03-4/24 — contestarea actului administrativ

03-4/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 03-4/24

2-24012039-01-3-30012024

DECIZIE

19 februarie 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Aliona Donos

Oxana Parfeni

Grefier Stanislav Ungureanu

Cu participarea:

Reclamantei Tatiana Chiriac

Reprezentantului pârâtei, avocatului Valeriu Cernei

examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului

administrativ, cererea de contestare depusă de Tatiana Chiriac împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, privind anularea

deciziei nr. 6 din 29 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Tatianei

Chiriac, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și

dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie,

constată:

Argumentele participanților la proces:

La 28 ianuarie 2024, Tatiana Chiriac a depus, prin intermediul oficiului poștal,

cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, solicitând anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 6 din 29 decembrie 2023 cu privire la evaluarea

reluată a Tatianei Chiriac, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către

Comisie.

1

În motivarea acțiunii, Tatiana Chiriac a invocat că, la 16 iunie 1997, a fost

numită în funcția de judecător la Judecătoria Călărași, unde a activat până la

demisia din această funcție, din data de 08 aprilie 2008.

Ulterior, în perioada 29 mai 2008 – 04 iunie 2013, a activat ca avocat. La 05

iunie 2013 a început activitatea în funcția de șef al Secției evidență și documentare

procesuală a Judecătoriei Călărași, iar la 01 octombrie 2014, a fost numită în

funcția de șef al Secretariatului Judecătoriei Călărași, unde a activat până la 10 mai

2016.

Reclamanta a notat că, la 01 martie 2023, a participat la audieri în ședință

publică a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Prin decizia nr. 30 din 24 martie 2023, cu privire la candidatura Tatianei

Chiriac, Comisia de evaluare a decis că ea nu întrunește criteriile de integritate,

întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de

integritate etică și financiară și, prin urmare, nu a promovat evaluarea.

Prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis acțiunea

sa în contencios administrativ intentată împotriva Comisiei de evaluare, fiind

anulată decizia nr. 30 din 24 martie 2023 și dispusă reevaluarea sa.

Astfel, la 08 septembrie 2023, Comisia de evaluare a inițiat reluarea

procedurii de evaluare a candidatei Tatiana Chiriac.

Reclamanta a menționat că, la 07 noiembrie 2023, i-a fost înaintată o

notificare cu privire la „faptele și dubiile serioase”, care de fapt erau aceleași, de

parcă nici nu ar fi existat o hotărâre de judecată irevocabilă în acest sens. Însă, după

ce a luat cunoștință de materialele dosarului, a trimis Comisiei de evaluare

răspunsul la notificare și a prezentat mai multe acte confirmative, iar ulterior a

participat și la audierile publice.

Ca urmare a evaluării reluate, Comisia a adoptat la 29 decembrie 2023 decizia

nr. 6, prin care a decis că candidata Tatiana Chiriac nu întrunește criteriile de

integritate financiară și etică, în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) și c), alin. (5) lit. b) și

c) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, întrucât s-au constatat dubii serioase

cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică și

financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

Reclamanta a relevat că, temei de nepromovare a evaluării a servit un fapt, și

anume valoarea subestimată a automobilului Honda CR-V, a./f. 2011 și utilizarea,

la vânzarea acestuia, a unor acte care nu au fost întocmite în condițiile legii și care

au implicat un abuz de serviciu.

În opinia reclamantei, decizia Comisiei de evaluare nr. 6 din 29 decembrie

2023 este ilegală, neîntemeiată, nemotivată și tendențioasă, fiind bazată doar pe

presupuneri, dar și nu probe concludente sau convingătoare.

În privința neconformității reținute de către Comisia de evaluare, reclamanta

a remarcat că, la 07 aprilie 2015, soțul său a achiziționat automobilul Honda CR-

V, anul de fabricație 2011 și l-a înregistrat pe numele Tatianei Chiriac.

Reclamanta a menționat că, în declarația sa anuală pentru anul 2015, a declarat

că prețul de achiziție al automobilului a fost de 100 000 MDL, după cum a fost

informată de soț. Însă, Comisia de evaluare a susținut că, potrivit informațiilor de

la Serviciul Vamal, autoturismul a fost importat în Republica Moldova la sfârșitul

2

anului 2014 cu valoarea în vamă de 180 000 MDL și taxe vamale în sumă de 31 000

MDL, astfel, costul total de import al automobilului fiind de 211 000 MDL.

