agricole.

Astfel, este lipsită de logică juridică concluzia că există dubii la capitolul ce ține

de proveniența mijloacelor financiare în sumă de 300 000 de lei împrumutate de

Ștefan Paniș candidatului Alexei Paniș.

De asemenea, Comisia de evaluare neîntemeiat a pus la baza suspiciunilor

sale un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate emis în anul 2021

în privința tatălui său, Ștefan Paniș. Or, în cadrul acelui control a fost supusă

verificării averea lui Ștefan Paniș pentru perioada care anilor 2012-2020, iar în

speță, suma împrumutului a fost acordată în anul 2021, din veniturile înregistrate

în anul 2021. Prin urmare, constatările Autorității Naționale de Integritate reținute

9

în actul de constatare emis în anul 2021 nu sunt pertinente la caz, deoarece se

referă la o perioadă anterioară anului când a fost acordat împrumutul.

Ba mai mult, prin prisma art. 23 alin. (7) din Legea privind declararea averii

și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, actul Autorității Naționale de

Integritate emis în anul 2021 în privința lui Ștefan Paniș, tatăl candidatului Alexei

Paniș, nu este definitiv și nu produce efecte juridice, deoarece a fost contestat și

în prezent este supus controlului legalității de către instanța judecătorească.

Respectiv, Comisia de evaluare nu putea reține acest act de constatare în

calitate de probă, deoarece nu este definitiv și nu produce efecte juridice. Însă,

dând dovadă de duble standarde, Comisia de evaluare nu a reținut actele de

constatare nr. 1162/16 din 25 noiembrie 2021 și nr. 578/02 din 24 octombrie

2022 emise de Autoritatea Națională de Integritate, care sunt definitive și prin

care s-a refuzat inițierea controlului în privința lui Ștefan Paniș și s-a constatat în

privința lui Alexei Paniș lipsa aparenței unei diferențe substanțiale între veniturile

obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită, precum și lipsa aparenței de

nedeclarare a unor conflicte de interese, incompatibilități sau restricții.

La fel, în opinia reclamantului, concluziile Comisiei de evaluare referitor la

utilizarea în anul 2022 a cardului bancar al tatălui său confirmă că membrii

Comisiei de evaluare nu au ascultat explicațiile ce le-a dat în cadrul audierii

publice, or, în esență, Comisia de evaluare pretinde că există un dubiu referitor la

proveniența mijloacelor salariale ale tatălui său provenite ca salariu achitat din

bugetul de stat pe cardul salarial.

Deopotrivă, reclamantul a considerat că, la caz, Comisia de evaluare a

construit artificial existența unor dubii în partea ce ține de modalitatea de

înstrăinare în anul 2017 a autovehiculului de marcă și model Kia Sorento și a

neperfectării acestei tranzacții în conformitate cu cerințele legislației în vigoare.

Reclamantul a învederat că, atât în cadrul rundei de întrebări, cât și în cadrul

audierilor publice a explicat că înstrăinarea mijlocului dat de transport și

reînmatricularea acestuia a avut loc în cadrul unei subdiviziuni a Instituției

Publice „Agenția Servicii Publice”, cu semnarea unui contract de vânzare-

cumpărare tipizat, procedură care a fost acceptată de către autoritățile statului.

În situația dată, Comisia de evaluare era obligată să solicite de la Instituția

Publică „Agenția Servicii Publice” actele aferente procedurii de reînmatriculare a

mijlocului de transport KIA Sorento, deoarece toate actele se află în posesia

autorităților statului, precum și să le analizeze conform art. 92 din Codul

administrativ.

De asemenea, la tragerea concluziei precum că mijlocul de transport KIA

Sorento a fost înstrăinat în anul 2017 la același preț la care a fost achiziționat în

anul 2012, Comisia de evaluare nu a dat apreciere argumentelor candidatului

Alexei Paniș că valuta de referință pentru autovehiculul dat la momentul

achiziționării a fost dolarul SUA, care la 01 ianuarie 2012 valora 11,69 de lei

pentru 1 dolar SUA, iar la 01 ianuarie 2017 – 20,12 lei pentru 1 dolar SUA.

Respectiv, valoarea identică a autovehiculului Kia Sorento la cumpărarea

acestuia în anul 2012 și la vânzarea ulterioară în anul 2017 se datorează

fenomenului inflației și că, în raport cu rata de schimb a dolarului SUA, mașina

respectivă a fost vândută la un preț cu 72% mai mic decât prețul său de

10

achiziționare, deoarece între anii 2012 și 2017 valoarea leului moldovenesc s-a

depreciat cu 72% față de dolarul SUA.

În continuare, reclamantul a considerat absurdă concluzia Comisiei de

evaluare în partea ce ține de veridicitatea cheltuielilor în numerar în sumă de

300 000 de lei, deoarece Comisia de evaluare consideră că un candidat nu

întrunește criteriile de integritate financiară în situația în care este cert stabilit

faptul că acesta a obținut legal mijloace financiare, dar nu a prezentat documente

confirmative privind cheltuirea acestora.

Cu atât mai mult că, în cadrul rundelor de întrebări și în cadrul audierii

publice candidatul Alexei Paniș a explicat că, în afară de cheltuielile pentru

achiziționarea bunului imobil, în anul 2018 a suportat și cheltuieli pentru consum

curent. Așa, soldul rămas din mijloacele financiare după achiziționarea imobilului

și după asigurarea cheltuielilor de consum a fost cheltuit la începutul anului 2019

pentru achiziționarea materialelor de construcție și achitarea avansului pentru

demararea lucrărilor de construcție.

Astfel, în opinia reclamantului, Comisia de evaluare în mod eronat a estimat

că aceste mijloace financiare deținute în numerar de către candidatul Alexei Paniș

în anul 2018 urmau să fie incluse în declarația de averi și interese personale

depusă în anul 2019, or, la momentul depunerii declarației, la 29 martie 2019, el

nu deținea mijloace bănești în numerar care ar fi depășit 15 salarii medii pe

economie, iar în consecință nu avea obligația să le declare.

Succesiv, reclamantul a considerat că, membrii Comisiei de evaluare

neîntemeiat au apreciat că nu au fost etice declarațiile publice ale judecătorului

Alexei Paniș din 19 ianuarie 2022, or, atât prevederile Codului de etică și de

conduită profesională al judecătorului (adoptat prin Hotărârea Adunării Generale

a Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie 2015), cât și Principiile de la Bangalore

privind Conduita Judiciară, recunosc dreptul judecătorilor la libera exprimare.

Cu atât mai mult că, în spiritul art. 10 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, comentariile sale nu au vizat cauze examinate de către

judecătorul Alexei Paniș și nici nu s-au referit la persoane care ar avea rolul de

participant în cauze pendinte sau pe care le-ar fi examinat.

În viziunea reclamantului, expunerile care le-a dat Ziarului de Gardă au fost

etice, deoarece i s-a cerut să comenteze acuzațiile aduse de angajatul SIS, Eugen

Rurac, în nota semnată de către acesta și transmisă Consiliului Superior al

Magistraturii și care s-a scurs în public.

Reclamantul a atras atenția că, niciuna din persoanele vizate în expunerile

sale, Rurac Eugen, Dorel Musteață sau Domnica Manole (actualul Președinte al

Curții Constituționale și ex-judecător, urmărit penal de ex-procurorul Eugen

Rurac, care după schimbarea guvernării a renunțat la învinuire în instanța de

judecată, nu au considerat expunerile sale ca fiind contrare eticii judiciare,

ofensatoare sau deranjante, nu au sesizat Colegiul disciplinar al judecătorilor, nu

au solicitat dreptul la replică și nici nu au venit ulterior în spațiul public pentru a

infirma faptele pe care le-a expus pentru Ziarul de Gardă.

Reclamantul a reiterat că, prin notele lansate intenționat în spațiul public, era

învinuit de infracțiunile de abuz și pronunțare a unei hotărâri vădit ilegale,

calificări care îi erau atribuite după emiterea doar a dispozitivului hotărârii

11

judecătorești prin care a anulat un decret prezidențial pe care l-a considerat ca

fiind ilegal, înainte de redactarea hotărârii motivate.

Astfel, prin acest atac public, a fost supus presiunilor în timpul redactării

hotărârii motivate pe cauza respectivă din partea unui reprezentant al Serviciului

de Informații și Securitate, fapt interzis atât de legislația națională, cât și de

standardele internaționale, printre care și Avizul Consiliului Consultativ al

Judecătorilor Europeni CCJE nr.21(2018) cu privire la prevenirea corupției în

rândul judecătorilor, care conține recomandări ferme referitoare la implicarea

serviciilor de informații în procedurile ce vizează integritatea magistraților.

Mai mult decât atât, Asociația Judecătorilor din Moldova, cât și Asociația

Magistraților din România, la 17 ianuarie 2022, au intervenit cu reacții publice

vehemente pe marginea presiunilor date, reflectate pe larg în presa din Republica

Moldova și din România. Iar, cele două Asociații profesionale s-au expus în data

de 17 ianuarie 2022, pe când el a oferit un comentariu pentru Ziarul de Gardă în

data de 19 ianuarie 2022, exprimând solidaritate cu colegii săi judecători

împotriva atacului adus la adresa independenței justiției.

În cadrul expunerilor nu a divulgat, comentat și folosit informații de care a

luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de judecător, ci a operat exclusiv cu

fapte cunoscute opiniei publice despre activitatea anterioară a lui Eugen Rurac.

Prin urmare, reclamantul a considerat că a uzat exclusiv de dreptul său la

libertatea de exprimare, infirmând declarațiile defăimătoare din nota lui Eugen

Rurac, precum că ar fi săvârșit infracțiuni de abuz și emitere a unei hotărâri

ilegale, că ar fi admis conflicte de interese sau că ar fi uzurpat vreo putere în stat.

Toate afirmațiile sale au respectat criteriile de rezonabilitate și măsură, nu au

constituit defăimări la adresa nici a unei persoane menționate, căci au fost

judecăți de valoare cu substrat factologic suficient, după cum prevede Legea cu

privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010 și comunicarea

respectivă nu a încălcat nici unul din principiile indicate la art. 9 alin. (6) din

Codul de etică și de conduită profesională al judecătorului.

Din acest considerent, reclamantul a opinat că sunt lipsite de substrat

pretinsele încălcări de ordin disciplinar ce i-au fost imputate de către Comisia de

evaluare, și anume că ar fi acționat într-un mod care aduce atingere onoarei,

probității profesionale și prestigiului justiției, în așa măsură încât să afecteze

încrederea publicului în justiție. Or, expunerile sale din 19 ianuarie 2022 au

intervenit la 2 zile după ce atacul la adresa independenței justiției a fost criticat de

două asociații profesionale ale judecătorilor din 2 state (Asociația Judecătorilor

din Moldova și Asociația Magistraților din România).

Comisia de evaluare a tratat conduita sa în speța dată ca fiind o încălcare

gravă, deși, Colegiul disciplinar i-a aplicat cea mai blândă sancțiune disciplinară,

fapt ce presupune că organul disciplinar nu a constatat în acțiunile sale o abatere

gravă.

Ba mai mult, membrii Comisiei de evaluare nici nu a dorit să ia cunoștință

cu textul notelor semnate de către Eugen Rurac și nu au ținut cont de ordonanța

de refuz în pornirea urmăririi penale și clasarea procesului penal din 29 august

2022, emisă de Procuratura Anticorupție în privința sa, din care rezultă cert că a

12

fost investigat anume în baza acuzațiilor aduse de Eugen Rurac prin acele note

ale SIS-ului pe care le-a comentat în public.

În opinia reclamantului, exercitarea dreptului la replică în calitatea sa de

judecător nu poate fi reținută drept încălcare gravă a regulilor de etică și conduită

profesională.

În concluzie, reclamantul a considerat că urma să promoveze evaluarea în

calitate de candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

La 20 februarie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, reprezentată de Vitalie Miron, a depus referință prin

care a solicitat respingerea cererii de contestare înaintate de către Alexei Paniș.

În motivarea referinței, pârâta a invocat că și-a executat cu diligență și bună-

credință toate obligațiile prevăzute de Legea nr. 26/2022, iar când a constatat

anumite neclarități, a oferit reclamantului posibilitatea de a le elucida, prin

prezentarea datelor și informațiilor suplimentare, stabilindu-i un termen suficient.

Astfel, Comisia de evaluare a considerat că decizia sa nr. 21 din 24 ianuarie

2023 este legală și întemeiată, iar alegațiile reclamantului sunt neîntemeiate și nu

au un suport probatoriu.

Pârâta a notat că, în spiritul Legii nr. 26/2022, sarcina probațiunii trece

asupra candidatului pe parcursul procesului de evaluare. În faza inițială este în

obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de competențele

sale legale și cu respectarea obligațiilor legale. Însă, odată cu apariția unor

neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului

posibilitatea de a prezenta date și informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din

Legea nr. 26/2022). Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un

drept, nu o obligație, a candidatului (art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă

neexercitarea acestui drept (prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor

date incomplete sau neconcludente) riscă să inducă Comisia la concluzia că există

dubii serioase că candidatul nu întrunește criteriile de integritate (art. 13 alin. (5)

din Legea nr. 26/2022). Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina

probațiunii, iar acest transfer legislativ nu numai că nu încălcă, dar și protejează

efectiv drepturile candidatului.

Comisia de evaluare a notat că, rațiunea trecerii sarcinii probațiunii către

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană

pentru Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem

de vetting și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere

sarcina probei de la stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau

ocuparea unei funcții (Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09

februarie 2022 cu privire la dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar,

Kosovo; pag. 68). Procesul de redesemnare, pe de altă parte, transformă toți

angajații în solicitanți, iar sarcina probei revine acestor persoane, care trebuie să

facă dovada că sunt apte pentru exercitarea funcției în cauză (ibidem, pag. 95).

A explicat că procesul de evaluare a integrității și decizia Comisiei de

evaluare nr. 21 din 24 ianuarie 2023 nu afectează statutul profesional al

candidatului, or, Comisia nu substituie și nu preia funcțiile unui organ public din

Republica Moldova. Iar, decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei

13

juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs, respectiv niciun alt

efect juridic nu are suport legal.

Totodată, potrivit pct. 39 din Opinia comună a Comisiei de la Veneția și a

Direcției generale a drepturilor omului și stat de drept a Consiliului Europei

(Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Moldova), proiectul de lege

revizuit arată clar că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect

asupra carierei candidatului ca judecător.

Comisia de evaluare a menționat că, în activitatea sa, nu constată existența

sau lipsa conformității candidatului cu criteriile de integritate, ci doar existența

sau lipsa dubiilor serioase privind conformitatea.

Astfel, concluzia Comisiei de evaluare din decizie privind existența unor

dubii serioase referitor la conformitatea reclamantului cu criteriile de integritate

etică și financiară, ține de oportunitatea deciziei, iar instanța de judecată este

ținută să exercite controlul de legalitate a deciziei și nu este în drept să execute

controlul de oportunitate.

Succesiv, pârâta a considerat neîntemeiate obiecțiile reclamantului cu privire

la aplicabilitatea, în speță, a dispozițiilor Codului administrativ reglementate în

alte părți decât cele din Cartea a treia. Or, conform art. 4 alin. (2) din Legea

nr. 26/2022, în activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția

Republicii Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează

domeniile conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza

regulamentului propriu de organizare si funcționare, aprobat de către aceasta.

Astfel, Comisia de evaluare funcționează în baza Legii nr. 26/2022 și a

regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta, și

nu în conformitate cu Codul administrativ, iar judecarea cererilor de contestate

împotriva deciziilor Comisiei are loc în conformitate cu procedura prevăzut de

Cartea a treia din Codul administrativ.

