3-22/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- evaluarea integrităţii candidaţilor
3-22/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr.3-22/23
2-23046459-01-3-29032023
D E C I Z I E
În numele Legii
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
01 august 2023 mun. Chișinău
Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,
pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,
în componența:
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
judecători Mariana Pitic
Ion Guzun
grefier Alexandru Ciorba
Cu participarea:
reclamantei Angela Popil
reprezentantului pârâtei, avocatul Valeriu Cernei
examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului
administrativ, cererea de contestare depusă de Angela Popil împotriva Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la
anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului,
c o n s t a t ă :
Argumentele participanților la proces.
La 29 martie 2023, Angela Popil a depus cerere de contestare a Deciziei
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 27
din 21 martie 2023 cu privire la candidatura Angelei Popil, candidat la funcția de
membru în Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând anularea deciziei
contestate și dispunerea reevaluării candidatei.
În motivarea acțiunii, Angela Popil a relatat că prin Decizia nr. CJ-06 43 din
24 martie 2022, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului Republicii
Moldova a inițiat concursul pentru selectarea candidaților la funcția de membru al
Consiliului Superior al Magistraturii.
1
La 01 iunie 2022, a depus pe numele Comisiei juridice, numiri și imunități a
Parlamentului Republicii Moldova cerere privind admiterea subsemnatei la
concursul lansat la 24 martie 2022 pentru selectarea candidaților la funcția de
membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Dosarul subsemnatei cu toate actele aferente a fost expediat Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor pentru inițierea și
desfășurarea procedurii de evaluare.
La 27 iulie 2022, Comisia independentă de evaluare a solicitat Completarea
chestionarului privind integritatea etică cu remiterea acestuia în termen de până la
10 august 2022.
Chestionarul Completat a fost expediat la adresa de email a Comisiei
independente de evaluare la 01 august 2022.
Ulterior, la 27 decembrie 2022, Comisia independentă de evaluare a
comunicat subsemnatei o solicitare prin care a fost invitată să comunice
Declarația de avere și interese personale pentru ultimii 5 ani în conformitate cu
prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele
măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, care a fost comunicată
Comisiei independente de evaluare, împreună cu declarațiile de avere și interese
personale pentru perioada anilor 2017 – 2020, la data de 03 ianuarie 2023.
La 03 februarie 2023, Comisia independentă de evaluare a comunicat
subsemnatei prima rundă de întrebări constituind din 13 întrebări, 38 subîntrebări
și solicitări de documente, răspunsul la întrebările formulate cu actele solicitare
fiind expediat Comisiei de evaluare în interiorul termenului stabilit, la 07
februarie 2023.
La 13 februarie 2023, Comisia independentă de evaluare a expediat
subsemnatei chestionarul privind runda a doua de întrebări, care conținea 7
întrebări cu 16 subîntrebări și solicitări documente suplimentare. Răspunsurile la
întrebările formulate și actele solicitate au expediate Comisiei independente de
evaluare la 16 februarie 2022.
Având în vedere invitația Comisiei independente de evaluare din 22
februarie 2023, la data de 03 martie 2023, candidata a participat la audierile
publice desfășurate de Comisia de evaluare în condițiile art. 12 din Legea nr. 26
din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
A comunicat reclamanta că, la 24 martie 2023, ora 17.25, a recepționat, prin
intermediul poștei electronice, Decizia nr. 27 din 21 martie 2023 cu privire la
candidatura Angelei Popil, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior
al Magistraturii, emisă de Comisia independentă de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor, în corespundere cu care Comisia independentă de
evaluare a decis nepromovarea de către subsemnată a evaluării.
În motivarea deciziei de nepromovare a evaluării, Comisia independentă
evaluare a reținut că există dubii serioase care ar determina lipsa integrității etice
și financiare în cazul subsemnatei deoarece a participat la încheierea a 2 tranzacții
2
de vânzare-cumpărare a imobilelor (în anul 2007 și anul 2012), acceptând
indicarea în contractele de vânzare-cumpărare a valorii bunurilor respective
determinată de Agenția Relații Funciare și Cadastru și indicată în registrul
bunurilor imobile.
În opinia reclamantei, decizia contestată este lipsită de argumentare legală,
fiind nefondată și pasibilă anulării cu dispunerea reevaluări subsemnatei.
A relatat că, Comisia independentă de evaluare a concluzionat în Decizia nr.
27 din 21 martie 2023 asupra lipsei de integritate etică și financiară reținând doar
un singur argument și anume participarea Angelei Popil la încheierea și semnarea
a două tranzacții de vânzare-cumpărare a imobilelor din XXXX în anul 2007
(vânzare) și anul 2012 (cumpărare) cu acceptarea indicării în contractele de
vânzare-cumpărare a valorii diminuate a bunurilor imobile obiecte a tranzacțiilor
respective, fapt care a atras, în opinia Comisiei independente de evaluare
eschivarea de la plata impozitului pe venit pentru eventuala creștere de capital,
precum și asistarea voluntară de către subsemnată a vânzătorului din tranzacția
încheiată în anul 2012 la eschivarea ultimului de la plata impozitului pe venit
pentru eventuala creștere de capital. Alte justificări în susținerea concluziei de
nepromovare de către subsemnata a evaluării, Comisia independentă de evaluare
nu a invocat.
A notat că, din cuprinsul actului administrativ defavorabil ilegal contestat se
desprinde că evaluarea subsemnatei s-a efectuat prin aplicarea principiilor
deontologice și de etică proprii judecătorilor consacrate în Principiile de la
Bangalore și codul de etică al judecătorului, aprobat prin Hotărârea nr. 366/155
din 29.11.2007 a Consiliului Superior al Magistraturii.
În opinia reclamantei, Comisia independentă de evaluare, la evaluarea prin
prisma criteriilor de integritate etică și financiară conform prevederilor art. 8 din
Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor, a încălcat principiul proporționalității care
guvernează raportul administrativ odată cu formularea cererii din 01 iunie 2022
prin care a acceptat participarea la concursul de ocupare a funcției de membru al
Consiliului Superior al Magistraturii și implicit a generat inițierea procedurii
administrative de evaluare externă.
A subliniat reclamanta că în corespundere cu prevederile art. 10 alin. (1) din
Codul administrativ, Decizia nr. 27 din 21 martie 2023 este act administrativ, iar
prin prisma prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, este act
administrativ defavorabil, deoarece afectează dreptul subsemnatei de a participa
la concursul pentru ocuparea funcției de membru al Consiliului Superior al
Magistraturii, în condițiile prevăzute de art. 3 alin. (3) și alin. (31) din Legea nr.
947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.
Succesiv a reținut că, Comisia independentă de evaluare, în accepțiunea
Codului administrativ, acționează în regim de autoritate publică care emite acte
administrative favorabile și/sau defavorabile.
La caz, reclamanta a specificat că argumentele și concluziile Comisiei de
evaluare din Decizia nr. 27 din 21 martie 2023, nu se circumscriu principiilor
prevăzute de art. 21 și art. 29 din Codul administrativ. Or, în corespundere cu
3
prevederile art. 16 din Codul administrativ, dreptul discreționar al autorității
publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluții posibile
corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o dispoziție legală. Exercitarea
dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități administrative
arbitrare.
De asemenea a notat că, din cuprinsul Legii nr. 26 din 10 martie 2022
privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor coroborat cu
prevederile art. 3 din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul
Superior al Magistraturii, deduce că promovarea evaluării este un act
administrativ obligatoriu pentru candidații la funcția de membru al Consiliului
Superior al Magistraturii, iar întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art.8
alin. (2) și (4) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente
selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor, obligă Comisia independentă de evaluare să emită
un act administrativ favorabil de promovare de către candidat a testului de
integritate etică și financiară.
Astfel, în opinia reclamantei, Comisia independentă de evaluare are doar o
discreție procesuală, care se referă la investigarea și clarificarea stării de fapt din
oficiu, fapt care nu implică atribuirea actului administrativ individual la cel
discreționar.
În context, reclamanta a explicat că, esența acțiuni formulate se rezumă la
determinarea dacă subsemnata satisface sau nu condițiile de integritate etică și
financiară și în care măsură dubiile serioase reținute de Comisia independentă de
evaluare în motivarea deciziei de nepromovare se încadrează în limitele dreptului
discreționar procedural de care a dispus Comisia independentă de evaluare în
cadrul procedurii de evaluare.
A reiterat că, Comisia de evaluare a considerat drept dubii serioase de lipsă a
integrității etice și financiare participarea subsemnatei la semnarea și încheierea
tranzacției de vânzare-cumpărare din anul 2007 care a avut drept obiect imobilul
din XXXX, unica proprietate imobiliară a familiei subsemnatei la acea perioadă,
aceasta fiind și locuința de bază, cu indicarea în contract a valorii determinate în
scopuri fiscale, fapt care a fost calificat de către Comsia de evaluare ca fiind o
eschivare de la plata impozitului pe venit pentru eventuala creștere de capital.
Cu referire la această tranzacție, reclamanta a subliniat că, Comisia de
evaluare nu a luat în considerare prevederile art. 37 alin. (4) și (5) din Codul
fiscal (în vigoare la 10.08.2007), or, pentru a putea aplica prevederile art. 41 alin.
(2) din Codul fiscal în partea recunoașterii creșterii de capital, se impunea
verificarea întrunirii la caz a prevederilor art. 37 alin. (4) din Codul fiscal, în
partea care se referă la baza valorică a bunului înstrăinat raportat la prețul de
piață evaluat și doar după clarificarea acestui aspect, Comisia independentă de
evaluare urma să concluzioneze cu referire la existența a unei creșteri de capital,
care ar putea fi recunoscută cu luarea în considerare a prevederilor art. 37 alin.
(7) și art. 41 alin. (3) din Codul fiscal.
