3-21/23 — contestarea actului administrativ

3-21/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3-21/23

2-23045152-01-3-28032023

D E C I Z I E

În numele Legii

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

01 august 2023 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Ion Guzun

grefier Sergiu Sîrbu

cu participarea reclamantului Valentin Caisîn

reprezentantului pârâtei, avocatul Valeriu Cernei

examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului

administrativ, cererea de contestare depusă de Valentin Caisîn împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, privind anularea

deciziei nr. 28 din 21 martie 2023 cu privire la candidatura lui Valentin Caisîn,

candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea

reluării procedurii de evaluare a candidatului,

constată:

Argumentele participanților la proces:

La 28 martie 2023, Valentin Caisîn a depus cerere de contestare a deciziei

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 28 din 21

martie 2023 cu privire la candidatura lui Valentin Caisîn, candidat la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând anularea deciziei și

dispunerea reluării procedurii de evaluare.

În motivarea acțiunii, reclamantul a relatat că este ex-judecător la Judecătoria

Bălți, iar în prezent avocat în cadrul CA „Valentin Caisîn”, cu licența nr. 3160 din

12 iunie 2017.

Valentin Caisîn a indicat că a fost inclus în lista candidaților remisă de

Parlamentul Republicii Moldova în adresa Comisiei independente de evaluare a

1

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, în vederea evaluării pentru funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii. A depus toate actele necesare solicitate,

inclusiv declarația de avere și interese personale în temeiul Legii nr. 133/2016, în

care au fost relatate toate veniturile obținute.

La 21 iunie 2022, Comisia de evaluare i-a trimis un chestionar privind

integritatea etică pentru a fi completat în mod voluntar și returnat până la 05 iulie

La 27 decembrie 2022, Comisia de evaluare a trimis candidatului o solicitare

pentru completarea și depunerea până la 03 ianuarie 2023 a declarației de avere și

interese personale pentru ultimii 5 ani, în conformitate cu prevederile art. 9 alin.

(2) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor.

Reclamantul a menționat că toate veniturile pentru ultimii 5 ani au fost

declarate. Declarația include, de asemenea, lista persoanelor apropiate din sistemul

judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public, așa cum prevede același articol.

Valentin Caisîn a transmis Comisiei de evaluare declarația completată la 03

ianuarie 2023.

La 31 ianuarie 2023, Comisia a trimis candidatului o solicitare de clarificare

a informațiilor, care conținea 11 întrebări, inclusiv 31 de sub întrebări și 20 de

solicitări de documente suplimentare. Comisia de evaluare a solicitat candidatului

prezentarea răspunsurilor la respectivele întrebări până la data de 04 februarie

documentelor solicitate. Candidatul a prezentat informații suplimentare la 07

februarie 2023.

La 13 februarie 2023, Comisia de evaluare a trimis candidatului a doua rundă

de întrebări, care a constat din trei întrebări, inclusiv opt sub întrebări și cinci

solicitări de documente suplimentare, pentru a elucida unele aspecte care au apărut

în cadrul evaluării. Comisia a solicitat candidatului prezentarea răspunsurilor la

respectivele întrebări până la data de 15 februarie 2023.

La 15 februarie 2023, candidatul a transmis răspunsurile sale la întrebările

Comisiei din cea de-a doua rundă, încadrându-se în termenul solicitat, și a prezentat

majoritatea documentelor solicitate.

La 21 februarie 2023, Comisia a trimis a treia rundă de întrebări, care a constat

din cinci întrebări, inclusiv 12 sub întrebări și șapte solicitări de documente

suplimentare, pentru a elucida unele aspecte care au apărut în cadrul evaluării. A

răspuns în termenul solicitat, la 23 februarie 2023, la toate întrebările și a furnizat

majoritatea documentelor solicitate. Candidatul a indicat că informațiile

suplimentare vor fi furnizate atunci când vor fi disponibile.

La 24 februarie 2023, Comisia a trimis a patra rundă de întrebări, care a

constat dintr-o întrebare, inclusiv trei sub întrebări și trei solicitări de documente

suplimentare, pentru a elucida unele aspecte care au apărut în cadrul evaluării.

Reclamantul a răspuns în termenul solicitat, la 26 februarie 2023, la toate

întrebările și a furnizat toate documentele solicitate.

La 06 martie 2023, în calitate de candidat a participat la audieri în ședința

publică a Comisiei de evaluare.

2

Iar, la 24 martie 2023, Comisia de evaluare, prin intermediul poștei

electronice, a expediat decizia nr. 28 din 21 martie 2023 cu privire la candidatura

lui Valentin Caisîn, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii.

Reclamantul a menționat că potrivit deciziei nr. 28 din 21 martie 2023, în baza

art. 8 alin. (1), (2) lit. a), (4) lit. b), (5) lit. a) și art. 13 alin. (5) Legea nr. 26 din 10

martie 2022, acesta nu a promovat evaluarea din motiv că nu întrunește criteriile

de integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea

criteriilor de integritate etică și financiară.

A reținut că în motivarea deciziei nr. 28 din 21 martie 2023, Comisia de

evaluare s-a axat pe neplata impozitului pe venit pentru perioada anilor 2018 –

2021.

Referitor la aspectul dat, Valentin Caisîn a argumentat că, Comisia de

evaluare nu a constatat în decizia emisă că el nu ar fi declarat averea sa Comisiei

de evaluare conform legislației în vigoare sau că averea dobândită de către familia

lui în ultimii 15 ani nu ar corespunde veniturilor pe care le-a declarat.

În opinia reclamantului concluzia Comisiei de evaluare din decizia nr. 28 din

21 martie 2023, nu este bazată pe cercetare multiaspectuală, completă și obiectivă

a informației prezentate, așa cum prevede art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10

martie 2022.

Succesiv, reclamantul a invocat că, Comisia de evaluare nu a negat situația

financiară dificilă în familia reclamantului Valentin Caisîn în perioada anilor 2018

– iunie 2021, care a relatat-o în cadrul audierilor publice și în comunicarea scrisă

cu Comisia, însă nu a ținut cont și nu a dat apreciere obiectivă venitului declarat de

către candidat în perioada anilor 2018 – 2021.

Reclamantul a susținut că într-adevăr suma venitului s-a estimat în jur de 762

920 de lei. Însă, potrivit declarațiilor fiscale prezentate, venitul menționat este

relatat de către Comisie fără a fi luate în considerare cheltuielile suportate,

ignorând să deducă din venitul general cheltuielile pe care le-a suportat în perioada

2018 – 2021.

Astfel, a menționat că potrivit declarațiilor fiscale prezentate, suma

cheltuielilor în perioada 2018 – 2021 constituie 194 575,65 de lei. Însă, Comisia

de evaluare nici nu a relatat acest lucru în decizia contestată.

A indicat că, conform declarațiilor de avere și interese prezentate Comisiei de

evaluare, în perioada anilor 2018 – 2021 a achitat credite și împrumuturi în suma

de 309 000 de lei, fapt care la fel nu a fost luat în considerare la aprecierea

integrității financiare.

Referindu-se la declarațiile de avere și interese prezentate Comisiei de

evaluare, pe perioada anilor 2017 – 2021, reclamantul a accentuat că soția lui nu a

activat în perioada anilor 2017 – 2020, el fiind unicul întreținător la familiei.

În acest context, a invocat că potrivit art. 8 alin. (2) lit. a) al Legii nr. 26 din

10 martie 2022, se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate

etică dacă: nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a

judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis,

în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din

punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator

imparțial.

3

Pe când, la cazul din speță, consideră că este neproporțională o ipoteză de

descalificare a candidaturii lui la funcția de membru a Consiliului Superior al

Magistraturii în baza unor încălcări pretinse și lipsite de gravitate.