Prin urmare, Comisia nu era ținută de prevederile art. 15, art. 22, art. 82,

art. 85 alin. (3), art. 87, art. 92 și art. 93 din Codul administrativ, iar în consecință

nu a efectuat operațiuni administrative și nu avea obligația să cerceteze din oficiu

starea de fapt, precum și să întocmească dosarul candidatului conform cerințelor

din Codul administrativ.

De asemenea, pârâta a apreciat ca fiind irelevante argumentele reclamantului

referitor la pretinsa lipsă de independență a unor membri ai Comisiei, dar și

pretinsa influență a politicului și a ONG-urilor afiliate politic asupra procesului

de evaluare, deoarece acestea alegații nu constituie erori procedurale grave care

să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare a reclamantului și nici

circumstanțe care puteau conduce la promovarea evaluării de către reclamant.

Irelevanța acestor aspecte se confirmă prin faptul că ele nu reprezintă obiectul

deciziei contestate.

Pârâta a mai evocat că nu constată în decizie că un candidat nu întrunește

criteriile de integritate și nici careva încălcări ale candidaților. Decizia de

promovare sau nepromovare a unui candidat constituie o apreciere a Comisiei, cu

exercitarea marjei legale de discreție, în dependență de faptul dacă constată

existența sau lipsa unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

cerințele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022, care nu au fost înlăturate de

14

către candidat. Instanța de judecată nu are temei legal să se pronunțe cu privire la

această apreciere a Comisiei, deoarece aceasta se referă la oportunitatea deciziei,

care nu poate fi supusă unui control judiciar.

Este de competența Comisiei să aprecieze dacă anumite circumstanțe sunt

sau nu suficiente pentru a constata existența sau lipsa dubiilor serioase privind

conformitatea cu criteriile de integritate. Asta deoarece anume această chestiune

se referă la oportunitatea deciziei, care nu poate face obiectul controlului judiciar.

Pârâta a menționat că, în legătură cu împrumutul contractat de către

reclamant de la tatăl său, Comisia a constatat prezența unor dubii serioase din

motiv că acest împrumut a fost luat de către candidat în timp ce tatăl acestuia a

fost supus unei proceduri de verificare a integrității. Astfel, aspectele invocate de

către reclamant precum că, Comisia ar fi depășit deliberat perioada permisă de

Lege, a urmărit să stabilească suprafața totală a terenurilor și să analizeze aceste

tranzacții, sunt irelevante, deoarece Comisia nu a constatat careva dubii serioase

cu privire la aceste tranzacții și bunuri invocate de către reclamant.

În opinia pârâtei, este irelevant și argumentul reclamantului, precum că în

cadrul evaluării Comisia a reținut un act de constatare emis de către ANI în

privința tatălui său, dar care nu este definitiv și nu a reținut alte acte definitive

emise de către aceiași autoritate, dar care atestă lipsa încălcărilor în privința

candidatului sau a tatălui său, or, Comisia nicidecum nu a pus la baza concluziei

sale însăși constatarea ANI și nici nu depinde de constatările ANI invocate de

către reclamant.

Cu referire la chestiunea privind înstrăinarea autovehiculului fără încheierea

unui act juridic conform legislației, pârâta a învederat că norma art. 210 alin. (1)

din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01 martie 2019) instituie obligația

clară și certă a reclamantului de a încheia în formă scrisă actul juridic de

înstrăinare a mijlocului de transport, conform prevederilor legale.

În ședința de judecată, reclamantul Alexei Paniș a susținut cererea de

contestare împotriva deciziei nr. 21 din 24 ianuarie 2023 cu privire la candidatura

lui Alexei Paniș, solicitând admiterea acesteia, pe motivele de fapt și de drept

invocate în cerere.

În ședința de judecată, reprezentanții Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei, au susținut

argumentele invocate în referința depusă, solicitând respingerea acțiunii ca fiind

neîntemeiate.

Apreciere instanței.

Audiind părțile, și reprezentanții lor, examinând actele dosarului

administrativ și cel judiciar, completul de judecată special al Curții Supreme de

Justiție constată că acțiunea este admisibilă și întemeiată, din următoarele motive.

Termenul de examinare a acțiunii

Conform art. 14 alin. (7) din Legea nr. 26/2022, prin derogare de la

prevederile art. 195 din Codul administrativ nr. 116/2018, cererea de contestare a

deciziei Comisiei de evaluare se examinează în decurs de 10 zile.

15

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, nr. 29

din 29 martie 2022, modificată prin dispoziția nr. 35 din 14 aprilie 2022, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, a fost instituit complet de

judecată special format din: Vladimir Timofti – președinte, judecător; Ala

Cobăneanu și Svetlana Filincova – judecători, Dumitru Mardari – judecător

supleant.

La caz, urmează de reținut că cererea de contestare depusă de Alexei Paniș a

fost înregistrată la Curtea Supremă de Justiție în data de 13 februarie 2023.

Potrivit fișei de repartizare a cererii, prezenta cauză a fost repartizată prin

intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor la 13 februarie 2023

judecatului-raportor Svetlana Filincova (vol. I, f.d. 1).

Prin încheierea din 14 februarie 2023 a judecătorului-raportor Svetlana

Filincova, membru al completului de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție pentru examinarea contestațiilor candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, a fost

primită spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea de

contestate depusă de Alexei Paniș împotriva Comisiei de evaluare, fiind

convocați participanții la proces în ședința de judecată stabilită pentru data de 24

februarie 2023, ora 10:00, sala nr. 4 în incinta Curții Supreme de Justiție, situată

pe adresa str. Petru Rareș nr. 18, mun. Chișinău (vol. I, f.d. 76-78-42).

La 20 februarie 2023, în interiorul termenului stabilit de către instanță,

Comisia de evaluare a prezentat referință la cererea de contestare depusă de

Alexei Paniș cu privire la anularea deciziei nr. 21 din 24 ianuarie 2023 (vol. I,

f.d. 84-100).

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 24 februarie 2023,

completul de judecată special a admis cererile reclamantului Alexei Paniș, a

obligat Comisia de evaluare să prezinte toate materialele dosarului candidatului

Alexei Paniș și s-a amânat examinarea cauzei pentru data de 13 martie 2023, ora

10.00 (vol. I, f.d. 130-133).

Prin Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 23/2 și nr. 27/2 din

14 februarie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile

de demisie din funcție a judecătorilor Ala Cobăneanu și Svetlana Filincova de la

Curtea Supremă de Justiție, fiind eliberați din funcție din data de 01 martie 2023.

Prin încheierea din 02 martie 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție, s-a dispus ca dosarele aflate în procedura judecătorilor Ala

Cobăneanu și Svetlana Filincova, intentate în baza contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, se vor transmite Secției evidență procesuală a cauzelor civile,

comerciale și de contencios administrativ pentru redistribuire prin intermediul

PIGD altor judecători (vol. I, f.d. 156-158).

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 33

din 02 martie 2023 „Cu privire la modificarea dispozițiilor nr. 29 din 29 martie

2022 și nr. 35 din 14 aprilie 2022” a fost schimbată componența completului de

16

judecată special, după cum urmează: Vladimir Timofti – președinte, judecător;

Dumitru Mardari și Mariana Pitic – judecători, Galina Stratulat – judecător

supleant.

În legătură cu faptul că judecători Mariana Pitic și Galina Stratulat se aflau

în concediul medical pe o perioadă mai mare de 10 zile, prin dispoziția

Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 34 din 02 martie 2023

„Cu privire la modificarea dispoziției nr. 33 din 02 martie 2023” a fost schimbată

componența completului de judecată special, după cum urmează: Vladimir

Timofti – președinte, judecător; Tamara Chișca-Doneva și Dumitru Mardari –

judecători, Ion Guzun – judecător supleant.

Potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului din 02 martie 2023, ora

13.15, prezenta cauză a fost repartizată judecătorului-raportor Dumitru Mardari,

care face parte din componența completului de judecată special, după cum

urmează: Vladimir Timofti – președinte și Tamara Chișca-Doneva – judecător

(vol. I, f.d. 136).

În cadrul ședinței de judecată din data de 13 martie 2023 a fost examinată în

fond cauza, fiind ascultate explicațiile părților, în conformitate cu art. 213 din

Codul de procedură civilă, cercetate probele, în conformitate cu art. 224 din

Codul de procedură civilă și ascultate pledoariilor, în conformitate cu art. 233 din

Codul de procedură civilă.

Totodată, conform art. 14 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, s-a

stabilit că deliberarea și emiterea deciziei va avea loc la 16 martie 2023, prin

plasarea acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție.

La 16 martie 2023, ora 08.30, reclamantul Alexei Paniș a depus cerere

privind reluarea examinării cauzei în fond și obligarea Comisiei de evaluare să

prezinte toate materialele pe marginea procedurii de evaluare a candidatului

Alexei Paniș (vol. I, f.d. 163-165).

Prin încheierea din 16 martie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a amânat

deliberarea și emiterea deciziei, pentru data de 20 martie 2023, ora 10.00, în

conformitate cu art. 14 alin. (9) din Legea nr. 26/2022 (vol. I, f.d. 171-172).

Conform notei-informative din 20 martie 2023 a Președintelui interimar al

Curții Supreme de Justiție, în legătură cu faptul că judecătorul-raportor Dumitru

Mardari din data de 17 martie 2023 se află în concediu medical, iar prin hotărârea

CSM nr. 68/3 din 23 februarie 2023, modificată prin hotărârea CSM nr. 103/4 din

16 martie 2023, s-a acceptat cererea de demisie a judecătorului Dumitru Mardari

de la Curtea Supremă de Justiție și s-a eliberat din funcție din data de 20 martie

2023, emiterea deciziei în prezenta cauză s-a amânat pentru data 23 martie 2023

(vol. I, f.d. 173).

Prin încheierea din 20 martie 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție, s-a dispus ca dosarele aflate în procedura judecătorului

Dumitru Mardari, intentate în baza contestațiilor declarate împotriva deciziilor

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, se vor

transmite Secției evidență procesuală a cauzelor civile, comerciale și de

contencios administrativ pentru redistribuire prin intermediul PIGD altor

judecători (vol. I, f.d. 177-179).

17

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 39

din 20 martie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 34 din 02 martie

2023” a fost schimbată componența completului de judecată special, după cum

urmează: Vladimir Timofti – președinte, judecător; Tamara Chișca-Doneva și

Mariana Pitic – judecători; Ion Guzun – judecător supleant.

Potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului din 21 martie 2023, ora

10.41, prezenta cauză a fost repartizată judecătorului-raportor Mariana Pitic, care

face parte din componența completului de judecată special, după cum urmează:

Vladimir Timofti – președinte și Tamara Chișca-Doneva – judecător (vol. I,

f.d. 180).

Prin încheierea din 23 martie 2023, completul de judecată special instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența Vladimir Timofti – președinte,

judecător, Tamara Chișca-Doneva și Mariana Pitic – judecători, a dispus din

oficiu reluarea examinării prezentei cauze, fiind fixată ședința de judecată pentru

data de 28 martie 2023, ora 10.30 (vol. I, f.d. 184-187).

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 66/3 din 23 februarie

2023, a fost acceptată cererea de demisie a judecătorului Curții Supreme de

Justiție, Vladimir Timofti, fiind dispusă eliberarea acestuia din funcția de

judecător de la Curtea Supremă de Justiție din data de 27 martie 2023.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 46

din 28 martie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 39 din 20 martie

2023” a fost schimbată componența completului de judecată special, după cum

urmează: Tamara Chișca-Doneva – președinte, judecător; Mariana Pitic și Maria

Ghervas – judecători. În rest, fiind menținută dispoziția Președintelui interimar al

Curții Supreme de Justiție nr. 39 din 20 martie 2023, prin care a fost menținută

dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 34 din 02

martie 2023, în partea în care ca judecător supleant a fost desemnat – Ion Guzun.

Prin încheierea din 28 martie 2023, completul de judecată special instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența Tamara Chișca-Doneva –

președinte, judecător, Maria Ghervas și Mariana Pitic – judecători, a dispus

reluarea examinării prezentei cauze (vol. I, f.d. 192-195).

Având în vedere că judecătorul Maria Ghervas, care a fost inclus ca membru

al completului de judecată special prin dispoziția Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție nr. 46 din 28 martie 2023, nu a reușit să studieze materialele

cauzei până la ședința de judecată stabilită pentru aceiași dată – 28 martie 2023,

examinarea cauzei a fost amânată pentru data de 03 aprilie 2023, ora 10.00.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 33/2 din 14 februarie

2023 s-a acceptat cererea de demisie a judecătorului Curții Supreme de Justiție,

Maria Ghervas și s-a eliberat doamna Maria Ghervas din funcția de judecător din

data de 31 martie 2023.

Prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

nr. 64 din 31 martie 2023, pe perioada stării de urgență, ca o măsură temporară,

pe un termen de 30 de zile, au fost suspendate procedurile administrative privind

cererile de demisie, depuse de judecătorii Curții Supreme de Justiție până la data

intrării în vigoare a dispoziției Comisiei Situații Excepționale a Republicii

Moldova nr. 64 din 31 martie 2023, precum și efectele juridice ale cererilor deja

18

acceptate, în măsura în care eliberarea efectivă din funcție nu a survenit la data

intrării în vigoarea a Dispoziției Comisiei Situații Excepționale a Republicii

Moldova nr. 64 din 31 martie 2023.

Conform certificatului întocmit de grefier, desfășurarea ședinței de judecată

fixate pentru data de 03 aprilie 2023, ora 10.00, a fost imposibilă din motiv că nu

a fost emisă dispoziția cu privire la componența completului de judecată special,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, examinarea cauzei

fiind amânate pentru o dată nedeterminată (vol. I, f.d. 211).

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 53

din 04 aprilie 2023 „Cu privire la modificarea dispozițiilor nr. 46 din 28 martie

2023, nr. 34 din 02 martie 2023 nr. 39 din 20 martie 2023” a fost schimbată

componența completului de judecată special, prevăzut de punctul nr. 1 din

dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 46 din 28

martie 2023 și instituită o nouă componență a completului de judecată special

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum urmează:

Tamara Chișca-Doneva – președinte, judecător; Mariana Pitic și Ion Guzun –

judecători; Maria Ghervas – judecător supleant.

Prin încheierea din 06 aprilie 2023, completul de judecată special instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența Tamara Chișca-Doneva –

președinte, judecător, Ion Guzun și Mariana Pitic – judecători, a dispus reluarea

examinării prezentei cauze (vol. I, f.d. 212-215).

În cadrul ședinței de judecată din data de 06 aprilie 2023 a fost examinată în

fond cauza, fiind ascultate explicațiile părților, în conformitate cu art. 213 din

Codul de procedură civilă, cercetate probele, în conformitate cu art. 224 din

Codul de procedură civilă.

Totodată, a fost amânată ascultarea pledoariilor, în conformitate cu art. 233

din Codul de procedură civilă, până la pronunțarea Curții Constituționale asupra

excepțiilor de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10

martie 2022 ridicate în cauze similare.

La 06 aprilie 2023, prin decizia de inadmisibilitate nr. 42 Curtea

Constituțională s-a pronunțat asupra sesizărilor cu numerele 75g/2023, 76g/2023,

77g/2023, 86g/2023, 87g/2023, 88g/2023, 89g/2023, 90g/2023, 96g/2023,

101g/2023 și 102g/2023 privind excepțiile de neconstituționalitate a unor

prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

Astfel, urmare a pronunțării Curții Constituționale la 06 aprilie 2023,

participanții la proces au fost convocați pentru următoarea ședință de judecată

stabilită pentru 10 aprilie 2023, ora 16.30 (vol. I, f.d. 216), care a fost

contramandată în legătură cu faptul că la 10 aprilie 2023, ora 10.33, Comisia de

evaluare a înaintat cerere de recuzare judecătorului Mariana Pitic (vol. I,

f.d. 217).

Prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

nr. 66 din 10 aprilie 2022, în contextul intervenirii unei reacții prompte a

19

autorităților statului la problema asigurării funcționalității Curții Supreme de

Justiție, prin ajustarea cadrului normativ și consacrarea în cuprinsul acestuia a

unor mecanisme care ar permite soluționarea dificultăților legate de completarea

provizorie a locurilor vacante de judecător la instanța judecătorească supremă,

precum și luându-se act de acțiunile subsecvente ale Consiliului Superior al

Magistraturii, care, urmare a intervențiilor legislative recent operate prin

intermediul Legii nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a

candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în cadrul

ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 10 aprilie 2023 a

examinat subiectul anunțării concursului pentru suplinirea, prin transfer temporar,

a funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, se revizuiesc

măsurile specifice în domeniul justiției stabilite prin Dispoziția Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 64/2023, stabilindu-se că

subpunctul 1.2 de la pct. 1 al dispoziției menționate se abrogă.

Prin dispoziția nr. 69 din 04 mai 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie

2022” a fost desemnat în calitate de membrul supleant în completul de judecată

special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, judecătorul Ion

Malanciuc.

Cererea de recuzare înaintată judecătorului Mariana Pitic a fost repartizată în

mod automat-electronic, prin intermediul PIGD, la 15 mai 2023 și a fost

examinată în ședința de judecată din 23 mai 2023, ora 10.00, fiind amânată

deliberarea și pronunțarea pe marginea cererii de recuzare pentru data de 25 mai

2023 (vol. I, f.d. 224, 229-232).

Prin încheierea din 25 mai 2023 a completului de judecată special, instituit

în cadrul Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă cererea de recuzare înaintată

judecătorului Mariana Pitic, de către Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor (vol. I, f.d. 233-238).

Participanții la proces au fost convocați pentru următoarea ședință de

judecată stabilită pentru 07 iulie 2023, ora 10.30, pentru ascultarea pledoariilor.

În această ordine de idei, având în vedere cele enunțate supra, completul de

judecată special notează că depășirea termenului de examinare a contestație în 10

zile, a fost influențat inclusiv de complexitatea cauzei, comportamentul părților la

proces, care include pe cel al autorității pârâte, dificultatea dezbaterilor, demisiile

în masă a judecătorilor Curții Supreme de Justiție și imposibilitatea formării

completului special pentru judecarea cererilor de contestare.

Mai mult, durata de aflare pe rol a cauzei a fost condiționată inclusiv de

asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, fapt ce nu poate fi

privit drept tergiversare a examinării cauzei, deoarece judecarea cererii de

contestare a avut ca scop respectarea dreptului garantat al părților la un proces

echitabil, consfințit în articolul 38 din Codul administrativ și articolul 6 §1 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

20

În cadrul ședinței de judecată din data de 06 aprilie 2023 a fost examinată în

fond cauza, fiind ascultate explicațiile părților, cercetate probele și s-a amânat

ascultarea pledoariilor. La 07 iulie 2023, în lipsa reclamantului, au fost ascultate

pledoariile, și, conform art. 14 alin. (9) din Legea nr. 26/2022, a fost anunțată

emiterea și plasarea deciziei pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Aplicabilitatea Codului administrativ.

Completul de judecată special menționează că, în cadrul dezbaterilor

judiciare, reprezentanții Comisiei au invocat neaplicarea cărților I și II din Codul

administrativ la examinarea cauzelor pendinte pe rolul Curții Supreme de Justiție,

argument care nu poate fi reținut din considerentele următoare.

Completul de judecată special reține că aplicarea Codului administrativ și

limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia are

competență Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru

examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 1 decembrie

2022, § 24, DCC nr.2 din 18 ianuarie 2022, §19).

În primul rând, este necesar de a se explica de ce este aplicabil Codul

administrativ procedurii de evaluare, dar și procedurii de contencios

administrativ.

Din punct de vedere al conținutului normativ, Legea nr. 26/2022 cuprinde

atât norme de drept public material, cât și norme de procedură administrativă și

procedură a contenciosului administrativ.

În special, dispozițiile legale care reglementează definiția și condițiile de

evaluare a integrității etice/financiare după natura lor constituie norme de drept

administrativ material, care formează baza legală conform art. 21 alin. (1) din

Codul administrativ pentru emiterea actului administrativ individual de către

Comisie. Astfel, dispozițiile art. 8 alin. (l)-(4) din Legea nr. 26/2022 sunt norme

de drept administrativ material.

Inițierea procedurii de evaluare este, conform art. 9 alin. (2) și art. 69

alin. (1) din Codul administrativ, o inițiere a procedurii administrative la cererea

candidatului pentru una din funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2

alin. (1) din Legea nr. 26/2022. Inițierea procedurii de contencios administrativ

este condiționată, în conformitate cu prevederile art. 189 alin. (l) din Codul

administrativ, de revendicarea de către reclamant a încălcării unui drept prin

activitatea administrativă.

Astfel, completul de judecată special relevă că, decizia Comisiei de evaluare

este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (l) din Codul

administrativ. Actul administrativ individual este rezultatul final al procedurii

administrative.

Prin decizia Comisiei privind promovarea/nepromovarea evaluării de către

candidat are loc finalizarea procedurii administrative conform art. 78 din Codul

administrativ.

Mai mult decât atât, în nota informativă la Legea nr. 26/2022, autorii au

indicat că „drept urmare a desfășurării activității sale, Comisia de evaluare va

emite o decizie. Reieșind din faptul că decizia respectivă reprezintă un act

21

administrativ, contestarea acesteia se va face conform prevederilor Codului

administrativ nr. 116/2018 cu derogările exprese stabilite în prezentul proiect.”

Astfel, însăși legiuitorul a calificat decizia Comisiei de evaluare drept un act

administrativ indvidual în privința căruia poate fi exercitată acțiunea în

contencios administrativ.

Prin urmare, normele Codului administrativ privind procedura

administrativă și instituția actului administrativ individual sunt aplicabile

procedurii de evaluare, cu excepțiile prevăzute de Legea nr. 26/2022.

Completul de judecată special subliniază că, evaluarea candidaților pentru

funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea

nr.26/2022 este prin natura sa un domeniu specific de activitate în sensul art. 2

alin. (2) din Codul administrativ.

Deși, Codul administrativ instituie o procedură administrativă și de

contencios administrativ uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ, anumite aspecte pot fi reglementate prin norme legislative speciale,

dacă nu contravin principiilor Codului administrativ.

Normele speciale din Legea nr. 26/2022 nu exclude aplicarea cărților I și II,

decât în privința unor aspecte, cum ar fi în special, inițierea procedurii

administrative, clarificarea stării fapt din oficiu, cvorumul și majoritatea, dreptul

la audiere a candidatului, dar și altele. Sintagma „anumite aspecte” din art. 2

alin. (2) din Codul administrativ nu echivalează cu excluderea de la aplicare a

Codului administrativ.

Așadar, în condițiile speței, excluderea integrală de la aplicare a cărților I și

II este imposibilă din punct de vedere al rolului central și legăturii organice a

Codului administrativ cu domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

Potrivit art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, cererea de contestare a

deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în

Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect

suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la

care participă candidatul respectiv.

Principiile care guvernează procedura contenciosului administrativ sunt

reglementate în cartea I din Codul administrativ, în special art. 21-27 și art. 36-

administrativ, există o legătură organică și de substanță, ce nu poate fi negată sau

exclusă sub nici o formă.

Controlul judecătoresc este un control de legalitate, care cuprinde în sine

verificarea legalității temeiului formei activității administrative, corectitudinii

interpretării noțiunilor juridice vagi, proporționalității egalității de tratament,

imparțialității, securității juridice, motivării, exercitarea dreptului discreționar,

dacă autoritatea este împuternicită să acționeze în baza acestui drept, protecția

încrederii legitime în activitatea autorității și altele.

Din considerentele menționate supra, completul de judecată special respinge

ca nefondat argumentul reprezentanților Comisiei de evaluare, precum că nu este

aplicabilă cartea I și II din Codul administrativ. Or, aceasta ar însemna negarea

respectării principiilor legalității, cercetării din oficiu, egalității de tratament,

22

securității raporturilor juridice, proporționalității, imparțialității Comisei, bunei-

credințe și altele.

Aplicarea normelor procedurii de contencios administrativ este condiționată

de aplicarea acelorași norme care se referă la procedura administrativă, cum ar fi

obținerea probelor conform art. 220 alin. (1), 87-93 din Codul administrativ,

notificările conform art. 223, 97-114 Codul administrativ, imparțialitatea conform

art. 25 din Codul administrativ, recuzarea conform art. 202, 49-50 din Codul

administrativ, formele activității administrative conform art. 5, 10-15 și 189 din

Codul administrativ, conceptul de parte în procedura de contecnios administrativ

conform art. 204 și 7 din Codul administrativ, efectele juridice ale actului

administrativ individual, e.g. funcția executorie a deciziei Comisiei în calitate de

act administrativ individual conform art. 171 alin. (4) din Codul administrativ,

valabilitatea, obligativitatea și puterea lucrului decis a deciziei Comisiei conform

art. 139 alin. (2)-(4) și 140 din Codul administrativ și altele.

Neaplicărea cărții I și II din Codul administrativ ar echivala cu excluderea

deciziei Comisei ca act administrativ individual, iar pe cale de consecință

respingerea accesului la un control judecătoresc efectiv.

În această ordine de idei, completul de judecată special subliniază că, decizia

Comisiei de evaluare este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (l)

din Codul administrativ, deoarece este: 1) emisă de o autoritate publică; 2) este o

decizie, dispoziție sau altă măsură oficială; 3) se referă la domeniul dreptului

public; 4) este o reglementare; 5) se referă la un caz individual; 6) produce

nemijlocit efecte juridice.

Din punct de vedere funcțional și organizatoric, Comisia independentă de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor este o „autoritate publică” în

sensul art. 7, 10, 203 lit. a) și 204 din Codul administrativ, deoarece este creată

prin lege, îndeplinește sarcini de drept public prin intermediul competenței

reglementată în art. 8 din Legea nr. 26/2022, în vedere realizării unui interes

public.

Completul de judecată special mai subliniază că, procedura administrativă de

evaluare are o funcție de clarificare și orientare datorită caracterului procedural al

acțiunii oficiale de evaluare a candidaților în funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii. Prin urmare, respectarea principiilor, garanțiilor și

regulilor de bază a procedurii administrative constituie o cerință înrădăcinată direct

în conceptul statului de drept stipulat în art. 1 alin. (3) din Constituția Republicii

Moldova.

Astfel, prin Legea nr. 180 din 07 iunie 2023 s-a consolidat înțelegerea că,

Comisia de evaluare este o autoritate publică specifică în felul său, adică nu este

persoană juridică de drept public, cu toate că, în art. 7 din Codul administrativ, are

o funcție universală, cuprinde și este definit conceptul de autoritate publică atât în

sensul interpretat de Parlamentul Republicii Moldova, adică funcțional,

organizațional cât și ca persoană juridică de drept public, după caz. Această

concluzie rezultă și din pronumele nedeterminat „orice structură organizatorică” al

art. 7 din Codul administrativ. Autoritatea publică pe lângă elementul de orice

structură organizatorică sau organ, instituit/ă prin lege sau alt act normativ,

23

realizare de interese publice, îl conține și pe cel de regim public, care desemnează

sarcinile și competențele, care oferă dreptul de a se impune cu forță juridică față de

persoanele cu care intră în raporturi de drept autoritatea publică. O altă interpretare

și aplicare ar însemna că activitatea Comisiei și deciziile ei nu sunt obligatorii ca

acte administrative individuale, dar reprezinte acte juridice de drept privat.

Completul de judecată special subliniază că, și o persoană privată poate fi

autoritate publică dacă prin lege îi sunt delegate sarcini al autorităților publice și

competențele corespunzătoare pentru realizarea lor. Mai mult, conform art. 72 alin.

(6) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017, actul normativ de interpretare nu are

efecte retroactive, cu excepția cazurilor când prin interpretarea normelor de

sancționare se creează o situație mai favorabilă.

Completul de judecată special subliniază că, sarcinile Comisiei nu reprezintă

domenii private de activitate dar publice, de aceea și a fost investită prin Legea nr.

26/2022 cu competențe care îi permite să se impune cu putere juridică în raport cu

cei evaluați conform art. 8 din Codul administrativ. Completul de judecată special

notează cu titlu de principiu că, nu poate fi confundat, din punct de vedere

funcțional și organizatoric, conceptul de autoritate publică cu cel de persoană

juridică de dretp public, în caz contrar s-ar exclude decizia Comisiei din conceptul

de act administrativ individual.

Totodată, reprezentanții pârâtului n-au pătruns în esența art. 2 alin. (2) din

Codul administrativ care reglementează condițiile de derogare prin norme

legislative de la caracterul uniform al Codului administrativ pentru „anumite

aspecte” de activitate administrativă. A reține argumentul că, Comisia nu este

autoritate publică înseamnă a nega o realitatea juridică că aceasta înfăptuiește

activitate administrativă de drept public prin procedura administrativă și că, decizia

ei este act administrativ individual supus controlului judecătoresc în procedura

contenciosului administrativ. Astfel, conceptul de autoritate publică nu se reduce

la conceptul de persoană juridică de drept public, dar are o semnificație funcțională

proprie în sensul art. 7 și art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, și în sensul Legii

nr.26/2022.

Decizia Comisiei se relaționează cu însușirea de „orice dispoziție, decizie

sau altă măsură oficială” ca element definitoriu al actului administrativ individual

conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Din această optică se delimitează

că, Comisia nu desfășoară activitate legislativă sau judecătorească, dar activitate de

executare a legii.

Decizia Comisiei se încadrează în conceptul de „domeniul dreptului public”

conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Conform art. 5 din Codul

administrativ actul administrativ individual este una din formele activității

administrative prin care se aplică legea. Prin decizia Comisiei a fost aplicată Legea

nr. 26/2022, care reglementează temeiul deciziei, iar această reglementare

normativă este, după natura juridică a ei, una de drept public material. Astfel, prin

această însușire decizia Comisei este exceptată de la acțiunea privată, penală,

contravențională și de contencios constituțional la care participă autoritățile publice

conform art. 2 alin. (3) lit. a) – c) din Codul administrativ.

Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ este o

„reglementare” prin care pârâta își realizează unilateral competența materială

24

potrivit art. 6 din Legea nr.26/2022. Curtea subliniază că prin acest element al

actului administrativ individual are loc delimitarea acestuia de alte forme ale

activității administrative, cum ar fi actul real și contractul administrativ.

Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ se referă

la „un caz individual”, care constă în situația concretă de evaluare a reclamantului.

Funcția acestei însușiri a actului administrativ individual rezidă în delimitarea

acestuia în raport cu actul administrativ normativ, care este o reglementare

abstractă conform art. 12 din Codul administrativ.

Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ întrunește

criteriul „cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice”, adică de a naște,

modifica sau stinge raporturi juridice de drept public. Completul de judecată

special reține că, decizia Comisiei produce nemijlocit efecte juridice în sfera

juridică a reclamantului, în calitatea sa de judecător care a candidat la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Funcția acestui criteriu constă în

diferențierea actului administrativ individual de o simplă operațiune administrativă

realizată în interior procedurii administrative de evaluare a integrității finaciare și

etice a candidatului.

Completul de judecată special conchide că, decizia Comisiei este un act

administrativ individual prin care se finalizează procedura administrativă.

Conceptul de procedură administrativă definit în art. 6 din Codul administrativ și

cel de autoritate publică definit în art. 7 din Codul administrativ are o funcție

universală, aplicabil pentru orice domeniu/subdomeniu al dreptului public. Pentru

aceste motive, Comisia avea și are obligația să aplice normele Codului

administrativ, și normele de procedură din Legea nr. 26/2022 în partea ce se referă

la aspectele derogatorii de la caracterul uniform al Codului.

