3-24/23 — contestarea actului administrativ

3-24/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3-24/23

2-23050162-01-3-05042023

D E C I Z I E

În numele Legii

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

01 august 2023 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ion Guzun

Mariana Pitic

Grefieri Mariana Tilipeț,

Marianna Boico

Cu participarea:

reclamantei Tatiana Chiriac

reprezentantului reclamantei, avocatul Dumitru Cazacu

reprezentanților pârâtei, avocații Roger Gladei

Valeriu Cernei

examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului

administrativ, cererea de contestare depusă de Tatiana Chiriac împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, privind anularea

deciziei nr. 30 din 24 martie 2023 cu privire la candidatura Tatianei Chiriac,

candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și

dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatei,

c o n s t a t ă :

Argumentele participanților la proces.

La 03 aprilie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Tatiana Chiriac a depus

cerere de contestare a deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

1

judecătorilor și procurorilor nr. 30 din 24 martie 2023 cu privire la candidatura

Tatianei Chiriac, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, solicitând anularea deciziei nominalizate și dispunerea reluării

procedurii de evaluare.

În motivarea cererii de contestare reclamanta a invocat că, la 16 iunie 1997 a

fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Călărași, unde a activat până la

demisia din această funcție, data de 08 aprilie 2008.

Reclamanta a susținut că, în perioada 29 mai 2008 – 04 iunie 2013, a activat

în calitate de avocat. Ulterior, la 05 iunie 2013, a început activitatea în funcția de

șef al Secției evidență și documentare procesuală a Judecătoriei Călărași, iar la 01

octombrie 2014, a fost numită în funcția de șef al Secretariatului Judecătoriei

Călărași, unde a activat până la data de 10 mai 2016.

A notat că la 01 martie 2023, a participat la audieri în ședință publică a

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Prin decizia nr. 30 din 24 martie 2023, cu privire la candidatura Tatianei

Chiriac, Comisia de evaluare a decis că candidata nu întrunește criteriile de

integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către

aceasta a criteriilor de integritate etică și financiară și, prin urmare, nu a

promovat evaluarea.

Reclamanta a apreciat această decizie ca fiind una ilegală, neîntemeiată,

nemotivată și bazată doar pe presupuneri, dubii și probe neconcludente și

neconvingătoare.

Reclamanta a susținut că Comisia de evaluare a decis nepromovarea

evaluării din două motive, primul motiv fiind nedepunerea declarațiilor cu privire

la venituri și proprietate la numirea și eliberarea din funcție.

În acest context, reclamanta a menționat că potrivit constatărilor Comisiei de

evaluare, la 05 iunie 2013, candidata a fost angajată în funcția de șef al Secției

evidență și documentare procesuală în cadrul Judecătoriei Călărași. Deși

legislația cu referire la declararea și controlul veniturilor și al proprietății

persoanelor cu funcții de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor,

funcționarilor publici și unor persoane cu funcții de conducere, în vigoare la acea

dată, impunea obligația depunerii declarației cu privire la venituri și proprietate în

termen de 20 de zile de la data numirii sau alegerii în funcție, potrivit Autorității

Naționale de Integritate, nu există nicio înregistrare a unei declarații depuse la

momentul numirii în funcție a candidatei. Candidata a demisionat din funcția

deținută de șef al Secretariatului Judecătoriei Călărași, la 10 mai 2016. Deși

legislația prevedea că subiecții declarării erau obligați, la încheierea mandatului

sau la încetarea activității, să depună o declarație cu privire la venituri și

proprietate, deținute la momentul încheierii mandatului, potrivit Autorității

Naționale de Integritate, nu există nicio înregistrare a unei declarații depuse în

acest sens.

Având în vedere circumstanțele nominalizate, Comisia de evaluare a constatat

că are dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022) cu

privire la conformitatea candidatei cu criteriul de integritate financiară și criteriul

2

de integritate etică în temeiul art. 8 alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b)

din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, în legătură cu respectarea regimului juridic de

declarare al averii și intereselor personale, și anume depunerea declarațiilor la

numirea în funcție și la demisia sa în anul 2013 și respectiv, 2016, care nu au fost

înlăturate de către candidată.

Reclamanta a subliniat că nu este clar cum Comisia de evaluare a ajuns la

această concluzie, cu privire la lipsa integrității financiare, având în vedere că

dubiile nu pot fi bazate pe lipsa unor acte confirmative care de fapt sunt formale

în cazul din speță, întrucât ultima declarație de avere a fost depusă la 15 martie

2016, eliberarea din funcție a avut loc la 10 mai 2016, iar în această perioadă

reclamanta nu a efectuat nicio tranzacție, fapt care cu ușurință putea fi verificat.

La fel, reclamanta a menționat și faptul că, în cadrul audierilor publice a

adus la cunoștință Comisiei de evaluare că a depus declarațiile de venit pentru

toată perioada în care a activat în cadrul Judecătoriei Călărași. Mai mult, lipsa

declarațiilor la Autoritatea Națională de Integritate, nu este culpa reclamantei. Or,

Autoritatea Națională de Integritate, nu a constatat careva abateri comise de

Tatiana Chiriac, privind regimul de declarare a averii și intereselor, pentru

perioada anilor 2013 și 2016.

Astfel, reclamanta a considerat că, lipsa unor declarații, nu poate crea dubii

asupra integrității unui candidat, deoarece nu a constituit o tăinuire intenționată a

veniturilor, care ar putea fi circumstanță ce pune la îndoială integritatea

candidatului.

Reclamanta a specificat că, în ultimii 20 de ani, familia ei dispune de

aceleași bunuri imobile și terenuri. În această perioadă au avut loc doar tranzacții

de procurarea și ulterior vânzarea a două bunuri mobile, în special automobile,

care au fost într-o stare avariată.

A notat că aceste „averi” care cu siguranță urmau să figureze și în cele două

declarații lipsă, care cu certitudine au fost depuse.

Concomitent reclamanta a relevat că în decizia nr. 30 din 24 martie 2023,

Comisia de evaluare a menționat că a obținut informații din numeroase surse

pentru a evalua integritatea financiară și etică a candidatei, sursele din care s-au

obținut informații cu privire la candidații evaluați au inclus, în general,

Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră, instituții financiare, instituții publice, surse

deschise precum rețelele de socializare și reportajele jurnalistice de investigație și

rapoartele membrilor societății civile. Cu toate acestea, în opinia reclamantei,

Comisia de evaluare nu a intrat în esența problemei relatate, precum că

reclamanta a avut un litigiu cu președinta instanței, fapt cunoscut publicului larg,

având în vedere că pe acest subiect a fost sesizat Colegiul disciplinar, Consiliul

Superior al Magistraturii și presa. Totodată la runda întrebărilor scrise,

reclamanta a prezentat și înscrisurile relevante situației descrise.

Reclamanta a notat că, Comisia de evaluare nu a ținut cont de faptul că în

anul 2013 Tatiana Chiriac a fost angajată în funcție de către președintele

Judecătoriei Călărași, Grigore Dașchevici, iar după transferul acestuia la Curtea

de Apel Chișinău, în funcția de președinte al Judecătoriei Călărași a fost numită

3

Valentina Criucicova, care anterior deținea funcția de vice-președinte și care din

start a comunicat reclamantei faptul că nu va putea lucra sub conducerea ei.

A indicat că, din conținutul deciziei nr. 30 din 24 martie 2023, rezultă că

reclamanta a activat sub conducerea aceluiași președinte al instanței, fapt care

pare a fi un lucru minor, dar în esență nu este clar dacă explicațiile scrise și

verbale ale reclamantei au fost apreciate corespunzător de către Comisia de

evaluare.

Drept dovadă a situației tensionate, stresante și discriminatorii în adresa

reclamantei din perioada descrisă servește și amicus curiae din 06 iunie 2016, a

Oficiului Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) în

Moldova.

În opinia reclamantei, un alt aspect important procedural ține de prezentarea

probelor cu referire la lipsa declarațiilor de avere, și anume faptul că de fiecare

dată, întrebările și subîntrebările scrise au fost transmise reclamantei joi, în jurul

orelor 19:00 sau 20:00, răspunsul urmând să fie prezentat Comisiei de evaluare

până duminică ora 24:00. A considerat că, astfel i-a fost afectat dreptul la apărare

prin stabilirea unui termen mic și insuficient pentru a putea prezenta probele

relevante din partea instituțiilor competente.

Reclamanta a comunicat că, în perioada desfășurării procedurii de evaluare a

activat la două servicii, fiind implicată de luni până duminică în munca ce ține de

criza refugiaților din Ucraina, astfel ziua de vineri era planificată cu vizite în

teritoriu pentru distribuirea ajutoarelor, care nu puteau fi amânate. Respectiv,

pentru prezentarea apărării a reușit doar să verifice documentația pe care o păstra

la domiciliu. Nu a avut suficient timp să depune o cerere la arhiva Judecătoriei

Strășeni și să primească un răspuns în modul stabilit de lege.

A relevat că motivele nominalizate au fost expuse și în cadrul audierilor din

01 martie 2023, dar din considerente neclare acestea nu au fost puse la baza

deciziei nr. 30 din 24 martie 2023. Drept dovadă a anexat copia extraselor din

poșta electronică cu discuțiile între reclamantă și Comisia de evaluare.

Cu privire la al doilea temei de nepromovare, valoarea subestimată a

automobilului Honda CR-V, anul de fabricație 2011, reclamanta a reiterat

constatările Comisiei de evaluare și anume că la data de 07 aprilie 2015, candidata

a achiziționat automobilul Honda CR-V, anul de fabricație 2011. În declarația sa

anuală pentru anul 2015, candidata a declarat că prețul de achiziție al

automobilului a fost de 100 000 de lei, estimativ 4 785 de euro. Potrivit

informațiilor de la Serviciul Vamal, autoturismul a fost importat în Republica

Moldova la sfârșitul anului 2014 cu valoarea în vamă de 180 000 de lei și taxe

vamale în sumă de 31 000 de lei. Costul total de import al automobilului a fost de

211 000 de lei. În cadrul audierilor în ședință publică, candidata a confirmat că nu

a putut furniza o copie a contractului de vânzare-cumpărare a automobilului din

2015, deoarece ea personal nu a păstrat o copie a contractului, iar I.P. „Agenția

Servicii Publice” nu ține evidența unor astfel de contracte mai mult de șase ani.

Reclamanta a subliniat că, Comisia de evaluare a indicat ca la 14 septembrie

2017, doi ani mai târziu, candidata a vândut automobilul. Potrivit declarației sale

pentru anul 2017 furnizată către Comisie de evaluare, automobilul a fost vândut la

4

același preț de 100 000 de lei, estimativ 4 807 de euro. Cu toate acestea,

candidata a furnizat o copie a contractului de vânzare, în care se prevede că prețul

de vânzare a fost de 50 000 de lei.

Având în vedere circumstanțele nominalizate, Comisia de evaluare a indicat

că are dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022) cu

privire la conformitatea candidatei cu criteriul de integritate financiară și criteriul

de integritate etică, conform art. 8 alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b)

din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, în legătură cu exactitatea informațiilor și

lipsa explicațiilor convingătoare cu privire la achiziționarea automobilului Honda

CR-V în 2015 și vânzarea lui în 2017, care nu au fost înlăturate de către

candidată.

În ceea ce privește chestiunea legată de achiziționare și vânzare a

automobilului Honda CR-V, reclamanta a considerat că membrii Comisiei de

evaluare au fost subiectivi și nu au dat nicio apreciere explicațiilor date de către

reclamanta în cadrul audierilor publice, urmărind un singur scop, nepromovarea

evaluării.

Reclamanta a explicat că nu a fost implicată în cumpărarea și vânzarea de

automobile, pentru aceasta procedură era responsabil în totalitate soțul, care a

lucrat mai mult de 20 de ani în cadrul Secției evidență și înmatriculare a

transportului Călărași. Informațiile incluse în declarațiile reclamantei pentru anii

2015 și 2017 sunt cele pe care le-a furnizat soțul.