La 14 septembrie 2017, doi ani mai târziu, soțul a vândut automobilul, iar

potrivit declarației de avere și interese personale depusă de Tatiana Chiriac pentru

anul 2017, automobilul a fost vândut la același preț de 100 000 MDL. Deși, copia

furnizată a contractului de vânzare-cumpărare prevede că, prețul de vânzare al

automobilului a fost de 50 000 MDL.

În cadrul audierilor în ședință publică, reclamanta a confirmat că nu poate

furniza o copie a contractului de vânzare-cumpărare a automobilului în anul 2015,

deoarece nu a păstrat-o, iar Agenția Servicii Publice nu ține evidența unor astfel de

contracte mai mult de șase ani. Însă, după ce a găsit vânzătorul automobilului și a

lua legătura cu acesta, reclamanta a prezentat Comisiei de evaluare copia acestui

contract, deoarece vânzătorul a păstrat o copie a contractului.

Reclamanta a indicat că, în pofida faptului examinării unor probe prezentate

suplimentar în cadrul evaluării reluate, și anume contractul de vânzare-cumpărare

din 07 aprilie 2015, explicațiile vânzătorului automobilului, declarația soțului etc.,

Comisia de evaluare oricum a ajuns la concluzia că are dubii serioase privind

integritatea etică și financiară cu referire la prețul contractual eronat indicat în

contractul de vânzare cumpărare din 07 aprilie 2015 și incapacitatea candidatei de

a demonstra faptul că a redus considerabil costul automobilului după ce a fost

importat la sfârșitul anului 2014. La fel, preocupările Comisiei au fost generate și

de prețul de vânzare indicat în contractul de vânzare-cumpărare din 14 septembrie

2017, care prevedea un preț de două ori mai mic decât cel menționat de candidată

în declarația prezentată Comisiei, precum și incapacitatea candidatei de a explica

prețul de vânzare. Probele colectate de Comisie au mai dezvăluit faptul că soțul

candidatei s-a implicat în activități ilegale și abuz de serviciu în legătură cu

contractele de vânzare-cumpărare și înregistrarea automobilului, facilitate de

funcția managerială și autoritatea soțului său în cadrul instituției. După procurarea

automobilului, când candidata a aflat de activitatea soțului său, ea nu a întreprins

nicio acțiune pentru a preveni repetarea aceluiași comportament din partea lui.

Acest aspect exacerbează și mai mult preocupările serioase privind integritatea

etică a candidatei.

În opinia reclamantei, dubiile serioase reținute de către Comisia de evaluare

în privința neconformității sale cu criteriul de integritate financiară și criteriul de

integritate etică sunt neîntemeiate. Or, ea nu a fost implicată în cumpărarea și

vânzarea de automobile, pentru aceasta fiind responsabil în totalitate soțul său, care

a lucrat în cadrul Secției evidență și înmatriculare a transportului Călărași.

Informațiile furnizate în declarațiile sale pentru anii 2015 și 2017 sunt cele pe care

i le-a oferit soțul. La fel, Comisia de evaluare a fost informată că, la momentul

procurării, automobilul era în stare avariată și necesita reparații extinse, iar acest

fapt explică prețul de cumpărare al automobilului în anul 2015, cât și prețul de

vânzare al automobilului în anul 2017.

Mai mult ca atât, declarațiile date au fost confirmate pe deplin de către

vânzătorul automobilului, care a notat că prețul tranzacției indicat în contract este

corect, iar decizia de a stabili prețul unui bun privat îi aparține doar proprietarului.

La fel, acesta a confirmat că el a folosit personal o perioadă acest automobil, iar la

3

momentul vânzării avea defecțiuni serioase și, din acest considerent, pentru el era

mai convenabil să îl vândă repede și să-și aducă alt automobil de peste hotare.

Având în vedere că a găsit cumpărător foarte repede, nu a fost nevoie de anunțuri

publice.