Reclamantul a conchis că a prezentat Comisiei de evaluare acele documente

de care a dispus la momentul solicitării, iar din conținutul documentelor prezentate

nu rezultă și nu se percepe nici un dubiu care ar ridica semne de întrebare referitor

la onestitatea și credibilitatea candidatului.

În opinia lui, concluziile Comisiei sunt bazate doar pe interpretări și dubii,

însă, dubiile nu pot apărea pe o lipsă de informație, ci, dimpotrivă, pe existența

informațiilor veridice și concludente.

Totodată, a invocat că, Comisia nu a dat o apreciere cuvenită tuturor

circumstanțele cauzei.

Un alt argument invocat de reclamant este că potrivit art. 8 alin. (4) din Legea

sus-citată, se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate

financiară dacă: a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de

legislație; b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în

ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate. Însă, nici în acest caz, Comisia nu

a făcut referire la temeiul de drept, corelat cu circumstanțele de fapt, pe baza cărora

a atestat dubii serioase a integrității candidatului.

Or, în fața Comisei averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de

legislație, autoritatea competentă în acest domeniu, Serviciul Fiscal de Stat, nefiind

nici sesizată și nici nu a emis vreo decizie de constatare / sancționare sub acest

aspect.

Mai mult, din textul actului contestat nu rezultă că, Comisia de evaluare să

constate că averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani nu corespunde

veniturilor declarate.

A accentuat că toată averea dobândită de el și familia sa este dobândită în

limitele legale și este justificată prin înscrisurile corespunzătoare.

În concluzie, Valentin Caisîn a invocat că decizia nr.28 din 21 martie 2023 nu

conține circumstanțe care denotă o încălcare gravă a regulilor de etică și conduită

profesională, or, în prezent nu au fost examinate definitiv toate informațiile

prezentate, fapt ce ar putea duce la nepromovarea evaluării, în calitate de candidat

la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

La 05 aprilie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de

contestare înaintate de către Valentin Caisîn.

În motivarea referinței, în esență, a indicat că cererea de contestare depusă de

Valentin Caisîn este neîntemeiată, iar decizia nr.28 din 21 martie 2023 este legală

și nu încalcă drepturile și interesele legitime ale reclamantului.

În ședința de judecată, reclamantul Valentin Caisîn a susținut cererea de

contestare împotriva deciziei nr. 28 din 21 martie 2023, solicitând admiterea

acesteia, pe motivele de fapt și de drept invocate în cerere.

Reprezentantul Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, avocatul Valeriu Cernei, a susținut argumentele invocate în referința

depusă și explicațiile scrise, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

4

Aprecierea instanței.

Audiind părțile, și reprezentanții lor, examinând actele dosarului administrativ

și cel judiciar, completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție constată

că acțiunea este admisibilă și întemeiată, din următoarele motive.

Termenul de examinare a acțiunii

Conform art. 14 alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, prin derogare

de la prevederile art. 195 din Codul administrativ, cererea de contestare a deciziei

Comisiei de evaluare se examinează în decurs de 10 zile.

Cererea de contestare depusă de Valentin Caisîn împotriva deciziei Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 28 din 21 martie

2023, a fost înregistrată la 28 martie 2023 și repartizată completului de judecată

special al Curții Supreme de Justiție constituit din judecătorii: Tamara Chișca-

Doneva (raportor) președinte, Maria Ghervas și Mariana Pitic.

Prin încheierea din 30 martie 2023 a judecătorului raportor, membru al

completului de judecată special al Curții Supreme de Justiție, prezenta cerere de

contestare a fost acceptată spre examinare în procedura contenciosului

administrativ, fiind dispusă expedierea copiei cererii pârâtei, cu acordarea unui

termen până la data de 05 aprilie 2023 ora 17:00 pentru prezentarea dosarului

candidatului, a referinței și opiniilor privind circumstanțele, însoțite de probe,

privind existența / inexistența temeiurilor de inadmisibilitate ce justifică această

opțiune, opinia și obiecțiile pe care partea le consideră necesare stabilirii stării de

fapt și de drept.

Totodată, participanții la proces au fost convocați pentru ședința de judecată

stabilită pentru data de 07 aprilie 2023 ora 10:00.

Prin Dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 53 din

04 aprilie 2023 „Cu privire la modificarea Dispozițiilor nr. 46 din 28 martie 2023,

nr. 34 din 02 martie 2023”, s-a schimbat componența completului de judecată

special, prevăzut la punctul nr. 1 din Dispoziția Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție nr. 46 din 28 martie 2023 și s-a instituit o nouă componență a

completului de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, după cum urmează: Tamara Chișca-Doneva președinte, Mariana Pitic

și Ion Guzun, judecători. Potrivit dispoziției date în calitate de membru supleant a

fost desemnată judecătorul Maria Ghervas.

La 05 aprilie 2023, Comisia de evaluare a depus referință pe marginea

contestației, care a fost expediată reclamantului pentru cunosțință, prin intermediul

poștei electronice la aceeași dată.

La data de 06 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, Valentin Caisîn

a depus cerere cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a unor

prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor.

În cadrul ședinței de judecată din 07 aprilie 2023, președintele ședinței de

judecată a anunțat participanții la proces că la 06 aprilie 2023, Curtea

Constituțională a emis o decizie de inadmisibilitate privind excepțiile de

5

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, prin

care s-a expus și asupra chestiunilor ridicate de către reclamant prin cererea sa.

Astfel, urmare a pronunțării deciziei Curții Constituționale, reclamantul

Valentin Caisîn și-a retras cererea cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate, dar a solicitat amânarea examinării cauzei și acordarea unui

termen pentru a lua cunoștință de decizia Curții Constituționale. Cererea de

amânare a fost admisă și s-a stabilit următoarea ședință de judecată pentru data de

19 aprilie 2023, ora 13:00.

Iar, la 11 aprilie 2023, Comisia de evaluare a depus cerere de recuzare

judecătorului Mariana Pitic.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 33/2 din 14 februarie

2023 s-a acceptat cererea de demisie a judecătorului Curții Supreme de Justiție,

Maria Ghervas și s-a eliberat doamna Maria Ghervas din funcția de judecător din

data de 31 martie 2023.

Prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

nr. 66 din 10 aprilie 2022, în contextul intervenirii unei reacții prompte a

autorităților statului la problema asigurării funcționalității Curții Supreme de

Justiție, prin ajustarea cadrului normativ și consacrarea în cuprinsul acestuia a unor

mecanisme care ar permite soluționarea dificultăților legate de completarea

provizorie a locurilor vacante de judecător la instanța judecătorească supremă,

precum și luându-se act de acțiunile subsecvente ale Consiliului Superior al

Magistraturii, care, urmare a intervențiilor legislative operate prin intermediul

Legii nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a

candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în cadrul ședinței

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 10 aprilie 2023 a examinat

subiectul anunțării concursului pentru suplinirea, prin transfer temporar, a

funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, se revizuiesc măsurile

specifice în domeniul justiției stabilite prin Dispoziția Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nr. 64/2023, stabilindu-se că subpunctul 1.2 de

la pct. 1 al dispoziției menționate se abrogă.

Prin dispoziția nr. 69 din 04 mai 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie

2022” a fost desemnat în calitate de membrul supleant în completul de judecată

special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, judecătorul Ion

Malanciuc.

Potrivit fișei de repartizare a cererii de recuzare, examinarea cererii de

recuzare a judecătorului Mariana Pitic, a fost repartizată judecătorului Ion

Malanciuc la 15 mai 2023.

Prin încheierea din 25 mai 2023 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă

cererea de recuzare înaintată judecătorului Mariana Pitic de către Comisia

independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Participanții la proces au fost convocați pentru următoarea ședință de judecată

stabilită pentru 03 iulie 2023, ora 10.00. În cadrul ședinței de judecată din data de

03 iulie 2023 a fost examinată în fond cauza, fiind ascultate explicațiile părților,

6

cercetate probele, ascultate pledoariilor și conform art. 14 alin. (9) din Legea nr. 26

din 10 martie 2022, a fost anunțată emiterea și plasarea deciziei pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție.