Prin urmare, este inacceptabil argumentul reprezentanților pârâtei că

procedura de evaluare nu ar fi o procedură administrativă guvernată de regulile

Codului administrativ, cum ar fi principiul legalității (art. 21), principiul

cercetării din oficiu (art. 22), principiul egalității de tratament (art. 23), principiul

bunei-credințe (art. 24), principiul imparțialității (art. 25), principiul limbii de

procedură și rezonabilității (art. 26, art. 27), principiul eficienții (art. 28),

principiul proporționalității (art. 29), securității juridice (art. 30), principiul

motivării actelor administrative și operațiunilor administrativ (art. 31), principiul

comprehensibilității (art. 32), cel al protecției încrederii legitime și altele.

În aceeași ordine de idei, completul de judecată special relevă că, în cadrul

ședinței de judecată reprezentanții pârâtei au invocat cauzele Țurcan vs Comisia

de evaluare și Clevadî vs Comisia de evaluare, unde instanța a stabilit cu puterea

lucrului judecat că, cauzelor intentate împotriva Comisiei de evaluarea nu sunt

aplicabile prevederile cărților I și II din Codul administrativ.

Așadar, urmare a celor constatate, completul de judecată special

menționează că dosarele la care fac referire reprezentanții Comisiei de evaluare,

intentate la cererea lui Anatolie Țurcanu (nr. 3-5/23) și Nataliei Clevadî (nr. 3-

13/23) nu formează o jurisprudență unitară. Or, rolul jurisprudenței este de a

interpreta și aplica la cazuri concrete legea. Respectiv, nu orice hotărâre care

diferă de o altă hotărâre constituie o divergență de jurisprudență.

25

Principiul res judicata în sine nu impune instanțelor judecătorești naționale

să urmeze precedentele în cazuri similare, realizarea coerenței dreptului necesită

timp iar perioadele de conflict în jurisprudență pot fi, prin urmare, tolerate fără a

submina securitatea juridică.

În principiu, jurisprudența trebuie să fie stabilă, dar totuși acest caracter nu

trebuie să împiedice evoluția dreptului. Tocmai de aceea, Curtea de la Strasbourg

arată că nu există un drept la o jurisprudență constantă, astfel că schimbarea

jurisprudenței impusă de o abordare dinamică și progresivă este admisibilă și nu

încalcă principiul securității juridice (CtEDO, Unedic c. Franței, 2008, §74;

Legrand c. Franței, 2011), dar trebuie întrunite două condiții: noua abordare să fie

consecventă la nivelul acelei jurisdicții și instanța care a decis schimbarea

interpretării să motiveze detaliat considerentele pentru care a decis astfel

(CtEDO, Atanasovski c. Macedoniei, 2010, §38).

În aceste circumstanțe, completul de judecată special respinge argumentul

expus de Comisie precum că la emiterea soluției pe caz instanța de judecată

urmează să își fundamenteze opinia și să emită soluția bazându-se pe

considerentele și exemplele de practică judiciară enunțate.

În concluzie, completul de judecată special statuează că un judecător,

potrivit regulilor de organizare judecătorească, nu este, în general, legat de

hotărârea pronunțată de un alt judecător și nici chiar de propriile sale hotărâri

anterioare, deoarece dânsul se pronunță pe cazul particular care se prezintă în fața

sa.

Admisibilitatea acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) din Codul administrativ,

instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

unei acțiuni în contenciosul administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ

orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă poate înainta o acțiune în contecnios administrativ.

Potrivit art. 5 din Codul administrativ activitatea administrativă de drept

public al autorităților publice cuprinde actul administrativ indivdual ca formă

principală de acțiune administrativă a autorităților.

Completul de judecată special a motivat la capitolul aplicabilității Codului

administrativ de ce decizia Comisiei este act administrativ individual. Astfel, la

compartimentul admisbilității acțiunii se va sublinia că, decizia Comisiei este un

act administrativ individual defavorabil.

Conform art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele administrative

individuale pot fi acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații,

sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori

care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă. Completul de judecată special notează că, prin acțiunea înaintată,

reclamantul Alexei Paniș revendică încălcarea unui drept prin activitatea

administrativă, conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, și anume că

prin decizia nr. 21 din 24 ianuarie 2023 Comisia de evaluare i-a încălcat dreptul

26

de a fi ales în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (art. 14

din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544/1995), dreptul la

autoadministrare judecătorească (art. 231 din Legea privind organizarea

judecătorească nr. 514/1995), dreptul la demnitatea și reputația profesională a

judecătorului, dreptul fundamental la independență și inamovibilitate a

judecătorului (art. 16 din Constituția Republicii Moldova), dar și dreptul

fundamental la administrare (art. 39 din Constituția Republicii Moldova), dreptul

la o decizie de evaluare favorabilă a candidatului Alexei Paniș.

Prin derogare de la prevederile art. 209 din Codul administrativ prin art. 14

alin. (1) și (2) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, s-a reglementat un termen special de

înaintare a acțiunii în contencios administrativ. Astfel, decizia Comisiei de

evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la

data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii

prealabile.

Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de

evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de

judecată special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și

judecătorul supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție.

În acest context, se reține că decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 21 din 24 ianuarie 2023 a fost notificată

reclamantului Alexei Paniș în mod electronic la 07 februarie 2023, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (vol. I, f.d.a. 609

(fila dosarul administrativ).

Completul de judecată special conchide că cererea de contestare depusă de

Alexei Paniș este admisibilă, întrucât reclamantul s-a conformat prevederilor

legale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, fiind depusă la 13 februarie 2023, în

interiorul termenului prevăzut de lege, la Curtea Supreme de Justiție.

Din punct de vedere a felului acțiunii în contencios administrativ, completul

de judecată special apreciază acțiunea înaintată drept o acțiune în obligare

specifică în felul său. Prin acțiunea în obligare obișnuită, reclamantul conform

art. 206 alin. (1) lit. b) și 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ urmărește

anularea actului administrativ individual de respingere a solictării sale referitor la

obținerea unui avantaj jurdic de orice fel și obligarea autorității publice să emită

actul administrativ individual respins. Pe când specificul acțiunii înaintate este

caracterizat prin anularea deciziei Comisiei referitor la nepromovarea evaluării și

dispunerea reluării procedurii de evaluare.

Completul de judecată special în conformitate cu prevederile art. 219 alin. (3)

din Codul administrativ nu este legat de textul cererilor formulate de participanții

la proces, astfel, argumentul de oportunitate expus în referință de către pârât va fi

apreciat la capitolul admisibilității. Controlul judecătoresc efectiv implică o

verificare deplină a problemelor de fapt și de drept, însă totuși exclude verificarea

oportunității conform art. 225 alin. (1) din Codul administrativ și limitează

27

controlul în privința actului administrativ individual discreționar, când lege

prevede astfel de temei pentru emitere. Oportunitatea este o chestiune de

admsibilitate dar nu de fond a acțiunii în contencios administrativ. Argumentul

pârâtului în referința depusă precum că acțiunea trebuie respinsă pe motiv de

oportunitate este lipsit de temeinicie, deoarece reclamantul n-a motivat acțiunea pe

oportunitate dar pe aspecte de legalitate.

Din referință și argumentele de oportunitate relevate de pârât în conținutul ei

se neagă însăși dreptul la înaintarea acțiunii în contencios administrativ potrivit art.

39 și 189 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, nici Codul administrativ, dar

nici art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022 nu exclud dreptul la acțiune a

candidatului. Acceptarea soluției propuse de pârât este lipsită de temei legal și

contrară statului de drept. Completul de judecată special notează că, prevederile

art. 225 alin. (1) din Codul administrativ sunt clare și nu pot fi confundate,

reglementând într-o unitate funcțională cu prevederile art. 36, 39, 189, 190 și 207

Codul administrativ doar aspecte referitor la excluderea sau limitarea controlului

judecătoresc.

Completul de judecată special apreciază decizia Comisiei emisă în temeiul

art. 8 din Legea nr. 26/2022 din categoria actelor administrative obligatorii, adică

care nu se emit în baza dreptului discreționar. Comisia este obligată să emită

decizia indiferent dacă este favorabilă sau defavorabilă. În cazul deciziilor

discreționare, autoritatea publică are dreptul în general să nu acționeze, iar în cazul

în care decide de a acționa în dreptul administrativ, atunci are posibilitatea de

selecție a consecințelor juridice, cu excepția situației de reducere a discreției la

zero conform art. 137 alin. (2) din Codul administrativ.

Referitor la fondul cauzei completul reține următoarea stare de fapt și de

drept.

Conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în

mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

În sensul art. 13 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale, orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți

recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate, are dreptul să se adreseze

efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor

peroane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Potrivit art. 20 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, orice

persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Reieșind din art. 53 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, persoana

vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ

28

sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină

recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

În conformitate cu art. 114 din Constituția Republicii Moldova, justiția se

înfăptuiește în numele legii numai de instanțele judecătorești, acestea urmează să

dispună de plenitudinea prerogativelor procesuale pentru soluționarea justă a

cauzei, fără a exista limitări nejustificate în acțiunile ce urmează a fi întreprinse,

astfel încât la realizarea scopului final hotărârea judecătorească să nu devină una

iluzorie.

Protecția juridică efectivă împotriva acțiunii administrativă a autorităților

publice implică un control judecătoresc de legalitate deplin, care cuprinde atât

chestiunile de fapt, cât și cele de drept, așa cum este reglementat în art. 194 alin.

(1), 219, 22, 36 și 21 din Codul administrativ.

Densitatea controlului judecătoresc înseamnă precizarea conținutului

controlului judecătoresc asupra deciziilor Comisiei, care se referă nu numai la

profunzimea, ci și la sfera de aplicare a controlului. Acest lucru se referă atât

aplicării legii, cât și stabilirii faptelor relevante pentru o hotărâre judecătorească

legală și întemeiată.

Controlul judecătoresc efectiv implică verificarea tuturor aspectelor de

legalitate procedurală și substanțială, în special, al egalității de tratament,

proporționalității, securității juridice, motivării, corectitudinii cercetării de fapt

din oficiu, imparțialității, interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și

altele. Numai în acest fel poate fi atins standardul de protecție efectivă consacrat

în art. 53 din Constituția Republicii Moldova. În acest sens, art. 194 alin. (1) din

Codul administrativ în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în

procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se

soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

Controlul instanței de judecată asupra activității administrative de drept

public necesită o determinare independentă a faptelor relevante, o interpretare a

normelor relevante și a subsumării lor. Un astfel de control administrativ de

legalitate inteligibil exclude, în principiu, o obligare a justiției la constatări și

aprecieri de fapt sau de drept făcute de alte puteri cu privire la ceea ce este legal

în speță.

Potrivit art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, la examinarea

cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată

special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele

decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare,

dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat, și dispunerea reluării procedurii de evaluare a

candidatului de către Comisia de evaluare (normă constituționalitatea căreia a

fost verificată prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023

privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din

10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

(competența Curții Supreme de Justiție în cazul examinării contestațiilor depuse

împotriva deciziei Comisiei de evaluare)).

29

Curtea Constituțională a reținut că, în nota informativă la proiectul de Lege

nu se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării controlului

judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată de

autorități și din conținutul textului contestat, Curtea Constituțională a dedus că

legislatorul a urmărit să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de

evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de

altă parte, pentru a asigura celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai

repede un Consiliu Superior al Magistraturii funcțional. Curtea Constituțională a

reținut că aceste scopuri legitime pot fi încadrate în obiectivele generale ale

ordinii publice și garantării autorității și imparțialității justiției, stabilite de

articolul 54 alin. (2) din Constituție (HCC nr. 5 din 14 februarie 2023, §78).

Astfel, Curtea Constituțională a dispus că, până la modificarea legii în

conformitate cu raționamentele prezentei hotărâri, completul de judecată special

al Curții Supreme de Justiție, la examinarea contestațiilor, va putea dispune

reevaluarea candidaților nepromovați dacă va constata (a) că în cadrul procedurii

de evaluare au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare,

care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și (b) că există

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat (HCC

nr. 5 din 14 februarie 2023, §88).

În această consecvență, completul de judecată special constată că, Curtea

Constituțională a stabilit un dublu test care urmează a fi întrunit pentru ca

acțiunea candidatului împotriva unei decizii emise de Comisia independentă de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor să fie admisă, și anume: 1) să

existe erori procedurale grave admise de către Comisia de evaluare, și aceste erori

să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare; și 2) să existe

circumstanțe care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat.

Prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023, în vigoare din 21 iunie 2023, alin. (8) al

art. 14 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 a fost modificat, având următorul

conținut: La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare,

completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta

una dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea

cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat

evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a

admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al

procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat.

Completul de judecată special subliniază că, prevederile art. 14 alin. (8) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 modificat prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023

proiectează un control judecătoresc efectiv, care implică legalitatea procedurii de

evaluare și legalitatea materială a deciziei de nepromovare a evaluării.

Controlul de legalitate procedurală a deciziei se va rezuma dacă Comisia de

evaluare a admis sau nu erori procedurale grave care ar putea afecta caracterul

echitabil al procedurii de evaluare. Controlul de legalitate materială a deciziei se

va rezuma dacă există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de

către candidatul Alexei Paniș.

30

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție notează, că

Codul administrativ reglementează conceptul de erori grave și erori deosebit de

grave. În cazul erorilor deosebit de grave conform art. 141 alin. (1) din Codul

administrativ, actul administrativ individual este nul și pe cale de consecință nu

produce efecte juridice din momentul emiterii. Pe când în cazul erorilor grave

actul administrativ individual este ilegal și produce efecte juridice până la

anularea sa în mod definitiv. Astfel, ori decâte ori se invocă o problemă de

legalitate procedurală, ea trebuie analizată atât prin conceptul de eroare deosebit

de gravă, cât și prin cel de eroare gravă.

Decizia Comisiei este ilegală, iar reclamantul ar avea dreptul la o decizie

favorabilă, deoarece decizia contestată este viciată în special din punct de vedere

a proporționalității, interpertării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și egalității

de tratament. Comisia este legată de respectarea proporționalității și egalității de

tratament la emiterea deciziilor pe marginea evaluării candidaților la funcțiile de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Negarea acestui fapt, ar pune în

discuție nu doar statul de drept, dar însuși scopul pentru care a fost edictată Legea

nr. 26/2022. Dubiile serioase ale Comisiei trebuie să fie analizate/evaluate și prin

prisma proporționalității, dar și egalitatea de tratament.

Din conținutul deciziei nr. 21 din 24 ianuarie 2023 rezultă că, în privința

candidatului Alexei Paniș, Comisia de evaluare a constatat trei neconformități, și

anume: (i) sursa mijloacelor bănești pentru un împrumut de 300 000 de lei și

banii utilizați din cardul salarial al tatălui; (ii) vânzarea automobilului Kia

Sorento în anul 2017 și investiții în numerar în casa amplasată în municipiul

Chișinău în anul 2018; și (iii) declarația publică a candidatului la 19 ianuarie

2022.

Comisia de evaluare a indicat că are dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică

și criteriul de integritate financiară în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a), alin. (4) lit. a) și

b), alin. (5) lit. c), d) și e) din Legea nr. 26/2022, în legătură cu sursa de mijloace

bănești pentru împrumutul de 300 000 de lei și cardul salarial al tatălui

candidatului utilizat de candidat în anul 2022, în timp ce tatăl acestuia a fost supus

procedurii de verificare, care nu au fost înlăturate de candidat.