Mai mult, reclamanta a menționat că în cadrul rundelor de întrebări și în
cadrul audierii din 03 martie 2023, a explicat și comunicat Comisiei independente
4
de evaluare a documentației suficiente din care să rezulte cu certitudine că, de
fapt, prețul pentru casa de locuit din XXXX a fost plătit în formă mixtă: monetară
și nemonetară.
Prin urmare, în opinia reclamantei, în lipsa unor concluzii din care să rezulte
cu certitudine că la realizarea tranzacției din anul 2007 s-a produs o creștere de
capital care urma a fi recunoscută și pentru care se datora plata impozitului pe
venit, nu se poate afirma că există dubii serioase care ar justifica lipsa de
integritate etică și financiară.
Consideră că, Comisia independentă de evaluare a eșuat să lămurească care
este relevanța aplicării prevederile art. 50 alin. (4) din Legea 1453 din 08
noiembrie 2022 cu privire la notariat (în redacția anului 2007), în situația în care
nu a constatat comiterea de către subsemnată a faptelor care atrag răspunderea
conform acestei norme juridice.
La acest capitol, a comunicat că nici în cazul tranzacției din anul 2007 și nici
în cazul tranzacției din anul 2012 nu au fost prezentate acte și informații false sau
eronate care ar putea atrage desființarea actelor juridice, precum nu s-a constatat
comunicarea de către proprietar a prețului nereal al bunului – obiect al tranzacției.
Astfel, cu referire la tranzacțiile din anii 2007 și 2012 reclamanta a conchis
că, nu reprezintă o încălcare a prevederilor art. 50 alin. (4) din Legea 1453 din 08
noiembrie 2022 cu privire la notariat (în redacția anului 2007) și în consecință nu
poate fi calificată ca fiind lipsă de integritate etică.
De asemenea a apreciat că concluzia Comisiei independente de evaluare
privind lipsa de integritate etică și financiară a subsemnatei ca urmare a acceptării
includerii în contractul de vânzare-cumpărare din 20 ianuarie 2012 a valorii
estimate în scopuri fiscale, nu are nici un fundament a prevederilor legale.
În opinia reclamantei, sintagma „nu a încălcat grav” prevăzută la art. 8 din
Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor, presupune promovarea evaluării chiar și în cazul în
care există o încălcare a regulilor de etică și conduită profesională.
La caz, consideră că, Comisia independentă de evaluare a eșuat să motiveze
sau să justifice gravitatea faptelor constatate și impactul prin prisma caracterului
de gravitate asupra integrității etice și financiare.
A concluzionat că, Comisia independentă de evaluare nu a constatat că
averea dobândită în ultimii 15 ani nu ar corespunde veniturilor declarate, astfel nu
a argumentat din care considerente explicațiile și documentația comunicată nu ar
fi suficiente pentru înlăturarea eventualelor suspiciuni, în deosebi în situația în
care nici Comisia independentă de evaluare nu a verificat multilateral sub toate
aspectele faptele expuse, în sensul constatării diferenței pretinsei creșteri de
capital, care este suma impozitului pe venit neplătit sau existența acestei obligații
la data evaluării etc.
La 04 aprilie 2023, Angela Popil a depus cerere concretizată de contestare a
Deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 27
din 21 martie 2023 cu privire la candidatura Angelei Popil, candidat la funcția de
membru în Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând anularea deciziei
5
contestate și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatei de către
Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru
în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
În motivarea cererii de concretizare, reclamanta a Completat temeiurile de
drept invocate în cererii de bază.
A notat că, Comisia de evaluare a abordat un tratament inechitabil și
diferențiat situațiilor identice identificate, fiind astfel negate prevederile art. 137
din Codul administrativ.
În opinia reclamantei, Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri
aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nu definește noțiunea de dubii
serioase, motive din care Comisia de evaluare are o marjă largă de apreciere a
situațiilor de fapt pe care să le catalogheze în deciziile sale ca fiind sau nu dubii
serioase în privința criteriilor de integritate a unui candidat.
Cu toate acestea, consideră că marja de apreciere a Comisiei de evaluare nu
poate fi absolută și este limitată de prevederile art. 16 și art. 137 din Codul
administrativ, care prevăd imperativ că discreția sau marja de apreciere a
autorităților nu poate fi arbitrară și urmează a fi exercitată cu bună-credință și în
conformitate cu legea.
Pe cale de consecință, deși Comisia de evaluare avea obligația să trateze
situațiile identice în mod identic, Comisia de evaluare, contrar prevederilor art.
137 alin. (3) și (4) din Codul administrativ a acționat diferit și a considerat că
încălcările constatate în privința altor candidați nu au fost în măsură suficient de
serioasă pentru a considera că acești candidați nu se bucură de integritate etică și
financiară.
La 04 aprilie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor, reprezentată de Vitalie Miron, a depus referință, prin
care a solicitat respingerea cererii de contestare înaintate de către Angela Popil.
În motivarea referinței, în esență, a indicat că cererea de contestare depusă
de Angela Popil este neîntemeiată, iar Decizia nr. 27 din 21 martie 2023 este
legală și nu încalcă drepturile și interesele legale ale reclamantei.
În ședința de judecată, reclamanta Angela Popil a susținut cererea de
contestare împotriva Deciziei nr. 27 din 21 martie 2023, solicitând admiterea
acesteia, pe motivele de fapt și de drept invocate în cerere.
În ședința de judecată, reprezentantul Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor, avocatul Valeriu Cernei, a susținut argumentele
invocate în referința depusă, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiate.
Aprecierea instanței.
Audiind părțile, și reprezentanții lor, examinând actele dosarului administrativ
și cel judiciar, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție constată
că acțiunea este admisibilă și întemeiată, din următoarele motive.
6
Conform art. 14 alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, prin derogare
de la prevederile art. 195 din Codul administrativ nr. 116/2018, cererea de
contestare a deciziei Comisiei de evaluare se examinează în decurs de 10 zile.
Termenul de examinare a acțiunii.
Prin încheierea din 30 martie 2023 a judecătorului raportor, membru al
Completului de judecată special al Curții Supreme de Justiție, prezenta cerere de
contestare a fost acceptată spre examinare în procedura contenciosului
administrativ, fiind dispusă expedierea copia cererii pârâtei cu acordarea
termenului până la data de 04 aprilie 2023 ora 16.00 pentru prezentarea dosarului
candidatei, referinței și opiniilor privind circumstanțele, existența/inexistența
temeiurilor de inadmisibilitate, însoțite de probe (f.d. 49-51).
Ședința de judecată pentru examinarea cauzei a fost numită pentru data de
05 aprilie 2023 ora 09.00 (f.d. 51).
La 04 aprilie 2023, Angela Popil a depus cerere concretizată de contestare a
Deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 27
din 21 martie 2023 cu privire la candidatura Angelei Popil, candidat la funcția de
membru în Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând anularea deciziei
contestate și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatei de către
Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru
în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (f.d. 55-59), fiind
expediată pârâtului pentru cunoștință, prin intermediul poștei electronice (f.d. 60).
La 04 aprilie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor, reprezentată de Vitalie Miron, a depus referință, prin
care a solicitat respingerea cererii de contestare înaintate de către Angela Popil
(f.d. 62-75), fiind expediată reclamantei pentru cunoștință, prin intermediul poștei
electronice (f.d. 85).
Completul de judecată reiterează că, pentru 05 aprilie 2023, ora 09.00 a fost
stabilită ședința de judecată pentru examinarea cererii de contestare depusă de
Angela Popil împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor, privind anularea Deciziei nr. 27 din 21 martie 2023
cu privire la candidatura Angelei Popil, candidat la funcția de membru în
Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea reluării procedurii de evaluare a
candidatei.
Având în vedere demisia onorabilă a judecătorului raportor, cauza dată a fost
redistribuită Completului de judecată special constituit, prin dispoziția
Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție din 10 mai 2023 (f.d. 102-
122).
La 11 aprilie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor, a înaintat cerere de recuzare unui judecător din
Complet (f.d. 124-124 verso).
7
Conform art. 14 alin. (4) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul
abținerii sau recuzării membrului Completului de judecată special, examinarea
cererii respective se face de către ceilalți membri ai Completului special, cu
substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul
supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează
cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant.
Subsecvent, având în vedere demisiile judecătorilor, în cadrul Curții
Supreme de Justiție a fost imposibilă constituirii unui Complet de judecată pentru
examinarea cererii de recuzare.
Drept urmare a dispunerii prin hotărârea Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023, a transferului temporar, pentru o
perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023 în funcția de judecător al Curții
Supreme de Justiție, a unor judecători, prin dispoziția nr. 69 din 04 mai 2023 a
Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 10 mai 2023,
a fost desemnat membru supleant al Completului de judecată special al Curții
Supreme de Justiție, fiind posibilă examinarea cererii de recuzare înaintată
judecătorului recuzat.
La 21 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, Angela Popil a expediat
opinia asupra cererii de recuzare (f.d. 143-145 verso).
Ședința de judecată pentru examinarea cererii de recuzare a judecătorului din
Complet depusă de către Comisia independentă de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor a fost fixată pentru data de 23 mai 2023, ora 10.40.
Prin încheierea din 25 mai 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă
cererea de recuzare înaintată judecătorului din Complet de către Comisia
independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (f.d. 154-158).
În această ordine de idei, având în vedere cele enunțate supra, Completul de
judecată special notează că depășirea termenului de examinare a contestație în 10
zile, a fost influențat inclusiv de complexitatea cauzei, comportamentul părților,
demisiile judecătorilor Curții Supreme de Justiție și imposibilitatea formării
Completului special pentru judecarea cererilor de contestare.
Mai mult, durata de aflare pe rol a cauzei a fost condiționată inclusiv de
asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, fapt ce nu poate fi
privit drept tergiversare a examinării cauzei, deoarece judecarea cererii de
contestare a avut ca scop respectarea dreptului garantat al părților la un proces
echitabil, consfințit în articolul 38 din Codul administrativ și articolul 6 §1 din
Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.