În această ordine de idei, având în vedere cele enunțate supra, completul de

judecată special notează că depășirea termenului de examinare a contestație în 10

zile, a fost influențat inclusiv de complexitatea cauzei, comportamentul părților la

proces, care include pe cel al autorității pârâte, dificultatea dezbaterilor, demisiile

în masă a judecătorilor Curții Supreme de Justiție și imposibilitatea formării

completului special pentru judecarea cererilor de contestare.

Mai mult, durata de aflare pe rol a cauzei a fost condiționată inclusiv de

asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, fapt ce nu poate fi privit

drept tergiversare a examinării cauzei, deoarece judecarea cererii de contestare a

avut ca scop respectarea dreptului garantat al părților la un proces echitabil,

consfințit în articolul 38 din Codul administrativ și articolul 6 §1 din Convenția

pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

Aplicabilitatea Codului administrativ.

Completul de judecată special menționează că, în cadrul dezbaterilor

judiciare, reprezentanții Comisiei de evaluare au invocat neaplicarea cărților I și II

din Codul administrativ la examinarea cauzelor pendinte pe rolul Curții Supreme

de Justiție, argument care nu poate fi reținut din următoarele considerente.

Completul de judecată special reține că aplicarea Codului administrativ și

limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia are

competență Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru

examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 1 decembrie

2022, § 24, DCC nr.2 din 18 ianuarie 2022, §19).

În primul rând, este necesar de a se explica de ce este aplicabil Codul

administrativ procedurii de evaluare, dar și procedurii de contencios administrativ.

Din punct de vedere al conținutului normativ, Legea nr. 26 din 10 martie 2022

cuprinde atât norme de drept public material, cât și norme de procedură

administrativă și procedură a contenciosului administrativ.

În special, dispozițiile legale care reglementează definiția și condițiile de

evaluare a integrității etice/financiare după natura lor constituie norme de drept

administrativ material, care formează baza legală conform art. 21 alin. (1) din

Codul administrativ pentru emiterea actului administrativ individual de către

Comisie. Astfel, dispozițiile art. 8 alin. (l)-(4) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022

sunt norme de drept administrativ material.

Inițierea procedurii de evaluare este, conform art. 9 alin. (2) și art. 69 alin. (l)

din Codul administrativ, o inițiere a procedurii administrative la cererea

candidatului pentru una din funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2

alin. (l) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Inițierea procedurii de contencios

administrativ este condiționată, în conformitate cu prevederile art. 189 alin. (l) din

Codul administrativ, de revendicarea de către reclamant a încălcării unui drept prin

activitatea administrativă.

Astfel, Completul de judecată special relevă că, decizia Comisiei de evaluare

este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (l) din Codul

administrativ. Actul administrativ individual este rezultatul final al procedurii

administrative.

7

Prin decizia Comisiei de evaluare privind promovarea/nepromovarea

evaluării de către candidat are loc finalizarea procedurii administrative conform

art. 78 din Codul administrativ.

Mai mult decât atât, în nota informativă la Legea nr. 26 din 10 martie 2022,

autorii au indicat că „drept urmare a desfășurării activității sale, Comisia de

evaluare va emite o decizie. Reieșind din faptul că decizia respectivă reprezintă un

act administrativ, contestarea acesteia se va face conform prevederilor Codului

administrativ nr.116/2018 cu derogările exprese stabilite în prezentul proiect.”

Astfel, însăși legiuitorul a calificat decizia Comisiei de evaluare drept un act

administrativ individual în privința căruia poate fi exercitată acțiunea în contencios

administrativ.

Prin urmare, normele Codului administrativ privind procedura administrativă

și instituția actului administrativ individual sunt aplicabile procedurii de evaluare,

cu excepțiile prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

Completul de judecată special subliniază că, evaluarea candidaților pentru

funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2 alin. (l) din Legea nr. 26 din

10 martie 2022 este prin natura sa un domeniu specific de activitate în sensul art. 2

alin. (2) din Codul administrativ.

Deși, Codul administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios

administrativ uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ,

anumite aspecte pot fi reglementate prin norme legislative speciale, dacă nu

contravin principiilor Codului administrativ.

Normele speciale din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu exclude aplicarea

cărților I și II, decât în privința unor aspecte, cum ar fi în special, inițierea

procedurii administrative, clarificarea stării de fapt din oficiu, cvorumul și

majoritatea, dreptul la audiere a candidatului, dar și altele. Sintagma „anumite

aspecte” din art. 2 alin. (2) din Codul administrativ nu echivalează cu excluderea

de la aplicare a Codului administrativ.

Așadar, în condițiile speței, excluderea integrală de la aplicare a cărților I și

II este imposibilă din punct de vedere al rolului central și legăturii organice a

Codului administrativ cu domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

Potrivit art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cererea de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura

prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu

are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.

Principiile care guvernează procedura contenciosului administrativ sunt

reglementate în cartea I din Codul administrativ, în special art. 21-27 și art. 36-43.

Între cartea I, II și III, care reglementează procedura contenciosului administrativ,

există o legătură organică și de substanță, ce nu poate fi negată sau exclusă sub nici

o formă.

Controlul judecătoresc este un control de legalitate, care cuprinde în sine

verificarea legalității temeiului formei activității administrative, corectitudinii

interpretării noțiunilor juridice vagi, proporționalității egalității de tratament,

imparțialității, securității juridice, motivării, exercitarea dreptului discreționar,

dacă autoritatea este împuternicită să acționeze în baza acestui drept, protecția

încrederii legitime în activitatea autorității și altele.

8

Din considerentele menționate supra, completul de judecată special respinge

ca nefondat argumentul reprezentanților Comisiei de evaluare, precum că nu este

aplicabilă cartea I și II din Codul administrativ. Or, aceasta ar însemna negarea

respectării principiilor legalității, cercetării din oficiu, egalității de tratament,

securității raporturilor juridice, proporționalității, imparțialității Comisiei de

evaluare, bunei-credințe și altele.

Aplicarea normelor procedurii de contencios administrativ este condiționată

de aplicarea acelorași norme care se referă la procedura administrativă, cum ar fi

obținerea probelor conform art. 220 alin. (1), 87-93 din Codul administrativ,

notificările conform art. 223, 97-114 Codul administrativ, imparțialitatea conform

art. 25 din Codul administrativ, recuzarea conform art. 202, 49-50 din Codul

administrativ, formele activității administrative conform art. 5, 10-15 și 189 din

Codul administrativ, conceptul de parte în procedura de contencios administrativ

conform art. 204 și 7 din Codul administrativ, efectele juridice ale actului

administrativ individual, e.g. funcția executorie a deciziei Comisiei de evaluare în

calitate de act administrativ individual conform art. 171 alin. (4) din Codul

administrativ, valabilitatea, obligativitatea și puterea lucrului decis a deciziei

Comisiei de evaluare conform art. 139 alin. (2)-(4) și 140 din Codul administrativ

și altele.

Neaplicarea cărții I și II din Codul administrativ ar echivala cu excluderea

deciziei Comisiei de evaluare ca act administrativ individual, iar pe cale de

consecință respingerea accesului la un control judecătoresc efectiv.

În această ordine de idei, completul de judecată special subliniază că, decizia

Comisiei de evaluare este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (l)

din Codul administrativ, deoarece este: 1) emisă de o autoritate publică; 2) este o

decizie, dispoziție sau altă măsură oficială; 3) se referă la domeniul dreptului

public; 4) este o reglementare; 5) e referă la un caz individual; 6) produce

nemijlocit efecte juridice.

Din punct de vedere funcțional și organizatoric, Comisia independentă de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor este o „autoritate publică” în

sensul art. 7, art. 10, art. 203 lit. a) și art. 204 din Codul administrativ, deoarece

este creată prin lege, îndeplinește sarcini de drept public prin intermediul

competenței reglementate în art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, în vedere

realizării unui interes public.