De asemenea, reclamanta a subliniat că a informat Comisia de evaluare

despre starea automobilului, care nu era într-o stare bună și era necesară reparația

extinsă a acestuia. Astfel, a considerat că acest lucru explică pe deplin prețul de

cumpărare al automobilului în 2015, cât și prețul de vânzare al automobilului în

2017.

Reclamanta a evidențiat că tot în cadrul audierilor publice a explicat

Comisiei de evaluare că semnătura de pe contractul de vânzare a automobilului

Honda CR-V din 2017 nu îi aparține și este de acord să fie dispusă o expertiză

grafologică în acest sens. Mai mult, a indicat că soțul nu neagă faptul că

semnăturile de pe contractele de cumpărare și vânzare a acestui automobil îi

aparțin lui, dorind astfel să-i facă o surpriză reclamantei în 2015.

În privința diferenței dintre prețul de cumpărare de 100 000 de lei și

informația de la Serviciul Vamal, reclamanta a menționat că automobilul era într-

o stare necorespunzătoare, de aceea a fost vândut la un preț mai mic decât

valoarea în vamă și taxele vamale. Totodată a reiterat că din lipsa de timp nu a

reușit să găsească persoana, care a vândut automobilul pentru confirmarea

informației cu privire la prețul și starea tehnică inițială a mașinii, aceasta fiind

plecată peste hotare. Între timp, discutând și cu alți experți în vânzarea

automobilelor și serviciilor vamale reclamantei s-a comunicat că în cele mai dese

cazuri funcționarii vămii estimează automobilele doar după anul fabricației și nu

după starea tehnică reală a acestuia și nu întocmesc acte tehnice de verificare. La

rândul său, vânzătorii care importă automobilele se conformează cerințelor pieței.

La fel, reclamanta a menționat că odată ce dispune de timp va încerca în

continuare să găsească vânzătorul automobilului care cu siguranță va confirma că

5

tranzacția a fost încheiată cu soțul, iar cu reclamanta nici măcar nu s-a văzut vreo

dată.

Potrivit pct. 11 din Opinia comună a Comisiei de la Veneția și a Direcției

Generale Drepturile Omului și Stat de Drept a Consiliului Europei privind unele

măsuri legate de selecția candidaților pentru posturi administrative în organele de

auto-administrare a judecătorilor si procurorilor și modificarea unor acte

normative adoptată de Comisia de la Veneția la cea de-a 129-a sesiune plenară

(Veneția, 10-11 decembrie 2021), într-un regim de funcționare normală,

integritatea magistraților care urmează să fie aleși de colegii lor ar trebui, prin

natură, să rezulte din calitățile, condițiile personale, integritatea și competența

profesională care au permis numirea în funcția de judecător sau procuror. Odată

dobândită calitatea de magistrat, calitățile de integritate și competență trebuie să

fie prezumate până la proba contrarie, care nu poate rezulta decât din evaluarea

performanței disciplinare sau funcționale prin proceduri legale corespunzătoare.

Iar, potrivit pct. 29 din Opinia nominalizată, punerea în aplicare a unui

sistem de control al integrității ar trebui să fie întotdeauna strict în conformitate

cu principiul proporționalității. Încălcările de conduită profesională acoperă o

gamă largă de acțiuni, de la infracțiuni minore până la abateri grave care dă

naștere (potențial) la sancțiuni disciplinare. Acest lucru nu înseamnă că

încălcările standardelor profesionale ar putea să nu aibă o relevanță considerabilă

atunci când a existat o conduită greșită suficientă pentru a justifica și necesita

sancțiune disciplinară. Cu toate acestea, abaterile minore nu ar trebui să ofere, în

Opinia Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale, un motiv valabil pentru

respingerea unui candidat.

Concluzionând cele expuse, reclamanta a considerat că constatările din

decizia Comisiei de evaluare nr. 30 din 24 martie 2023 sunt superficiale,

nefondate și în contradicție cu Opinia Comisiei de la Veneția, întrucât toate cele

relatate de către pârâta în decizia nominalizată, puteau fi înlăturate dacă exista

suficient timp acordat. Mai mult, „dubiile serioase” expuse de Comisie puteau fi

atribuite la abateri minore, ce nu afectează sub nicio forma integritatea etică sau

financiară (f.d. 1-8).

La 11 aprilie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, reprezentată de Vitalie Miron, a depus referință prin

care a solicitat respingerea cererii de contestare depuse de Tatiana Chiriac.

În motivarea referinței, pârâta a invocat că activitatea Comisiei de evaluare

este reglementată de Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Decizia nr. 30 din 24 martie

2023 cu privire la candidatura Tatianei Chiriac, candidată la funcția de membru

în Consiliul Superior al Magistraturii a fost emisă în urma evaluării realizate cu

respectarea în întregime a Legii nominalizate.

A explicat că în speță Comisia de evaluare a executat cu diligență si bună-

credință toate obligațiile în sarcina sa, prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie

2022 în particular, atunci când a constatat anumite neclarități, Comisia de evaluare

6

a oferit reclamantei posibilitatea de a le elucida, prin prezentarea datelor și

informațiilor suplimentare (în sensul art. 10 alin.(7) din Legea nr. 26 din 10 martie

2022), oferind un termen suficient (fapt confirmat implicit de către reclamantă prin

prezentarea datelor și informațiilor suplimentare).

Totodată, a subliniat că sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe

parcursul procesului de evaluare. În faza inițială este în obligația Comisiei de

evaluare de a acumula date și informații, făcând uz de competențele sale legale

(art. 6 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022) și cu respectarea obligațiilor legale

(art. 7 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022). Însă, odată cu apariția unor neclarități

și în scopul elucidării acestora, Comisia de evaluare oferă candidatului posibilitatea

de a prezenta date și informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26 din

10 martie 2022). Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept al

candidatului (art. 12 alin.(4) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022), însă

neexercitarea acestui drept (prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date

incomplete sau neconcludente) riscă să inducă Comisia de evaluare la concluzia că

există dubii serioase că candidatul nu întrunește criteriile de integritate (art. 13 alin.

(5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022). Respectiv, este în interesul candidatului

să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu numai că nu încălca dar

si protejează efectiv drepturile candidatului.

Potrivit pârâtei, rațiunea trecerii sarcinii probațiunii către candidat a fost

dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru Democrație

prin Lege (Comisia de la Veneția) constată următoarele: - într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de

la stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții. ...

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; pag. 68); - Procesul

de redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză. (ibidem, pag. 95).

Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a precizat

că procesul de evaluare a integrității, dar și decizia, nu afectează statutul

profesional al reclamantei, or: 1) obiectul mandatului Comisiei este expres stabilit

de lege (art. 3 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022), precum urmează:

Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor efectuează

evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la

art.2 alin. (1) (inclusiv în Consiliul Superior al Magistraturii). Respectiv, Comisia

nu substituie și nu preia funcțiile vreunui organ public din Republica Moldova

(inclusiv a organelor de urmărire penală).

Pârâta a evidențiat că, decizia reprezintă o constatare a existenței unor dubii

serioase cu privire la conformitatea reclamantei cu criteriile de integritate etică și

financiară. Decizia nu reprezintă însă, și nu pretinde că este, o constatare a lipsei de

conformitate cu aceste criterii.

7

Concluzia Comisiei de evaluare, exprimată prin decizie, privind existența

unor dubii serioase cu privire la conformitatea reclamantei cu criteriile de

integritate etică și financiară ține de oportunitatea deciziei.

Astfel, a menționat că instanța de judecată este ținută să exercite controlul de

legalitate a deciziei, nu și este în drept să execute controlul de oportunitate. În

particular, instanța ar fi îndrituită să admită acțiunea reclamantei și să dispună

reluarea evaluării doar în situația în care constată (că în cadrul procedurii de

evaluare au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare și existența unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, situații

care lipsesc în speță.

A menționat că dubiile Comisiei de evaluare pot fi generate de anumite

neclarități sau chiar de lipsa de informații sau probe. Per a contrario, în cazul în

care Comisia de evaluare ar evalua candidații exclusiv în baza informațiilor

acumulate, fără a ține cont de acele informații care lipsesc sau cele care au fost

ascunse de candidați, ar dispare și scopul final al Legii nr. 26 din 10 martie 2022,

de a institui un filtru de integritate în privința membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii care ar spori încrederea societății în sistemul judecătoresc.

Declarațiile cu privire la venituri și proprietate sunt actele cele mai relevante

în contextul evaluării candidaților. Anume existența și corectitudinea acestor

declarații sunt temei de conformitate a candidaților cu integritatea etică (art. 8 alin.

(2) lit. c) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022) și integritatea financiară (art. 8 alin.

(4) lit. a) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022).

Comisia de evaluare a explicat în decizia sa că: a) „candidata a remarcat că

declarația sa depusă la numirea în funcție ar putea fi încă la instanță și că șeful

Secretariatului păstra, de asemenea, unele înregistrări în registru și că făcea

propriile notiție, însă ea nu a încercat să meargă la instanță personal și să solicite.

Legea în vigoare în acel moment obliga funcționarii responsabili la colectarea

declarațiilor să înregistreze declarațiile într-un registru special” b) „alți candidați

au prezentat confirmarea faptului că declarațiile lor au fost înregistrate, atunci când

nu au păstrat evidența depunerii. Candidata nu a făcut acest lucru” (pag. 10 din

decizie). Din cele expuse supra se desprinde cu ușurință că pretenția Comisiei de

evaluare a fost în legătură cu lipsa oricăror probe care, de fapt, urmau a fi

prezentate de reclamantă întru confirmarea faptelor invocate de aceasta. În mod

special, Comisia de evaluare a explicat că reclamanta urma să fie suficient de

diligentă și, cel puțin, să demonstreze că a încercat să obțină înregistrările din

registrul special al instanței de judecată, lucru care a fost omis de către reclamantă.

Comisia de evaluare a menționat că nu are de unde să cunoască în fiecare caz

dacă persoana deține sau nu confirmările și actele solicitate de Comisia de evaluare

și în cazul în care candidatul nu deține actele solicitate de Comisia de evaluare -

nimic nu-1 împiedică pe acesta să comunice despre acest lucru Comisiei de

evaluare și să prezinte dovada că candidatul a depus solicitările necesare pentru a

obține actele solicitate de Comisiei de evaluare, chiar și peste termen.

În confirmarea celor de mai sus, a atras atenția că Comisia de evaluare a

acceptat declarația pe anul 2016, act care a fost prezentat de către reclamantă după

8

audieri, fără a exista o solicitare în acest sens din partea Comisiei de evaluare.

Această circumstanță demonstrează că atunci când reclamanta a depus diligența

necesară pentru prezentarea actelor solicitate de Comisia de evaluare în vederea

înlăturării dubiilor - aceste acte au fost luate în considerare de către Comisia de

evaluare, astfel fiind respectat în mod integral dreptul la apărare a reclamantei.

Mai mult, a notat că din data rundei 1 de întrebări și până la data audierii sau

chiar a emiterii deciziei a trecut cel puțin o lună, timp care ar fi fost mai mult decât

suficient pentru ca reclamanta să poată furniza Comisiei răspunsul de la arhiva

Judecătoriei Strășeni.

Toate aceste explicații au fost examinate de către membrii Comisiei de

evaluare, fapt ce rezultă implicit din decizie: - „candidata a explicat că informațiile

pe care le-a furnizat au fost informații oferite de soțul ei” (pag. 11); - „a remarcat

că semnătura pe contract era semnătura soțului ei” (pag. 11). Mai mult, Comisia de

evaluare a dat apreciere explicațiilor furnizate de către candidată, notând că

argumentul candidatei nu a fost convingător, în special pentru că era în

„responsabilitatea personală a candidatei să asigure deplinătatea și corectitudinea

informațiilor pe care le transmisese la Autoritatea Națională de Integritate.