Comisia de evaluare a observat, în rezultatul studierii declarației anuale a

judecătorului Alexei Paniș pentru anul 2021, că acesta a declarat un împrumut de

300 000 de lei primit de la tatăl său în numerar, în rate, care a generat întrebări

serioase Comisiei de evaluare cu referire la sursa mijloacelor bănești ale tatălui

pentru a împrumuta această sumă candidatului.

Concluzia Comisiei de evaluare se bazează pe actul de constatare emis de

Autoritatea Națională de Integritate la 08 septembrie 2021, prin care s-a constatat

că, în perioada anilor 2012-2020, diferența dintre averea dobândită de părinții

candidatului Alexei Paniș și veniturile acestora a fost de 1 928 091 de lei.

Majoritatea veniturilor realizate de părinții candidatului în 2021 au provenit din

darea în arendă a terenurilor agricole. Aceste terenuri au fost date în arendă

companiilor deținute de părinții candidatului, printre care SRL „Endo – Grup”,

unde tatălui candidatului deținea o cotă-parte de 80%, fapt care a și servit drept

31

temei pentru inițierea procedurii de control de către Autoritatea Națională de

Integritate.

Dubiile Comisiei de evaluare s-au extins având în vedere că, deși, tatăl

candidatului a contestat actul de constatare emis de Autoritatea Națională de

Integritate la 08 septembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău la 06 decembrie 2022

a respins acțiunea acestuia și a menținut în vigoare actul de constatare întocmit în

privința tatălui candidatului și toate constatările reținute de către autoritatea de

integritate.

În opinia Comisiei de evaluare, constatările reținute de către Curtea de Apel

în decizia de respingere a acțiunii privind anularea actului de constatare emis de

Autoritatea Națională de Integritate la 08 septembrie 2021 sunt suficiente pentru

apariția unor dubii rezonabile și serioase cu privire la sursa mijloacelor bănești

ale tatălui candidatului, care au fost utilizate pentru împrumutul de 300 000 de

lei.

De asemenea, Comisia de evaluare a remarcat că există un dubiu rezonabil

cu privire la sursa mijloacelor bănești pentru cardul salarial al tatălui

candidatului, deoarece, conform declarației candidatului, aceste mijloace au fost

primite și din darea în arendă a terenurilor agricole.

Comisia de evaluare a apreciat ca fiind neconformă eticii judiciare acțiunea

judecătorului Alexei Paniș de a accepta mijloace bănești de la părinți, pe durata

procedurilor de verificare inițiate de către Autoritatea Națională de Integritate pe

numele acestora.

La fel, Comisia de evaluare a considerat îngrijorătoare justificarea

candidatului Alexei Paniș de a accepta mijloace bănești de la părinții săi, în

special atunci când ultimul a întrebat Comisia dacă „se așteptă ca el să ia mită în

loc să accepte ajutorul părinților săi”. În plus, candidatul a mai afirmat că însuși

scopul pentru care părinții săi au cumpărat bunuri pentru el a fost acela de a se

asigura că el, în calitate de judecător, rezistă oricărei tentații de a se angaja în

tranzacții ilegale.

Analizând memoriul deciziei nr. 21 din 24 ianuarie 2023 în partea primei

neconformități, completul de judecată special consideră că, Comisia de evaluare

nejustificat a constatat dubii serioase în legătură cu sursa de mijloace bănești

pentru împrumutul de 300 000 de lei și cardul salarial al tatălui candidatului

utilizat de candidat în anul 2022, în timp ce tatăl acestuia a fost supus procedurii

de verificare. Această concluzie s-a bazat izolat doar pe actul de constatare emis

de Autoritatea Națională de Integritate la 08 septembrie 2021, prin care s-a

constatat că, în perioada anilor 2012-2020, diferența dintre averea dobândită de

părinții candidatului Alexei Paniș și veniturile acestora a fost de 1 928 091 de lei.

Completul de judecată special reține că, conform art. 23 alin. (7) din Legea

privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016,

actele de constatare emise de Autoritatea Națională de Integritate produc efecte

juridice de la data la care rămân definitive sau a rămas definitivă și irevocabilă

hotărârea judecătorească prin care s-a confirmat existența averii nejustificate, a

stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese.

La caz, este necesar de reținut că, tatăl candidatului Alexei Paniș, Ștefan

Paniș a contestat în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ

32

actul de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate la 08 septembrie

2021, iar litigiul acestuia până în prezent este pendinte la Curtea Supremă de

Justiție.

Completul de judecată special observă că, însăși Autoritatea Națională de

Integritate, prin adresa din 12 iunie 2022, a comunicat Comisiei de evaluare că

actul de constatare din 08 septembrie 2021 va rămâne definitiv și va putea

produce efecte juridice doar după ce se va expune Curtea Supremă de Justiție și

în cazul în care aceasta va respinge recursul lui Ștefan Paniș și va menține în

vigoare decizia Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins acțiunea lui Ștefan

Paniș privind anularea actului de constatare (vol. I, f.d.a. 245).

Astfel, având în vedere că hotărârea judecătorească, prin care s-a respins

acțiunea tatălui candidatului privind anularea actului de constatare emis de

Autoritatea Națională de Integritate la 08 septembrie 2021, nu este definitivă și

irevocabilă, Comisia de evaluare eronat a ajuns la concluzia că respingerea de

către Curtea de Apel a acțiunii privind anularea actului de constatare emis de

Autoritatea Națională de Integritate la 08 septembrie 2021 este suficientă pentru

apariția unor dubii rezonabile și serioase cu privire la sursa mijloacelor bănești

ale tatălui candidatului, care au fost utilizate pentru împrumutul de 300 000 de

lei, precum și cu privire la sursa mijloacelor bănești de pe cardul salarial al tatălui

candidatului.

Totodată, Comisia de evaluare nu a ținut cont de alte acte întocmite de

Autoritatea Națională de Integritate, care sunt definitive și produc efecte juridice,

și anume procesul-verbal cu privire la verificarea declarațiilor de avere și interese

personale nr. 578/02 din 24 octombrie 2022 și procesul-verbal nr. 1162/16 din 25

noiembrie 2021 de refuz al inițierii controlului în privința lui Ștefan Paniș.

Prin procesul-verbal cu privire la verificarea declarațiilor de avere și interese

personale nr. 578/02 din 24 octombrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate

a constatat că în privința reclamantului Alexei Paniș pentru anul 2021 lipsește

aparența unei diferențe substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile realizate

și averea dobândită ale subiectului declarării, precum și lipsește aparența de

nedeclarare a unor conflicte de interese, incompatibilități sau restricții.

De asemenea, prin procesul-verbal nr. 1162/16 din 25 noiembrie 2021,

Autoritatea Națională de Integritate a refuzat inițierea controlului în privința lui

Ștefan Paniș, constatând că doar pe parcursul anului 2020 familia acestuia a

obținut un venit în sumă de 861 890 de lei din plăți salariale și darea în arendă a

terenurilor agricole, precum și suma de 500 000 de lei din contul unui credit

bancar.

După cum rezultă din prevederile art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26/2022,

Comisia de evaluare trebuia să cerceteze multiaspectual, complet și obiectiv

informația acumulată în privința candidatului Alexei Paniș și să pună la baza

dubiilor sale doar probe pertinente. În speță, însă, se atestă că, Comisia de

evaluare a reținut doar o singură probă indirectă, și anume actul de constatare

emis de Autoritatea Națională de Integritate la 08 septembrie 2021, care nu este

definitiv și nu produce efecte juridice, în detrimentul altor probe, cum ar fi

explicațiile candidatului, înscrisurile prezentate de către acesta pentru susținerea

poziției sale, precum și alte două acte întocmite de către aceiași Autoritate

33

Națională de Integritate, dar care sunt definitive și produc efecte juridice. Mai

mult, Comisia de evaluare nu a motivat în textul deciziei nr. 21 din 24 ianuarie

2023 de ce probele candidatului Alexei Paniș în susținerea poziției sale, printre

care și procesele-verbale nr. 578/02 din 24 octombrie 2022 și nr. 1162/16 din 25

noiembrie 2021 întocmite de Autoritatea Națională de Integritate sunt

inadmisibile ca probe, nu sunt pertinente la caz sau nu pot fi reținute de către

Comisia de evaluare.

Completul de judecată special reține întemeiat argumentul reclamantului că,

suma împrumutului a fost acordată în anul 2021, din veniturile înregistrate în anul

2021, pe când actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate emis în

anul 2021 în privința tatălui său, Ștefan Paniș se referă la perioada anilor 2012-

2020, adică la o perioadă anterioară anului când a fost acordat împrumutul. Prin

urmare, actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate este lipsit de

orice relevanță juridică.

Suplimentar, completul de judecată special constată lipsită de motivare

concluzia Comisiei de evaluare referitor la existența unui dubiu rezonabil cu

privire la sursa mijloacelor bănești pentru cardul salarial al tatălui candidatului.

Or, potrivit explicațiilor candidatului Alexei Paniș și a constatărilor reținute de

către Comisia de evaluare, pe parcursul anului 2022, cu excepția primelor două

luni, reclamantul a folosit cardul salarial al tatălui său, cheltuind aproximativ

58 927 de lei. Referitor la acest aspect relevant este și faptul că, în perioada

anului 2022, când reclamantul Alexei Paniș a folosit cardul salarial al tatălui său,

ultimul deținea o funcție publică, pentru care era remunerat din bugetul de stat.

Astfel, completul de judecată special constată că aceste circumstanțe înlătură

efectiv orice dubiu serios în privința sursei mijloacelor bănești virate cu titlu de

salariu în anul 2022 la contul de card al lui Ștefan Paniș, dar care era utilizat de

către fiul său, Alexei Paniș, în timp ce aceste mijloace financiare proveneau din

bugetul de stat.

Cu titlu subsecvent, completul de judecată special observă că, capitolului III,

pct. 1) al deciziei Comisiei de evaluare nr. 21 din 24 ianuarie 2023 nu conține o

motivare serioasă și logică, din care să rezulte cum acțiunile candidatului Alexei

Paniș de a lua un împrumut de la tatăl său în sumă de 300 000 de lei și de a utiliza

banii din cardul salarial al tatălui său au fost încadrate de către Comisia de

evaluare în criteriul de „necorespundere a criteriului de integritate financiară” și

„încălcare gravă a regulilor de etică și conduită profesională a judecătorilor”.

Completul de judecată special subliniază că, Comisia de evaluare a imputat

candidatului, Paniș Alexei încălcarea gravă a regulilor de etică și conduită

profesională a judecătorilor ca consecință de necorespundere a acestuia criteriului

de integritate financiară. Astfel, în condițiile în care este neîntemeiată concluzia

Comisiei de evaluare referitor la necorespundere a candidatului criteriului de

integritate financiară, pe cale de consecință este nejustificată și concluzia de

încălcare gravă a regulilor de etică și conduită profesională a judecătorilor, dat

fiind raportul de cauzalitate dintre aceste două criterii.

În această consecvență, completul de judecată special conchide că, Comisia

de evaluare nu a respectat aspectul de legalitate procedurală și substanțială, în

special, al corectitudinii cercetării multiaspectuale din oficiu a stării de fapt, al

34

motivării soluției sale, precum și a interpretat greșit noțiunile juridice de

„încălcare gravă”, „necorespundere a criteriului de integritate financiară” și

„dubiu serios” referitor la sursa mijloacelor bănești pentru împrumutul

candidatului Alexei Paniș de la tatăl său în sumă de 300 000 de lei și banii

utilizați din cardul salarial al tatălui, iar acest fapt constituie temei de dispunere a

reluării procedurii de evaluare a candidatului, deoarece acesta ar avea dreptul la o

decizie de promovare a evaluării.

Completul de judecată special subliniază cu valoare de principiu

jurisprudențial că, textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr.

26/2022 instituie o derogare de la standardul de probă stipulat în art. 93 din Codul

administrativ, chiar acest articol deschide calea pentru o asemenea derogare,

inclusiv în condițiile art. 2 alin. (2) din Codul administrativ.

Totodată, textul „dubii serioase” nu este compatibil cu formalismul din partea

autorității publice pârâte. Acest standard ține de rezultatul evaluării probei pentru a

putea fi considerată stabilită o circumstanță de fapt cu nivel ridicat de probabilitate,

altul decât standardul în afara oricărui dubiu. Astfel, dacă candidatul supus

evaluării prezintă argumente și explicații logice Comisiei, veridice contextului

social-economic al Republicii Moldova, atunci probabilitatea că un fapt a fost într-

un fel sau altul balansează, iar orice dubiu trebuie tratat în favoarea candidatului, și

acesta este un principiu înrădăcinat în idea statului de drept.

Completul de judecată special reține că, reclamantul a prezentat argumente

suficiente că, faptele s-au produs în felul enunțat de el, iar Comisia nejustificat n-a

reținut aceste argumente ca fiind relevante.

În privința celei de a doua neconformități, Comisia a avut dubii serioase (art.

13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu

criteriul de integritate etică în temeiul art. 8 alin. (2) lit. c) și criteriul de integritate

financiară conform art. 8 alin. (4) lit. a) și b), alin. (5) lit. b), c), d) și e) din Legea

nr. 26/2022, în legătură cu veridicitatea informațiilor și lipsa de documente

aferente prețului declarat de vânzare al automobilului și cheltuielilor de numerar în

sumă de 300 000 de lei, care nu au fost înlăturate de candidat.

În continuare, referitor la cea de a doua neconformitate, Comisia de evaluare

a conchis că are dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire

la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică în temeiul art. 8

alin. (2) lit. c) și criteriul de integritate financiară conform art. 8 alin. (4) lit. a) și

b), alin. (5) lit. b), c), d) și e) din Legea nr. 26/2022, în legătură cu veridicitatea

informațiilor și lipsa de documente aferente prețului declarat de vânzare al

automobilului și cheltuielilor de numerar în sumă de 300 000 de lei, care nu au

fost înlăturate de candidat.

Comisia de evaluare a observat că, în anul 2018, candidatul a indicat în

declarația de avere și interese personale un venit inter alia de 300 000 de lei

dobândit în anul 2017 din vânzarea automobilului Kia Sorento.

La solicitarea Comisiei de evaluare de a-i prezenta copia unui act juridic,

semnat conform art. 210 din Codul civil, din care să poată fi constatat prețul de

vânzare al autovehiculului, candidatul a explicat că acesta a fost înstrăinat în baza

unui acord verbal și nu a fost întocmit niciun contract de vânzare pentru

35

automobil, iar Codul civil nu impunea încheierea unui contract în formă scrisă

pentru vânzarea unui autoturism.

Totodată, Comisia de evaluare a remarcat că, ulterior, în cadrul audierilor,

candidatul a concretizat că la reînregistrarea dreptului de proprietate asupra

autoturismului Kia Sorento în anul 2017 a semnat un contract de cumpărare-

vânzare tipizat, pentru care a achitat Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”

suma de 400 de lei.

Astfel, Comisia de evaluare a constatat contradicția dintre cele declarate

inițial de către candidatul Alexei Paniș, precum că la înstrăinarea autoturismului

Kia Sorento în anul 2017 a existat doar un acord verbal, și argumentele acestuia

date în cadrul audierilor, potrivit cărora la reînregistrarea dreptului de proprietate

asupra autoturismului Kia Sorento în anul 2017 a fost semnat un contract de

cumpărare-vânzare tipizat, pentru care a achitat Instituției Publice „Agenția

Servicii Publice” suma de 400 de lei.

Comisia de evaluare a subliniat că, în cazul în care exista un contract de

cumpărare-vânzare tipizat, candidatul Alexei Paniș avea obligația de a furniza

Comisiei o copie de pe acesta, pentru a înlătura dubiile cu privire la prețul de

vânzare al automobilului și corectitudinea declarării acestui venit în anul 2018.