Completul de judecată special mai subliniază că, procedura administrativă de

evaluare are o funcție de clarificare și orientare datorită caracterului procedural al

acțiunii oficiale de evaluare a candidaților în funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii. Prin urmare, respectarea principiilor, garanțiilor și

regulilor de bază a procedurii administrative constituie o cerință înrădăcinată direct

în conceptul statului de drept stipulat în art. 1 alin. (3) din Constituția Republicii

Moldova.

Astfel, prin Legea nr. 180 din 07 iunie 2023 s-a consolidat înțelegerea că,

Comisia de evaluare este o autoritate publică specifică în felul său, adică nu este

persoană juridică de drept public, cu toate că, în art. 7 din Codul administrativ, are

o funcție universală, cuprinde și este definit conceptul de autoritate publică atât în

sensul interpretat de Parlamentul Republicii Moldova, adică funcțional,

9

organizațional cât și ca persoană juridică de drept public, după caz. Această

concluzie rezultă și din pronumele nedeterminat „orice structură organizatorică” al

art. 7 din Codul administrativ. Autoritatea publică pe lângă elementul de orice

structură organizatorică sau organ, instituit/ă prin lege sau alt act normativ, realizare

de interese publice, îl conține și pe cel de regim public, care desemnează sarcinile și

competențele, care oferă dreptul de a se impune cu forță juridică față de persoanele

cu care intră în raporturi de drept autoritatea publică. O altă interpretare și aplicare

ar însemna că activitatea Comisiei și deciziile ei nu sunt obligatorii ca acte

administrative individuale, dar reprezinte acte juridice de drept privat. Completul de

judecată special subliniază că, și o persoană privată poate fi autoritate publică dacă

prin lege îi sunt delegate sarcini al autorităților publice și competențele

corespunzătoare pentru realizarea lor. Mai mult, conform art. 72 alin. (6) din Legea

nr. 100 din 22 decembrie 2017, actul normativ de interpretare nu are efecte

retroactive, cu excepția cazurilor când prin interpretarea normelor de sancționare se

creează o situație mai favorabilă.

Completul de judecată special subliniază că, sarcinile Comisiei de evaluare

nu reprezintă domenii private de activitate dar publice, de aceea și a fost investită

prin Legea nr. 26 din 10 martie 2022 cu competențe care îi permite să se impună

cu putere juridică în raport cu cei evaluați conform art. 8 din Codul administrativ.

Completul de judecată special notează cu titlu de principiu că, nu poate fi

confundat, din punct de vedere funcțional și organizatoric, conceptul de autoritate

publică cu cel de persoană juridică de drept public, în caz contrar s-ar exclude

decizia Comisiei de evaluare din conceptul de act administrativ individual.

Totodată, reprezentanții pârâtei n-au pătruns în esența art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ care reglementează condițiile de derogare prin norme legislative de

la caracterul uniform al Codului administrativ pentru „anumite aspecte” de

activitate administrativă. A reține argumentul că, Comisia de evaluare nu este

autoritate publică înseamnă a nega o realitatea juridică că aceasta înfăptuiește

activitate administrativă de drept public prin procedura administrativă și că, decizia

ei este act administrativ individual supus controlului judecătoresc în procedura

contenciosului administrativ. Astfel, conceptul de autoritate publică nu se reduce

la conceptul de persoană juridică de drept public, dar are o semnificație funcțională

proprie în sensul art. 7 și art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, și în sensul Legii

nr. 26 din 10 martie 2022.

Decizia Comisiei de evaluare se relaționează cu însușirea de „orice dispoziție,

decizie sau altă măsură oficială” ca element definitoriu al actului administrativ

individual conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Din această optică se

delimitează că, Comisia de evaluare nu desfășoară activitate legislativă sau

judecătorească, dar activitate de executare a legii.

Decizia Comisiei de evaluare se încadrează în conceptul de „domeniul

dreptului public” conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Conform art. 5

din Codul administrativ actul administrativ individual este una din formele

activității administrative prin care se aplică legea. Prin decizia Comisiei de

evaluare a fost aplicată Legea nr. 26 din 10 martie 2022, care reglementează

temeiul deciziei, iar această reglementare normativă este, după natura juridică a ei,

una de drept public material. Astfel, prin această însușire decizia Comisiei de

evaluare este exceptată de la acțiunea privată, penală, contravențională și de

10

contencios constituțional la care participă autoritățile publice conform art. 2 alin.

(3) lit. a) – c) din Codul administrativ.

Decizia Comisiei de evaluare conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ

este o „reglementare” prin care pârâta își realizează unilateral competența

materială potrivit art. 6 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Completul de judecată

special subliniază că prin acest element al actului administrativ individual are loc

delimitarea acestuia de alte forme ale activității administrative, cum ar fi actul real

și contractul administrativ.

Decizia Comisiei de evaluare conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ

se referă la „un caz individual”, care constă în situația concretă de evaluare a

reclamantei. Funcția acestei însușiri a actului administrativ individual rezidă în

delimitarea acestuia în raport cu actul administrativ normativ, care este o

reglementare abstractă conform art. 12 din Codul administrativ.

Decizia Comisiei de evaluare conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ

întrunește criteriul „cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice”, adică de a

naște, modifica sau stinge raporturi juridice de drept public. Completul de judecată

special reține că, decizia Comisiei de evaluare produce nemijlocit efecte juridice

în sfera juridică a reclamantei, în calitatea sa de judecător care a candidat la funcția

de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Colegiul pentru selecția și

cariera judecătorilor și Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor. Funcția

acestui criteriu constă în diferențierea actului administrativ individual de o simplă

operațiune administrativă realizată în interior procedurii administrative de evaluare

a integrității financiare și etice a candidatei.

Completul de judecată special conchide că, decizia Comisiei de evaluare este

un act administrativ individual prin care se finalizează procedura administrativă.

Conceptul de procedură administrativă definit în art. 6 din Codul administrativ și

cel de autoritate publică definit în art. 7 din Codul administrativ are o funcție

universală, aplicabil pentru orice domeniu/subdomeniu al dreptului public. Pentru

aceste motive, Comisia de evaluare avea și are obligația să aplice normele Codului

administrativ, și normele de procedură din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 în

partea ce se referă la aspectele derogatorii de la caracterul uniform al Codului.

Prin urmare, este inacceptabil argumentul reprezentanților pârâtei că

procedura de evaluare nu ar fi o procedură administrativă guvernată de regulile

Codului administrativ, cum ar fi principiul legalității (art. 21), principiul cercetării

din oficiu (art. 22), principiul egalității de tratament (art. 23), principiul bunei-

credințe (art. 24), principiul imparțialității (art. 25), principiul limbii de procedură

și rezonabilității (art. 26, art. 27), principiul eficienții (art. 28), principiul

proporționalității (art. 29), securității juridice (art. 30), principiul motivării actelor

administrative și operațiunilor administrativ (art. 31), principiul

comprehensibilității (art. 32), cel al protecției încrederii legitime și altele.

Referitor la practica judiciară existentă pe marginea cererilor de contestare

intentate împotriva Comisiei de evaluare (dosarele nr. 3-5/2023 și nr. 3-13/2023),

unde instanța a stabilit cu puterea lucrului judecat, că cauzelor intentate împotriva

Comisiei de evaluare nu sunt aplicabile prevederile cărților I și II din Codul

administrativ, completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție menționează că dosarele respective nu formează o practică judiciară unitară.

Or, rolul jurisprudenței este de a interpreta și aplica la cazuri concrete legea.

11

Respectiv, nu orice hotărâre care diferă de o altă hotărâre constituie o divergență

de jurisprudență.

Principiul res judicata în sine nu impune instanțelor judecătorești naționale să

urmeze precedentele în cazuri similare, realizarea coerenței dreptului necesită timp

iar perioadele de conflict în jurisprudență pot fi, prin urmare, tolerate fără a

submina securitatea juridică.