Contrar celor indicate de către reclamantă, este de competența Comisiei de

evaluare să aprecieze dacă anumite circumstanțe sunt sau nu suficiente pentru a

constata existența sau lipsa dubiilor serioase privind conformitatea. Asta deoarece

anume această chestiune se referă la oportunitatea deciziei, care nu poate face

obiectul controlului judiciar. Respectiv, sunt străine controlului judecătoresc (ca

fiind aspecte de oportunitate a deciziei) următorul aspect invocat de reclamantă: -

”lipsa unor declarații, nu poate crea dubii asupra integrității unui candidat”. Or,

afirmația de mai sus a reclamantei de fapt este o apreciere subiectivă vis-a-vis de

constatările Comisiei de evaluare, care denotă dezacordul (explicabil, de altfel) cu

fondul deciziei. În niciun caz aceste afirmații nu induc la concluzia că Comisia de

evaluare ar fi acționat într-un mod arbitrar sau cu rea-credință, iar decizia ar fi

ilegală și deci pasibilă anulării.

În ședința de judecată, reclamanta Tatiana Chiriac și reprezentantul acesteia,

avocatul Dumitru Cazacu au susținut cererea de contestare împotriva deciziei nr.

30 din 24 martie 2023 cu privire la candidatura Tatianei Chiriac, solicitând

admiterea acesteia, pe motivele de fapt și de drept invocate în cerere.

În ședința de judecată, reprezentanții Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei, au susținut

argumentele invocate în referința depusă, solicitând respingerea cererii de

contestare ca fiind neîntemeiată.

Aprecierea instanței.

Audiind părțile, și reprezentanții lor, examinând actele dosarului administrativ

și cel judiciar, completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție constată

că acțiunea este admisibilă și întemeiată, din următoarele motive.

Termenul de examinare a acțiunii

9

Conform art. 14 alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, prin derogare

de la prevederile art. 195 din Codul administrativ, cererea de contestare a deciziei

Comisiei de evaluare se examinează în decurs de 10 zile.

Prin Dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr.46

din 28 martie 2023, în legătură cu faptul că prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 66/3 din 23 februarie 2023, a fost acceptată cererea de demisie a

judecătorului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, fiind dispusă

eliberarea acestuia din funcția de judecător de la Curtea Supremă de Justiție din

data de 27 martie 2023, a fost schimbată componența completului de judecată

special, prevăzut de punctul 12 nr. 1 din Dispoziția Președintelui interimar al

Curții Supreme de Justiție nr. 39 din 20 martie 2023 și se instituie o nouă

componență a completului de judecată special pentru examinarea contestațiilor

declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, după cum urmează: Tamara Chișca-Doneva-

președinte, judecători – Mariana Pitic, Maria Ghervas - judecător, în rest, se

mențin prevederile Dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de

Justiție nr. 39 din 20 martie 2023 „Cu privire la modificarea Dispoziției nr. 34 din

02 martie 2023”.

La 05 aprilie 2023, cauza nominalizată a fost repartizată în mod automat-

aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre

examinare în primă instanță judecătorului – raportor Mariana Pitic.

Prin încheierea din 06 aprilie 2023 a judecătorului-raportor Mariana Pitic,

membru al completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție pentru examinarea contestațiilor candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, a fost primită spre

examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea de contestate

depusă de Tatiana Chiriac împotriva Comisiei de evaluare, fiind convocați

participanții la proces în ședința de judecată stabilită pentru data de 11 aprilie

2023, ora 17:00, sala nr. 4 în incinta Curții Supreme de Justiție, situată pe adresa

str. Petru Rareș nr. 18, mun. Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 06 aprilie

2023, a intrat în vigoare Legea nr. 64 din 30 martie 2023 cu privire la Curtea

Supremă de Justiție, precum și Legea nr. 65 din 30 martie 2023 cu privire la

evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție.

Potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 64 din 30 martie 2023, Plenul Curții

Supreme de Justiție este compus din toți judecătorii Curții Supreme de Justiție și

are, printre altele, atribuția de stabilire, anual, a componenței completelor de

judecată.

La 11 aprilie 2023 Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor a depus cerere de recuzare împotriva judecătorului

Mariana Pitic.

10

Completul de judecată special, reținând prevederile legale citate supra și

faptul că în perioada martie – aprilie 2023 majoritatea magistraților de la Curtea

Supremă de Justiție au demisionat, a atestat imposibilitatea formării completelor

de judecată de către Plenul Curții Supreme de Justiție, care nu a fost deliberativ.

Totuși, prin Legea nr. 89 din 27 aprilie 2023, în vigoare din 02 mai 2023,

dispozițiile tranzitorii din Legea nr. 64 din 30 martie 2023 cu privire la Curtea

Supremă de Justiție, au fost modificate în sensul stabilirii momentului începerii

activității Curții Supreme de Justiție în componența nouă, inclusiv a Plenului,

oferind ca efect competențe de formare a completelor de judecată după regula

anterioară – de către președintele Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie

2023, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 120/6 din 10 aprilie

2023 a anunțat concursul pentru suplinirea, prin transfer temporar, a funcțiilor

vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, iar prin hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023, s-a hotărât transferul

temporar a 7 judecători din instanțele naționale, pentru o perioadă de 6 luni,

începând cu 10 mai 2023 în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Astfel, Completul de judecată constată că activitatea Curții Supreme de

Justiție a fost blocată în perioada 30 martie 2023 – 10 mai 2023, perioadă în care

nu a fost posibilă nici faptic, nici juridic examinarea cauzelor aflate pe rolul

instanței.

Prin încheierea din 25 mai 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca

neîntemeiată cererea depusă de Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor privind recuzarea judecătorului Mariana Pitic, de la

examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare

depusă de Tatiana Chiriac.

În această ordine de idei, având în vedere cele enunțate supra, completul de

judecată special notează că depășirea termenului de examinare a contestație în 10

zile, a fost influențat inclusiv de complexitatea cauzei, comportamentul părților la

proces, care include pe cel al autorității pârâte, dificultatea dezbaterilor, demisiile

în masă a judecătorilor Curții Supreme de Justiție și imposibilitatea formării

completului special pentru judecarea cererilor de contestare.

Mai mult, durata de aflare pe rol a cauzei a fost condiționată inclusiv de

asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, fapt ce nu poate fi

privit drept tergiversare a examinării cauzei, deoarece judecarea cererii de

contestare a avut ca scop respectarea dreptului garantat al părților la un proces

echitabil, consfințit în articolul 38 din Codul administrativ și articolul 6 § 1 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

În cadrul ședinței de judecată din data de 30 iunie 2023 a fost examinată în

fond cauza, fiind ascultate explicațiile părților, cercetate probele, ascultate

pledoariile și conform art. 14 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, a fost

anunțată emiterea și plasarea deciziei pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Aplicabilitatea Codului administrativ.

11

Completul de judecată special menționează că, în cadrul dezbaterilor

judiciare, reprezentanții Comisiei de evaluare au invocat neaplicarea cărților I și II

din Codul administrativ la examinarea cauzelor pendinte pe rolul Curții Supreme

de Justiție, argument care nu poate fi reținut din considerentele următoare.

Completul de judecată special reține că aplicarea Codului administrativ și

limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia are

competență Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru

examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 01 decembrie

2022, §24, DCC nr. 2 din 18 ianuarie 2022, §19).

În primul rând, este necesar de a se explica de ce este aplicabil Codul

administrativ procedurii de evaluare, dar și procedurii de contencios administrativ.

Din punct de vedere al conținutului normativ, Legea nr. 26 din 10 martie 2022

cuprinde atât norme de drept public material, cât și norme de procedură

administrativă și procedură a contenciosului administrativ.

În special, dispozițiile legale care reglementează definiția și condițiile de

evaluare a integrității etice/financiare după natura lor constituie norme de drept

administrativ material, care formează baza legală conform art. 21 alin. (1) din

Codul administrativ pentru emiterea actului administrativ individual de către

Comisia de evaluare. Astfel, dispozițiile art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 26 din 10

martie 2022 sunt norme de drept administrativ material.

Inițierea procedurii de evaluare este, conform art. 9 alin. (2) și art. 69 alin. (1)

din Codul administrativ, o inițiere a procedurii administrative la cererea

candidatului pentru una din funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2

alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Inițierea procedurii de contencios

administrativ este condiționată, în conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din

Codul administrativ, de revendicarea de către reclamant a încălcării unui drept prin

activitatea administrativă.

Astfel, completul de judecată special relevă că, decizia Comisiei de evaluare

este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (1) din Codul

administrativ. Actul administrativ individual este rezultatul final al procedurii

administrative.

Prin decizia Comisiei de evaluare privind promovarea/nepromovarea evaluării

de către candidat are loc finalizarea procedurii administrative conform art. 78 din

Codul administrativ.

Mai mult, în nota informativă la Legea nr. 26 din 10 martie 2022, autorii au

indicat că „drept urmare a desfășurării activității sale, Comisia de evaluare va

emite o decizie. Reieșind din faptul că decizia respectivă reprezintă un act

administrativ, contestarea acesteia se va face conform prevederilor Codului

administrativ nr. 116/2018 cu derogările exprese stabilite în prezentul proiect.”

Astfel, însăși legiuitorul a calificat decizia Comisiei de evaluare drept un act

administrativ individual în privința căruia poate fi exercitată acțiunea în contencios

administrativ.

Prin urmare, normele Codului administrativ privind procedura administrativă

și instituția actului administrativ individual sunt aplicabile procedurii de evaluare,

cu excepțiile prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

12

Completul de judecată special subliniază că, evaluarea candidaților pentru

funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26 din

10 martie 2022 este prin natura sa un domeniu specific de activitate în sensul art. 2

alin. (2) din Codul administrativ.

Deși, Codul administrativ instituie o procedură administrativă și de

contencios administrativ uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ, anumite aspecte pot fi reglementate prin norme legislative speciale,

dacă nu contravin principiilor Codului administrativ.

Normele speciale din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu exclude aplicarea

cărților I și II, decât în privința unor aspecte, cum ar fi în special, inițierea

procedurii administrative, clarificarea stării fapt din oficiu, cvorumul și

majoritatea, dreptul la audiere a candidatului, dar și altele. Sintagma „anumite

aspecte” din art. 2 alin. (2) din Codul administrativ nu echivalează cu excluderea

de la aplicare a Codului administrativ.

Așadar, în condițiile speței, excluderea integrală de la aplicare a cărților I și II

este imposibilă din punct de vedere al rolului central și legăturii organice a Codului

administrativ cu domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

Potrivit art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cererea de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura

prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu

are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.

Principiile care guvernează procedura contenciosului administrativ sunt

reglementate în cartea I din Codul administrativ, în special art. 21-27 și art. 36-43.

Între cartea I, II și III, care reglementează procedura contenciosului administrativ,

există o legătură organică și de substanță, ce nu poate fi negată sau exclusă sub nici

o formă.

Controlul judecătoresc este un control de legalitate, care cuprinde în sine

verificarea legalității temeiului formei activității administrative, corectitudinii

interpretării noțiunilor juridice vagi, proporționalității egalității de tratament,

imparțialității, securității juridice, motivării, exercitarea dreptului discreționar, dacă

autoritatea este împuternicită să acționeze în baza acestui drept, protecția încrederii

legitime în activitatea autorității și altele.

Din considerentele menționate supra, completul de judecată special respinge

ca nefondat argumentul reprezentanților Comisiei de evaluare, precum că nu este

aplicabilă cartea I și II din Codul administrativ. Or, aceasta ar însemna negarea

respectării principiilor legalității, cercetării din oficiu, egalității de tratament,

securității raporturilor juridice, proporționalității, imparțialității Comisei, bunei-

credințe și altele.

Aplicarea normelor procedurii de contencios administrativ este condiționată

de aplicarea acelorași norme care se referă la procedura administrativă, cum ar fi

obținerea probelor conform art. 220 alin. (1) și 87-93 din Codul administrativ,

notificările conform art. 223 și 97-114 din Codul administrativ, imparțialitatea

conform art. 25 din Codul administrativ, recuzarea conform art. 202 și 49-50 din

Codul administrativ, formele activității administrative conform art. art. 5, 10-15 și

13

189 din Codul administrativ, conceptul de parte în procedura de contencios

administrativ conform art. 204 și 7 din Codul administrativ, efectele juridice ale

actului administrativ individual, e.g. funcția executorie a deciziei Comisiei de

evaluare în calitate de act administrativ individual conform art. 171 alin. (4) din

Codul administrativ, valabilitatea, obligativitatea și puterea lucrului decis a deciziei

Comisiei de evaluare conform art. 139 alin. (2)-(4) și 140 din Codul administrativ

și altele.