În consecință, Comisia de evaluare nu a acceptat argumentele candidatului

Alexei Paniș, conform cărora legea civilă nu impunea obligația de a încheia un

contract de vânzare-cumpărare în formă scrisă pentru înstrăinarea acestui

automobil, întrucât efectele juridice privind semnarea contractelor sunt prevăzute

în cod și că părțile își asumă riscul de a nu încheia un contract în formă scrisă,

constatând astfel dubii serioase cu privire la prețul de vânzare al automobilului,

care nu au fost înlăturate de către candidat.

Comisia de evaluare a notat că, neprezentarea contractului de vânzare-

cumpărare în formă scrisă pentru automobil și absența oricăror documente

justificative a plații (tranzacția ar fi avut loc în numerar, potrivit candidatului), a

făcut imposibilă verificarea de către Comisie a veridicității prețului de vânzare al

automobilului indicat în declarația sa pentru anul 2017. Lipsa documentației

privind vânzarea acestui autoturism a făcut imposibilă verificarea faptului că

candidatul a respectat regimul fiscal privind această tranzacție. Acest fapt, la

rândul său, atestă că, candidatul nu a putut înlătura dubiile Comisiei cu privire la

prețul de vânzare al automobilului Kia Sorento în anul 2017 și respectarea

obligațiilor fiscale aferente ce i se impuneau.

Subsecvent, Comisia de evaluare a constatat dubii cu privire la plata în

numerar în sumă de 300 000 de lei, primiți de candidat în urma vânzării

automobilului Kia Sorento în anul 2017, care ulterior au fost investiți de către

acesta în casa sa, în primele luni ale anului 2019.

Analizând decizia Comisiei de evaluare nr. 21 din 24 ianuarie 2023,

materialele dosarului administrativ a candidatului Alexei Paniș, precum și

argumentele relevante expuse în cererea de contestate pe marginea subiectului

vânzării autoturismului Kia Sorento în anul 2017, completul de judecată special

consideră că autoritatea publică nu și-a exercitat obligația de a cerceta din oficiu

multiaspectual, complet și obiectiv starea de fapt referitor la tranzacția de vânzare

36

a automobilului Kia Sorento în anul 2017 și investițiile efectuate în numerar în

anul 2018 în casa amplasată în municipiul Chișinău.

Prin prisma art. 22 din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele

de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc

felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților,

nici de cererile lor de reclamare a probelor. Faptele deja cunoscute autorităților

publice sau instanțelor de judecată competente, faptele general notorii și faptele

prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi probate, până la proba

contrarie.

Potrivit art. 85 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică trebuie

să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care face obiectul

procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru

aceasta, autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor necesare și felul

acestora.

În acest context, completul de judecată special subliniază că, potrivit art. 10

alin. (2)-(3), (7) și (9) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare și secretariatul

acesteia au acces gratuit și în timp real la sisteme informaționale care conțin date

necesare pentru realizarea mandatului său, și anume pentru evaluarea integrității

etice și a integrității financiare a candidaților, în condițiile legislației privind

schimbul de date și interoperabilitatea, cu excepția informației care cade sub

incidența prevederilor Legii cu privire la secretul de stat nr. 245/2008.

În procesul de evaluare a integrității candidaților, Comisia de evaluare are

dreptul să solicite de la persoanele fizice și juridice de drept public sau privat,

inclusiv de la instituțiile financiare, documentele și informația necesare pentru

realizarea evaluării. Informațiile solicitate se prezintă Comisiei de evaluare

gratuit, inclusiv în format electronic, în termen de cel mult 10 zile de la data

solicitării.

În scopul elucidării unor neclarități depistate, Comisia de evaluare poate

solicita, la orice etapă a procedurii de evaluare, date și informații suplimentare de

la candidații evaluați.

Comisia de evaluare apreciază materialele acumulate după intima sa

convingere, formată în urma cercetării multiaspectuale, complete și obiective a

informației. Niciunul dintre materialele prezentate nu are o forță probantă

prestabilită fără aprecierea lui de către Comisia de evaluare.

Conform art. 2 alin. (1) lit. b) și e) din Regulamentul de evaluare al Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii

nr. 26/2022, adoptat la ședința Comisiei de evaluare din 02 mai 2022, una din

principalele etape ale evaluării sunt solicitarea de date standard privind

candidații, membrii familiei și alte persoane vizate în cadrul procesului de

evaluare de la persoane juridice de drept public sau privat, care să includă, dar

fără a se limita la bănci și alte instituții financiare, Autoritatea Națională de

Integritate și Serviciul Fiscal de Stat; precum și solicitări suplimentare de

informații de la persoane fizice și juridice de drept public sau privat, inclusiv

instituții financiare.

37

Din normele legale precitate, se deduce în afara oricărui dubiu că, Comisia

de evaluare avea obligația de a acumula documentele și informații necesare

pentru cercetarea din oficiu a stării de fapt pentru realizarea evaluării candidatului

Alexei Paniș.

În condițiile speței, însă, Comisia de evaluare a considerat că, candidatul

Alexei Paniș nu a înlăturat dubiul referitor la tranzacția de vânzare a

automobilului Kia Sorento în anul 2017, deoarece nu a prezentat Comisiei de

evaluare copia unui act juridic semnat conform art. 210 din Codul civil.

Completul de judecată special reține că, reclamantul a comunicat și explicat,

atât în cadrul rundei de întrebări, cât și în cadrul audierilor publice, că

înstrăinarea mijlocului dat de transport și reînregistrarea dreptului de proprietate

asupra acestuia în Registrul de stat al transporturilor a avut loc în cadrul unei

subdiviziuni a Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, cu semnarea unui

contract de cumpărare-vânzare tipizat.

Astfel, se deduce că, în speță, Comisia de evaluare nu a respectat prevederile

art. 22 și art. 85 alin. (3) din Codul administrativ, art. 10 din Legea nr. 26/2022 și

art. 2 alin. (1) lit. b) și e) din Regulamentul de evaluare în temeiul Legii

nr. 26/2022, adoptat la ședința Comisiei de evaluare din 02 mai 2022, inversând

sarcina probațiunii, precum și nu a întreprins măsurile prevăzute de Legea

specială și de Regulamentul intern pentru a solicita de la persoana juridică de

drept public, în concret Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, date privind

tranzacția de vânzare de către Alexei Paniș a automobilului Kia Sorento în anul

2017 și a temeiului de reînregistrare a dreptului de proprietate asupra

autoturismului Kia Sorento de pe numele proprietarului vechi – Alexei Paniș pe

numele noului proprietar.

Conform art. 10 din Legea nr. 26/2022 și art. 2 alin. (1) din Regulamentul de

evaluare rezultă indubitabil că, până la etapa formulării întrebărilor față de

candidați, solicitării de trimitere a documentelor de către aceștia, precum și a

audierii în ședință publică a candidaților, Comisia de evaluare are obligația de a

acumula de sine stătător probe, prin accesarea sistemelor informaționale (inter

alia Registrul de stat al transporturilor, deținut de Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”) și să solicite informații inclusiv de la persoane juridice de drept

public sau privat, pentru a putea cerceta din oficiu starea de fapt a candidatului.

Astfel, art. 88 alin. (2) care este o dezvoltare a principiului transparenței și

comprenhisibilității procedurii administrative consacrat în art. 32 din Codul

administrativ prevede că, participanții la procedura administrativă nu sînt obligați

să prezinte acte sau alte înscrisuri care nu se mai află în posesia lor dacă autoritatea

publică poate clarifica o faptă prin adresarea unei solicitări către altă autoritate

publică.

Prin urmare, Comisia de evaluare neîntemeiat a inversat sarcina probațiunii,

obligând reclamantul să prezinte copia unui act juridic pe marginea tranzacției de

vânzare a automobilului Kia Sorento în anul 2017.

La capitolul dat, completul de judecată special reține ca fiind pertinent și

argumentul reclamantului, precum că în perioada anilor 2017 – 2022 acesta a

înstrăinat 4 mijloace de transport și pentru fiecare din aceste tranzacții a

respectată aceeași procedură, însă, Comisia de evaluare a constatat existența unor

38

dubii serioase doar în privința tranzacției de vânzare a automobilului Kia Sorento

în anul 2017. Or, situația dată denotă că, Comisia de evaluare tratează diferit și

contradictoriu unele situații similare, deși, unul din principiile de bază ale

procedurii administrative este egalitatea de tratament conform art. 23 din Codul

administrativ.

Principiul general al egalității reprezintă unul dintre principiile

constituționale și acordă un drept subiectiv persoanei. Interzice tratarea acelorași

fapte în mod inegal sau a lucrurilor inegale în același mod, cu excepția cazului în

care o abordare diferită ar fi justificată în mod obiectiv. Această formulare

tradițională definește, de asemenea, structura de bază controversată și, prin

urmare, secvența de examinare. Întrebarea de bază este întotdeauna justificarea,

adică dacă ponderea tratamentului (ne) egal este compensată de motivele de fapt

relevante. Gradul de justificare cerut variază în funcție de gravitatea materială a

tratamentului inegal și poate varia de la un simplu test arbitrar la un test bazat pe

aspecte de proporționalitate.

Elementele de comparabilitate se referă anume la cele prevăzute de art. 8

alin. (2) și (4) din Legea nr. 26/2022, care nu diferă semnificativ. Din materialele

dosarului administrativ a candidatului și din decizia nr. 21 din 24 ianuarie 2023

rezultă că, Comisia de evaluare nu a realizat o evaluare prin metoda comparației.

Or, principiul egalității interzice tratarea în esență a acelorași lucruri în mod

inegal. Principiul egalității este considerat încălcat, dacă nu există un motiv

plauzibil și obiectiv pentru diferențierea juridică sau egalitatea de tratament.

Succesiv, analizând concluziile Comisiei de evaluare referitor la dubiile în

privința plății în numerar în sumă de 300 000 de lei, primiți de candidat în urma

vânzării automobilului Kia Sorento în anul 2017 și care ulterior au fost investiți

de către acesta în casa sa, în primele luni ale anului 2019, completul de judecată

special relevă că dubiile date au apărut din motiv că, în opinia Comisiei de

evaluare, candidatul nu a furnizat nici o defalcare a costurilor suportate pentru

construcția casei și pentru a justifica oricare dintre cheltuielile sale în numerar,

explicând Comisiei că nu era interesat să gestioneze evidența și să păstreze

bonurile/chitanțele.

Completul de judecată special decelează că, venitul încasat de 300 000 de lei

din vânzarea automobilului Kia Sorento în anul 2017 a făcut parte din suma de

1 507 590 de lei pe care candidatul Alexei Paniș o deținea și a declarat-o în anul

(estimativ 50 000 de euro) pentru o casă și un teren situate în municipiul

Chișinău. După achiziționarea casei în municipiul Chișinău, banii rămași ai

candidatului Alexei Paniș, deținuți în numerar, au însumat 523 590 de lei. Însă, în

declarația anuală pentru anul 2018, depusă la 29 martie 2019, Alexei Paniș nu a

declarat că deține bani în numerar, ce ar depăși 15 salarii medii lunare pe

economie (92 250 de lei), deși, potrivit art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea

nr. 133/2016 trebuia să declare toate sumele deținute în numerar, care depășeau

valoarea însumată a 15 salarii medii lunare pe economie (92 250 de lei).

Însă, la subiectul dat, candidatul Alexei Paniș a explicat Comisei de evaluare

că, la momentul depunerii declarației de avere și interese personale pentru anul

39

2018, adică la 29 martie 2019, nu deținea în numerar mijloace bănești ce ar fi

depășit suma de 92 250 de lei (15 salarii medii lunare pe economie).

Totodată, candidatul Alexei Paniș a explicat Comisei de evaluare că, din

suma rămasă după procurarea casei de locuit și a terenului adiacent din

municipiul Chișinău, circa 200 000 de lei au fost folosiți pentru cheltuieli de

consum, iar restul banilor, până la 300 000 de lei, au fost folosiți în primele luni

ale anului 2019 pentru investiții în casă. Respectiv, la situația din 29 martie 2019,

nu mai deținea în numerar mijloace bănești ce ar fi depășit suma de 92 250 de lei

(15 salarii medii lunare pe economie).

Conform explicațiilor candidatului Alexei Paniș oferite Comisei de evaluare,

în lunile ianuarie – martie ale anului 2019 a achitat circa 60 000 de lei pentru

demolarea casei vechi, precum și a procurat materialele de construcție în sumă de

aproximativ 231 000 de lei, și anume nisip (20 de camioane x 2 000 de per

camion), beton armat (5 tone x 13 000 de lei per tonă), ciment (20 de tone x

1 300 de lei per tonă), calcar (50 metri cubi x 2 000 de lei per metru cub).

În această ordine de idei, completul de judecată special apreciază ca fiind

lipsită de suport factologic și juridic concluzia Comisiei de evaluare, care a

apreciat comportamentul candidatului Alexei Paniș ca fiind o demonstrare a lipsei

de apreciere față de importanța răspunderii atunci când cheltuiește sume

substanțiale, în special în numerar, deoarece păstrarea evidenței, în special pentru

plățile mari, este importantă pentru respectarea regimului juridic al declarării

averii și a intereselor personale de către judecători, întrucât are ca scop prevenirea

îmbogățirii nejustificate și ilicite și evitarea conflictelor de interese în activitatea

acestora, precum și tragerea lor la răspundere pentru astfel de fapte.

Or, dacă candidatul supus evaluării prezintă argumente și explicații logice

Comisiei de evaluare, veridice contextului social-economic al Republicii

Moldova, atunci probabilitatea că un fapt a fost într-un fel sau altul balansează,

iar orice dubiu trebuie tratat în favoarea candidatului, și acesta este un principiu

înrădăcinat în idea statului de drept.

În opinia completului de judecată special, reclamantul Alexei Paniș a

prezentat argumente suficiente referitor la investițiile în sumă de 300 000 de lei

efectuate de către acesta în casa sa din mun. Chișinău în primele luni ale anului

2019.

Completul de judecată special subliniază că, numitele încălcări de integritate

financiară și etică au fost apreciate de către Comisie strict izolat de contextul

istorico-social al Republicii Moldova, ceea ce afectează securitatea raporturilor

juridice în privința candidatului Alexei Paniș. În general sistemul juridic admite

efectul retroactiv al legii, dacă acesta favorizează situația juridică a persoanei, însă

acest efect nu poate fi proiectat pe calea interpretării juridice.

Completul de judecată special notează cu valoare de principiu jurisprudențial

că, realismul social cuprinde în sine și pe cel juridic, iar imputarea în privința

candidatului a unor încălcări, care au fost tolerate, iar uneori chiar acceptate, și

administrate de către autoritățile statului, cum ar fi acceptarea includerii unor

prețuri, altele decât cele de piață, în actele juridice privind imobilele sau mijloacele

de transport, nu sunt de natură de a înfrânge prezumția că, candidatul este lipsit de

integritate financiară sau etică.

40

Mai mult, depunerea cererii de a candida în funcțiile prevăzute în art. 3 din

Legea nr. 26/2022 presupune și acordul voluntar de a fi supus evaluării integrității,

precum și convingerea fiecărui candidat că a respectat în perioadă anterioară

criteriile de integritate reieșind anume din rațiunile de securitate juridică și

contextul social în care a viețuit, și s-a relaționat cu cetățenii și autoritățile publice.

Astfel, circumstanțele reținute de Comisie, completul special de judecată nu le

apreciază ca o încălcare veritabilă a integrității financiare, deoarece în caz contrar

s-ar înfrânge regula protecției încrederii legitime în activitatea autorităților publice

ale statului, care aveau sarcini și competențe pentru a reacționa la eventualele

inadvertențe din partea subiecților administrați, dar și principiul securității juridice

în întreaga sa complexitate.