În aceste circumstanțe, completul de judecată special statuează că, un

judecător, potrivit regulilor de organizare judecătorească, nu este, în general, legat

de hotărârea pronunțată de un alt judecător și nici chiar de propriile sale hotărâri

anterioare, deoarece dânsul se pronunță pe cazul particular care se prezintă în fața

sa.

Admisibilitatea acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) din Codul administrativ,

instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 5 din Codul administrativ activitatea administrativă de drept

public al autorităților publice cuprinde actul administrativ individual ca formă

principală de acțiune administrativă a autorităților.

Completul de judecată special a motivat la capitolul aplicabilității Codului

administrativ de ce decizia Comisiei este act administrativ individual. Astfel, la

compartimentul admisibilității acțiunii se va sublinia că, decizia Comisiei este un

act administrativ individual defavorabil.

Conform art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele administrative

individuale pot fi acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații,

sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori

care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă. Completul de judecată special notează că, prin acțiunea înaintată,

reclamantul Valentin Caisîn revendică încălcarea unui drept prin activitatea

administrativă, conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, și anume că prin

decizia nr. 21 din 24 ianuarie 2023 Comisia de evaluare i-a încălcat dreptul de a fi

ales în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și dreptul la o

decizie de evaluare favorabilă a candidatului Valentin Caisîn.

Prin derogare de la prevederile art. 209 din Codul administrativ prin art. 14

alin. (1) și (2) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 26 din 10 martie 2022, s-a reglementat un termen special de înaintare a acțiunii

în contencios administrativ. Astfel, decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată

de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de către

acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile.

Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare

la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată

12

special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul

supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție.

În acest context, se reține că decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 28 din 21 martie 2023 i-a fost comunicată lui

Valentin Caisîn la 24 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.15).

Completul de judecată special conchide că, cererea de contestare depusă de

Valentin Caisîn este admisibilă, întrucât reclamantul s-a conformat prevederilor

legale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, fiind depusă la 28 martie

2023, în interiorul termenului prevăzut de lege, la Curtea Supreme de Justiție.

Din punct de vedere a felului acțiunii în contencios administrativ, Completul

de judecată special apreciază acțiunea înaintată drept o acțiune în obligare specifică

în felul său. Prin acțiunea în obligare obișnuită, reclamantul conform art. 206 alin.

(1) lit. b) și 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ urmărește anularea actului

administrativ individual de respingere a solicitării sale referitor la obținerea unui

avantaj juridic de orice fel și obligarea autorității publice să emită actul

administrativ individual respins. Pe când specificul acțiunii înaintate este

caracterizat prin anularea deciziei Comisiei de evaluare referitor la nepromovarea

evaluării și dispunerea reluării procedurii de evaluare.

Completul de judecată special în conformitate cu prevederile art. 219 alin. (3)

din Codul administrativ nu este legat de textul cererilor formulate de participanții la

proces, astfel, argumentul de oportunitate expus în referință de către pârâtă va fi

apreciat la capitolul admisibilității. Controlul judecătoresc efectiv implică o

verificare deplină a problemelor de fapt și de drept, însă totuși exclude verificarea

oportunității conform art. 225 alin. (1) din Codul administrativ și limitează controlul

în privința actului administrativ individual discreționar, când lege prevede astfel de

temei pentru emitere. Oportunitatea este o chestiune de admisibilitate dar nu de fond

a acțiunii în contencios administrativ. Argumentul pârâtei în referința depusă precum

că acțiunea trebuie respinsă pe motiv de oportunitate este lipsit de temeinicie,

deoarece reclamantul n-a motivat acțiunea pe oportunitate dar pe aspecte de

legalitate.

Din referință și argumentele de oportunitate relevate de pârâtă în conținutul ei

se neagă însăși dreptul la înaintarea acțiunii în contencios administrativ potrivit art.

39 și 189 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, nici Codul administrativ, dar nici

art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu exclud dreptul la acțiune a

candidatului. Acceptarea soluției propuse de pârâtă este lipsită de temei legal și

contrară statului de drept. Completul de judecată special notează că, prevederile art.

225 alin. (1) din Codul administrativ sunt clare și nu pot fi confundate, reglementând

într-o unitate funcțională cu prevederile art. 36, 39, 189, 190 și 207 Codul

administrativ doar aspecte referitor la excluderea sau limitarea controlului

judecătoresc.

Completul de judecată special apreciază decizia Comisiei de evaluare emisă în

temeiul art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 din categoria actelor

administrative obligatorii, adică care nu se emit în baza dreptului discreționar.

13

Comisia este obligată să emită decizia indiferent dacă este favorabilă sau

defavorabilă. În cazul deciziilor discreționare, autoritatea publică are dreptul în

general să nu acționeze, iar în cazul în care decide de a acționa în dreptul

administrativ, atunci are posibilitatea de selecție a consecințelor juridice, cu excepția

situației de reducere a discreției la zero conform art. 137 alin. (2) din Codul

administrativ.

Fondul acțiunii în contencios administrativ.

Conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei

acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

În sensul art. 13 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale, orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute

de prezenta convenție au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei

instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor peroane care au

acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Potrivit art. 20 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, orice

persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Reieșind din art. 53 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, persoana

vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau

prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină

recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

În conformitate cu art. 114 din Constituția Republicii Moldova, justiția se

înfăptuiește în numele legii numai de instanțele judecătorești, acestea urmează să

dispună de plenitudinea prerogativelor procesuale pentru soluționarea justă a

cauzei, fără a exista limitări nejustificate în acțiunile ce urmează a fi întreprinse,

astfel încât la realizarea scopului final hotărârea judecătorească să nu devină una

iluzorie.

Protecția juridică efectivă împotriva acțiunii administrativă a autorităților

publice implică un control judecătoresc de legalitate deplin, care cuprinde atât

chestiunile de fapt, cât și cele de drept, așa cum este reglementat în art. art. 194

alin. (1), 219, 22, 36 și 21 din Codul administrativ.

Densitatea controlului judecătoresc înseamnă precizarea conținutului

controlului judecătoresc asupra deciziilor Comisiei, care se referă nu numai la

profunzimea, ci și la sfera de aplicare a controlului. Acest lucru se referă atât

aplicării legii, cât și stabilirii faptelor relevante pentru o hotărâre judecătorească

legală și întemeiată.

Controlul judecătoresc efectiv implică verificarea tuturor aspectelor de

legalitate procedurală și substanțială, în special, al egalității de tratament,

proporționalității, securității juridice, motivării, corectitudinii cercetării de fapt din

oficiu, imparțialității, interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și altele.

Numai în acest fel poate fi atins standardul de protecție efectivă consacrat în art.

14

53 din Constituția Republicii Moldova. În acest sens, art. 194 alin. (1) din Codul

administrativ în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de

examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din

oficiu probleme de fapt și de drept.

Controlul instanței de judecată asupra activității administrative de drept public

necesită o determinare independentă a faptelor relevante, o interpretare a normelor

relevante și a subsumării lor. Un astfel de control administrativ de legalitate

inteligibil exclude, în principiu, o obligare a justiției la constatări și aprecieri de

fapt sau de drept făcute de alte puteri cu privire la ceea ce este legal în speță.

Potrivit art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, la examinarea

cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special

din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare, dacă

constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de

către candidat, și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către

Comisia de evaluare (normă constituționalitatea căreia a fost verificată prin

Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 privind excepțiile de

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (competența Curții Supreme de

Justiție în cazul examinării contestațiilor depuse împotriva deciziei Comisiei de

evaluare)).