Neaplicarea cărții I și II din Codul administrativ ar echivala cu excluderea

deciziei Comisei ca act administrativ individual, iar pe cale de consecință

respingerea accesului la un control judecătoresc efectiv.

În această ordine de idei, completul de judecată special subliniază că, decizia

Comisiei de evaluare este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (1)

din Codul administrativ, deoarece este: 1) emisă de o autoritate publică; 2) este o

decizie, dispoziție sau altă măsură oficială; 3) se referă la domeniul dreptului

public; 4) este o reglementare; 5) se referă la un caz individual; 6) produce

nemijlocit efecte juridice.

Din punct de vedere funcțional și organizatoric, Comisia independentă de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor este o „autoritate publică” în

sensul art. 7, 10, 203 lit. a) și 204 din Codul administrativ, deoarece este creată

prin lege, îndeplinește sarcini de drept public prin intermediul competenței

reglementate în art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, în vedere realizării unui

interes public.

Completul de judecată special mai subliniază că, procedura administrativă de

evaluare are o funcție de clarificare și orientare datorită caracterului procedural al

acțiunii oficiale de evaluare a candidaților în funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii. Prin urmare, respectarea principiilor, garanțiilor și

regulilor de bază a procedurii administrative constituie o cerință înrădăcinată direct

în conceptul statului de drept stipulat în art. 1 alin. (3) din Constituția Republicii

Moldova.

Astfel, prin Legea nr. 180 din 07 iunie 2023 s-a consolidat înțelegerea că,

Comisia de evaluare este o autoritate publică specifică în felul său, adică nu este

persoană juridică de drept public, cu toate că, în art. 7 din Codul administrativ, care

o funcție universală, cuprinde și este definit conceptul de autoritate publică atât în

sensul interpretat de Parlamentul Republicii Moldova, adică funcțional,

organizațional cât și ca persoană juridică de drept public, după caz. Această

concluzie rezultă și din pronumele nedeterminat „orice structură organizatorică” al

art. 7 din Codul administrativ. Autoritatea publică pe lângă elementul de orice

structură organizatorică sau organ, instituit/ă prin lege sau alt act normativ,

realizare de interese publice, îl conține și pe cel de regim public, care desemnează

sarcinile și competențele, care oferă dreptul de a se impune cu forță juridică față de

persoanele cu care intră în raporturi de drept autoritatea publică. O altă interpretare

și aplicare ar însemna că activitatea Comisiei și deciziile ei nu sunt obligatorii ca

acte administrative individuale, dar reprezintă acte juridice de drept privat.

Completul de judecată special subliniază că, și o persoană privată poate fi

14

autoritate publică dacă prin lege îi sunt delegate sarcini al autorităților publice și

competențele corespunzătoare pentru realizarea lor. Mai mult, conform art. 72 alin.

(6) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017, actul normativ de interpretare nu are

efecte retroactive, cu excepția cazurilor când prin interpretarea normelor de

sancționare se creează o situație mai favorabilă.

Completul de judecată special subliniază că, sarcinile Comisiei de evaluare nu

reprezintă domenii private de activitate dar publice, de aceea și a fost investită prin

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 cu competențe care îi permit să se impune cu

putere juridică în raport cu cei evaluați conform art. 8 din Codul administrativ.

Completul de judecată special notează cu titlu de principiu că, nu poate fi

confundat, din punct de vedere funcțional și organizatoric, conceptul de autoritate

publică cu cel de persoană juridică de drept public, în caz contrar s-ar exclude

decizia Comisiei de evaluare din conceptul de act administrativ individual.

Totodată, se reține că nu s-a pătruns în esența art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ care reglementează condițiile de derogare prin norme legislative de la

caracterul uniform al Codului administrativ pentru „anumite aspecte” de activitate

administrativă. A reține argumentul că, Comisia de evaluare nu este autoritate

publică înseamnă a nega o realitatea juridică că aceasta înfăptuiește activitate

administrativă de drept public prin procedura administrativă și că, decizia ei este

act administrativ individual supus controlului judecătoresc în procedura

contenciosului administrativ. Astfel, conceptul de autoritate publică nu se reduce la

conceptul de persoană juridică de drept publică, dar are o semnificație funcțională

proprie în sensul art. 7 și 2 alin. (2) din Codul administrativ, și în sensul Legii nr.

26 din 10 martie 2022.

Decizia Comisiei de evaluare se relaționează cu însușirea de „orice dispoziție,

decizie sau altă măsură oficială” ca element definitoriu al actului administrativ

individual conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Din această optică se

delimitează că, Comisia de evaluare nu desfășoară activitate legislativă sau

judecătorească, dar activitate de executare a legii.

Decizia Comisiei de evaluare se încadrează în conceptul de „domeniul

dreptului public” conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Conform art. 5

din Codul administrativ actul administrativ individual este una din formele

activității administrative prin care se aplică legea. Prin decizia Comisiei de

evaluare a fost aplicată Legea nr. 26 din 10 martie 2022, care reglementează

temeiul deciziei, iar această reglementare normativă este, după natura juridică a ei,

una de drept public material. Astfel, prin această însușire decizia Comisiei de

evaluare este exceptată de la acțiunea privată, penală, contravențională și de

contencios constituțional la care participă autoritățile publice conform art. 2 alin.

(3) lit. a) – c) din Codul administrativ.

Decizia Comisiei de evaluare conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ

este o „reglementare” prin care pârâta își realizează unilateral competența

materială potrivit art. 6 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Curtea subliniază că

prin acest element al actului administrativ individual are loc delimitarea acestuia de

alte forme ale activității administrative, cum ar fi actul real și contractul

administrativ.

15

Decizia Comisiei de evaluare conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ

se referă la „un caz individual”, care constă în situația concretă de evaluare a

reclamantului. Funcția acestei însușiri a actului administrativ individual rezidă în

delimitarea acestuia în raport cu actul administrativ normativ, care este o

reglementare abstractă conform art. 12 din Codul administrativ.

Decizia Comisiei de evaluare conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ

întrunește criteriul „cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice”, adică de a

naște, modifica sau stinge raporturi juridice de drept public. Completul de judecată

special reține că, decizia Comisiei de evaluare produce nemijlocit efecte juridice în

sfera juridică a reclamantei, în calitatea sa de candidat la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii. Funcția acestui criteriu constă în diferențierea

actului administrativ individual de o simplă operațiune administrativă realizată în

interior procedurii administrative de evaluare a integrității financiare și etice a

candidatului.

Completul de judecată special conchide că, decizia Comisiei de evaluare este

un act administrativ individual prin care se finalizează procedura administrativă.

Conceptul de procedură administrativă definit în art. 6 din Codul administrativ și

cel de autoritate publică definit în art. 7 din Codul administrativ are o funcție

universală, aplicabil pentru orice domeniu/subdomeniu al dreptului public. Pentru

aceste motive, Comisia de evaluare avea și are obligația să aplice normele Codului

administrativ și normele de procedură din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 în

partea ce se referă la aspectele derogatorii de la caracterul uniform al Codului.

Prin urmare, este inacceptabil argumentul reprezentanților pârâtei că

procedura de evaluare nu ar fi o procedură administrativă guvernată de regulile

Codului administrativ, cum ar fi principiul legalității (art. 21), principiul cercetării

din oficiu (art. 22), principiul egalității de tratament (art. 23), principiul bunei-

credințe (art. 24), principiul imparțialității (art. 25), principiul limbii de procedură

și rezonabilității (art. 26 și 27), principiul eficienței (art. 28), principiul

proporționalității (art. 29), securității juridice (art. 30), principiul motivării actelor

administrative și operațiunilor administrativ (art. 31), principiul

comprehensibilității (art. 32), cel al protecției încrederii legitime și altele.

Referitor la practica judiciară existentă pe marginea cererilor de contestare

intentate împotriva Comisiei de evaluare (dosarele nr. 3-5/2023 și nr. 3-13/2023),

unde instanța a stabilit cu puterea lucrului judecat, că cauzelor intentate împotriva

Comisiei de evaluare nu sunt aplicabile prevederile cărților I și II din Codul

administrativ, completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție menționează că dosarele respective nu formează o practică judiciară

unitară. Or, rolul jurisprudenței este de a interpreta și aplica la cazuri concrete

legea. Respectiv, nu orice hotărâre care diferă de o altă hotărâre constituie o

divergență de jurisprudență.

Principiul res judicata în sine nu impune instanțelor judecătorești naționale să

urmeze precedentele în cazuri similare, realizarea coerenței dreptului necesită timp

iar perioadele de conflict în jurisprudență pot fi, prin urmare, tolerate fără a

submina securitatea juridică.

16

În principiu, jurisprudența trebuie să fie stabilă, dar totuși acest caracter nu

trebuie să împiedice evoluția dreptului. Tocmai de aceea, Curtea de la Strasbourg

arată că nu există un drept la o jurisprudență constantă, astfel că schimbarea

jurisprudenței impusă de o abordare dinamică și progresivă este admisibilă și nu

încalcă principiul securității juridice (CtEDO, Unedic c. Franței, 2008, §74;

Legrand c. Franței, 2011), dar trebuie întrunite două condiții: noua abordare să fie

consecventă la nivelul acelei jurisdicții și instanța care a decis schimbarea

interpretării să motiveze detaliat considerentele pentru care a decis astfel (CtEDO,

Atanasovski c. Macedoniei, 2010, §38).

În aceste circumstanțe, completul de judecată special respinge argumentul

expus de Comisie precum că la emiterea soluției pe caz instanța de judecată

urmează să își fundamenteze opinia și să emită soluția bazându-se pe

considerentele și exemplele de practică judiciară enunțate.

În concluzie, completul de judecată special statuează că un judecător, potrivit

regulilor de organizare judecătorească, nu este, în general, legat de hotărârea

pronunțată de un alt judecător și nici chiar de propriile sale hotărâri anterioare,

deoarece dânsul se pronunță pe cazul particular care se prezintă în fața sa.

Admisibilitatea acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) din Codul administrativ,

instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

unei acțiuni în contenciosul administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ

orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 5 din Codul administrativ activitatea administrativă de drept

public al autorităților publice cuprinde actul administrativ individual ca formă

principală de acțiune administrativă a autorităților.

Completul de judecată special a motivat la capitolul aplicabilității Codului

administrativ de ce decizia Comisiei de evaluare este act administrativ individual.

Astfel, la compartimentul admisibilității acțiunii se va sublinia că, decizia

Comisiei de evaluare este un act administrativ individual defavorabil.

Conform art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele administrative

individuale pot fi acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații,

sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori

care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Completul de judecată special notează că, prin acțiunea înaintată, reclamanta

Tatiana Chiriac revendică încălcarea unui drept prin activitatea administrativă,

conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, și anume că prin decizia nr. 30

din 24 martie 2023 Comisia de evaluare i-a încălcat dreptul de a fi ales în funcția

de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și dreptul la o decizie de

evaluare favorabilă a candidatei Tatiana Chiriac.

17

Prin derogare de la prevederile art. 209 din Codul administrativ prin art. 14

alin. (1) și (2) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, s-a reglementat un termen special de înaintare a

acțiunii în contencios administrativ. Astfel, decizia Comisiei de evaluare poate fi

contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării

de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile.

Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de

evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de

judecată special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și

judecătorul supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție.

În acest context, se reține că decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 30 din 24 martie 2023 a fost recepționată de către

Tatiana Chiriac la data de 29 martie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică anexat la actele cauzei (f.d. 367, dosar administrativ).