Însă, Comisia de evaluare nu a dat apreciere acestor circumstanțe. Totodată,

Comisia nu a luat în considerare faptul că vânzătorul nu putea avea contract de

vânzare-cumpărare a acestui automobil de peste hotare (sau alt document

confirmativ), pentru a-1 furniza în prezent, întrucât aceste contracte, facturi, bonuri

de plată în original (baza înregistrării automobilului în Republica Moldova) se

ridicau de către organul de înmatriculare a transportului, iar după șase ani au fost

nimicite, în legătură cu expirarea termenului de păstrare.

În privința prețului de vânzare indicat în contractul de vânzare-cumpărare din

14 septembrie 2017, reclamanta a menționat că, a explicat Comisiei de evaluare,

atât în cadrul evaluării inițiale, cât și celei reluate, dar și Curții Supreme de Justiție

în cadrul primului proces, că ea nu a participat la tranzacție și a declarat ceea ce i-

a spus soțul, adică suma 100 000 MDL, respectiv nu a diminuat sau ascuns prețul,

ci l-a indicat pe cel real, mai mare și nu a cauzat nici un prejudiciu statului prin

neachitare de impozite etc.

În opinia reclamantei, Comisia de evaluare a lăsat fără apreciere explicațiile

soțului său, precum că chiar dacă mașina a fost reparată serios (cutia de viteză fiind

destul de scumpă), într-un an prețul unui automobil scade cu cel puțin 1 000-1 200

EUR, din acest considerent automobilul și fost vândută tot la prețul de 100 000

MDL.

Alt factor care a influențat prețul automobilului este faptul că avea nevoie

urgent de bani, fiindcă, din cauza unor probleme grave de sănătate, a fost nevoită

să plece de urgență în Italia pentru efectuarea unor investigații și intervenții

medicale private (în luna noiembrie 2017 – investigațiile medicale, în luna mai

2018 prima intervenție chirurgicală, iar până în luna mai 2019 încă 2 intervenții

chirurgicale).

Însă, toate aceste probe, deși sunt prezente în dosarul candidatei, au fost

ignorate de către Comisia de evaluare și nu li s-a dat nicio apreciere.

Reclamanta a considerat că, faptul ignorării de către Comisia de evaluare a

acestor circumstanțe și probe demonstrează că membrii Comisiei nu sunt

independenți și au dat dovadă de lipsă totală de empatie și umanitate.

Reclamanta a confirmat că, într-adevăr nu a eliberat soțului o procură și nici

verbal nu l-a împuternicit să o reprezinte în aceste două tranzacții. Soțul său, din

inițiativă proprie și folosindu-se de funcția și autoritatea sa, a încheiat aceste

tranzacții în numele ei. Ea a avut încrederea deplină că, în general, soțul nu-i poate

face nimic rău. Chiar dacă a aflat mai târziu că automobilul este procurat pe numele

său, reclamanta nu a pus la îndoială prețul lui, știind ce posibilități financiare aveau.

Cu atât mai mult că ea nu avea cum să participe la vânzarea automobilului,

deoarece în acea perioadă călătorea în străinătate în scop medical, pentru a-și salva

viața. Ea nici nu știe ziua când a avut loc tranzacția de înstrăinare a automobilului,

deoarece se simțea destul de rău fizic și psihologic, iar soțul, în măsura posibilității,

a făcut totul să o ajute, după cum a considerat de cuviință.

4

În acest sens, reclamanta a relevat că, legislația națională nu prevede

răspunderea penală sau administrativă colectivă, respectiv nu îi pot fi atribuite

acțiunile de abuz de serviciu, întrucât nu le-a comis.

În concluzie, reclamanta a considerat că, decizia Comisiei de evaluare nr. 6

din 29 decembrie 2023, referitor la candidatura Tatianei Chiriac, este superficială,

total nefondată și în contradicție cu Opinia Comisiei de la Veneția adoptată la cea

de-a 129-a sesiune plenară (10-11 decembrie 2021), întrucât toate constatările și

concluziile Comisiei reținute în decizie nu își găsesc confirmarea în probele

administrate și, în realitate, nu îi afectează sub nicio formă integritatea etică sau

financiară. Mai mult, dacă circumstanțele erau examinate obiectiv și imparțial,

îndeosebi decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, acestea puteau

conduce la promovarea evaluării sale.