Curtea Constituțională a reținut că, în nota informativă la proiectul de Lege

nu se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării controlului

judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată de

autorități și din conținutul textului contestat, Curtea Constituțională a dedus că

legislatorul a urmărit să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare

din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de altă parte,

pentru a asigura celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai repede un

Consiliu Superior al Magistraturii funcțional. Curtea Constituțională a reținut că

aceste scopuri legitime pot fi încadrate în obiectivele generale ale ordinii publice

și garantării autorității și imparțialității justiției, stabilite de articolul 54 alin. (2)

din Constituție (HCC nr. 5 din 14 februarie 2023, §78).

Astfel, Curtea Constituțională a dispus că, până la modificarea legii în

conformitate cu raționamentele prezentei hotărâri, completul special al Curții

Supreme de Justiție, la examinarea contestațiilor, va putea dispune reevaluarea

candidaților nepromovați dacă va constata (a) că în cadrul procedurii de evaluare

au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și (b) că există circumstanțe care

puteau duce la promovarea evaluării de către candidat (HCC nr. 5 din 14 februarie

2023, §88).

În această consecvență, completul de judecată special constată că, Curtea

Constituțională a stabilit un dublu test care urmează a fi întrunit pentru ca acțiunea

candidatului împotriva unei decizii emise de Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor să fie admisă, și anume: 1) să existe erori procedurale

grave admise de către Comisia de evaluare, și aceste erori să afecteze caracterul

15

echitabil al procedurii de evaluare; și 2) să existe circumstanțe care puteau conduce

la promovarea evaluării de către candidat.

Prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023, în vigoare din 21 iunie 2023, alin. (8) al

art. 14 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 a fost modificat, având următorul

conținut: La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare,

completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una

dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii

de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea,

dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele

erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare,

și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat.

Completul de judecată special subliniază că, prevederile art. 14 alin. (8) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 modificat prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023

proiectează un control judecătoresc efectiv, care implică legalitatea procedurii de

evaluare și legalitatea materială a deciziei de nepromovare a evaluării.

Controlul de legalitate procedurală a deciziei se va rezuma dacă Comisia de

evaluare a admis sau nu erori procedurale grave care ar putea afecta caracterul

echitabil al procedurii de evaluare. Controlul de legalitate materială a deciziei se

va rezuma dacă există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de

către candidatul Valentin Caisîn.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție notează, că Codul

administrativ reglementează conceptul de erori grave și erori deosebit de grave. În

cazul erorilor deosebit de grave conform art. 141 alin. (1) din Codul administrativ,

actul administrativ individual este nul și pe cale de consecință nu produce efecte

juridice din momentul emiterii. Pe când în cazul erorilor grave actul administrativ

individual este ilegal și produce efecte juridice până la anularea sa în mod definitiv.

Astfel, ori de câte ori se invocă o problemă de legalitate procedurală, ea trebuie

analizată atât prin conceptul de eroare deosebit de gravă, cât și prin cel de eroare

gravă.

Decizia Comisiei de evaluare este neîntemeiată, iar reclamantul ar avea

dreptul la o decizie favorabilă, deoarece decizia contestată este viciată în special

din punct de vedere a proporționalității, interpretării greșite a noțiunilor juridice

nedefinite și egalității de tratament. Comisia este legată de respectarea

proporționalității și egalității de tratament la emiterea deciziilor pe marginea

evaluării candidaților la funcțiile de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii. Negarea acestui fapt, ar pune în discuție nu doar statul de drept, dar

însuși scopul pentru care a fost edictată Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Dubiile

serioase ale Comisiei trebuie să fie analizate/evaluate și prin prisma

proporționalității, dar și egalitatea de tratament.

Drept urmare a comunicării deciziei Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 28 din 21 martie 2023, la data de 24 martie 2023,

reclamantul la data de 28 martie 2023 a depus cerere de contestare, solicitând

anularea deciziei nominalizate și dispunerea reevaluării candidatului.

Conform art. 219 alin. (1) - (3) din Codul administrativ, instanța de judecată

este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

16

probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru

înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.

Protecția juridică efectivă împotriva acțiunii administrative a autorităților

publice implică un control judecătoresc de legalitate deplin, care cuprinde atât

chestiunile de fapt, cât și cele de drept, în contextul reglementărilor din art. 194 alin.

(1), art. 219, art. 22, art. 36, art. 21 din Codul administrativ.

Completul de judecată special consideră necesar să accentueze că, nu va

formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al cererii de contestare depuse

împotriva deciziei nr. 28 din 21 martie 2023, însă va analiza doar motivele decisive

ce țin de verificarea existenței unor circumstanțe, erori procedurale grave care ar fi

admise de către Comisia de evaluare și ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii

de evaluare, care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidatul

Valentin Caisîn.

Cu referire la neplata impozitului pe venit pentru perioada 2018 – 2021,

completul de judecată special va reține următoarele.

Analizând decizia nr. 28 din 21 martie 2023, completul de judecată special

menționează că în privința candidatului Valentin Caisîn, Comisia de evaluare a

constatat existența unor dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu

criteriul de integritate financiară în temeiul art. 8 alin. (4) lit. b) și alin. (5) lit. a),

precum și cu criteriul de integritate etică în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea

nr. 26 din 10 martie 2022, cu referire la neachitarea impozitului pe venit în perioada

2018 – 2021 în termenul prevăzut de lege și achitarea acestuia doar după ce

Comisia de evaluare a adresat întrebări în acest sens.

Conform art. 8 alin.(1), alin. (2) lit. a), alin. (4) lit. b), alin. (5) lit. a) din Legea

nr.26 din 10 martie 2022, în sensul prezentei legi, evaluarea integrității candidaților

constă în verificarea integrității etice și a integrității financiare a acestora.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a

procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa,

acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al

unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară

dacă:

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii

15 ani corespunde veniturilor declarate.

Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică:

a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea

impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea

deținută, precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea

drepturilor de import și drepturilor de export.

17

În motivarea deciziei nominalizate, Comisia de evaluare a remarcat că, la

evaluarea integrității financiare a candidatului, a verificat dacă averea dobândită

de candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate și dacă candidatul a

respectat regimul fiscal. De asemenea, Comisia de evaluare a verificat dacă

candidatul a respectat normele de etică și conduită profesională a avocaților.

În contextul dat, Comisia de evaluare a observat că în declarațiile sale anuale

de avere și interese personale, pentru perioada 2018 - 2021, prezentate Comisiei,

candidatul a declarat venit de la Cabinetul Avocatului „Valentin Caisîn” în sumă

totală de 762920 lei. Însă, conform Serviciului Fiscal de Stat, în perioada respectivă

niciun venit impozabil nu a fost înregistrat pe numele candidatului.

În cadrul răspunsurilor sale la prima rundă de întrebări, candidatul a prezentat

copii digitale ale declarațiilor cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele

care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, pe care acesta le-a depus

la Serviciul Fiscal de Stat la data de 02 februarie 2023 pentru perioada 2018 – 2023.

Conform acestora, suma impozitului datorat pentru perioada 2018 – 2021 a fost de

72562 de lei, fiind calculate și penalități în sumă de 2226 de lei. Candidatul a

explicat că penalitățile au fost calculate din cauza plății tardive a impozitelor.

Candidatul a mai precizat că nu a avut posibilitatea să achite impozitul pe venit în

perioada 2018 – 2021 din cauza unei situații financiare dificile.

Valentin Caisîn a relatat că din suma totală datorată ca impozit și penalități, a

achitat deja 43186,52 de lei, iar suma impozitului restantă, 29375,48 de lei, a

comunicat că o va achita până la data de 03 martie 2023.

După audiere, la 09 martie 2023, candidatul a prezentat Comisiei de evaluare

o copie a fișei electronice din cabinetul personal al Cabinetului Avocatului

„Valentin Caisîn”, în care erau reflectate tranzacții ce atestau plăți în trezoreria

statului în perioada 24 februarie – 07 martie 2023, în sumă de 21086,46 de lei.