Completul de judecată special conchide că cererea de contestare depusă de

Tatiana Chiriac este admisibilă, întrucât reclamanta s-a conformat prevederilor

legale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, depunând prezenta cerere de

contestare prin intermediul oficiului poștal, la 03 aprilie 2023, în interiorul

termenului prevăzut de lege, la Curtea Supreme de Justiție.

Din punct de vedere a felului acțiunii în contencios administrativ, completul

de judecată special apreciază acțiunea înaintată drept o acțiune în obligare

specifică în felul său. Prin acțiunea în obligare obișnuită, reclamanta conform art.

206 alin. (1) lit. b) și 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ urmărește

anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării sale referitor

la obținerea unui avantaj juridic de orice fel și obligarea autorității publice să

emită actul administrativ individual respins. Pe când specificul acțiunii înaintate

este caracterizat prin anularea deciziei Comisiei de evaluare referitor la

nepromovarea evaluării și dispunerea reluării procedurii de evaluare.

Completul de judecată special în conformitate cu prevederile art. 219 alin. (3)

din Codul administrativ nu este legat de textul cererilor formulate de participanții

la proces, astfel, argumentul de oportunitate expus în referință de către pârât va fi

apreciat la capitolul admisibilității. Controlul judecătoresc efectiv implică o

verificare deplină a problemelor de fapt și de drept, însă totuși exclude verificarea

oportunității conform art. 225 alin. (1) din Codul administrativ și limitează

controlul în privința actului administrativ individual discreționar, când lege

prevede astfel de temei pentru emitere. Oportunitatea este o chestiune de

admisibilitate dar nu de fond a acțiunii în contencios administrativ. Argumentul

pârâtei în referința depusă precum că acțiunea trebuie respinsă pe motiv de

oportunitate este lipsit de temeinicie, deoarece reclamanta nu a motivat acțiunea pe

oportunitate dar pe aspecte de legalitate. Din referință și argumentele de

oportunitate relevate de pârâta în conținutul referinței se neagă însăși dreptul la

18

înaintarea acțiunii în contencios administrativ potrivit art. 39 și 189 alin. (1) din

Codul administrativ. Astfel, nici Codul administrativ, dar nici art. 14 alin. (8) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu exclud dreptul la acțiune a candidatei.

Acceptarea soluției propuse de pârâta este lipsită de temei legal și contrară statului

de drept. Completul de judecată special notează că, prevederile art. 225 alin. (1)

din Codul administrativ sunt clare și nu pot fi confundate, reglementând într-o

unitate funcțională cu prevederile art. 36, 39, 189, 190 și 207 din Codul

administrativ doar aspecte referitor la excluderea sau limitarea controlului

judecătoresc.

Completul de judecată special apreciază decizia Comisiei de evaluare emisă

în temeiul art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 că făcând parte din categoria

actelor administrative obligatorii, adică care nu se emit în baza dreptului

discreționar. Comisia de evaluare este obligată să emită decizia indiferent dacă este

favorabilă sau defavorabilă. În cazul deciziilor discreționare, autoritatea publică are

dreptul în general să nu acționeze, iar în cazul în care decide de a acționa în dreptul

administrativ, atunci are posibilitatea de selecție a consecințelor juridice, cu

excepția situației de reducere a discreției la zero conform art. 137 alin. (2) din

Codul administrativ.

Referitor la fondul cauzei completul de judecată special reține

următoarea stare de fapt și de drept.

Conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în

mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

În sensul art. 13 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale, orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute

de prezenta convenție au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei

instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor peroane care au

acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Potrivit art. 20 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, orice

persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Reieșind din art. 53 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, persoana

vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau

prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină

recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

În conformitate cu art. 114 din Constituția Republicii Moldova, justiția se

înfăptuiește în numele legii numai de instanțele judecătorești, acestea urmează să

dispună de plenitudinea prerogativelor procesuale pentru soluționarea justă a

cauzei, fără a exista limitări nejustificate în acțiunile ce urmează a fi întreprinse,

19

astfel încât la realizarea scopului final hotărârea judecătorească să nu devină una

iluzorie.

Protecția juridică efectivă împotriva acțiunii administrativă a autorităților

publice implică un control judecătoresc de legalitate deplin, care cuprinde atât

chestiunile de fapt, cât și cele de drept, așa cum este reglementat în art. 21, 22, 36,

194 alin. (1) și 219 din Codul administrativ.

Densitatea controlului judecătoresc înseamnă precizarea conținutului

controlului judecătoresc asupra deciziilor Comisiei de evaluare, care se referă nu

numai la profunzimea, ci și la sfera de aplicare a controlului. Acest lucru se referă

atât aplicării legii, cât și stabilirii faptelor relevante pentru o hotărâre

judecătorească legală și întemeiată.

Controlul judecătoresc efectiv implică verificarea tuturor aspectelor de

legalitate procedurală și substanțială, în special, al egalității de tratament,

proporționalității, securității juridice, motivării, corectitudinii cercetării de fapt din

oficiu, imparțialității, interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și altele.

Numai în acest fel poate fi atins standardul de protecție efectivă consacrat în art. 53

din Constituția Republicii Moldova. În acest sens, art. 194 alin. (1) din Codul

administrativ prevede că în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în

procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se

soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

Controlul instanței de judecată asupra activității administrative de drept public

necesită o determinare independentă a faptelor relevante, o interpretare a normelor

relevante și a subsumării lor. Un astfel de control administrativ de legalitate

inteligibil exclude, în principiu, o obligare a justiției la constatări și aprecieri de

fapt sau de drept făcute de alte puteri cu privire la ceea ce este legal în speță.

Potrivit art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, la examinarea

cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special

din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare, dacă

constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de

către candidat, și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către

Comisia de evaluare (normă constituționalitatea căreia a fost verificată prin

Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 privind excepțiile de

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (competența Curții Supreme de

Justiție în cazul examinării contestațiilor depuse împotriva deciziei Comisiei de

evaluare)).

Curtea Constituțională a reținut că, în nota informativă la proiectul de Lege nu

se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării controlului judiciar

al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată de autorități și din

conținutul textului contestat, Curtea Constituțională a dedus că legislatorul a

urmărit să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza

încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de altă parte, pentru a

asigura celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai repede un Consiliu

20

Superior al Magistraturii funcțional. Curtea Constituțională a reținut că aceste

scopuri legitime pot fi încadrate în obiectivele generale ale ordinii publice și

garantării autorității și imparțialității justiției, stabilite de articolul 54 alin. (2) din

Constituție (HCC nr. 5 din 14 februarie 2023, §78).

Astfel, Curtea Constituțională a dispus că, până la modificarea legii în

conformitate cu raționamentele prezentei hotărâri, completul special al Curții

Supreme de Justiție, la examinarea contestațiilor, va putea dispune reevaluarea

candidaților nepromovați dacă va constata (a) că în cadrul procedurii de evaluare

au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și (b) că există circumstanțe care

puteau duce la promovarea evaluării de către candidat (HCC nr. 5 din 14 februarie

2023, §88).

În această consecvență, completul de judecată special constată că, Curtea

Constituțională a stabilit un dublu test care urmează a fi întrunit pentru ca acțiunea

candidatului împotriva unei decizii emise de Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor să fie admisă, și anume: 1) să existe erori procedurale

grave admise de către Comisia de evaluare, și aceste erori să afecteze caracterul

echitabil al procedurii de evaluare; și 2) să existe circumstanțe care puteau conduce

la promovarea evaluării de către candidat.

Prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023, în vigoare din 21 iunie 2023, alin. (8) al

art. 14 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 a fost modificat, având următorul

conținut: La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare,

completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta

una dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea

cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat

evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a

admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al

procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat.

Completul de judecată special subliniază că, prevederile art. 14 alin. (8) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 modificat prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023

proiectează un control judecătoresc efectiv, care implică legalitatea procedurii de

evaluare și legalitatea materială a deciziei de nepromovare a evaluării.

Controlul de legalitate procedurală a deciziei se va rezuma dacă Comisia de

evaluare a admis sau nu erori procedurale grave care ar putea afecta caracterul

echitabil al procedurii de evaluare. Controlul de legalitate materială a deciziei se va

rezuma dacă există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidata Tatiana Chiriac.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție notează, că Codul

administrativ reglementează conceptul de erori grave și erori deosebit de grave. În

cazul erorilor deosebit de grave conform art. 141 alin. (1) din Codul administrativ,

actul administrativ individual este nul și pe cale de consecință nu produce efecte

juridice din momentul emiterii. Pe când în cazul erorilor grave actul administrativ

individual este ilegal și produce efecte juridice până la anularea sa în mod

21

definitiv. Astfel, ori de câte ori se invocă o problemă de legalitate procedurală, ea

trebuie analizată atât prin conceptul de eroare deosebit de gravă, cât și prin cel de

eroare gravă.

Decizia Comisiei de evaluare este neîntemeiată, iar reclamanta ar avea dreptul

la o decizie favorabilă, deoarece decizia contestată este viciată în special din punct

de vedere a proporționalității, interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și

egalității de tratament.

Prin decizia nr. 30 din 24 martie 2023 cu privire la candidatura Tatianei

Chiriac, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii,

Comisia de evaluare a decis că candidata nu întrunește criteriile de integritate,

întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a

criteriilor de integritate etică și financiară și, prin urmare, nu promovează

evaluarea.

La 03 aprilie 2023, Tatiana Chiriac, a depus cerere de contestare a deciziei

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 30 din 24

martie 2023 cu privire la candidatura Tatianei Chiriac, solicitând anularea deciziei

nominalizate și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.

Așadar, potrivit deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 30 din 24 martie 2023 candidata la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, Tatiana Chiriac, nu a promovat evaluarea în

temeiul art. 8 alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, pe motiv că nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au

constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de

integritate etică și financiară.

În speță, relevanță au prevederile art. 8 alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin.

(5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele

măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, care stipulează că se consideră că

un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă nu a încălcat regimul

juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară

dacă: averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație.

Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică: respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și

intereselor personale.

Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a

constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

cerințele prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

Completul de judecată special menționează că în decizia nr. 30 din 24 martie

2023, la compartimentul III „Evaluarea candidatului”, Comisia de evaluare a

22

constatat existența unor dubii serioase în privința Tatianei Chiriac, candidata la

funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, privind criteriile de

integritate financiară și etică, ținând cont de următoarele circumstanțe:

și eliberarea din funcție;

2011.

Astfel, analizând concluziile Comisiei de evaluare pe marginea acestor

circumstanțe raportate la criteriile de evaluare și probatoriul cauzei, completul de

judecată special menționează că Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor a ajuns la o concluzie pripită, prin urmare pretențiile

reclamantei Tatiana Chiriac împotriva pârâtei expuse în cererea de contestare sunt

întemeiate.

În speță, drepturile încălcate, invocate de reclamanta sunt: dreptul la

administrare conform art. 39 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, dreptul

la o decizie de evaluare favorabilă și drept la încrederea în justiție.

Controlul judecătoresc efectiv implică verificarea tuturor aspectelor de

legalitate procedurală și substanțială, în special, al egalității de tratament,

proporționalității, securității juridice, motivării, corectitudinii cercetării de fapt din

oficiu, imparțialității, interpretării greșite a noțiunilor juridic nedefinite și altele.

Numai în acest fel poate fi atins standardul de protecție efectivă consacrat în art. 53

din Constituția Republicii Moldova.

În aceste circumstanțe, completul de judecată special reține că, în cadrul

porcedurii emiterii actului administrativ contestat prin prezenta cerere, reclamanta

a asigurat plenar și fără rezerve executarea cerințelor de prezentare a actelor și

solicitărilor a pârâtei, în termen, lipsind careva obiecții din partea Comisiei de

evaluare la plenitudinea celor prezentate, care ar fi putut fi înlăturate de

reclamantă.