În cadrul ședinței de judecată din 07 iulie 2023 a fost examinată în fond
cauza, fiind ascultate explicațiile părților, cercetate probele, au fost ascultate
pledoariile, și, conform art. 14 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, a
fost anunțată emiterea și plasarea deciziei pe pagina web a Curții Supreme de
Justiție.
8
Aplicabilitatea Codului administrativ.
Completul de judecată special menționează că, în cadrul dezbaterilor
judiciare, reprezentanții Comisiei au invocat neaplicarea cărților I și II din Codul
administrativ la examinarea cauzelor pendinte pe rolul Curții Supreme de Justiție,
argument care nu poate fi reținut din considerentele următoare.
Completul de judecată special reține că aplicarea Codului administrativ și
limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia are
competență Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru
examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 1 decembrie
2022, § 24, DCC nr.2 din 18 ianuarie 2022, §19).
În primul rând, este necesar de a se explica de ce este aplicabil Codul
administrativ procedurii de evaluare, dar și procedurii de contencios
administrativ.
Din punct de vedere al conținutului normativ, Legea nr. 26 din 10 martie
2022 cuprinde atât norme de drept public material, cât și norme de procedură
administrativă și procedură a contenciosului administrativ.
În special, dispozițiile legale care reglementează definiția și condițiile de
evaluare a integrității etice/financiare după natura lor constituie norme de drept
administrativ material, care formează baza legală conform art. 21 alin. (1) din
Codul administrativ pentru emiterea actului administrativ individual de către
Comisie. Astfel, dispozițiile art. 8 alin. (l)-(4) din Legea nr. 26 din 10 martie
2022 sunt norme de drept administrativ material.
Inițierea procedurii de evaluare este, conform art. 9 alin. (2) și art. 69
alin. (l) din Codul administrativ, o inițiere a procedurii administrative la cererea
candidatului pentru una din funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2
alin. (l) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Inițierea procedurii de contencios
administrativ este condiționată, în conformitate cu prevederile art. 189 alin. (l)
din Codul administrativ, de revendicarea de către reclamant a încălcării unui
drept prin activitatea administrativă.
Astfel, Completul de judecată special relevă că, decizia Comisiei de evaluare
este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (l) din Codul
administrativ. Actul administrativ individual este rezultatul final al procedurii
administrative.
Prin decizia Comisiei privind promovarea/nepromovarea evaluării de către
candidat are loc finalizarea procedurii administrative conform art. 78 din Codul
administrativ.
Mai mult decât atât, în nota informativă la Legea nr. 26 din 10 martie 2022,
autorii au indicat că „drept urmare a desfășurării activității sale, Comisia de
evaluare va emite o decizie. Reieșind din faptul că decizia respectivă reprezintă
un act administrativ, contestarea acesteia se va face conform prevederilor Codului
administrativ nr. 116/2018 cu derogările exprese stabilite în prezentul proiect.”
Astfel, însăși legiuitorul a calificat decizia Comisiei de evaluare drept un act
administrativ individual în privința căruia poate fi exercitată acțiunea în
contencios administrativ.
Prin urmare, normele Codului administrativ privind procedura
administrativă și instituția actului administrativ individual sunt aplicabile
9
procedurii de evaluare, cu excepțiile prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie
2022.
Completul de judecată special subliniază că, evaluarea candidaților pentru
funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2 alin. (l) din Legea nr. 26 din
10 martie 2022 este prin natura sa un domeniu specific de activitate în sensul
art. 2 alin. (2) din Codul administrativ.
Deși, Codul administrativ instituie o procedură administrativă și de
contencios administrativ uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul
administrativ, anumite aspecte pot fi reglementate prin norme legislative speciale,
dacă nu contravin principiilor Codului administrativ.
Normele speciale din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu exclude aplicarea
cărților I și II, decât în privința unor aspecte, cum ar fi în sepcial, inițierea
procedurii administrative, clarificarea stării fapt din oficiu, cvorumul și
majoritatea, dreptul la audiere a candidatului, dar și altele. Sintagma „anumite
aspecte” din art. 2 alin. (2) din Codul administrativ nu echivalează cu excluderea
de la aplicare a Codului administrativ.
Așadar, în condițiile speței, excluderea integrală de la aplicare a cărților I și
II este imposibilă din punct de vedere al rolului central și legăturii organice a
Codului administrativ cu domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.
Potrivit art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cererea de
contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura
prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu
are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau
concursului la care participă candidatul respectiv.
Principiile care guvernează procedura contenciosului administrativ sunt
reglementate în cartea I din Codul administrativ, în special art. 21-27 și art. 36-
Între cartea I și II, și III, care reglemntează procedura contenciosului
administrativ, există o legătură organică și de substanță, ce nu poate fi negată sau
exclusă sub nici o formă.
Controlul judecătoresc este un control de legalitate, care cuprinde în sine
verificarea legalității temeiului formei activității administrative, corectitudinii
interpretării noțiunilor juridice vagi, proporționalității egalității de tratament,
imparțialității, securității juridice, motivării, exercitarea dreptului discreționar,
dacă autoritatea este împuternicită să acționeze în baza acestui drept, protecția
încrederii legitime în activitatea autorității și altele.
Din considerentele menționate supra, completul de judecată special respinge
ca nefondat argumentul reprezentanților Comisiei de evaluare, precum că nu este
aplicabilă cartea I și II din Codul administrativ. Or, aceasta ar însemna negarea
respectării principiilor legalității, cercetării din oficiu, egalității de tratament,
securității raporturilor juridice, proporționalității, imparțialității Comisei, bunei-
credințe și altele.
Aplicarea normelor procedurii de contencios administrativ este condiționată
de aplicarea acelorași norme care se referă la procedura administrativă, cum ar fi
obținerea probelor conform art.art. 220 alin. (1), 87-93 din Codul administrativ,
notificările conform art.art. 223, 97-114 Codul administrativ, imparțialitatea
conform art. 25 din Codul administrativ, recuzarea conform art.art. 202, 49-50
10
din Codul administrativ, formele activității administrative conform art. art. 5, 10-
15 și 189 din Codul administrativ, conceptul de parte în procedura de contecnios
administrativ conform art. art. 204 și 7 din Codul administrativ, efectele juridice
ale actului administrativ individual, e.g. funcția executorie a Deciziei Comisiei în
calitate de act administrativ individual conform art. 171 alin. (4) din Codul
administrativ, valabilitatea, obligativitatea și puterea lucrului decis a Deciziei
Comisiei conform art. art. 139 alin. (2)-(4) și 140 din Codul administrativ și
altele.
Neaplicărea cărții I și II din Codul administrativ ar echivala cu excluderea
deciziei Comisei ca act administrativ individual, iar pe cale de consecință
respingerea accesului la un control judecătoresc efectiv.
În această ordine de idei, completul de judecată special subliniază că, decizia
Comisiei de evaluare este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (l)
din Codul administrativ, deoarece este: 1) emisă de o autoritate publică; 2) este o
decizie, dispoziție sau altă măsură oficială; 3) se referă la domeniul dreptului
public; 4) este o reglementare; 5) se referă la un caz individual; 6) produce
nemijlocit efecte juridice.
Din punct de vedere funcțional și organizatoric, Comisia independentă de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor este o „autoritate publică” în
sensul art. 7, 10, 203 lit. a) și 204 din Codul administrativ, deoarece este creată
prin lege, îndeplinește sarcini de drept public prin intermediul competenței
reglementată în art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, în vedere realizării
unui interes public.
Completul de judecată special mai subliniază că, procedura administrativă de
evaluare are o funcție de clarificare și orientare datorită caracterului procedural al
acțiunii oficiale de evaluare a candidaților în funcția de membru al Consiliului
Superior al Magistraturii. Prin urmare, respectarea principiilor, garanțiilor și
regulilor de bază a procedurii administrative constituie o cerință înrădăcinată direct
în conceptul statului de drept stipulat în art. 1 alin. (3) din Constituția Republicii
Moldova.
Astfel, prin Legea nr. 180 din 07 iunie 2023 s-a consolidat înțelegerea că,
Comisia de evaluare este o autoritate publică specifică în felul său, adică nu este
persoană juridică de drept public, cu toate că, în art. 7 din Codul administrativ, are
o funcție universală, cuprinde și este definit conceptul de autoritate publică atât în
sensul interpretat de Parlamentul Republicii Moldova, adică funcțional,
organizațional cât și ca persoană juridică de drept public, după caz. Această
concluzie rezultă și din pronumele nedeterminat „orice structură organizatorică” al
art. 7 din Codul administrativ. Autoritatea publică pe lângă elementul de orice
structură organizatorică sau organ, instituit/ă prin lege sau alt act normativ,
realizare de interese publice, îl conține și pe cel de regim public, care desemnează
sarcinile și competențele, care oferă dreptul de a se impune cu forță juridică față de
persoanele cu care intră în raporturi de drept autoritatea publică. O altă interpretare
și aplicare ar însemna că activitatea Comisiei și deciziile ei nu sunt obligatorii ca
acte administrative individuale, dar reprezinte acte juridice de drept privat.
Completul de judecată special subliniază că, și o persoană privată poate fi
11
autoritate publică dacă prin lege îi sunt delegate sarcini al autorităților publice și
competențele corespunzătoare pentru realizarea lor. Mai mult, conform art. 72 alin.
(6) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017, actul normativ de interpretare nu are
efecte retroactive, cu excepția cazurilor când prin interpretarea normelor de
sancționare se creează o situație mai favorabilă.
Completul de judecată special subliniază că, sarcinile Comisiei nu reprezintă
domenii private de activitate dar publice, de aceea și a fost investită prin Legea nr.