Soldul final, atât pentru impozitul pe venit, cât și pentru penalități, era zero.

Totuși, Comisia de evaluare a conchis că din punctul de vedere al unui

profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial, este inexplicabilă

acțiunea candidatului de a nu achita impozitul pe venit pentru activitatea de avocat

pentru o perioadă de patru ani. Iar, nerespectarea legii pune la îndoială

conformitatea candidatului cu criteriul etic.

În acest context, completul de judecată special reține ca întemeiat argumentul

reclamantului Valentin Caisîn că Comisia de evaluare nu a făcut referire la temeiul

de drept, corelat cu circumstanțele de fapt, pe baza cărora a atestat dubii serioase a

integrității candidatului.

Totodată, răspunsurile candidatului față de acest subiect nu au scos la iveală

o intenție de a se eschiva de la plata impozitelor pentru venitul obținut din

activitatea de avocat în perioada 2018 – 2021, la Cabinetul Avocatului „Valentin

Caisîn”. Iar o simplă achitare tardivă a impozitului pe venit pentru perioada 2018

– 2021 nu reprezintă o neconformitate cu criteriul de integritate stabilit la art. 8

alin.(1), alin. (2) lit. a) din Legea nr.26 din 10 martie 2022.

Completul de judecată reține relevantă circumstanța prezentării de către

candidat Comisiei de evaluare, până la adoptarea deciziei, a fișei electronice din

cabinetul personal al Cabinetului Avocatului „Valentin Caisîn”, în care erau

reflectate tranzacții ce atestau plăți în trezoreria statului în perioada 24 februarie –

18

07 martie 2023, și în care soldul final, atât pentru impozitul pe venit, cât și pentru

penalități, era zero.

Este necesar de subliniat că, orice obligație fiscală față de persoana fizică

sau juridică se naște prin emiterea unui act administrativ individual de către

Serviciul Fiscal de Stat, deoarece administrația obligației fiscale are loc prin

formele activității administrative, astfel, prevederile fiscale aplicându-se unui caz

individual. Candidatul a reacționat prompt când i-a fost expusă problema

respectivă de către Comisia de evaluare, astfel, a achitat impozitul datorat

bugetului de stat.

Ținând cont de aceste circumstanțe, completul de judecată special consideră

că, faptul respectiv constituie o încălcare nesemnificativă, care nu eșuează

promovarea favorabilă a evaluării.

Mai mult, Completul de judecată special subliniază că întrebările oferite în

interviul public nu trebuie să aibă funcția de capcană/impovizație pentru candidat,

și nu pot depăși întrebările adresate în rundele scrise de comunicare, iar Comisia

de evaluare trebuia să depună diligența necesară pentru ca să fie obținută informația

data de la candidat, la etapa de comunicare scrisă.

Circumstanțele reținute de Comisie, și anume, acțiunea candidatului de a nu

achita impozitul pe venit pentru activitatea de avocat pentru o perioadă de patru

ani, completul special al Curții Supreme de Justiție nu le apreciază ca pe o încălcare

veritabilă a integrității, deoarece din conținutul documentelor prezentate nu rezultă

și nu se percepe nici un dubiu care ar ridica semne de întrebare referitor la

onestitatea și credibilitatea candidatului, inclusiv și în contextul în care candidatul

cu diligență a respectat solicitările Comisiei de evaluare, prezentând toate

documentele și actele necesare în vederea înlăturării orice dubiului apărut, achitând

într-un final suma impozitelor pe venit datorată.

Mai mult, în fața Comisei de evaluare, averea candidatului a fost declarată în

modul stabilit de legislație, iar autoritatea competentă în acest domeniu, Serviciul

Fiscal de Stat nu a emis vreo decizie de constatare sau sancționare sub acest aspect.

Totodată, la emiterea deciziilor pe marginea evaluării candidaților la funcțiile

de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia independentă de

evaluare este legată de respectarea principiului egalității de tratament. Astfel,

dubiile serioase ale Comisiei trebuie să treacă și prin egalitatea de tratament.

Principiul general al egalității reprezintă unul dintre principiile constituționale

fundamentale și acordă un drept subiectiv. Interzice tratarea acelorași fapte în mod

inegal sau a lucrurilor inegale în același mod, cu excepția cazului în care o abordare

diferită ar fi justificată în mod obiectiv.

În speță, completul de judecată special consideră că decizia contestată a

Comisiei independente de evaluare este neîntemeiată, fiind viciată din punct de

vedere al proporționalității și egalității de tratament, iar reclamantul ar avea dreptul

la o decizie favorabilă. Or, motivele de nepromovare a evaluării reținute de către

Comisie în decizia nr. 28 din 21 martie 2023, nu satisfac criteriul ce ar permite

acesteia să decidă nepromovarea candidatului pentru încălcări ale regulilor de etică

și de conduită profesională de o gravitate ridicată.

Completul de judecată special notează cu valoare de principiu jurisprudențial

că, realismul social cuprinde în sine și pe cel juridic, iar imputarea în privința

candidatului a unei încălcări, care a fost tolerată, de către autoritățile statului, nu

19

sunt de natură de a înfrânge prezumția că, candidatul este lipsit de integritate

financiară sau etică.

Mai mult, depunerea cererii de a candida în funcțiile prevăzute în art. 3 din

Legea nr. 26/2022 presupune și acordul voluntar de a fi supus evaluării integrității,

precum și convingerea fiecărui candidat că a respectat în perioadă anterioară

criteriile de integritate reieșind anume din rațiunile de securitate juridică și

contextul social în care a viețuit, și s-a relaționat cu cetățenii și autoritățile publice.

Astfel, circumstanțele reținute de Comisie, completul special de judecată nu

le apreciază ca o încălcare veritabilă a integrității financiare și etice, deoarece în

caz contrar s-ar înfrânge regula protecției încrederii legitime în activitatea

autorităților publice ale statului, care aveau sarcini și competențe pentru a reacționa

la eventualele inadvertențe din partea subiecților administrați, dar și principiul

securității juridice în întreaga sa complexitate.

Coroborând circumstanțele enunțate supra, completul de judecată special

conchide că, decizia emisă de Comisia de evaluare contrar prevederilor art. 21 din

Codul administrativ nu întrunește cerințele de legalitate procedurală și substanțială,

iar circumstanțele constatate denotă dreptul candidatului la o decizie de evaluare

favorabilă din acest punct de vedere.

Completul de judecată special subliniază că, noțiunile „grav”, „reprobabile” și

„inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022 constituie după

natura lor juridică noțiuni juridice nedefinite (normă juridică vagă), care nu oferă

discreție Comisiei de evaluare, dar obligă la o interpretare complexă și riguroasă a

normei în lumina unor fapte de încălcare gravă a regulilor de etică și conduită

profesională, pe când, la caz, Comisia de evaluare a reținut cu titlu virtual că,

acțiunile candidatului ar putea fi considerate o conduită neglijentă.

Completul de judecată special constată că, Comisia de evaluare nu a efectuat

o analiză și motivare a scopului legitim a deciziei emise. Din preambulul Legii

nr. 26 din 10 martie 2022 rezultă că scopul acesteia constă în sporirea integrității

viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și organelor specializate

a acestora și în vederea sporirii încrederii în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor, dar și în general, în sistemul justiției.

Din decizia contestată și actele prezentate de pârâtă nu rezultă care din aceste

scopuri sunt urmărite prin soluția de nepromovare a evaluării. Oricare din aceste

scopuri ar fi legitime, însă nici unul din ele nu este analizat.

Trebuie remarcat, însă, că Comisia de evaluare este în mod fundamental liberă

să-și aleagă scopurile sau scopul legitim, însă acest fapt trebuie să rezulte din

conținutul deciziei și confirmat din actele dosarului administrativ.