Completul de judecată special conchide că prin prezentarea explicațiilor și

clarificărilor din partea candidatei asupra chestiunilor ridicate de Comisia de

evaluare și manifestarea în continuare, în cadrul ședinței de judecată la examinarea

prezentei cereri de contestare, a unui comportament activ, de către Tatiana Chiriac

au fost înlăturate dubiile reținute de Comisia de evaluare cu privire la

conformitatea candidatei criteriilor de integritate financiară și etică.

Completul de judecată special relatează că încălcările de integritate financiară

și etică au fost apreciate de către Comisia de evaluare izolat de contextul istoric-

social, ceea ce afectează securitatea raporturilor juridice. În general sistemul juridic

admite efectul retroactiv al legii, dacă acesta favorizează situația juridică a

persoanei, însă acest efect nu poate fi proiectat pe culpa interpretării juridice.

Mai mult, depunerea cererii de a candida presupune și acordul voluntar de a fi

supus evaluării integrității, precum și convingerea fiecărui candidat că a respectat

în această perioadă criteriile de integritate reieșind anume din rațiunile de

securitate juridică și contextul social în care a viețuit și relaționat cu autoritățile

publice.

23

Astfel, completul de judecată consideră că circumstanțele reținute de Comisia

de evaluare ar înfrânge regula protecției încrederii legitime în activitatea

autorităților publice ale statului, care aveau sarcini și competențe pentru a

reacționa, dar și principiul securității juridice în întreaga sa complexitate.

Așadar, completul de judecată special statuează că atât din actele cât și din

argumentele reclamantei, prezentate în fața instanței de judecată, se constată

existența circumstanțelor care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața

Comisiei de evaluare și care ar justifica reevaluarea candidatei Tatiana Chiriac,

fiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de evaluare cu privire la

respectarea de către Tatiana Chiriac a criteriilor de integritate etică și financiară

stabilite de art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, în ceea ce privește nedepunerea declarațiilor cu

privire la venituri și proprietate la numirea și eliberarea din funcție și valoarea

subestimată a automobilului Honda CR-V, anul de fabricație 2011.

Cu referire la circumstanța ce ține de nedepunerea declarațiilor cu

privire la venituri și proprietate la numirea și eliberarea din funcție, Comisia

de evaluare a verificat dacă candidata a respectat regimul juridic de declarare a

averii și intereselor personale și a verificat sursele de venit și metodele de

dobândire a bunurilor de către candidată, membrii familiei și persoanelor

apropiate ale candidatei.

Comisia de evaluare a indicat că în speță, pentru perioada cuprinsă între 2013

și 2016, în care candidata activa la Judecătoria Călărași, există declarații anuale

depuse de candidată pentru anii 2013, 2014 și 2015, dar nici o declarație depusă la

numirea în funcție și nici o declarație depusă la încetarea activității, așa cum

prevedea legea.

Comisia de evaluare a reținut declarațiile candidatei, prin care aceasta susține

că a depus ambele declarații și a recunoscut că a primit dovada scrisă de depunere

a declarațiilor, dar nu a păstrat această confirmare sau copii ale declarațiilor pentru

că, atunci când a plecat din această funcție, nu intenționa niciodată să se întoarcă

în serviciul public, cu atât mai mult, să activeze în justiție.

Potrivit candidatei, din cauza relațiilor ostile față de ea, președintele

Judecătoriei Călărași s-ar fi putut implica în depunerea declarațiilor candidatei din

cauza litigiului inițiat anterior de candidată împotriva președintelui instanței.

Comisia de evaluare a menționat că candidata a comunicat informații

contradictorii referitor la faptul depunerii declarațiilor și nu a prezentat

confirmarea faptului că declarațiile pentru 2013, 2014 și 2015 au fost înregistrate.

Astfel, preocupările Comisiei de evaluare cu privire la nedepunerea declarațiilor

nu au fost înlăturate de către candidată.

În cadrul ședinței de judecată, reclamanta Tatiana Chiriac, a reiterat

explicațiile date în fața Comisiei de evaluare și a prezentat instanței: răspunsul

Judecătoriei Strășeni nr. 5058 din 11 aprilie 2023; copia extrasului din Registrul

declarațiilor de avere și interese personale nr. 1 al Judecătoriei Călărași, pentru

anul 2013; copia extrasului din dosarul personal al Tatianei Chiriac; copia

24

explicațiilor specialistului superior în secția evidență și documentare procesuală în

cadrul Judecătoriei Călărași din 18 martie 2016.

Prin răspunsul nr. 5058 din 11 aprilie 2023 Judecătoria Strășeni a comunicat

reclamantei că declarația pentru anul 2013 și declarația pentru anul 2016, în urma

fuzionării instanțelor de judecată nu au fost transmise de Judecătoria Călărași către

Judecătoria Strășeni.

Potrivit extrasului din Registrul declarațiilor de avere și interese personale nr.

1 al Judecătoriei Călărași, pentru anul 2013 se confirmă că la data de 07 iunie

Tatiana Chiriac a depus declarația de avere și interese personale.

Din extrasul secțiunii 8 „Declarații de venituri și proprietate și de interese

personale” din dosarul personal al funcționarului public Tatiana Chiriac, rezultă că

la data de 04 aprilie 2016 reclamanta a depus două declarații: declarația de interese

personale pe 1 filă și declarația pe venit și proprietate pe 3 file, ambele fiind

recepționate de Petru Ciumaș.

Potrivit explicației din 18 martie 2016, Petru Ciumaș deținea funcția de

specialistul superior în secția evidență și documentare procesuală în cadrul

Judecătoriei Călărași.

Completul de judecată special relevă că potrivit art. 10 alin. (2) – (3) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, Comisia de evaluare și secretariatul acesteia au acces

gratuit și în timp real la sisteme informaționale care conțin date necesare pentru

realizarea mandatului său, și anume pentru evaluarea integrității etice și a

integrității financiare a candidaților, în condițiile legislației privind schimbul de

date și interoperabilitatea, cu excepția informației care cade sub incidența

prevederilor Legii nr. 245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat.

În procesul de evaluare a integrității candidaților, Comisia de evaluare are

dreptul să solicite de la persoanele fizice și juridice de drept public sau privat,

inclusiv de la instituțiile financiare, documentele și informația necesare pentru

realizarea evaluării. Informațiile solicitate se prezintă Comisiei de evaluare

gratuit, inclusiv în format electronic, în termen de cel mult 10 zile de la data

solicitării.

Totodată, alin. (7) din norma legală precitată, stabilește în mod expres că în

scopul elucidării unor neclarități depistate, Comisia de evaluare poate solicita, la

orice etapă a procedurii de evaluare, date și informații suplimentare de la

candidații evaluați.

Iar, conform art. 2 pct. 1 lit. d) din Regulamentul de evaluare al Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr.

26 din 10 martie 2022, adoptat la ședința Comisiei de evaluare din 02 mai 2022,

una din principalele etape ale evaluării sunt întrebările și solicitările de trimitere a

documentelor candidaților în măsura în care este necesar pentru a elucida

problemele de integritate etică și financiară. Candidații urmează să răspundă în

termenul stabilit de Comisie.

25

Astfel, din normele legale nominalizate, se deduce că în cazul depistării unor

neclarități Comisia de evaluare poate solicita, la orice etapă a procedurii de

evaluare, date și informații suplimentare de la candidat, pentru a înlătura dubiile

serioase care au apărut în fața Comisiei de evaluare.

Efectuând analiza evenimentelor descrise supra, completul de judecată special

constată că candidata a respectat toate solicitările Comisiei de evaluare, prezentând

documentele și actele existente în vederea înlăturării dubiilor apărute.

Totodată, răspunsurile și poziția candidatei față de acest subiect nu au scos la

iveală o intenție de a ascunde veniturile dobândite în anul 2013 și 2016. Mai mult,

din actele existente la dosar și constatările Comisiei de evaluare rezultă cu

certitudine că în perioada nominalizată nici candidata personal, nici șotul acesteia

nu au procurat careva bunuri sau active.

Ținând cont de cele expuse supra, completul de judecată special menționează

că, Comisia de evaluare în cazul în care acorda un termen suficient reclamantei,

ținând cont de circumstanțele invocate, avea posibilitate obiectivă de a forma o

imagine exactă a situației financiare a candidatei în baza informației detaliate,

eventual prezentate de către candidata Tatiana Chiriac.

Odată ce Comisia de evaluare și-a încălcat obligația de cercetare a stării de

fapt se constată un viciu de procedură, care, pe cale de consecință, duce la

ilegalitatea actului administrativ individual defavorabil contestat.

Mai mult, reieșind din prevederile art. 6 lit. d), e) și f) din Legea nr. 26 din 10

martie 2022, întru exercitarea funcțiilor sale, Comisia de evaluare are următoarele

competențe: are acces la orice sisteme informaționale care conțin date relevante

pentru realizarea mandatului său, și anume pentru evaluarea integrității etice și a

integrității financiare a candidaților, inclusiv prin intermediul platformei de

interoperabilitate (MConnect); audiază candidatul și alte persoane ce dețin

informații relevante despre integritatea candidatului; solicită informații de la

persoanele fizice si juridice de drept public sau privat, precum și acumulează orice

informații relevante pentru realizarea mandatului său.

Deci, legiuitorul a oferit Comisiei de evaluare o gamă largă de instrumente și

pârghii pentru acumularea tuturor informațiilor necesare în privința reclamantei și

a rudelor acesteia, inclusiv și aprecierea datelor și actelor prezentate de aceasta în

cursul evaluării.

În contextul circumstanțelor de fapt și de drept descrise supra, imposibilitatea

prezentării înscrisurilor de către reclamantă a fost întemeiată atât pe circumstanțe

obiective cât și subiective: timpul insuficient acordat pentru a răspunde la rundele

de întrebări; dependența directă de acțiunile și diligența altor persoane (care se

prezumă că dețin informația și/sau înscrisurile); lipsa accesului la date cu caracter

personal ale altor persoane; timpul de răspuns a autorităților publice și a

instituțiilor financiare deținătoare de informații relevante; întrebările din audieri

vizau informație nouă, ce necesita probată și/sau concretizată; anterior audierilor

publice nu erau cunoscute anumite fapte; negațiile nu pot fi probate.

Cu referire la timpul insuficient acordat pentru a răspunde la unele întrebări și

a prezenta actele suplimentare, completul de judecată special menționează că din

dosarul administrativ reiese că în cadrul comunicării, Comisia de evaluare expedia

26

reclamantei rundele de întrebări precum și instrucțiunile de răspuns la acestea, prin

intermediul poștei electronice.

La data de 27 decembrie 2022, ora 20:08, Comisia de evaluarea expediat

reclamantei „Formularul declarației pentru 5 ani” și a acordat timp până pe 03

ianuarie 2023 (7 zile calendaristice) pentru completarea acesteia (f.d. 353, dosar

administrativ). Termenul acordat fiind respectat de Tatiana Chiriac (f.d. 354, dosar

administrativ).

La data de 27 ianuarie 2023, ora 07:32, Comisia de evaluare a expediat

Tatianei Chiriac spre completare, prima rundă de întrebări, oferind astfel

reclamantei termen până la 31 ianuarie 2023 (5 zile calendaristice) pentru a

răspunde la întrebările formulate (f.d. 355, dosar administrativ). Termenul acordat

fiind respectat de Tatiana Chiriac (f.d. 356-357, dosar administrativ).

La data de 09 februarie 2023, ora 06:37, Comisia de evaluare a expediat

reclamantei spre completare, a doua rundă de întrebări, oferind astfel reclamantei

termen până la 12 februarie 2023 (4 zile calendaristice) pentru a răspunde la

întrebările formulate (f.d. 358, dosar administrativ).

În legătură cu a doua rundă de întrebări transmise, la data de 10 februarie

2023, ora 11:38, reclamanta Tatiana Chiriac a adresat Comisiei de evaluare

întrebări apărute în legătură cu completarea acestora și a comunicat Comisiei de

evaluare faptul că de luni până duminică este angajată în serviciu la Centrul de

Drept al Femeilor și la „Caritas Moldova” fiind antrenată în activități de gestionare

a crizei refugiaților. Suplimentar a menționat că termenele acordate sunt foarte

restrânse, inclusiv 2 zile de odihnă, astfel nu dispune de posibilitatea acumulării

tuturor actelor și explicațiilor solicitate (f.d. 359, dosar administrativ).