Completul de judecată special subliniază că, Comisia de evaluare a imputat

candidatului, Alexei Paniș încălcarea gravă a regulilor de etică și conduită

profesională a judecătorilor ca consecință de necorespundere a acestuia criteriului

de integritate financiară. Astfel, în condițiile în care este neîntemeiată concluzia

Comisiei de evaluare referitor la necorespundere a candidatului criteriului de

integritate financiară, pe cale de consecință este nejustificată și concluzia de

încălcare gravă a regulilor de etică și conduită profesională a judecătorilor, dat

fiind raportul de cauzalitate dintre aceste două criterii. Mai mult, această

concluzie rezultă din faptul că, Comisia de evaluarea nu a motivat în ce constă

elementele încălcărilor grave a regulilor de etică și conduită profesională a

judecătorilor.

Cu titlu subsecvent, completul de judecată special observă că, capitolul III,

pct. 2) al deciziei Comisiei de evaluare nr. 21 din 24 ianuarie 2023 nu conține o

motivare consecventă, întemeiată și logică, prin ce anume candidatul Alexei

Paniș a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor,

prin ce s-a manifestat nedeclararea în modul stabilit de legislație a averii, precum

și de ce Comisia de evaluare a calificat că averea dobândită de către candidat în

ultimii 15 ani nu corespunde veniturilor declarate.

Generalizând cele enunțate supra, completul de judecată special

concluzionează că, decizia emisă de Comisia de evaluare contrar prevederilor art.

21 din Codul administrativ nu întrunește cerințele de legalitate procedurală și

substanțială, iar circumstanțele constatate denotă dreptul candidatului la o decizie

de evaluare favorabilă din acest punct de vedere.

În final, Comisia a avut dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului

cu criteriul de integritate etică în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr.

26/2022, în legătură cu declarația sa publică din 19 ianuarie 2022, care nu au fost

înlăturate de candidat.

În privința celei de a treia neconformități, Comisia de evaluare a conchis că

are dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la

conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică în temeiul art. 8

alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, în legătură cu declarația sa publică din 19

ianuarie 2022, care nu au fost înlăturate de candidat.

Comisia de evaluare a observat că, judecătorul Alexei Paniș a făcut un atac

amplu la adresa lui Eugeniu Rurac și pe marginea sesizărilor depuse de el din

41

partea Serviciului de Informații și Securitate către Centrul Național Anticorupție,

Procuratura Generală și Consiliul Superior al Magistraturii privind verificarea

acțiunilor judecătorului Alexei Paniș la emiterea hotărârii din 31 decembrie 2021,

de a-l repune pe Vladislav Clima în funcția administrativă de președinte al Curții

de Apel Chișinău. Declarația candidatului a fost făcută ca răspuns la un articol de

știri care a repetat conținutul sesizării Serviciului de Informații și Securitate.

Comisia de evaluare a constatat că, în cadrul audierilor, candidatul a susținut

că a avut dreptul să răspundă acuzațiilor din sesizare și că a făcut acest lucru cu

respectarea Codului de etică și de conduită profesională al judecătorului.

Candidatul nu s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii pentru a beneficia

de remediul legal existent pentru eforturile de intimidare a unui judecător. Totuși,

candidatul a înregistrat o plângere împotriva lui Eugeniu Rurac la Serviciul de

Informații și Securitate, dar după ce a făcut publice remarcile sale despre Eugeniu

Rurac.

În continuare, Comisia de evaluare a notat că, chiar dacă remarcile

candidatului nu ar fi constituit comentarii asupra unei cauze pendinte, sfera, tonul

și temeiul remarcilor evocate cu privire la persoane individuale au fost

problematice din punct de vedere etic. Chiar și atunci când libertatea de

exprimare este permisă pentru a răspunde la acuzațiile calomnioase, o astfel de

exprimare trebuie să fie pe măsură și rezonabilă, așa cum prevede Codul de etică

și de conduită profesională al judecătorului. Candidatul a citat un interviu cu

președintele Comisiei juridice, numiri și imunități ca bază pentru afirmațiile sale

că Eugeniu Rurac ar fi fost implicat în elaborarea Decretului care a făcut obiectul

cauzei Vladislav Clima. Eugeniu Rurac nu este menționat în comentariile

președintelui Comisiei juridice, numiri și imunități și există doar referiri la

discuții dintre colegi neidentificați. Mai îngrijorător este că interviul pe care l-a

identificat drept bază pentru remarcile sale a fost difuzat la o zi după comentariu

public al candidatului.

Comisia de evaluare a avut o opinie diferită față de remarcile candidatului

despre cauza aflată în gestiunea lui Eugeniu Rurac, când acesta era procuror, care

implica un alt judecător și remarcile sale privind uzurparea puterii de către

judecătorul Dorel Musteață, care în opinia Comisiei nu au fost pe măsură și

rezonabile.

În opinia Comisiei de evaluare, comentariile judecătorului Alexei Paniș au

fost nejustificate și denigratoare, cu încălcarea prevederilor Codului de etică și de

conduită profesională al judecătorului. Remarcile sale despre pretinsa gestionare

de către judecătorul Dorel Musteață a numirilor judecătorești la Consiliul

Superior al Magistraturii au fost, de asemenea, în conflict cu prevederile etice

care interzic judecătorilor să comenteze activitatea altor judecători și să denigreze

integritatea profesională și morală a colegilor.

Comisia de evaluare a menționat că, deși, acțiunea candidatului de

contestare a hotărârii prin care i s-a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă de

„avertisment” pentru această conduită este încă nesoluționată, constatările făcute

de Colegiul disciplinar fortifică dubiile serioase ale Comisiei cu privire la această

problemă.

42

Completul de judecată special nu poate reține concluziile Comisiei de

evaluare, precum că declarația publică din 19 ianuarie 2022 a judecătorului

Alexei Paniș ridică dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu

criteriul de integritate etică, conform art. 8 alin.(2) lit. a) din Legea nr. 26/2022.

Or, conform art. 8 alin.(2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, se consideră că un

candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă nu a încălcat grav regulile

de etică și conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a

altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni

reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în

domeniul dreptului și al unui observator imparțial.

În context, Curtea Constituțională a explicat în §118-120 din Decizia de

inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023 că, deși, Legea nr. 26 nu definește

semnificația termenilor „grav”, „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8

alin. (2) lit. a), instanța competentă trebuie să aibă în vedere atât sensul

gramatical pe care îl impune termenul în discuție, în funcție de semnificația

termenului pe care îl determină, cât și sensul juridic care ar putea rezulta din

interpretările unor norme ce reglementează situații juridice asemănătoare

Deși, Legea nr. 26 nu definește semnificația termenilor „grav”,

„reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a), Curtea trebuie să

aibă în vedere principiul sistemului normativ coerent. O interpretare sistemică ar

permite precizarea acestor calificative. De exemplu, interpretul care aplică

articolul 8 alin. (2) lit. a) îl poate analiza în coroborare cu dispozițiile articolelor

4, 41 și 6 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, care

constituie dreptul comun pentru evaluarea tuturor candidaților la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Curtea Constituțională a reținut, că prin textul „grav”, legislatorul a limitat

marja discreționară a Comisiei de evaluare la evaluarea integrității etice a

candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea candidatului

doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de

o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în discuție

gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate aprecia caracterul „grav” al

abaterii constatate în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei.

În condițiile speței, este imperios de specificat că, declarația publică a

judecătorului Alexei Paniș, care a trezit Comisiei de evaluare dubii serioase cu

privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică, anterior a

fost obiect de examinare la Inspecția judiciară și Colegiul disciplinar din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, prin hotărârea nr. 16/4 din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului

disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, s-a constatat

comiterea de către judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, Alexei

Paniș, a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 lit. p) din Legea cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 și i s-a aplicat

sancțiune disciplinară sub formă de avertisment.

43

Completul de judecată special constată că, în sensul art. 6 din Legea cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014,

avertismentul este cea mai blândă sancțiune disciplinară.

Avertismentul constă în atenționarea judecătorului asupra abaterii

disciplinare comise, cu recomandarea să respecte pe viitor dispozițiile legale,

prevenindu-l că la o nouă abatere disciplinară similară îi va putea fi aplicată o

sancțiune mai severă. Avertismentul se emite în formă scrisă. Termenul de

acțiune a avertismentului este de 1 an.

La caz, Plenul Colegiului disciplinar din cadrul Consiliului Superior al

Magistraturii a indicat, în hotărârea nr. 16/4 din 22 aprilie 2022, că aplică

sancțiunea disciplinară judecătorului Alexei Paniș, proporțional gravității abaterii

disciplinare comise de judecător, gravitatea abaterilor disciplinare fiind

determinată de natura faptei comise și de consecințele produse, care urmează a fi

evaluate având în vedere atât efectele asupra persoanelor implicate în procesul

judiciar în cadrul cărora s-a comis fapta, cât și efectele asupra imaginii și

prestigiului justiției, precum și ținând cont de personalitatea judecătorului care

anterior nu a fost atras la răspundere disciplinară.

Astfel, Plenul Colegiului disciplinar din cadrul Consiliului Superior al

Magistraturii a considerat proporțional și oportun de a aplica în privința

judecătorului Alexei Paniș cea mai ușoară sancțiune disciplinară, sub formă de

avertisment.

În această ordine de idei, completul de judecată special consideră că,

concluzia Comisiei de evaluare referitor la dubiile serioase cu privire la

conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică, în legătură cu

declarația sa publică din 19 ianuarie 2022, nu este în corelație cu concluziile

Plenul Colegiului disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii din

hotărârea nr. 16/4 din 22 aprilie 2022. Iar, acest fapt contravine dezideratelor

Curții Constituționale din Decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023

(§118-120), precum că semnificația termenului „grav” din art. 8 alin. (2) lit. a)

din Legea nr. 26/2023 urmează a fi analizat în coroborare cu dispozițiile

articolelor 4, 41 și 6 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014.

Așa, concluzia Comisiei de evaluare referitor la faptul că, prin declarația

publică din data de 19 ianuarie 2022, judecătorul Alexei Paniș a încălcat grav

regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor nu este proporțională

acțiunilor acestuia, în condițiile în care Plenul Colegiului disciplinar din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii a conchis că fapta judecătorul Alexei Paniș

nu constituie o abatere disciplinară gravă.

Cu atât mai mult că, potrivit materialelor dosarului administrativ,

judecătorul Alexei Paniș a contestat hotărârea nr. 16/4 din 22 aprilie 2022 a

Plenului Colegiului disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii,

iar contestația sa până în prezent este pendinte (vol. I, f.d.a. 221-223).

În acest sens, completul de judecată special observă și faptul că, capitolul

III, pct. 3) al deciziei Comisiei de evaluare nr. 21 din 24 ianuarie 2023 nu conține

o motivare consecventă și întemeiată, din care să rezulte cum Comisia de

evaluare a calificat declarația publică din 19 ianuarie 2022 a judecătorului Alexei

44

Paniș ca fiind „încălcare gravă a regulilor de etică și conduită profesională a

judecătorilor”, în condițiile în care Plenul Colegiului disciplinar din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii a conchis că această faptă a judecătorului

Alexei Paniș nu constituie o abatere disciplinară gravă.

Coroborând circumstanțele enunțate supra, completul de judecată special

conchide că, decizia emisă de Comisia de evaluare contrar prevederilor art. 21 din

Codul administrativ nu întrunește cerințele de legalitate procedurală și substanțială,

iar circumstanțele constatate denotă dreptul candidatului la o decizie de evaluare

favorabilă din acest punct de vedere.

Completul de judecată special subliniază că, noțiunile „grav”, „reprobabile” și

„inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022 constituie după

natura lor juridică noțiuni juridice nedefinite (normă juridică vagă), care nu oferă

discreție Comisiei de evaluare, dar obligă la o interpretare complexă și riguroasă a

normei în lumina unor fapte de încălcare gravă a regulilor de etică și conduită

profesională, pe când, la caz, Comisia a reținut cu titlu virtual că, acțiunile

candidatului ar putea fi considerată o conduită neglijentă.

În același sens, Completul de judecată special subliniază că, în virtutea

funcției sale constituționale de înfăptuire a justiției instanța de judecată are

competența finală de a interpreta într-un caz concret o noțiune juridică vagă.

Astfel, încălcările reținute de către Comisia de evaluare nu satisfac criteriul

ce ar permite acesteia să decidă nepromovarea candidatului pentru încălcări ale

regulilor de etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată.

Completul de judecată special constată că, Comisia de evaluare nu a efectuat

o analiză și motivare a scopului legitim a deciziei emise. Din preambulul Legii

nr. 26/2022 rezultă că scopul acesteia constă în sporirea integrității viitorilor

membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și organelor specializate a

acestora și în vederea sporirii încrederii în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor, dar și în general, în sistemul justiției.

Din decizia contestată și actele prezentate de pârâtă nu rezultă care din

aceste scopuri sunt urmărite prin soluția de nepromovare a evaluării. Oricare din

aceste scopuri ar fi legitime, însă nici unul din ele nu este analizat.

Trebuie remarcat, însă, că Comisia este în mod fundamental liberă să-și

aleagă scopurile sau scopul legitim, însă acest fapt trebuie să rezulte din

conținutul deciziei și confirmat din actele dosarului administrativ.

Potrivit art. 29 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, o măsură este

proporțională dacă este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul

împuternicirii atribuite prin lege. Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului

de a fi ales în organele enumerate în Legea nr. 26/2022 chiar pentru presupuse

încălcări nesemnificative reținute de către Comisie nu este la caz o măsură

adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în vedere problema

strigentă în buna funcționare a organelor de autoadministrare judecătorească la

momentul emiterii deciziei, neevaluarea candidatului, nu doar că nu se încadrează

în motivele de neevaluare, dar constituie o încălcare inutilă și, prin urmare,

ilegală a drepturilor reclmantului.

Totodată, conform art. 29 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este necesară pentru

45

atingerea scopului. Conform acestui element al proporționalității înseamnă că

măsura oficială trebuie să fie cel mai blând mijloc de atingere a scopului de

reglementare. Comisia de evaluare nu a efectuat această analiză la caz. Astfel,

Comisia de evaluare nu a analizat alternativele de reglementare a cazului

individual care să îndeplinească scopul de reglementare în același mod.

Dezavantajele pe care le presupun alte opțiuni de reglementare trebuie luate în

considerare și stau în calea caracterizării lor ca mijloc mai blând. Participarea

candidatului la alegeri pentru funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii cu constatările unor probleme minore plasate în spațiul public și

care fac parte din realitățile sociale ale Republicii Moldova, reieșind și din

modificarea constantă a legislației naționale, ar fi fost o măsură mai blândă pentru

atingerea scopurilor dorite.

Conform art. 29 alin. (2) lit. c) – (3) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este rezonabilă. Măsura

întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin

ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit. Această cerință implică o

punere în balanță a valorilor protejate juridic. Cu cât dreptul este mai vătămat cu

atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma ingerinței să fie superior. Este de

notat că, excluderea dreptului judecătorului de a fi candidat la funcția de membru

al Consiliului Superior al Magistraturii antrenează după sine nu doar o ingerință,

dar o anulare improprie a dreptului de fi ales în această funcție. Astfel de soluție

nu poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu demnitatea

omului și cea de judecător. Scopul încrederii în justiție poate fi realizat prin

mijloace complexe, dar în niciun caz prin reducerea la zero a ideii de alegeri

libere, transparente și în condiții de concurență în funcțiile de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii și organelor acestuia. Judecătorul, fiind în

funcție, se prezumă a fi integru, iar în cazul în care se demonstrează contrariul

atunci urmează ca acesta să fie eliberat ponderat din sistemul judecătoresc printr-

o procedură disciplinară sau altă procedură, care să țină cont de garanțiile

independenței sale. Completul de judecată special notează că, scopul Legii nr.

26/2022 este printre altele de a spori încrederea în justiție, dar nu de a transforma

justiția într-o ramură a puterii de stat inificientă și asupra căreia ar plana

imixtiunile/depndendențele de puterea politică.