Potrivit art. 29 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, o măsură este

proporțională dacă este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul

împuternicirii atribuite prin lege. Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului

de a fi ales în organele enumerate în Legea nr. 26 din 10 martie 2022 chiar pentru

presupuse încălcări nesemnificative reținute de către Comisie nu este la caz o

măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în vedere

problema stringentă în buna funcționare a organelor de autoadministrare

judecătorească la momentul emiterii deciziei, neevaluarea candidatului, nu doar că

nu se încadrează în motivele de neevaluare, dar constituie o încălcare inutilă a

drepturilor reclamantului.

20

Totodată, conform art. 29 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este necesară pentru

atingerea scopului. Conform acestui element al proporționalității înseamnă că

măsura oficială trebuie să fie cel mai blând mijloc de atingere a scopului de

reglementare. Comisia de evaluare nu a efectuat această analiză la caz. Astfel,

Comisia de evaluare nu a analizat alternativele de reglementare a cazului individual

care să îndeplinească scopul de reglementare în același mod. Dezavantajele pe care

le presupun alte opțiuni de reglementare trebuie luate în considerare și stau în calea

caracterizării lor ca mijloc mai blând. Participarea candidatului la alegeri pentru

funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii cu constatările unor

probleme minore plasate în spațiul public și care fac parte din realitățile sociale ale

Republicii Moldova, reieșind și din modificarea constantă a legislației naționale,

ar fi fost o măsură mai blândă pentru atingerea scopurilor dorite.

Conform art. 29 alin. (2) lit. c) – (3) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este rezonabilă. Măsura

întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin

ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit. Această cerință implică o

punere în balanță a valorilor protejate juridic. Cu cât dreptul este mai vătămat cu

atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma ingerinței să fie superior. Este de

notat că, excluderea dreptului reclamantului de a fi candidat la funcția de membru

al Consiliului Superior al Magistraturii antrenează după sine nu doar o ingerință,

dar o anulare improprie a dreptului de fi ales în această funcție. Astfel de soluție

nu poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu demnitatea

omului. Scopul încrederii în justiție poate fi realizat prin mijloace complexe, dar în

niciun caz prin reducerea la zero a ideii de alegeri libere, transparente și în condiții

de concurență în funcțiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și

organelor acestuia. Completul de judecată special notează că, scopul Legii nr. 26

din 10 martie 2022 este printre altele de a spori încrederea în justiție, dar nu de a

transforma justiția într-o ramură a puterii de stat ineficientă și asupra căreia ar plana

imixtiunile/dependențele de puterea politică.

În sinteză la acest aspect de legalitate, Completul de judecată special constată

că, decizia Comisiei de evaluare este contrară și principiului proporționalității.

Completul de judecată special reiterează că așa-numitele încălcări de

integritate financiară și etică, comise de Valentin Caisîn au fost apreciate de către

Comisie strict subiectiv și izolat de contextul istoric-social, ceea ce afectează

securitatea raporturilor juridice.

Completul de judecată special remarcă faptul că, statul a învestit Comisia de

evaluare cu prerogativa de a se ghida de anumite standarde pentru a selecta cei mai

integri candidați la funcția de membri inter alia în Consiliul Superior al

Magistraturii, care la rândul lor ar putea asigura corectitudinea funcționării

sistemului judiciar per ansamblu, inclusiv prin aplicarea unor politici coerente și

conforme cu standardele general acceptate.

Totodată, Completul de judecată special notează că, Comisia de la Veneția a

recomandat ca, decizia finală în privința evaluării să fie luată de către instanța de

judecată competentă, totuși Parlamentul Republicii Moldova a optat pentru o altă

politică de drept referitor la acest subiect. În pofida acestui fapt, completul special

de judecată subliniază că, din rațiuni de protecție efectivă a drepturilor este în drept

21

și obligat să desfășoare un control judecătoresc de legalitate deplin asupra

chestiunilor de fapt și de drept.

Chiar dacă, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de

Justiție este limitat în adoptarea unei decizii finale, totuși argumentele, concluziile

și constatările sale sunt obligatorii și executorii pentru Comisia de evaluare.

Această concluzie se desprinde direct din prevederile art. 120 din Constituția

Republicii Moldova, care reglementează caracterul obligatoriu al sentințelor și al

altor hotărâri judecătorești definitive.

Completul special de judecată își întemeiază argumentul său pornind și de la

jurisprudența Curții Constituționale, care a reliefat că, chiar dacă completul special

al Curții Supreme de Justiție nu poate obliga Comisia de evaluare să promoveze

candidatul evaluat, argumentele și concluziile făcute de această instanță în cazul

soluționării contestațiilor rămân obligatorii pentru Comisie (DCC nr.42 din 06

aprilie 2023 §143).

Completul de judecată special notează, că tot din rațiuni de control

judecătoresc efectiv, dar și din motive de calitate a legii, Comisia nu este obligată,

după dispunerea reluării procedurii de evaluare, să cerceteze alte circumstanțe

decât cele care au stat la baza admiterii acțiunii reclamantului.

Astfel, evaluarea după reluarea procedurii nu ar trebui să se transforme într-

un argument și activitate circulară vicioasă, fapt care este contrar standardului de

protecția efectivă a drepturilor, separarea ramurilor puterii de stat, certitudinea

juridică și efectul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive.

Completul de judecată special menționează că exercitarea cu întârziere a

obligațiilor fiscale pentru perioada 2018 – 2021 de către Valentin Caisîn nu

reprezintă inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al

unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial, prin urmare

nu poate fi încadrat ca neconformitate cu criteriul de integritate stabilit la art. 8

alin.(1), alin. (2) lit. a) din Legea nr.26 din 10 martie 2022.

Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului candidatului Valentin Caisîn

de a participa și de a fi ales în calitate de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii pentru faptele minore reținute de către Comisia de evaluare nu este

la caz o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în

vedere problema de buna funcționare a organelor de autoadministrare

judecătorească la momentul emiterii deciziei și nepromovarea candidatului pentru

faptele minore, nu doar că nu se încadrează în motivele de nepromovare, dar

constituie o încălcare inutilă și ilegală a drepturilor enunțate.

Completul de judecată special reiterează că măsura întreprinsă de autoritatea

publică pârâtă este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este

disproporțională în raport cu scopul urmărit. Acesta cerință a legiuitorului implică

o punere în balanța a valorilor protejate juridic, o pondere a intereselor în joc. Cu

cât dreptul este mai vătămat, cu atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma

integrității să fie superior, care nu a fost respectat de către Comisia de evaluare.

Prin urmare, excluderea dreptului de a fi candidat la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii, antrenează după sine nu doar ingerința dar o

anulare improprie a dreptului de a fi ales în această funcție.

Din considerentele menționate, completul de judecată special relevă că, în

prezenta cauză se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

22

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 28 din 21 martie

2023 cu privire la candidatura lui Valentin Caisîn.

Completul de judecată special reține că ilegalitatea deciziei contestate duce la

anularea deciziei și dispunerea reevaluării candidatului. Or, dispunerea reevaluării

este rezultatul final și implicit care include pierderea valabilității deciziei conform

art. 139 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (a se vedea DCC nr.42 din 06 aprilie

2023 § 143, cauza Ramos Nunes de Carvalho e Sá v. Portugalia [MC], 6 noiembrie

2018, § 184 și jurisprudența citată acolo).

În conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) lit. b), 195 Codul

administrativ, art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 14 alin. (6), alin. (8)

lit. b), alin. (9) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 26 din 10 martie 2022, completul de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

d e c i d e:

Se admite cererea de contestare depusă de Valentin Caisîn împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, privind anularea deciziei nr. 28

din 21 martie 2023 cu privire la candidatura lui Valentin Caisîn, candidat la funcția

de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea reluării procedurii de

evaluare a candidatului.

Se anulează decizia nr. 28 din 21 martie 2023 cu privire la candidatura lui

Valentin Caisîn, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii.

Se dispune reevaluarea candidatului Valentin Caisîn de către Comisia

independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ion Guzun

Mariana Pitic

23