26 din 10 martie 2022 cu competențe care îi permite să se impună cu putere
juridică în raport cu cei evaluați conform art. 8 din Codul administrativ. Completul
de judecată special notează cu titlu de principiu că, nu poate fi confundat, din punct
de vedere funcțional și organizatoric, conceptul de autoritate publică cu cel de
persoană juridică de drept public, în caz contrar s-ar exclude decizia Comisiei din
conceptul de act administrativ individual.
Totodată, reprezentanții pârâtului n-au pătruns în esența art. 2 alin. (2) din
Codul administrativ care reglementează condițiile de derogare prin norme
legislative de la caracterul uniform al Codului administrativ pentru „anumite
aspecte” de activitate administrativă. A reține argumentul că, Comisia nu este
autoritate publică înseamnă a nega o realitatea juridică că aceasta înfăptuiește
activitate administrativă de drept public prin procedura administrativă și că, decizia
ei este act administrativ individual supus controlului judecătoresc în procedura
contenciosului administrativ. Astfel, conceptul de autoritate publică nu se reduce
la conceptul de persoană juridică de drept publice, dar are o semnificație
funcțională proprie în sensul art. 7 și art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, și în
sensul Legii nr. 26 din 10 martie 2022.
Decizia Comisiei se relaționează cu însușirea de „orice dispoziție, decizie
sau altă măsură oficială” ca element definitoriu al actului administrativ individual
conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Din această optică se delimitează
că, Comisia nu desfășoară activitate legislativă sau judecătorească, dar activitate de
executare a legii.
Decizia Comisiei se încadrează în conceptul de „domeniul dreptului public”
conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Conform art. 5 din Codul
administrativ actul administrativ individual este una din formele activității
administrative prin care se aplică legea. Prin Decizia Comisiei a fost aplicată Legea
nr. 26 din 10 martie 2022, care reglementează temeiul deciziei, iar această
reglementare normativă este, după natura juridică a ei, una de drept public
material. Astfel, prin această însușire decizia Comisei este exceptată de la acțiunea
privată, penală, contravențională și de contencios constituțional la care participă
autoritățile publice conform art. 2 alin. (3) lit. a) – c) din Codul administrativ.
Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ este o
„reglementare” prin care pârâta își realizează unilateral competența materială
potrivit art. 6 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Curtea subliniază că prin acest
element al actului administrativ individual are loc delimitarea acestuia de alte
forme ale activității administrative, cum ar fi acul real și contractul administrativ.
Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ se referă
la „un caz individual”, care constă în situația concretă de evaluare a reclamantului.
Funcția acestei însușiri a actului administrativ individual rezidă în delimitarea
12
acestuia în raport cu actul administrativ normativ, care este o reglementare
abstractă conform art. 12 din Codul administrativ.
Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ întrunește
criteriul „cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice”, adică de a naște,
modifica sau stingeraporturi juridice de drept public. Completul de judecată special
reține că, Decizia Comisiei produce nemijlocit efecte juridice în sfera juridică a
reclamantei, în calitatea sa de avocat care a candidat la funcția de membru al
Consiliului Superior al Magistraturii. Funcția acestui criteriu constă în diferențierea
actului administrativ individual de o simplă operațiune administrativă realizată în
interior procedurii administrative de evaluare a integrității financiare și etice a
candidatului.
Completul de judecată special conchide că, Decizia Comisiei este un act
administrativ individual prin care se finalizează procedura administrativă.
Conceptul de procedură administrativă definit în art. 6 din Codul administrativ și
cel de autoritate publică definit în art. 7 din Codul administrativ are o funcție
universală, aplicabil pentru orice domeniu/subdomeniu al dreptului public. Pentru
aceste motive, Comisia avea și are obligația să aplice normele Codului
administrativ, și normele de procedură din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 în
partea ce se referă la aspectele derogatorii de la caracterul uniform al Codului.
Prin urmare, este inacceptabil argumentul reprezentanților pârâtei că
procedura de evaluare nu ar fi o procedură administrativă guvernată de regulile
Codului administrativ, cum ar fi principiul legalității (art. 21), principiul
cercetării din oficiu (art. 22), principiul egalității de tratament (art. 23), principiul
bunei-credințe (art. 24), principiul imparțialității (art. 25), principiul limbii de
procedură și rezonabilității (art. 26, art. 27), principiul eficienții (art. 28),
principiul proporționalității (art. 29), securității juridice (art. 30), principiul
motivării actelor administrative și operațiunilor administrative (art. 31), principiul
comprehensibilității (art. 32), cel al protecției încrederii legitime și altele.
În aceeași ordine de idei, completul de judecată special relevă că, în cadrul
ședinței de judecată reprezentanții pârâtei au invocat cauzele Țurcan vs Comisia
de evaluare și Clevadî vs Comisia de evaluare, unde instanța a stabilit cu puterea
lucrului judecat că, cauzelor intentate împotriva Comisiei de evaluarea nu sunt
aplicabile prevederile cărților I și II din Codul administrativ.
Așadar, urmare a celor constatate, completul de judecată special
menționează că dosarele la care fac referire reprezentanții Comisiei de evaluare,
intentate la cererea lui Anatolie Țurcanu (nr. 3-5/23) și Nataliei Clevadî (nr. 3-
13/23) nu formează o jurisprudență unitară. Or, rolul jurisprudenței este de a
interpreta și aplica la cazuri concrete legea. Respectiv, nu orice hotărâre care
diferă de o altă hotărâre constituie o divergență de jurisprudență.
Principiul res judicata în sine nu impune instanțelor judecătorești naționale
să urmeze precedentele în cazuri similare, realizarea coerenței dreptului necesită
timp iar perioadele de conflict în jurisprudență pot fi, prin urmare, tolerate fără a
submina securitatea juridică.
În principiu, jurisprudența trebuie să fie stabilă, dar totuși acest caracter nu
trebuie să împiedice evoluția dreptului. Tocmai de aceea, Curtea de la Strasbourg
arată că nu există un drept la o jurisprudență constantă, astfel că schimbarea
13
jurisprudenței impusă de o abordare dinamică și progresivă este admisibilă și nu
încalcă principiul securității juridice (CtEDO, Unedic c. Franței, 2008, §74;
Legrand c. Franței, 2011), dar trebuie întrunite două condiții: noua abordare să fie
consecventă la nivelul acelei jurisdicții și instanța care a decis schimbarea
interpretării să motiveze detaliat considerentele pentru care a decis astfel
(CtEDO, Atanasovski c. Macedoniei, 2010, §38).
În aceste circumstanțe, completul de judecată special respinge argumentul
expus de Comisie precum că la emiterea soluției pe caz instanța de judecată
urmează să își fundamenteze opinia și să emită soluția bazându-se pe
considerentele și exemplele de practică judiciară enunțate.
În concluzie, completul de judecată special statuează că un judecător,
potrivit regulilor de organizare judecătorească, nu este, în general, legat de
hotărârea pronunțată de un alt judecător și nici chiar de propriile sale hotărâri
anterioare, deoarece dânsul se pronunță pe cazul particular care se prezintă în fața
sa.
Admisibilitatea acțiunii.
În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) din Codul administrativ,
instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ.
În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice
persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă
poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Potrivit art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă de drept
public al autorităților publice cuprinde actul administrativ individual ca formă
principală de acțiune administrativă a autorităților.
Completul de judecată special a motivat la capitolul aplicabilității Codului
administrativ de ce decizia Comisiei este act administrativ individual. Astfel, la
compartimentul admisibilității acțiunii se va sublinia că, decizia Comisiei este un
act administrativ individual defavorabil.
Conform art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele administrative
individuale pot fi acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații,
sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori
care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.
Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau
libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate
administrativă. Completul de judecată special notează că, prin acțiunea înaintată,
reclamanta Angela Popil revendică încălcarea unui drept prin activitatea
administrativă, conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, și anume că prin
decizia nr. 27 din 21 martie 2023 Comisia de evaluare i-a încălcat dreptul de a fi
ales în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dreptul
fundamental la administrare (art. 39 din Constituția Republicii Moldova), dreptul
la o decizie de evaluare favorabilă a candidatei Angela Popil.
Prin derogare de la prevederile art. 209 din Codul administrativ prin art. 14
alin. (1) și (2) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
14
nr. 26 din 10 martie 2022, s-a reglementat un termen special de înaintare a acțiunii
în contencios administrativ. Astfel, decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată
de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de către
acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile.
Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare
la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un Complet de judecată
special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul
supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați
prin decret al Președintelui Republicii Moldova.
În acest context, se reține că decizia Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor nr. 27 din 21 martie 2023 a fost recepționată de către
Angela Popil la 24 martie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică
anexat la materialele cauzei (f.d. 11).
Completul de judecată special conchide că cererea de contestare depusă de
Angela Popil este admisibilă, întrucât reclamanta s-a conformat prevederilor legale
art. 14 alin. (1) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
nr. 26 din 10 martie 2022, fiind depusă la 29 martie 2023, în interiorul termenului
prevăzut de lege, la Curtea Supreme de Justiție.
Din punct de vedere a felului acțiunii în contencios administrativ, Completul
de judecată special apreciază acțiunea înaintată drept o acțiune în obligare specifică
în felul său. Prin acțiunea în obligare obișnuită, reclamantul conform art. art. 206
alin. (1) lit. b) și 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ urmărește anularea
actului administrativ individual de respingere a solicitării sale referitor la obținerea
unui avantaj juridic de orice fel și obligarea autorității publice să emită actul
administrativ individual respins. Pe când specificul acțiunii înaintate este
caracterizat prin anularea deciziei Comisiei referitor la nepromovarea evaluării și
dispunerea reluării procedurii de evaluare.