Astfel, completul de judecată special apreciază ca fiind neclar argumentul

Comisiei de evaluare precum că, atunci când a constatat anumite neclarități,

Comisia de evaluare a oferit reclamantei posibilitatea de a le elucida, prin

prezentarea datelor și informațiilor suplimentare, oferind un termen suficient (fapt

confirmat implicit de către reclamantă prin prezentarea datelor și informațiilor

suplimentare).

Or, scrisoarea nominalizată supra confirmă cu certitudine că termenul acordat

reclamantei pentru prezentarea probelor este unul insuficient, fapt comunicat

Comisiei de evaluare.

Completul de judecată special menționează că și în cadrul răspunsurilor

acordate de către reclamantă se invocă insuficiența timpului acordat pentru

prezentarea informației, fapt care a împiedicat reclamanta să obțină în termen redus

informațiile solicitate (f.d. 359, dosar administrativ).

Prin urmare, completul de judecată special constată că Tatiana Chiriac era în

imposibilitate efectivă de a colecta toată informația necesară pentru a răspunde la

întrebările Comisiei de evaluare în termeni atât de restrânși.

Administrarea unor probe și înscrisuri suplimentare, se datorează inclusiv și

omisiunii Comisiei de evaluare de a solicita de la Judecătoria Călărași informațiile

necesare referitor la declarațiile prezentate de către reclamantă, secției responsabile

de colectarea acestora, or, legea acordă Comisiei de evaluare dreptul, dar și o

27

obligă, să solicite autorităților publice, informații care conțin date necesare pentru

realizarea mandatului său.

La caz, completul de judecată special conchide că Comisia de evaluare nu a

verificat toate circumstanțele de fapt, nu a dat o apreciere complexă a explicațiilor

reclamantei, iar lipsa cercetării din oficiu a dus la adoptarea unei soluții pripite.

Totodată, răspunsurile și poziția candidatei față de acest subiect nu au scos la

iveală o intenție de a ascunde veniturile dobândite în perioada 2013 și 2016. Mai

mult, din actele existențe la dosar cât și constatările Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la candidatura Tatianei

Chiriac rezultă cert faptul că, nici reclamanta, nici soțul acesteia, în perioada

menționată nu au obținut careva bunuri mobile/imobile.

Analizând aspectul integrității financiare a candidatei, completul de judecată

special consideră necesar de a evidenția faptul nerespectării de către Comisia de

evaluare față de candidata Tatiana Chiriac a principiului egalității de tratament.

Or, principiul general al egalității reprezintă unul dintre principiile

constituționale fundamentale înserate în Constituția Republicii Moldova și acordă

un drept subiectiv. Acest principiu interzice tratarea acelorași fapte în mod inegal

sau a lucrurilor inegale în același mod, cu excepția cazului în care o abordare

diferită ar fi justificată în mod obiectiv.

Stabilirea în ce măsură egalii sunt tratați inegal sau inegalii în același mod

duce rareori la probleme în practică.

Din decizia Comisiei de evaluare nu rezultă elemente de fapt care să indice de

ce candidata Tatiana Chiriac este apreciată ca neintegră în raport cu candidații

evaluați dacă starea de fapt este similară.

Completul de judecată special subliniază că, dacă două subiecte sunt inițial

tratate în mod egal sau inegal, se evaluează pe baza unei comparații a consecințelor

juridice (pe egalitatea faptică). Determinarea ulterioară a faptului dacă acest

tratament inegal se referă la obiecte egale sau inegale nu este posibilă în mod

semnificativ într-o astfel de absoluitate, deoarece două obiecte nu pot fi niciodată

egale în toate privințele, adică identice; în caz contrar ar exista doar un singur

obiect. Totuși, întrucât compararea a două obiecte este întotdeauna doar

compararea proprietăților lor, ceea ce este implicat aici este o colecție nejudecată a

acelor proprietăți în care obiectele luate în considerare diferă, orientate spre testul

de justificare ulterioară.

Elementele de comparabilitate se referă anume la cele, prevăzute de art. 8

alin. (2) și (4) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, care nu diferă semnificativ în

cazul reclamantei, candidată neevaluată în raport cu candidații evaluați. Comisia de

evaluare nu a realizat o evaluare prin metoda comparației, cel puțin așa rezultă din

dosarului judiciar și cel administrativ prezentat de Соmisia de evaluare.

Principiul egalității interzice tratarea în esență a acelorași lucruri în mod

inegal, dar în mod evident vede această formulare ca un sinonim al formulei

obișnuite conform căreia principiul egalității este încălcat dacă este rezonabil,

rezultat din natura că nu poate fi găsită o problemă sau un motiv plauzibil în mod

obiectiv pentru diferențierea juridică sau egalitatea de tratament.

28

În atare circumstanțe, completul de judecată special conchide că, explicațiile

prezentate de către Tatiana Chiriac permiteau Comisiei de evaluare drept urmare a

cercetării multiaspectuale și obiective de a înlătura suspiciunile privind integritatea

candidatei.

De altfel, nu poate fi ignorat nici faptul că, în contextul principiului egalității

de tratament, în cazul altui candidat-judecător care a promovat evaluarea, la

aspectul nedepunerii declarației, Comisia de evaluare a conchis că: „ Deși Comisia

constată că nedepunerea a două declarații anuale reprezintă o încălcare a regimului

juridic al declarării averii și a intereselor personale și, prin urmare, afectează

integritatea etică și financiară a candidatei, conform criteriilor prevăzute de Legea

nr. 26 din 10 martie 2022, Comisia concluzionează că, având în vedere

circumstanțele specifice în acest caz, încălcarea respectivă (nedepunerea

declarațiilor anuale pentru 2010 și 2011) nu atinge nivelul de gravitate pentru a

echivala cu necorespunderea candidatei cu criteriile de integritate etică și

financiară”.

Însă în cazul candidatei, Comisia nici nu a examinat prin prisma avantajelor

sau beneficiilor, care le-ar fi avut Tatiana Chiriac prin nedepunerea declarațiilor

nominalizate, și nu a motivat de ce în cazul candidatei încălcarea atinge nivelul de

gravitate pentru a echivala cu necorespunderea candidatei cu criteriile de

integritate etică și financiară.

Cu privire la valoarea subestimată a automobilului Honda CR-V, anul de

fabricație 2011, Comisia de evaluare a menționat că nu a fost convinsă de

argumentele candidatei, întrucât era responsabilitatea personală a candidatei să

asigure deplinătatea și corectitudinea informațiilor pe care le transmisese la

Autoritatea Națională de Integritate în declarația sa anuală pentru 2015 și Comisiei,

în declarația sa anuală pentru anul 2017.

În cadrul ședinței de judecată, reclamanta Tatiana Chiriac, a reiterat

explicațiile date în fața Comisiei de evaluare și a prezentat instanței: copia

răspunsului I.P. „Agenția Servicii Publice” nr. 03/C-1052 din 07 aprilie 2023;

copia contractului de cumpărare-vânzare din 07 aprilie 2023 și declarația soțului

reclamantei Constantin Chiriac din 29 iunie 2023.

Astfel, completul de judecată special relevă că potrivit răspunsului I.P.

„Agenția Servicii Publice” nr. 03/C-1052 din 07 aprilie 2023, conform

Indicatorului nr. 57 din 27 iulie 2016 al documentelor-tip și al termenelor de

păstrare (6 ani) pentru organele administrației publice, pentru instituțiile,

organizațiile și întreprinderile Republicii Moldova, aprobat prin Ordinul nr.

OSSA57/2016 din 27 iunie 2016 al Serviciului de Stat de Arhivă, actele ce au

servit temei la înmatriculare la data de 07 aprilie 2015 a vehiculului de model

„HONDA CRV”, pe numele Tatianei Chiriac, au fost nimicite în legătură cu

expirarea termenului de păstrare.

Prin copia contractului de cumpărare-vânzare din 07 aprilie 2023 se confirmă

prețul de vânzare a autovehiculul de 100 000 de lei.

Analizând aspectul integrității candidatei, completul de judecată special

consideră necesar de a evidenția și faptul nerespectării de către Comisia de

29

evaluare față de candidata Tatiana Chiriac a principiului egalității de tratament în

cazul valorii subestimate a automobilului Honda CR-V, anul de fabricație 2011.

Or, principiul general al egalității reprezintă unul dintre principiile

constituționale fundamentale înserate în Constituția Republicii Moldova și acordă

un drept subiectiv. Acest principiu interzice tratarea acelorași fapte în mod inegal

sau a lucrurilor inegale în același mod, cu excepția cazului în care o abordare

diferită ar fi justificată în mod obiectiv.

De altfel, nu poate fi ignorat nici faptul că, în cazul altui candidat-judecător

care a promovat evaluarea, la aspectul valorii subestimate a automobilului,

Comisia de evaluare a conchis că: „Deși Comisia își exprimă îngrijorarea cu

privire la faptul că, în declarațiile sale anuale, candidatul a indicat informații

incorecte privind valoarea automobilului, totuși nu poate ajunge la concluzia că

prezentarea acestor informații incorecte, în lipsa înregistrării vreunui profit de către

candidat și fără indicii ale intenției de a denatura valoarea automobilului, a ajuns să

reprezinte o încălcarea integrității etice sau financiare a candidatului”.

Din decizia Comisiei de evaluare însă nu rezultă elemente de fapt care să

indice de ce candidata Tatiana Chiriac este apreciată ca neintegră în raport cu

candidații evaluați dacă starea de fapt este similară.

Completul de judecată special subliniază că, principiul egalității interzice

tratarea în esență a acelorași lucruri în mod inegal, dar în mod evident vede această

formulare ca un sinonim al formulei obișnuite conform căreia principiul egalității

este încălcat dacă este rezonabil, rezultat din natura că nu poate fi găsită o

problemă sau un motiv plauzibil în mod obiectiv pentru diferențierea juridică sau

egalitatea de tratament.

Completul de judecată special notează că, realismul social cuprinde în sine și

pe cel juridic, iar impunerea pentru candidat a unor încălcări, care au fost tolerate

iar uneori chiar acceptate și administrate de către autoritățile statului, cum ar fi

acceptarea declarării unor prețuri convenite în actele juridice privind imobilele sau

mijloacele de transport, nu sunt de natură de a considera că, reclamanta este lipsită

de integritate financiară sau etică.

Completul de judecată special relevă că concluziile Comisiei de evaluare

privind existența unor dubii serioase în privința reclamantei ce țin de integritatea

etică și financiară nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată.

Or, Comisia de evaluare nu a efectuat o corelare dintre temeiul de drept și

circumstanțele de fapt atestate, referitor la integritatea etică și financiară a

candidatului.

Coroborând circumstanțele enunțate supra, completul de judecată special

conchide că, decizia emisă de Comisia de evaluare contrar prevederilor art. 21 din

Codul administrativ nu întrunește cerințele de legalitate procedurală și substanțială,

iar circumstanțele constatate denotă dreptul candidatului la o decizie de evaluare

favorabilă din acest punct de vedere.

Completul de judecată special subliniază că, noțiunile „grav”, „reprobabile” și

„inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022

constituie după natura lor juridică noțiuni juridice nedefinite (normă juridică vagă),

care nu oferă discreție Comisiei de evaluare, dar obligă la o interpretare complexă

30

și riguroasă a normei în lumina unor fapte de încălcare gravă a regulilor de etică și

conduită profesională, pe când, la caz, Comisia a reținut succint că în acțiunile

candidatei este o încălcare gravă a regulilor de etică și conduită profesională.

În același sens, completul de judecată special subliniază că, în virtutea

funcției sale constituționale de înfăptuire a justiției instanța de judecată are

competența finală de a interpreta într-un caz concret o noțiune juridică vagă.