Astfel, prin prisma art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022, modificată prin

Legea nr. 147/2023, reclamanta a solicitat efectuarea unui control judecătoresc

efectiv, care implică legalitatea procedurii de evaluare și legalitatea materială a

deciziei de nepromovare a evaluării.

La 05 februarie 2024, Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, reprezentată de președintele Herman Von Hebel, a depus referință

prin care a solicitat respingerea cererii de contestare înaintate de către Tatiana

Chiriac.

În motivarea referinței, pârâta a invocat că, reclamanta a fost evaluată inițial

de către Comisie începând cu 21 iunie 2022, iar prin decizia nr. 30 din 24 martie

2023 a decis că candidata Tatiana Chiriac nu întrunește criteriile de integritate,

întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de

integritate etică și financiară și, prin urmare, nu a promovat evaluarea.

Prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis acțiunea

sa în contencios administrativ intentată împotriva Comisiei de evaluare, fiind

anulată decizia nr. 30 din 24 martie 2023 și dispusă reevaluarea sa.

Iar, după anularea deciziei Comisiei de evaluare nr. 30 din 24 martie 2023,

prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție și dispunerii reevaluării

Tatianei Chiriac, Comisia de evaluare a executat obligațiile sale legale rezultate

din prevederile Legii nr. 26/2022 și decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme

de Justiție, inițiind reluarea procedurii de evaluare a reclamantei.

Astfel, în urma reevaluării, în cadrul căreia au fost respectate prevederile

art. 10-12 din Legea nr. 26/2022 și art. 19 din Regulamentul Comisiei, a fost emisă

decizia nr. 6 din 29 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Tatianei

Chiriac, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

Pârâta a indicat că și-a executat cu diligență și bună-credință toate obligațiile

prevăzute de Legea nr. 26/2022, iar când a constatat anumite neclarități, a oferit

reclamantei posibilitatea de a le elucida, prin prezentarea datelor și informațiilor

suplimentare, stabilindu-i un termen suficient.

La fel, pârâta a notat că, în spiritul Legii nr. 26/2022, sarcina probațiunii trece

asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de evaluare. În faza inițială este

în obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de competențele

sale legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea obligațiilor legale (art. 7

5

din Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor neclarități și în scopul

elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta date și

informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022). Prezentarea

datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului

(art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept (prin refuz,

fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau neconcludente) riscă

să inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește

criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022). Respectiv, este în

interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu

numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile candidatului.

Comisia de evaluare a notat că, rațiunea trecerii sarcinii probațiunii către

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de

vetting și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina

probei de la stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei

funcții (Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu

privire la dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; pag. 68).

Procesul de redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți,

iar sarcina probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte

pentru exercitarea funcției în cauză (ibidem, pag. 95).

A explicat că procesul de evaluare a integrității și decizia Comisiei de evaluare

nr. 6 din 29 decembrie 2023 nu afectează statutul profesional al candidatului, or,

Comisia nu substituie și nu preia funcțiile unui organ public din Republica

Moldova. Iar, decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic

pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs, respectiv niciun alt efect

juridic nu are suport legal.

De asemenea, pârâta a menționat că a respectat cu strictețe obiectul

mandatului său, fiind explicită în dispozitivul deciziei că „… candidatul nu

întrunește criteriile de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel,

nu promovează evaluarea”. Decizia este, deci, în strictă conformitate cu

prevederile art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022

Respectiv, niciun alt efect juridic nu are suport legal și faptic. În speță, nimic

nu împiedică reclamanta să continue cariera profesională.

Faptul că Legea nr. 26/2022 nu lezează statutul profesional al reclamantei

rezultă direct și din Nota-informativă la proiectul acestei legi.

Totodată, potrivit pct. 39 din Opinia comună a Comisiei de la Veneția și a

Direcției generale a drepturilor omului și stat de drept a Consiliului Europei

(Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Moldova), proiectul de lege revizuit

arată clar că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra carierei

candidatului ca judecător sau procuror. Acest lucru derivă din principiul

inamovibilității judecătorilor și din competența exclusivă înrădăcinată

constituțional a Consiliilor Supreme de a impune sancțiuni sau de a demite un

judecător sau procuror.