Completul de judecată special în conformitate cu prevederile art. 219 alin. (3)
din Codul administrativ nu este legat de textul cererilor formulate de participanții
la proces, astfel, argumentul de oportunitate expus în referință de către pârât va fi
apreciat la capitolul admisibilității. Controlul judecătoresc efectiv implică o
verificare deplină a problemelor de fapt și de drept, însă totuși exclude verificarea
oportunității conform art. 225 alin. (1) din Codul administrativ și limitează
controlul în privința actului administrativ individual discreționar, când lege
prevede astfel de temei pentru emitere. Oportunitatea este o chestiune de
admisibilitate dar nu de fond a acțiunii în contencios administrativ. Argumentul
pârâtului în referința depusă precum că acțiunea trebuie respinsă pe motiv de
oportunitate este lipsit de temeinicie, deoarece reclamanta n-a motivat acțiunea pe
oportunitate dar pe aspecte de legalitate.
Din referință și argumentele de oportunitate relevate de pârât în conținutul ei
se neagă însăși dreptul la înaintarea acțiunii în contencios administrativ potrivit
art.art. 39 și 189 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, nici Codul administrativ,
dar nici art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu exclud dreptul la
acțiune a candidatului. Acceptarea soluției propuse de pârât este lipsită de temei
15
legal și contrară statului de drept. Completul de judecată special notează că,
prevederile art. 225 alin. (1) din Codul administrativ sunt clare și nu pot fi
confundate, reglementând într-o unitate funcțională cu prevederile art.art. 36, 39,
189, 190 și 207 Codul administrativ doar aspecte referitor la excluderea sau
limitarea controlului judecătoresc.
Completul de judecată special apreciază decizia Comisiei emisă în temeiul art.
8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 din categoria actelor administrative
obligatorii, adică care nu se emit în baza dreptului discreționar. Comisia este
obligată să emită decizia indiferent dacă este favorabilă sau defavorabilă. În cazul
deciziilor discreționare, autoritatea publică are dreptul în general să nu acționeze,
iar în cazul în care decide de a acționa în dreptul administrativ, atunci are
posibilitatea de selecție a consecințelor juridice, cu excepția situației de reducere a
discreției la zero conform art. 137 alin. (2) din Codul administrativ.
Fondul acțiunii în contencios administrativ.
Conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în
mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o
instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra
încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei
oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.
În sensul art. 13 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților fundamentale, orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți
recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate, are dreptul să se adreseze
efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor
peroane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.
Potrivit art. 20 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, orice
persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești
competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale
legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.
Reieșind din art. 53 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, persoana
vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ
sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină
recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.
În conformitate cu art. 114 din Constituția Republicii Moldova, justiția se
înfăptuiește în numele legii numai de instanțele judecătorești, acestea urmează să
dispună de plenitudinea prerogativelor procesuale pentru soluționarea justă a
cauzei, fără a exista limitări nejustificate în acțiunile ce urmează a fi întreprinse,
astfel încât la realizarea scopului final hotărârea judecătorească să nu devină una
iluzorie.
Protecția juridică efectivă împotriva acțiunii administrativă a autorităților
publice implică un control judecătoresc de legalitate deplin, care cuprinde atât
chestiunile de fapt, cât și cele de drept, așa cum este reglementat în art. art. 194
alin. (1), 219, 22, 36 și 21 din Codul administrativ.
Densitatea controlului judecătoresc înseamnă precizarea conținutului
controlului judecătoresc asupra deciziilor Comisiei, care se referă nu numai la
16
profunzimea, ci și la sfera de aplicare a controlului. Acest lucru se referă atât
aplicării legii, cât și stabilirii faptelor relevante pentru o hotărâre judecătorească
legală și întemeiată.
Controlul judecătoresc efectiv implică verificarea tuturor aspectelor de
legalitate procedurală și substanțială, în special, al egalității de tratament,
proporționalității, securității juridice, motivării, corectitudinii cercetării de fapt
din oficiu, imparțialității, interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și
altele. Numai în acest fel poate fi atins standardul de protecție efectivă consacrat
în art. 53 din Constituția Republicii Moldova. În acest sens, art. 194 alin. (1) din
Codul administrativ în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în
procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se
soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.
Controlul instanței de judecată asupra activității administrative de drept
public necesită o determinare independentă a faptelor relevante, o interpretare a
normelor relevante și a subsumării lor. Un astfel de control administrativ de
legalitate inteligibil exclude, în principiu, o obligare a justiției la constatări și
aprecieri de fapt sau de drept făcute de alte puteri cu privire la ceea ce este legal
în speță.
Potrivit art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, la examinarea
cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, Completul de judecată
special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele
decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare,
dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea
evaluării de către candidat, și dispunerea reluării procedurii de evaluare a
candidatului de către Comisia de evaluare (normă constituționalitatea căreia a
fost verificată prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023
privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din
10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
(competența Curții Supreme de Justiție în cazul examinării contestațiilor depuse
împotriva deciziei Comisiei de evaluare).
Curtea Constituțională a reținut că, în nota informativă la proiectul de Lege
nu se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării controlului
judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată de
autorități și din conținutul textului contestat, Curtea Constituțională a dedus că
legislatorul a urmărit să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de
evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de
altă parte, pentru a asigura celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai
repede un Consiliu Superior al Magistraturii funcțional. Curtea Constituțională a
reținut că aceste scopuri legitime pot fi încadrate în obiectivele generale ale
ordinii publice și garantării autorității și imparțialității justiției, stabilite de
articolul 54 alin. (2) din Constituție (HCC nr. 5 din 14 februarie 2023, §78).
Astfel, Curtea Constituțională a dispus că, până la modificarea legii în
conformitate cu raționamentele prezentei hotărâri, Completul special al Curții
Supreme de Justiție, la examinarea contestațiilor, va putea dispune reevaluarea
candidaților nepromovați dacă va constata (a) că în cadrul procedurii de evaluare
17
au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care
afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și (b) că există
circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat (HCC
nr. 5 din 14 februarie 2023, §88).
În această consecvență, Completul de judecată special constată că, Curtea
Constituțională a stabilit un dublu test care urmează a fi întrunit pentru ca
acțiunea candidatului împotriva unei decizii emise de Comisia independentă de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor să fie admisă, și anume: 1) să
existe erori procedurale grave admise de către Comisia de evaluare, și aceste erori
să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare; și 2) să existe
circumstanțe care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat.
Prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023, în vigoare din 21 iunie 2023, alin. (8) al
art. 14 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 a fost modificat, având următorul
conținut: La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare,
Completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta
una dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea
cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat
evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a
admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al
procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea
evaluării de către candidat.
Completul de judecată special subliniază că, prevederile art. 14 alin. (8) din
Legea nr. 26 din 10 martie 2022 modificat prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023
proiectează un control judecătoresc efectiv, care implică legalitatea procedurii de
evaluare și legalitatea materială a Deciziei de nepromovare a evaluării.
Controlul de legalitate procedurală a Deciziei se va rezuma dacă Comisia de
evaluare a admis sau nu erori procedurale grave care ar putea afecta caracterul
echitabil al procedurii de evaluare. Controlul de legalitate materială a Deciziei se
va rezuma dacă există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de
către candidata Angela Popil.
Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție notează, că
Codul administrativ reglementează conceptul de erori grave și erori deosebit de
grave. În cazul erorilor deosebit de grave conform art. 141 alin. (1) din Codul
administrativ, actul administrativ individual este nul și pe cale de consecință nu
produce efecte juridice din momentul emiterii. Pe când în cazul erorilor grave
actul administrativ individual este ilegal și produce efecte juridice până la
anularea sa în mod definitiv. Astfel, ori decâte ori se invocă o problemă de
legalitate procedurală, ea trebuie analizată atât prin conceptul de eroare deosebit
de gravă, cât și prin cel de eroare gravă.
În acest sens, se atestă că reclamanta ar avea dreptul la o decizie favorabilă,
deoarece decizia contestată este viciată în special din punct de vedere a
proporționalității, interpertării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și egalității
de tratament. Comisia este legată de respectarea proporționalității și egalității de
tratament la emiterea deciziilor pe marginea evaluării candidaților la funcțiile de
membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Negarea acestui fapt, ar pune în
18
discuție nu doar statul de drept, dar însuși scopul pentru care a fost edictată Legea
nr. 26 din 10 martie 2022. Dubiile serioase ale Comisiei trebuie să fie
analizate/evaluate și prin prisma proporționalității, dar și egalitatea de tratament.
Așadar, potrivit Deciziei nr. 27 din 21 martie 2023 privind candidatura
Angelei Popil, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al
Magistraturii, ultima nu a promovat evaluarea în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. a),
(4) lit. b), (5) lit. a) și c) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022,
din motiv că nu întrunește criteriile de integritate, întrucât în privința ei Comisia a
constatat dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și
financiară.
În conformitate cu art. 8 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, în
sensul prezentei legi, evaluarea integrității candidaților constă în verificarea
integrității etice și a integrității financiare a acestora.
Potrivit art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, se
consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă, nu a
încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a
procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa,
acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al
unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial.
Conform art. 8 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, se
consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă,
Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15
ani corespunde veniturilor declarate.
Alineatul (5) lit. a) și c) al aceluiași articol prevede că pentru evaluarea
integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică, respectarea de
către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea impozitelor la
folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută, precum și a
veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și
drepturilor de export.
Dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte
contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul,
persoana specificată la art.2 alin.(2) sau persoana juridică în care aceștia au
calitatea de beneficiari efectivi este parte contractantă.
Conform art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, se consideră
că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența
unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la
art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.
Totodată, în corespundere cu art. 5 alin. (1) din Regulamentul de evaluare al
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, adoptat
în cadrul ședinței Comisiei independente de evaluare la 02 mai 2022 în temeiul
Legii nr. 26 din 10 martie 2022, numai dacă un candidat întrunește pe deplin toți
indicatorii, astfel cum sunt definiți în art. 8 alin. (2)-(5) al Legii nr. 26 din 10
martie 2022, se consideră că acesta corespunde criteriilor de integritate etică și
financiară.