Completul de judecată special constată că, Comisia de evaluare nu a efectuat

o analiză și motivare a scopului legitim a deciziei emise. Din preambulul nr. 26 din

10 martie 2022 rezultă că scopul acesteia constă în sporirea integrității viitorilor

membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și organelor specializate a acestora

și în vederea sporirii încrederii în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor, dar și în general, în sistemul justiției.

Din decizia contestată și actele prezentate de pârâtă nu rezultă care din aceste

scopuri sunt urmărite prin soluția de nepromovare a evaluării. Oricare din aceste

scopuri ar fi legitime, însă nici unul din ele nu este analizat.

Trebuie remarcat, însă, că Comisia este în mod fundamental liberă să-și

aleagă scopurile sau scopul legitim, însă acest fapt trebuie să rezulte din conținutul

deciziei și confirmat de actele dosarului administrativ.

Potrivit art. 29 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, o măsură este

proporțională dacă este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul

împuternicirii atribuite prin lege. Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului

de a fi aleasă în organele enumerate în Legea nr. 26 din 10 martie 2022 chiar

pentru presupuse încălcări nesemnificative reținute de către Comisie nu este la caz

o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în vedere

problema stringentă în buna funcționare a organelor de autoadministrare

judecătorească la momentul emiterii deciziei, neevaluarea candidatei, nu doar că

nu se încadrează în motivele de neevaluare, dar constituie o încălcare a drepturilor

reclamantei.

Totodată, conform art. 29 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este necesară pentru

atingerea scopului. Conform acestui element al proporționalității înseamnă că

măsura oficială trebuie să fie cel mai blând mijloc de atingere a scopului de

reglementare. Comisia de evaluare nu a efectuat această analiză la caz. Astfel,

Comisia de evaluare nu a analizat alternativele de reglementare a cazului

individual care să îndeplinească scopul de reglementare în același mod.

Dezavantajele pe care le presupun alte opțiuni de reglementare trebuie luate în

considerare și stau în calea caracterizării lor ca mijloc mai blând. Participarea

candidatului la alegeri pentru funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii cu constatările unor probleme minore plasate în spațiul public și care

fac parte din realitățile sociale ale Republicii Moldova, reieșind și din modificarea

constantă a legislației naționale, ar fi fost o măsură mai blândă pentru atingerea

scopurilor dorite.

Conform art. 29 alin. (2) lit. c) – (3) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este rezonabilă. Măsura

întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin

31

ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit. Această cerință implică o

punere în balanță a valorilor protejate juridic. Cu cât dreptul este mai vătămat cu

atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma ingerinței să fie superior. Este de

notat că, excluderea dreptului de a fi candidat la funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii antrenează după sine nu doar o ingerință, dar o anulare

improprie a dreptului de fi ales în această funcție. Astfel de soluție nu poate fi

acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu demnitatea omului. Scopul

încrederii în justiție poate fi realizat prin mijloace complexe, dar în niciun caz prin

reducerea la zero a ideii de alegeri libere, transparente și în condiții de concurență

în funcțiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și organelor

acestuia. Completul de judecată special notează că, scopul Legii nr. 26 din 10

martie 2022 este printre altele de a spori încrederea în justiție.

În sinteză la acest aspect de legalitate, completul de judecată special constată

că, decizia Comisiei de evaluare este contrară și principiului proporționalității.

În continuare, completul de judecată special reiterează că așa-numitele

încălcări de integritate financiară și etică au fost apreciate de către Comisie strict

subiectiv de contextul istoric-social, ceea ce afectează securitatea raporturilor

juridice. În general, sistemul juridic admite efectul retroactiv al legii, dacă aceasta

favorizează situația juridică a persoanei, însă acest efect nu poate fi proiectat pe

calea interpretării juridice.

Completul de judecată special menționează că circumstanțele reținute de

Comisia de evaluare nu se încadrează din perspectiva proporționalității în motivele

de nepromovarea a evaluării candidatei Tatiana Chiriac. Or, aceasta nu a efectuat o

analiză și motivare a scopului legitim.

Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului candidatei Tatiana Chiriac de

a participa și de a fi ales în calitate de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii pentru faptele minore reținute de către Comisia de evaluare nu este la

caz o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în legea, însă

neconcretizată în decizia contestată. Având în vedere problema de buna

funcționare a organelor de autoadministrare judecătorească la momentul emiterii

deciziei și nepromovarea candidatei pentru faptele minore, nu doar că nu se

încadrează în motivele de nepromovare, dar constituie o încălcare a drepturilor

enunțate.

Completul de judecată special reiterează că măsura întreprinsă de autoritatea

publică pârâtă este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este

disproporțională în raport cu scopul urmărit. Acesta cerință a legiuitorului implică

o punere în balanță a valorilor protejate juridic, o pondere a intereselor în joc. Cu

cât dreptul este mai vătămat, cu atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma

integrității să fie superior.

Prin urmare, excluderea dreptului reclamantei de a fi candidat la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii, antrenează după sine nu doar

ingerința dar o anulare improprie a dreptului de a fi ales în această funcție. Astfel

de soluție nu poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu

demnitatea omului.

32

Completul de judecată special apreciază ca întemeiat argumentul

reclamantului precum că timpul acordat de către Comisie pentru prezentarea

informațiilor a fost unul insuficient și restrâns, astfel nefiind posibil acumularea

probelor în vederea desființării integrale a eventualelor „dubii serioase”.

Totodată, completul de judecată special notează că, Comisia de evaluare avea

obligația să prezinte în conformitate cu prevederile art. 221 și 82 din Codul

administrativ pe deplin dosarul administrativ a candidatei Tatiana Chiriac în

instanța de judecată, astfel, încât și instanța de judecată să-și poată îndeplini

sarcina constituțională de control judecătoresc efectiv asupra chestiunilor de fapt și

de drept.

Respectiv, Comisia de evaluarea nu și-a exercitat în totalitate competența de a

cerceta starea de fapt din oficiu, aceasta fiind prevăzută în mod expres și de art. 6

lit. f) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 care prevede că întru exercitarea

competențelor sale, Comisia de evaluare solicită informații de la persoanele fizice

și juridice de drept public sau privat, precum și acumulează orice informații

relevante pentru realizarea mandatului său.

Deci, legiuitorul a oferit Comisiei de evaluare o gamă largă de instrumente și

pârghii pentru acumularea tuturor informațiilor necesare. Prin urmare,

neexecutarea obligației de cercetare din oficiu a dus la adoptarea unei soluții

eronate de către Comisie și respectiv, încălcarea dreptului la apărare a candidatului.

Completul de judecată special reține că, circumstanțele constatate denotă o

încălcare a garanțiilor procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o

examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată și imparțială, dreptul la

audiere efectivă, dreptul de a fi implicat efectiv în procedura de evaluare, dreptul la

colaborare efectivă în clarificarea stării de fapt și dreptul la o decizie fără erori

discreționare în partea aprecierii probelor.

Completul de judecată special constată că, doar aceste încălcări izolate a

garanțiilor în procedura administrativă constituie erori grave de procedură, care au

afectat caracterul echitabil al procedurii administrative de evaluare, și ca

consecință existența unor circumstanțe de natură procesuală, care ar fi dus la

promovarea evaluării de către candidat.

Completul de judecată special remarcă faptul că, statul a învestit Comisia de

evaluare cu prerogativa de a se ghida de anumite standarde pentru a selecta cei mai

integri candidați la funcția de membri inter alia în Consiliul Superior al

Magistraturii, care la rândul lor ar putea asigura corectitudinea funcționării

sistemului judiciar per ansamblu, inclusiv prin aplicarea unor politici coerente și

conforme cu standardele general acceptate.

Reclamanta a demonstrat completului de judecată special din cadrul Curții

Supreme de Justiție caracterul plauzibil al elementelor invocate în contestația sa,

inclusiv cu privire la corectitudinea, precum și la respectarea normelor de etică și

deontologie.

Totodată, completul de judecată special notează că, Comisia de la Veneția a

recomandat că, decizia finală în privința evaluării să fie luată de către instanța de

judecată competentă. În pofida acestui fapt, completul special de judecată

subliniază că, din rațiuni de protecție efectivă a drepturilor este în drept și obligat

33

să desfășoare un control judecătoresc de legalitate deplin asupra chestiunilor de

fapt și de drept.

Chiar dacă, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de

Justiție este limitat în adoptarea unei decizii finale, totuși argumentele,

concluziile și constatările sale sunt obligatorii și executorii pentru Comisia de

evaluare. Această concluzie se desprinde direct din prevederile art. 120 din

Constituția Republicii Moldova, care reglementează caracterul obligatoriu al

sentințelor și al altor hotărâri judecătorești definitive.

Completul special de judecată își întemeiază argumentul său pornind și de la

jurisprudența Curții Constituționale, care a reliefat că, chiar dacă completul

special al Curții Supreme de Justiție nu poate obliga Comisia de evaluare să

promoveze candidatul evaluat, argumentele și concluziile făcute de această

instanță în cazul soluționării contestațiilor rămân obligatorii pentru Comisie

(DCC nr. 42 din 06 aprilie 2023 §143).

Completul de judecată special notează, că tot din rațiuni de control

judecătoresc efectiv, dar și din motive de calitate a legii, Comisia nu este

obligată, după dispunerea reluării procedurii de evaluare, să cerceteze alte

circumstanțe decât cele care au stat la baza admiterii acțiunii reclamantei.

Astfel, evaluarea după reluarea procedurii nu ar trebui să se transforme într-

un argument și activitate circulară vicioasă, fapt care este contrar standardului de

protecție efectivă a drepturilor, certitudinea juridică și efectul obligatoriu al

hotărârilor judecătorești definitive.

Completul de judecată special menționează că circumstanțele reținute de

Comisia de evaluare nu se încadrează din perspectiva proporționalității în

motivele de nepromovare a evaluării candidatei Tatiana Chiriac.

Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului candidatei Tatiana Chiriac

de a participa și de a fi aleasă în calitate de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii pentru faptele minore reținute de către Comisia de evaluare nu este

la caz o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în

vedere problema de buna funcționare a organelor de autoadministrare

judecătorească la momentul emiterii deciziei și nepromovarea candidatei pentru

faptele minore, nu doar că nu se încadrează în motivele de nepromovare, dar

constituie o încălcare a drepturilor enunțate.

Completul de judecată special reiterează că măsură întreprinsă de autoritatea

publică pârâtă este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este

disproporțională în raport cu scopul urmărit. Acesta cerință a legiuitorului implică

o punere în balanță a valorilor protejate juridic, o pondere a intereselor în joc. Cu

cât dreptul este mai vătămat, cu atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma

integrității să fie superior.

Prin urmare, excluderea dreptului de a fi candidat la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii, antrenează după sine nu doar ingerința dar o

anulare improprie a dreptului de a fi ales în această funcție.

Din considerentele menționate, completul de judecată special relevă că, în

prezenta cauză se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

34

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 30 din 24 martie

2023 cu privire la candidatura Tatianei Chiriac.

Completul de judecată special reține că ilegalitatea deciziei contestate duce

la anularea deciziei și dispunerea reevaluării candidatei. Or, dispunerea

reevaluării este rezultatul final și implicit care include pierderea valabilității

deciziei conform art. 139 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (a se vedea DCC

nr.42 din 06 aprilie 2023 § 143; cauza Ramos Nunes de Carvalho e Sá vs

Portugalia [MC], 06 noiembrie 2018, § 184 și jurisprudența citată acolo).

În conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) lit. b) și 195 din Codul

administrativ, art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 14 alin. (6), alin.

(8) lit. b), alin. (9) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 30 din 24 martie 2023, completul de judecată special, instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor

d e c i d e:

Se admite acțiunea în contencios administrativ depusă de Tatiana Chiriac

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind

anularea deciziei nr. 30 din 24 martie 2023 cu privire la candidatura Tatianei

Chiriac și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatei.

Se anulează decizia Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 30 din 24 martie 2023 cu privire la candidatura Tatianei Chiriac.

Se dispune reevaluarea candidatei Tatiana Chiriac de către Comisia

independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ion Guzun

Mariana Pitic

35