În sinteză la acest aspect de legalitate, completul de judecată special constată

că, decizia Comisiei de evaluare este contrară și principiului proporționalității.

În continuare, completul de judecată special reeterează că așa-numitele

încălcări de integritate financiară și etică au fost apreciate de către Comisie strict

subiectiv și izolat de contextul istoric-social, ceea ce afectează securitatea

raporturilor juridice. În general, sistemul juridic admite efectul retroactiv al legii,

dacă aceasta favorizează situația juridică a persoanei, însă acest efect nu poate fi

proiectat pe calea interpretării juridice.

Cu referire la argumentul reclamantului precum că în procedura de evaluare

au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare cu privire la

încălcarea limbii de desfășurare a procesului de evaluare, manifestat prin lipsa

traducerilor în limba engleză a actelor și declarațiilor prezentate de către candidat

la etapa colectării și verificării datelor de către membrii Comisiei, având în

46

vedere că membrii Comisiei Herman von Hebel, Victoria Henley, Nona

Tsotsoria, care sunt vorbitori de limbă engleză și cărora nu le-ar fi fost asigurată

traducerea în limba engleză de către secretariatul Comisiei, completul de judecată

special reține următoarele.

Potrivit art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare

apreciază materialele acumulate după intima sa convingere, formată în urma

cercetării multiaspectuale complete și obiective a informației. Niciunul dintre

materialele prezentate nu are o forță probantă prestabilită fără aprecierea lui de

către Comisia de evaluare.

Din această normă rezultă regula cercetării nemijlocite a probelor, libertatea

probei și aprecierea nemijlocită a probelor de către membri Comisiei.

Completul de judecată special constată că, reprezentanții pârâtei în ședința

de judecată au confirmat că nu există traducere scrisă a documentelor în limba

cunoscută de membrii străini ai Comisei de evaluare, desemnați de partenerii de

dezvoltare, fapt ce contravine anume art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26/2022, dar și

prevederilor art. 22 și 92 din Codul administrativ.

În aceeași ordine de idei, completul de judecată special constată că, Comisia

nu a respectat dreptul de acces efectiv a candidatului la conținutul dosarului

administrativ, care oferă dreptul acestuia de a face cunoștință și extrage copii de

pe orice document și informație care se referă în privința sa ca participant la

procedura administrativă de evaluare. Îngrădirea accesului la dosarul

administrativ a generat și încălcarea altei garanții, cum este dreptul la apărare a

candidatului în fața Comisiei de evaluare.

Completul de judecată special apreciază ca întemeiat argumentul

reclamantului precum că timpul acordat de către Comisie pentru prezentarea

informațiilor a fost unul insuficient și restrâns, astfel nefiind posibil acumularea

probelor în vederea desființării integrale a eventualelor „dubii serioase” Comisie

de evaluare.

La capitolul dat, completul de judecată special învederează că, potrivit

art. 82 din Codul administrativ, (1) dacă procedura administrativă trebuie

realizată în scris conform art. 28 sau se realizează în scris, autoritatea publică,

concomitent cu inițierea procedurii, întocmește un dosar în format electronic sau

pe suport de hârtie, care conține toate documentele și înscrisurile ce se referă la

procedura respectivă. Dosarul în format electronic conține, după caz, copii

scanate de pe documentele pe suport de hârtie, autenticitatea copiilor fiind

confirmată prin semnătura electronică aplicată de persoana responsabilă din

cadrul autorității publice, documente electronice, alte înscrisuri și informații

relevante expuse în format electronic. (11) Copiile scanate în format electronic de

pe documentele oficiale emise pe suport de hârtie și înscrisurile în format

electronic pe care nu s-a aplicat semnătura electronică se utilizează fără restricții

în raporturile cu autoritatea publică și pot fi incluse în dosarul administrativ, în

măsura în care actele normative nu impun expres aplicarea semnăturii pe

copiile/înscrisurile în cauză sau respectarea cerințelor pentru documentul

electronic. (2) În momentul în care este pus la dosar, un document se vizează cu

numere continue de pagini. (3) Dacă din dosar se extrag documente pentru o

anumită perioadă, despre aceasta se face o mențiune, care va cuprinde:

47

a) denumirea documentului extras; b) numărul paginilor extrase; c) motivul

extragerii documentului; d) numele persoanei care a dispus extragerea

documentului; e) data la care documentul a fost extras. Mențiunea se pune la

dosar în locul documentului extras. (4) Dosarele administrative se păstrează până

la expirarea termenului de păstrare, ce rezultă din dispozițiile legale existente în

acest sens.

În corespundere cu art. 83 din Codul administrativ, (1) autoritatea publică

care conduce procedura administrativă acordă participanților la procedură accesul

la dosarul administrativ. (2) Până la finalizarea procedurii, participanții nu vor

avea acces la proiectele de acte administrative individuale. (3) Accesul la dosarul

administrativ nu este permis în cazul în care prin aceasta se afectează îndeplinirea

regulamentară a sarcinilor autorității publice sau în cazul în care se urmărește

protejarea unui secret ocrotit de lege ori există necesitatea protecției drepturilor

participanților la procedura administrativă sau ale terților. (4) În cazul în care

există un interes îndreptățit, autoritatea publică care conduce procedura

administrativă poate permite, la cerere, accesul la dosar și în cadrul unei alte

autorități publice sau unei reprezentanțe diplomatice ori consulare a Republicii

Moldova din străinătate. (5) În cadrul accesului la dosar participanții își pot face

notițe sau copii de pe dosar. Costurile pentru copii le suportă fiecare participant

în parte, ele fiind de 0,02 unități convenționale pentru fiecare pagină. Copiile de

pe dosar în format electronic, precum și exemplarele documentelor electronice și

copiile acestora sunt gratuite.

Mai mult, completul de judecată special notează că, Comisia de evaluare

avea obligația să prezinte în conformitate cu prevederile art.art. 221 și 82 din

Codul administrativ pe deplin dosarul administrativ a candidatului Alexei Paniș

în instanța de judecată, astfel, încât și instanța de judecată să-și poată îndeplini

sarcina constituțională de control judecătoresc efectiv asupra chestiunilor de fapt

și de drept.

La fel, și normele speciale, prevăzute la art. 10 alin. (5), art. 12 alin. (4)

lit. c) din Legea nr. 26/2022 și art. 2 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de evaluare

în temeiul Legii nr. 26/2022, adoptat la ședința Comisiei de evaluare din 02 mai

2022, garantează dreptul candidaților de a avea acces a lua cunoștință cu

materialele acumulate de către Comisia de evaluare și secretariatul acesteia

pentru evaluarea sa.

Conform deciziei nr. 21 din 24 ianuarie 2023, în data de 09 ianuarie 2023,

candidatului i s-a acordat acces la materialele de evaluare conform art. 12

alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022. Însă, din declarația candidatului rezultă că,

la 09 ianuarie 2023, secretariatul Comisiei de evaluare nu i-a prezentat toate

materialele dosarului administrativ (vol. I, f.d.a. 77).

Potrivit declarațiilor reclamantului, șeful secretariatului Comisiei de

evaluare a refuzat să-i pună la dispoziție toate materialele dosarului administrativ

și i-a prezentat doar copiile unor acte, care în proporție de 90% au fost prezentate

de către dânsul Comisiei de evaluare în cadrul rundelor de întrebări. Totodată, i

s-a explicat că, Comisia de evaluare prezintă doar actele care le consideră

relevante. Această circumstanță a fost invocată de către candidatul Alexei Paniș

și în cadrul ședinței publice de audiere din data de 12 ianuarie 2023.

48

Completul de judecată special constată că, faptul încălcării dreptului

candidatului Alexei Paniș de acces la materialele de evaluare a fost confirmat în

cadrul ședințelor de judecată, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată

din 24 februarie 2023, completul de judecată special a admis cererile

reclamantului Alexei Paniș și a obligat Comisia de evaluare să prezinte toate

materialele dosarului candidatului Alexei Paniș (vol. I, f.d. 130-133). Astfel, în

rezultatul executării încheierii protocolare din 24 februarie 2023 a Curții Supreme

de Justiție, reprezentanții pârâtei au prezentat instanței de judecată și

reclamantului unele acte, la care candidatul Alexei Paniș nu a avut acces cu cel

puțin 3 zile până la audiere, după cum prevede art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr.

26/2022.

Mai mult, în cadrul examinării prezentei cauze de contencios administrativ,

reprezentanții pârâtei au recunoscut că atât candidatului Alexei Paniș, precum și

la dosarul administrativ al candidatului Alexei Paniș nu au fost prezentate toate

materialele administrate de către Comisia de evaluare, ci doar înscrisurile care

Comisia de evaluare le-a considerat în opinia ei relevante.

Circumstanțele date atestă că, Comisia de evaluare a încălcat dreptul la

apărare al candidatului Alexei Paniș, deoarece nu i-a asigurat accesul la dosarul

administrativ, care trebuie să conțină toate materialele acumulate de către

Comisia de evaluare, cu cel puțin 3 zile până la audiere, conform art. 82 și art. 83

din Codul administrativ, în coroborare cu art. 10 alin. (5), art. 12 alin. (4) lit. c)

din Legea nr. 26/2022 și art. 2 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de evaluare în

temeiul Legii nr. 26/2022.

Respectiv, Comisia de evaluarea nu și-a exercitat în totalitate competența de

a cerceta starea de fapt din oficiu, aceasta fiind prevăzută în mod expres și de

art. 6 lit. f) din Legea nr. 26/2022 care prevede că întru exercitarea comptențelor

sale, Comisia de evaluare solicită informații de la persoanele fizice și juridice de

drept public sau privat, precum și acumulează orice informații relevante pentru

realizarea mandatului său.

Deci, legiuitorul a oferit Comisiei de evaluare o gamă largă de instrumente

și pârghii pentru acumularea tuturor informațiilor necesare. Prin urmare,

neexecutarea obligației de cercetare din oficiu a dus la adoptarea unei soluții

eronate de către Comisie și respectiv, încălcarea dreptului la apărare a

candidatului.

Completul de judecată special reține că, circumstanțele constatate denotă o

încălcare a garanțiilor procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o

examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată și imparțială, dreptul la

audiere efectivă, dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi implicat

efectiv în procedura de evaluare, dreptul la colaborare efectivă în clarificarea stării

de fapt și dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea aprecierii probelor.

Completul de judecată special constată că, doar aceste încălcări izolate a

garanțiilor în procedura administrativă constituie erori grave de procedură, care

au afectat caracterul echitabil al procedurii administrative de evaluare, și ca

consecință existența unor circumstanțe de natură procesuală, care ar fi dus la

promovarea evaluării de către candidat.

49

Completul de judecată special remarcă faptul că, statul a învestit Comisia de

evaluare cu prerogativa de a se ghida de anumite standarde pentru a selecta cei

mai integri candidați la funcția de membri inter alia în Consiliul Superior al

Magistraturii, care la rândul lor ar putea asigura corectitudinea funcționării

sistemului judiciar per ansamblu, inclusiv prin aplicarea unor politici coerente și

conforme cu standardele general acceptate.

Reclamantul a demonstrat completului de judecată special din cadrul Curții

Supreme de Justiție caracterul plauzibil al elementelor invocate în contestația sa,

inclusiv cu privire la corectitudinea operațiunilor financiare efectuate la

gestionarea, vânzarea și cumpărarea bunurilor mobile și imobile, precum și la

respectarea normelor de etică și deontologie.

Totodată, completul de judecată special notează că, Comisia de la Veneția a

recomandat că, decizia finală în privința evaluării să fie luată de către instanța de

judecată competentă, totuși Parlamentul Republicii Moldova a optat pentru o altă

politică de drept referitor la acest subiect. În pofida acestui fapt, completul

special de judecată subliniază că, din rațiuni de protecție efectivă a drepturilor

este în drept și obligat să desfășoare un control judecătoresc de legalitate deplin

asupra chestiunilor de fapt și de drept.

Chiar dacă, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de

Justiție este limitat în adoptarea unei decizii finale, totuși argumentele,

concluziile și constatările sale sunt obligatorii și executorii pentru Comisia de

evaluare. Această concluzie se desprinde direct din prevederile art. 120 din

Constituția Republicii Moldova, care reglementează caracterul obligatoriu al

sentințelor și al altor hotărâri judecătorești definitive.

Completul special de judecată își întemeiază argumentul său pornind și de la

jurisprudența Curții Constituționale, care a reliefat că, chiar dacă completul

special al Curții Supreme de Justiție nu poate obliga Comisia de evaluare să

promoveze candidatul evaluat, argumentele și concluziile făcute de această

instanță în cazul soluționării contestațiilor rămân obligatorii pentru Comisie

(DCC nr.42 din 06 aprilie 2023 §143).

Completul de judecată special notează, că tot din rațiuni de control

judecătoresc efectiv, dar și din motive de calitate a legii, Comisia nu este

obligată, după dispunerea reluării procedurii de evaluare, să cerceteze alte

circumstanțe decât cele care au stat la baza admiterii acțiunii reclamantului.

Astfel, evaluarea după reluarea procedurii nu ar trebui să se transforme într-

un argument și activitate circulară vicioasă, fapt care este contrar standardului de

protecția efectivă a drepturilor, separarea ramurilor puterii de stat, certitudinea

juridică și efectul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive.

Completul de judecată special menționează că circumstanțele reținute de

Comisia de evaluare nu se încadrează din perspectiva proporționalității în

motivele de nepromovarea a evaluării candidatului Alexei Paniș.

Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului candidatului Alexei Paniș

de a participa și de a fi ales în calitate de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii pentru faptele minore reținute de către Comisia de evaluare nu este

la caz o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în

vedere problema de buna funcționare a organelor de autoadministrare

50

judecătorească la momentul emiterii deciziei și nepromovarea candidatului pentru

faptele minore, nu doar că nu se încadrează în motivele de nepromovare, dar

constituie o încălcare inutilă și ilegală a drepturilor enunțate.

Completul de judecată special reiterează că măsură întreprinsă de autoritatea

publică pârâtă este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este

disproporțională în raport cu scopul urmărit. Acesta cerință a legiuitorului implică

o punere în balanța a valorilor protejate juridic, o pondere a intereselor în joc. Cu

cât dreptul este mai vătămat, cu atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma

integrității să fie superior.

Prin urmare, excluderea dreptului judecătorului de a fi candidat la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii, antrenează după sine nu doar

ingerința dar o anulare improprie a dreptului de a fi ales în această funcție. Astfel

de soluție nu poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu

demnitatea omului și cu cea de judecător.

Din considerentele menționate, completul de judecată special relevă că, în

prezenta cauză se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 21 din 24

ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Alexei Paniș.

Completul de judecată special reține că ilegalitatea deciziei contestate duce la

anularea deciziei și dispunerea reevaluării candidatului. Or, dispunerea reevaluării

este rezultatul final și implicit care include pierderea valabilității deciziei conform

art. 139 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (a se vedea DCC nr.42 din 06

aprilie 2023 § 143; cauza Ramos Nunes de Carvalho e Sá vs Portugalia [MC], 06

noiembrie 2018, § 184 și jurisprudența citată).

În conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) lit. b), 195 Codul

administrativ, art. art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 14 alin. (6),

alin. (8) lit. b), alin. (9) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, completul de judecată

special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea

contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor

d e c i d e:

Se admite acțiunea în contencios administrativ înaintată de Alexei Paniș

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

privind anularea deciziei nr. 21 din 24 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui

Alexei Paniș și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.

Se anulează decizia Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

51

judecătorilor și procurorilor nr. 21 din 24 ianuarie 2023 cu privire la candidatura

lui Alexei Paniș

Se dispune reevaluarea candidatului Alexei Paniș de către Comisia

independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ion Guzun

Mariana Pitic

52