19
În context, Completul de judecată special notează că, potrivit prevederilor
legale menționate mai sus, Comisia de evaluare este ținută să constate dacă există
sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de
integritate. Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau nu
criteriile de integritate și/sau existența cărorva încălcări ale candidaților.
Decizia de promovare sau nepromovare a unui candidat constituie o
apreciere a Comisiei, cu exercitarea marjei legale de discreție, în dependență de
faptul dacă constată existența sau lipsa unor dubii serioase privind conformitatea
candidatului cu cerințele prevăzute la art. 8 din din Legea nr. 26 din 10 martie
2022, care nu au fost înlăturate de către candidat.
În cazul în care, Comisia de evaluare constată existența unor dubii serioase
privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și
financiară, aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii,
prin darea de explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în
susținerea poziției sale.
La caz, Decizia nr. 27 din 21 martie 2023 reprezintă o constatare a existenței
unor dubii serioase cu privire la conformitatea Angelei Popil cu criteriile de
integritate etică și financiară.
Analizând Decizia nr. 27 din 21 martie 2023, Completul de judecată special
menționează că în privința candidatei Angela Popil, Comisia independentă de
evaluare a constatat existența unor dubii serioase cu privire la conformitatea
candidatului cu criteriul de integritate financiară în temeiul art. 8 alin. (4) lit. b) și
alin. (5) lit. a) și c), precum și cu criteriul de integritate etică în temeiul art. 8 alin.
(2) lit. a) din din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cu referire la subestimarea
bunurilor imobile, în scopul de a evita sau asista alte persoane să evite plata
impozitelor pentru creșterea de capital, fapte care au fost recunoscute și dubii
care nu au fost înlăturate de către candidat.
La acest capitol, Comisia independentă de evaluare la evaluarea integrității
financiare a candidatei, a verificat dacă averea dobândită de candidata în ultimii
15 ani corespunde veniturilor declarate și dacă candidata a respectat regimul
fiscal.
De asemenea, Comisia a verificat dacă candidata a respectat normele de
etică și conduită profesională a avocaților.
Așa fiind, candidata Angela Popil a fost întrebată despre aspectele financiare
și etice cu privire la subiestimarea a două bunuri imobile.
Aici Completul de judecată special observă că, Comisia a oferit candidatei
posibilitatea de a înlătura orice dubiu, prin date și informații, adresându-i astfel
întrebări de concretizare.
În context, Comisia de evaluare a observat că în anul 1999, candidata și
soțul ei au achiziționat un teren pentru construcție de 0,06 ha, situat în XXXX (în
continuare „imobil în XXXX anul 2007”). În anul 2005, pe acest lot de teren a
fost înregistrată o casă individuală de 99,1 m.p. La 11 octombrie 2007, candidata
și soțul ei au vândut aceste bunuri imobile pentru un preț de 557 960 de lei (33
632 Euro), conform contractului de vânzare-cumpărare.
În cadrul răspunsurilor sale, candidata a informat că aceste bunuri imobile au
fost vândute în 2007 pentru prețul real de 70 000 Euro (1 161 300 de lei).
20
În cadrul rundelor scrise ale întrebărilor de clarificare privind aspectul
enunțat, candidata a menționat că, prețul de 70 000 Euro nu a fost achitat integral
în numerar de către cumpărător. De fapt, cumpărătorul a achitat candidatei și
soțului ei, suma de 50 000 Euro (829 500 de lei) în numerar, iar restul sumei a
fost achitat sub forma transferului dreptului de proprietate asupra automobilului
de model „Mercedes 270 CDI”, anul de fabricație 2003, deținut de cumpărător.
Conform declarației de avere și interese personale a candidatei pentru anul
2017 (în continuare „declarație anuală”), furnizată Comisiei, valoarea declarată al
acestui automobil este de 23 000 Euro (381 571 de lei). Deoarece cumpărătorul a
fost creditat cu suma de 20 000 Euro din valoarea automobilului ca plată pentru
bunurile imobile, candidata a informat Comisia că ea și soțul ei au achitat
cumpărătorului suma de 3 000 Euro (47 770 de lei), ca diferență rămasă între
prețul bunurilor imobile, prețul automobilului și plata în numerar.
De asemenea, candidata a informat Comisia că pentru a asigura transferul
dreptului de proprietate asupra automobilului a fost încheiat un contract de
împrumut între candidată, soțul ei și cumpărătorul bunurilor imobile, în aceeași
zi, la 11 octombrie 2007, când a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a
bunurilor imobile.
Totodată, Comisia de evaluare a observat și faptul că, la 20 ianuarie 2012,
candidata și soțul ei au procurat un teren pentru construcție de 0,029 ha și o casă
de 87,3 m.p. amplasată pe acesta, în XXXX (în continuare „imobil în XXXX anul
2012”).
Conform contractului de vânzare-cumpărare, bunurile imobile au fost
procurate la prețul de 863 893 de lei (55 905 Euro).
Cu toate acestea, candidata a informat Comisia că prețul efectiv plătit pentru
aceste bunuri imobile a fost de 65 000 Euro.
De asemenea și în acest caz, Comisia de evaluare a oferit candidatei
posibilitatea de a înlătura orice dubiu, prin date și informații, adresându-i astfel
întrebări de concretizare.
Fiind întrebată despre diferența dintre prețul efectiv achitat și prețul
contractual, în cadrul răspunsurilor sale, candidata a afirmat că „valoarea
contractului este valoarea proprietății determinată în scopul impozitării, așa cum
a fost indicat de vânzător la încheierea contractului”.
Comisia a apreciat deschiderea candidatei de a răspunde la întrebările
Comisiei cu privire la acest aspect. Totuși, acest lucru nu a eliminat faptul că
candidata a participat de două ori la tranzacții vânzare-cumpărare de bunuri
imobile, prin care părțile au convenit în mod deliberat asupra subestimării
bunurilor imobile și crearea unei diferențe între prețul contractual declarat și
prețul efectiv plătit.
În cadrul audierii în ședință publică, candidata nu a putut furniza informații
suplimentare privind inițiatorul includerii unui preț subestimat în contractul de
vânzare privind bunul imobil XXXX anul 2007. Mai mult, Angela Popil a
confirmat că cumpărătorul bunului imobil nu dispunea de mijloace financiare
suficiente pentru a achita prețul integral al achiziției și că transferul dreptului
proprietate asupra automobilului Mercedes, a fost o parte convenită a tranzacției.
21
Comisia de evaluare a reținut că, Angela Popil a admis că în urma vânzării
imobilului, era obligată în conformitate cu art. 41 din Codul fiscal, să achite
impozit pe creșterea de capital din profitul realizat prin înstrăinare, a recunoscut,
de asemenea, că nu a făcut acest lucru la momentul respectiv și că acest lucru nu
a fost etic.
Cu referire la procurarea bunului imobil XXXX anul 2012, s-a convenit din
nou o diferență între prețul contractual și prețul efectiv plătit.
La caz, potrivit candidatei inițiativa de a crea această diferență a venit din
partea vânzătorului bunului imobil XXXX anul 2012.
În cadrul audierii în ședință publică, candidata a explicat că vânzătorul a
insistat asupra prețului contractual și că vânzătorul a fost cel care a controlat ceea
ce urma să fie inclus în contract. De asemenea, Angela Popil a confirmat că nu a
fost de acord cu acest aranjament.
Comisia de evaluare a concluzionat în final că, Angela Popil a participat de
două ori, de bună voie, la tranzacții imobiliare în care părțile au convenit să
subestimeze valoarea bunurilor și au convenit să includă un preț contractual
despre care părțile știau că este diminuat.
În contractul de vânzare-cumpărare al bunului imobil în XXXX anul 2007,
este inclusă o prevedere, care stipulează că „noi, părțile contractante, declarăm că
prețul menționat, fiind clauza esențială a contractului, este cel real și ni s-au adus
la cunoștință de notar prevederile art. 50-51 ale Legii cu privire la notariat și ne
asumăm toată răspunderea care decurge din comunicarea prețului nereal”.
Astfel, prin includerea unui preț incorect la vânzarea bunului imobil XXXX
anul 2007, candidata a evitat plata impozitului pe creșterea de capital pe baza
prețului efectiv plătit pentru acest bun, în timp ce la achiziționarea bunului imobil
XXXX anul 2012, candidata, astfel, a asistat vânzătorul bunului la evitarea
achitării unui astfel de impozit.
Având în vedere circumstanțele de fapt reținute, Comisia de evaluare a
conchis că din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al
unui observator imparțial, acțiunile candidatei în acceptarea unor acțiuni care sunt
incorecte și care ascundeau adevărata valoare a bunurilor imobile în scopul
evitării plății impozitelor, ar fi inexplicabile. Nerespectarea legii pune la îndoială
corespunderea candidatei cu criteriul de integritate etică.
Completul de judecată special relevă că circumstanțele expuse de către
Comisia de evaluare în Decizia nr. 27 din 21 martie 2023 și analiza efectuată de
către aceasta referitor la respectarea de către candidat a regimului fiscal, a fost
înfăptuită prin prisma respectării de către candidata Angela Popil a normelor de
conduită și etică profesională în calitate de avocat.
În esență, în cererea de chemare în judecată, reclamanta a criticat Decizia nr.
27 din 21 martie 2023 invocând că aceasta nu conține circumstanțe care denotă o
încălcare gravă a regulilor de etică și conduită profesională de către candidat.