Pârâta a specificat că, în urma evaluării integrității etice și financiare a

candidatei, în baza datelor și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia

6

constată dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatei cu

criteriile legale de integritate. Prin urmare, soluția oferită de Comisie, prin decizia

de constatare a promovării sau nepromovării evaluării, reprezintă o apreciere, după

intima sa convingere, a faptului dacă există sau nu dubii serioase privind

conformitatea reclamantului cu criteriile de integritate financiară și etică. Cu alte

cuvinte, Comisia nu constată existența sau lipsa conformității reclamantei cu

criteriile de integritate, ci doar existența sau lipsa dubiilor serioase privind

conformitatea. Or, anumite circumstanțe faptice ar putea fi suficiente pentru a

constata că există dubii serioase privind conformitatea, dar în același timp, ar putea

fi insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate. Așadar, decizia reprezintă o

constatare a existenței unor dubii serioase cu privire la conformitatea reclamantei

cu criteriile de integritate etică și financiară. Decizia nu reprezintă însă, și nu

pretinde să reprezinte, o constatare a lipsei de conformitate cu aceste criterii.

Comisia de evaluare a enunțat că, prin hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023,

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „dacă constată

existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidat”. Prin această decizie, Curtea Constituțională a stabilit că „până la

modificarea legii de către Parlament, completul special al Curții Supreme de

Justiție, la examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei de

evaluare, va putea dispune reevaluarea candidaților nepromovați dacă va constata

(a) că în cadrul procedurii de evaluare au fost admise erori procedurale grave de

către Comisia de evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de

evaluare, și (b) că există circumstanțe care puteau conduce la promovarea evaluării

de către candidat.”

Pârâta a considerat că, reclamanta urmează să argumenteze încadrarea

alegațiilor din acțiunea sa în criteriile statuate de către Legea nr. 26/2022 și Curtea

Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii sale.

Sub alt aspect, pârâta a notat că, concluzia Comisiei, exprimată prin decizie,

privind existența unor dubii serioase cu privire la conformitatea reclamantei cu

criteriile de integritate etică și financiară ține de oportunitatea deciziei, iar instanța

de judecată este ținută să exercite controlul de legalitate al deciziei și nu este în

drept să execute controlul de oportunitate.

În opinia pârâtei, procedura reluată de evaluare a avut loc cu respectarea

garanțiilor prevăzute de art. 6 § 1 CEDO în materia executării hotărârilor

judecătorești. Or, Comisia nu a fost obligată și nici nu putea fi obligată de către

Curtea Supremă de Justiție să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă

reclamantei, dreptul reclamantei la executarea unei decizii judiciare definitive și

cu caracter obligatoriu, după cum acesta este garantat de către art. 6 § l CEDO, a

fost plenar respectat de către Comisie. Astfel, odată ce Comisia a executat în mod

integral decizia Curții Supreme de Justiție, într-un termen rezonabil, rezultă cu

certitudine că reclamanta nu poate pretinde neexecutarea de către Comisie a

deciziei Curții Supreme de Justiție.

Astfel, procedura reluată de evaluare s-a desfășurat cu respectarea principiului

res judicata, or, după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție, Comisia în

continuare are un drept neafectat de: (i) a colecta materiale noi în scopul

7

reevaluării; și (ii) a (re)examina și aprecia materialele acumulate în cadrul evaluării

inițiale și reluate.

Având în vedere că, Comisia nu a fost obligată de către Curtea Supremă de

Justiție să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă reclamantei, în general, ține

de esența procedurii reluate a evaluării ca să existe un drept al Comisiei de a

reexamina circumstanțele care au stat la baza deciziei Curții Supreme de Justiție.