Angela Popil a invocat că, Comisia de evaluare nu a constatat că averea
dobândită în ultimii 15 ani nu ar corespunde veniturilor declarate, astfel nu a
argumentat din care considerente explicațiile și documentația comunicată nu ar fi
suficiente pentru înlăturarea eventualelor suspiciuni, în deosebi în situația în care
nici Comisia de evaluare nu a verificat multilateral sub toate aspectele faptele
22
expuse, în sensul constatării diferenței pretinsei creșteri de capital, care este suma
impozitului pe venit neplătit sau existența acestei obligații la data evaluării etc.
De asemenea, reclamanta a invocat că Comisia independentă de evaluare a
avut o abordare diferită cu privire la circumstanțe similare, astfel că unii
candidații pentru aceleași acțiuni au promovat evaluarea.
Analizând materialele cauzei și dosarul administrativ al candidatei, precum
și cele invocate în ședința de judecată, este relevant de menționat că, Comisia
independentă de evaluare în decizia sa a stabilit nepromovarea candidatei Angela
Popil din motivul diferenței dintre utilizarea valorii cadastrale în contractele de
vânzare-cumpărare și prețul real încasat, perioada de referință anul 2007 și anul
2012.
Referitor la acest capitol, instanța de judecată remarcă faptul că, candidata a
oferit explicații detaliate cu privire la indicarea valorii cadastrale în contractele de
vânzare-cumpărare din anul 2007 și respectiv anul 2012. A explicat că, era ceva
obișnuit pentru perioada de referință ca la încheierea contractelor de vânzare-
cumpărare să se indice valoarea cadastrală în detrimentul prețului real încasat.
Coroborând circumstanțele enunțate supra, Completul de judecată special
conchide că, decizia emisă de Comisia de evaluare contrar prevederilor art. 21 din
Codul administrativ nu întrunește cerințele de legalitate procedurală și
substanțială, iar circumstanțele constatate denotă dreptul candidatului la o decizie
de evaluare favorabilă din acest punct de vedere.
Completul de judecată special subliniază că, noțiunile „grav”, „reprobabile”
și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26 din 10 martie
2022 constituie după natura lor juridică noțiuni juridice nedefinite (normă
juridică vagă), care nu oferă discreție Comisiei de evaluare, dar obligă la o
interpretare complexă și riguroasă a normei în lumina unor fapte de încălcare
gravă a regulilor de etică și conduită profesională, pe când, la caz, Comisia a
reținut cu titlu virtual că, acțiunile candidatului ar putea fi considerată o conduită
neglijentă.
În același sens, Completul de judecată special subliniază că, în virtutea
funcției sale constituționale de înfăptuire a justiției instanța de judecată are
competența finală de a interpreta într-un caz concret o noțiune juridică vagă.
Astfel, încălcările reținute de către Comisia de evaluare nu satisfac criteriul
ce ar permite acesteia să decidă nepromovarea candidatului pentru încălcări ale
regulilor de etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată.
Completul de judecată special constată că, Comisia de evaluare nu a efectuat
o analiză și motivare a scopului legitim a Deciziei emise. Din preambulul Legii
nr. 26 din 10 martie 2022 rezultă că scopul acesteia constă în sporirea integrității
viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și organelor specializate
a acestora și în vederea sporirii încrederii în activitatea organelor de
autoadministrare ale judecătorilor, dar și în general, în sistemul justiției.
Din decizia contestată și actele prezentate de pârâtă nu rezultă care din
aceste scopuri sunt urmărite prin soluția de nepromovare a evaluării. Oricare din
aceste scopuri ar fi legitime, însă nici unul din ele nu este analizat, iar în ședința
de judecată, reprezentanții pârâtei nu au oferit un răspuns la această întrebare.
23
Trebuie remarcat, însă, că Comisia este în mod fundamental liberă să-și
aleagă scopurile sau scopul legitim, însă acest fapt trebuie să rezulte din
conținutul deciziei și confirmat din actele dosarului administrativ.
Potrivit art. 29 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, o măsură este
proporțională dacă este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul
împuternicirii atribuite prin lege. Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului
de a fi ales în organele enumerate în Legea nr. 26 din 10 martie 2022 chiar pentru
presupuse încălcări nesemnificative reținute de către Comisie nu este la caz o
măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în vedere
problema strigentă în buna funcționare a organelor de autoadministrare
judecătorească la momentul emiterii deciziei, neevaluarea candidatului, nu doar
că nu se încadrează în motivele de neevaluare, dar constituie o încălcare inutilă și,
prin urmare, ilegală a drepturilor reclmantului.
Totodată, conform art. 29 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, o măsură
întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este necesară pentru
atingerea scopului.
Conform acestui element al proporționalității înseamnă că măsura oficială
trebuie să fie cel mai blând mijloc de atingere a scopului de reglementare.
Comisia de evaluare nu a efectuat această analiză la caz. Astfel, Comisia de
evaluare nu a analizat alternativele de reglementare a cazului individual care să
îndeplinească scopul de reglementare în același mod. Dezavantajele pe care le
presupun alte opțiuni de reglementare trebuie luate în considerare și stau în calea
caracterizării lor ca mijloc mai blând. Participarea candidatului la alegeri pentru
funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii cu constatările unor
probleme minore plasate în spațiul public și care fac parte din realitățile sociale
ale Republicii Moldova, reieșind și din modificarea constantă a legislației
naționale, ar fi fost o măsură mai blândă pentru atingerea scopurilor dorite. Or, la
caz, circumstanțele care au stat la baza Deciziei de nepromovare a evaluării a
candidatei Angela Popil, au avut loc în anul 2007 și anul 2012, adică cu 15 ani
respectiv 10 ani în urmă.
Conform art. 29 alin. (2) lit. c) – (3) din Codul administrativ, o măsură
întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este rezonabilă. Măsura
întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin
ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.
Această cerință implică o punere în balanță a valorilor protejate juridic. Cu
cât dreptul este mai vătămat cu atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma
ingerinței să fie superior. Este de notat că, excluderea dreptului reclamantei de a
fi candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii
antrenează după sine nu doar o ingerință, dar o anulare improprie a dreptului de fi
ales în această funcție. Astfel de soluție nu poate fi acceptată într-un stat de drept,
ea fiind incompatibilă cu demnitatea omului. Scopul încrederii în justiție poate fi
realizat prin mijloace complexe, dar în niciun caz prin reducerea la zero a ideii de
alegeri libere, transparente și în condiții de concurență în funcțiile de membru al
Consiliului Superior al Magistraturii și organelor acestuia.
Completul de judecată special notează că, scopul Legii nr. 26 din 10 martie
2022 este printre altele de a spori încrederea în justiție, dar nu de a transforma
24
justiția într-o ramură a puterii de stat ineficientă și asupra căreia ar plana
imixtiunile/dependențele de puterea politică.
În sinteză la acest aspect de legalitate, Completul de judecată special
constată că, decizia Comisiei de evaluare este contrară și principiului
proporționalității.
Completul de judecată special reține că, textul „dubii serioase” din articolul
13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 instituie o derogare de la
standardul de probă stipulat în art. 93 din Codul administrativ, chiar acest articol
deschide calea pentru o asemenea derogare, inclusiv în condițiile art. 2 alin. (2)
din Codul administrativ.
Totodată, instanța de judecată evidențiază că textul „dubii serioase” nu este
compatibil cu formalismul și subiectivismul din partea autorității publice. Acest
standard ține de rezultatul evaluării probei pentru a putea fi considerată stabilită o
circumstanță de fapt cu nivel ridicat de probabilitate, altul decât standardul în
afara oricărui dubiu. Astfel, dacă candidatul supus evaluării prezintă argumente și
explicații logice Comisiei, veridice cu contextul social-economic al Republicii
Moldova, atunci probabilitatea că un fapt a fost într-un fel sau altul balansează,
iar orice dubiu trebuie tratat în favoarea candidatului, și acesta este un principiu
înrădăcinat în ideea statului de drept.
Completul de judecată special subliniază că, reclamanta a prezentat
argumente suficiente și logice că, faptele s-au petrecut în modul respectiv, iar
Comisia eronat nu a reținut aceste argumente.
În temeiul celor expuse, completul de judecată special al Curții Supreme de
Justiție conchide că, având în vedere circumstanțele specifice din acest caz,
incidentul nu atinge nivelul de gravitate care să constituie o nerespectare a
criteriilor de integritate etică și financiară prevăzute de art. 8 din Legea nr. 26 din
10 martie 2022. Comisia independentă de evaluare trebuia să ia în considerare
faptul că implicarea candidatei în tranzacțiile de cumpărare și vânzare pentru
bunurile imobile enunțate constituie un eveniment izolat, care a avut loc în urmă
cu 15 ani și respectiv 10 ani, precum și faptul că candidata a fost transparentă în
acest aspect pe parcursul evaluării.
Distinct de cele reținute supra, instanța de judecată apreciază întemeiate
argumentele reclamantei cu privire la egalitatea de tratament a candidaților în fața
Comisiei independente de evaluare.
Or, principiul general al egalității reprezintă unul dintre principiile
constituționale fundamentale ale constituției și acordă un drept subiectiv.
Interzice tratarea acelorași fapte în mod inegal sau a lucrurilor inegale în același
mod, cu excepția cazului în care o abordare diferită ar fi justificată în mod
obiectiv. Această formulare tradițională definește, de asemenea, structura de bază
controversată și, prin urmare, secvența de examinare. Întrebarea de bază este
întotdeauna justificarea, adică dacă ponderea tratamentului (ne) egal este
compensată de motivele de fapt relevante. Gradul de justificare cerut variază în
funcție de gravitatea materială a tratamentului inegal și poate varia de la un
simplu test arbitrar la un test bazat pe aspecte de proporționalitate.
În această consecvență, completul de judecată special notează că din decizia
Comisiei nu rezultă elemente de fapt care să indice de ce candidata Angela Popil
25
a fost apreciată ca neintegră în raport cu candidații ce au promovat evaluarea,
dacă starea de fapt este similară.
La acest capitol, dacă două subiecte sunt inițial tratate în mod egal sau
inegal, se evaluează pe baza unei comparații a consecințelor juridice (pe
egalitatea faptică).
Elementele de comparabilitate se referă anume la cele prevăzute de art. 8
alin. (2) și (4) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, care nu diferă semnificativ în
cazul reclamantei candidată nepromovată în raport cu candidații ce au promovat
evaluarea.
Instanța de judecată constată că, Comisia nu a realizat o evaluare prin
metoda comparației, cel puțin așa rezultă din conținutul deciziei și actele
dosarului judiciar, și cel administrativ prezentat de Comisie.
Principiul egalității interzice tratarea în esență a acelorași lucruri în mod
inegal, dar în mod evident vede această formulare ca un sinonim al formulei
obișnuite conform căreia principiul egalității este încălcat dacă este rezonabil,
rezultat din natura că nu poate fi găsită o problemă sau un motiv plauzibil în mod
obiectiv pentru diferențierea juridică sau egalitatea de tratament.
Astfel, faptele cauzei denotă circumstanțe care ar fi dus la evaluarea
favorabilă a candidatei, și pe cale de consecință la ilegalitatea deciziei contestate,
deoarece este contrară prevederilor art. 23 din Codul administrativ. Or, Comisia
nu a prezentat elemente de incomparabilitate, ce ar include doar aprecierea că
două obiecte sunt atât de diferite încât de la început nu pot exista argumente
pentru egalitatea de tratament.
Atât judecătorul, procurorul cât și la caz avocatul habitează în același
context social-economic ca restul funcționarilor și cetățenilor, iar autoritățile
statului nu pot accepta standarde diferite pentru situații din trecut.
În continuare, Completul de judecată special reiterează că așa-numitele
încălcări de integritate financiară și etică au fost apreciate de către Comisie strict
subiectiv și izolat de contextul istoric-social, ceea ce afectează securitatea
raporturilor juridice. În general, sistemul juridic admite efectul retroactiv al legii,
dacă aceasta favorizează situația juridică a persoanei, însă acest efect nu poate fi
proiectat pe calea interpretării juridice.
Cu referire la argumentul reclamantei precum că în procedura de evaluare au
fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare cu privire la
încălcarea limbii de desfășurare a procesului de evaluare, manifestat prin lipsa
traducerilor în limba engleză a actelor și declarațiilor prezentate de către candidat
la etapa colectării și verificării datelor de către membrii Comisiei, având în
vedere că membrii Comisiei Herman von Hebel, Victoria Henley, Nona
Tsotsoria, care sunt vorbitori de limbă engleză și cărora nu le-ar fi fost asigurată
traducerea în limba engleză de către secretariatul Comisiei, Completul de
judecată special reține următoarele.
Potrivit art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Comisia de
evaluare apreciază materialele acumulate după intima sa convingere, formată în
urma cercetării multiaspectuale Complete și obiective a informației. Niciunul
dintre materialele prezentate nu are o forță probantă prestabilită fără aprecierea
lui de către Comisia de evaluare.
26
Din această normă rezultă regula cercetării nemijlocite a probelor, libertatea
probei și aprecierea nemijlocită a probelor de către membri Comisiei.
Completul de judecată special reține că, pârâta nu a prezentat probe că
documentele și înscrisurile prezentate de către candidat au fost traduse în limba
cunoscută de membrii străini ai Comisei de evaluare, desemnați de partenerii de
dezvoltare, ceea ce echivalează cu lipsa ascultării candidaților de către 3 membri
ai Comisiei de evaluare. Acest fapt contravine anume art. 10 alin. (9) din Legea
nr. 26 din 10 martie 2022, dar și prevederilor art.art. 22 și 92 din Codul
administrativ.
Completul de judecată special constată că, doar aceste încălcări izolate a
garanțiilor în procedura administrativă constituie erori grave de procedură, care
au afectat caracterul echitabil al procedurii administrative de evaluare, și ca
consecință existența unor circumstanțe de natură procesuală, care ar fi dus la
promovarea evaluării de către candidat.
Completul de judecată special remarcă faptul că, statul a învestit Comisia de
evaluare cu prerogativa de a se ghida de anumite standarde pentru a selecta cei
mai integri candidați la funcția de membri inter alia în Consiliul Superior al
Magistraturii, care la rândul lor ar putea asigura corectitudinea funcționării
sistemului judiciar per ansamblu, inclusiv prin aplicarea unor politici coerente și
conforme cu standardele general acceptate.
Reclamanta a demonstrat Completului de judecată special din cadrul Curții
Supreme de Justiție caracterul plauzibil al elementelor invocate în contestația sa,
inclusiv cu privire la corectitudinea operațiunilor financiare efectuate la
gestionarea, vânzarea și cumpărarea bunurilor mobile și imobile, precum și la
respectarea normelor de etică și deontologie.
Completul de judecată special reține că, circumstanțele constatate denotă un
drept al reclamantei la o altă decizie din partea Comisiei de evaluare decât acea
contestată, deoarece sunt de natură care ar putea duce la promovarea evaluării de
către candidata Angela Popil.
Totodată, Completul de judecată special notează că, Comisia de la Veneția a
recomandat că, decizia finală în privința evaluării să fie luată de către instanța de
judecată competentă, totuși Parlamentul Republicii Moldova a optat pentru o altă
politică de drept referitor la acest subiect. În pofida acestui fapt, Completul
special de judecată subliniază că, din rațiuni de protecție efectivă a drepturilor
este în drept și obligat să desfășoare un control judecătoresc de legalitate deplin
asupra chestiunilor de fapt și de drept.
Chiar dacă, Completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de
Justiție este limitat în adoptarea unei decizii finale, totuși argumentele,
concluziile și constatările sale sunt obligatorii și executorii pentru Comisia de
evaluare. Această concluzie se desprinde direct din prevederile art. 120 din
Constituția Republicii Moldova, care reglementează caracterul obligatoriu al
sentințelor și al altor hotărâri judecătorești definitive.
Completul special de judecată își întemeiază argumentul său pornind și de la
jurisprudența Curții Constituționale, care a reliefat că, chiar dacă Completul
special al Curții Supreme de Justiție nu poate obliga Comisia de evaluare să
promoveze candidatul evaluat, argumentele și concluziile făcute de această
27
instanță în cazul soluționării contestațiilor rămân obligatorii pentru Comisie
(DCC nr.42 din 06 aprilie 2023 & 143).
Completul de judecată special notează, că tot din rațiuni de control
judecătoresc efectiv, dar și din motive de calitate a legii, Comisia nu este
obligată, după dispunerea reluării procedurii de evaluare, să cerceteze alte
circumstanțe decât cele care au stat la baza admiterii acțiunii reclamantei.
Astfel, evaluarea după reluarea procedurii nu ar trebui să se transforme într-
un argument și activitate circulară vicioasă, fapt care este contrar standardului de
protecția efectivă a drepturilor, separarea ramurilor puterii de stat, certitudinea
juridică și efectul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive.
Completul de judecată special menționează că circumstanțele reținute de
Comisia de evaluare nu se încadrează din perspectiva proporționalității în
motivele de nepromovarea a evaluării candidatei Angela Popil. Or, aceasta nu a
efectuat o analiză și motivare a scopului legitim.
Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului candidatei Angela Popil de
a participa și de a fi aleasă în calitate de membru al Consiliului Superior al
Magistraturii pentru faptele minore reținute de către Comisia de evaluare nu este
la caz o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în legea, însă
neconcretizată în decizia contestată. Având în vedere problema de buna
funcționare a organelor de autoadministrare judecătorească la momentul emiterii
deciziei și nepromovarea candidatei pentru faptele minore, nu doar că nu se
încadrează în motivele de nepromovare, dar constituie o încălcare inutilă și
ilegală a drepturilor enunțate.
Completul de judecată special reiterează că măsură întreprinsă de autoritatea
publică pârâtă este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este
disproporțională în raport cu scopul urmărit. Acesta cerință a legiuitorului implică
o punere în balanța a valorilor protejate juridic, o pondere a intereselor în joc. Cu
cât dreptul este mai vătămat, cu atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma
integrității să fie superior.
Prin urmare, excluderea dreptului reclamantei de a fi candidat la funcția de
membru al Consiliului Superior al Magistraturii, antrenează după sine nu doar
ingerința dar o anulare improprie a dreptului de a fi ales în această funcție. Astfel
de soluție nu poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu
demnitatea omului.
Din considerentele menționate, Completul de judecată special relevă că, în
prezenta cauză se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 27 din 21 martie
2023 cu privire la candidatura Angelei Popil.
Completul de judecată special reține că ilegalitatea deciziei contestate duce
la anularea deciziei și dispunerea reevaluării candidatului. Or, dispunerea
reevaluării este rezultatul final și implicit care include pierderea valabilității
deciziei conform art. 139 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (a se vedea DCC
nr. 42 din 06 aprilie 2023 § 143, cauza Ramos Nunes de Carvalho e Sá v.
Portugalia [MC], 6 noiembrie 2018, § 184 și jurisprudența citată acolo).
28
În conformitate cu prevederile art. art. 224 alin. (1) lit. b), 195 Codul
administrativ, art. art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 14 alin. (6),
alin. (8) lit. b), alin. (9) din Legea privind unele măsuri aferente selectării
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, Completul de judecată
special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea
contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor
d e c i d e :
Se admite cererea de contestare depusă de Angela Popil împotriva Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la
anularea Decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor nr. 27 din 21 martie 2023 cu privire la candidatura Angela Popil și
dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatei.
Se anulează Decizia Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor nr. 27 din 21 martie 2023 cu privire la candidatura
Angelei Popil.
Se dispune reevaluarea candidatei Angela Popil de către Comisia
independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
Decizia este irevocabilă.
Președinte,
judecător Tamara Chișca-Doneva
judecători Mariana Pitic
Ion Guzun
29