Acest element inerent procedurii de reevaluare exclude ab initio caracterul absolut

al „autorității de lucru judecat” al faptelor analizate în deciziei Curtea Supremă de

Justiție, ceea ce permite și solicită Comisiei să aibă o marjă de apreciere la etapa

reevaluării problemelor de integritate a candidaților. Această marjă de apreciere

admite inclusiv posibilitatea ca Comisia să ajungă la anumite concluzii care, la

prima vedere și fără a intra în esență, pot fi considerate ca fiind contrare

concluziilor instanței de judecată, ceea ce, însă, nicidecum nu înseamnă că,

Comisia ar repune în discuție decizii judecătorești definitive.

În privința principiului res judicata, jurisprudența CtEDO a stabilit că

„… Curtea se referă în primul rând la principiul securității juridice, care este

implicit în toate articolele Convenției…”. „În dreptul Convenției, principiul

securității juridice se manifestă în diferite forme și contexte, cum ar fi necesitatea

ca legea să fie clar definită și previzibilă în aplicarea sa [...], sau impunând ca, în

cazul în care instanțele au hotărât definitiv o problemă, hotărârea lor să nu fie pusă

în discuție (a se vedea, de exemplu, Brumărescu împotriva României [GCJ,

nr. 28342/95, § 61, CEDO 1999-VII). Acest ultim aspect al securității juridice

presupune, în general, respectarea principiului autorității de lucru judecat, care,

prin protejarea definitivă a hotărârilor judecătorești și a drepturilor părților la

procedurile interne – inclusiv a oricăror persoane implicate în calitate de victime –

servește la asigurarea stabilității sistemului judiciar și contribuie la încrederea

publicului în instanțe. Potrivit jurisprudenței constante a Curții, deși exigențele

principiului securității juridice și autoritatea de lucru judecat nu sunt absolute (a se

vedea, de exemplu, în sfera dreptului penal, Moreira Ferreira contra Portugalia (nr.

2) [GC], nr. 19867/12, § 62, 11 iulie 2017), o derogare de la acest principiu este

justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare, cum ar fi corectarea defectelor fundamentale sau a erorilor din

justiție (a se vedea, de exemplu, Ryabykh împotriva Rusiei, nr. 52854/99, §52,

CEDO 2003-IX și OOO Link Oii SPB împotriva Rusiei (dec.), nr. 42600/05, 25

iunie 2009).

La caz însă, constatările de mai sus în partea ce ține de limitarea dreptului

părților de a repune în discuție anumite chestiuni soluționate definitiv prin hotărâri

judecătorești nu sunt oportune în contextul procedurii reluate de evaluare odată ce:

1) pe de o parte, însăși prin decizia Curții Supreme de Justiție, Comisiei i-a

fost recunoscut dreptul de a reevalua (relua evaluarea) reclamanta, prin prisma

probelor colectate în procedura de evaluare inițială și cea reluată; iar

2) pe de altă parte, în general, principiul res judicata nu are un caracter absolut

și permite derogări, în context, în partea motivată a deciziei, Comisia a clarificat

într-un mod explicit și convingător circumstanțele care au permis acesteia, în

anumite cazuri, să ajungă la alte concluzii decât cele expuse în decizia Curții

Supreme de Justiție.

8

În privința dubiului privind valoarea subestimată a automobilului Honda CR-

V, a./f 2011 și utilizarea, la vânzarea acestuia, a unor acte care nu au fost întocmite

în condițiile legii și care au implicat un abuz de serviciu, pârâta a menționat că,

concluziile trase de Curtea Supremă de Justiție în decizia din 01 august 2023 sunt

bazate pe informații incomplete cu privire la circumstanțele aferente achiziționării

și vânzării automobilului CR-V.

La capitolul dat, pârâta a remarcat că, în cadrul evaluării reluate a solicitat de

la vânzătorul automobilului confirmarea faptelor expuse de către reclamantă, însă

acesta nu a reușit să prezinte careva acte confirmative cu privire la starea

automobilului, care, potrivit reclamantei, a determinat agrearea unui preț mai mic;

a recepționat contractul de vânzare-cumpărare din 2015, prezentat la Curtea

Supremă de Justiție, din care a constatat că, de fapt, soțul candidatei a semnat acest

contract în locul reclamantei, fără a deține împuternicirile necesare, în contextul

funcției pe care o deținea acesta; a constatat, în continuare, că și la vânzarea acestui

automobil s-a acționat în același mod, contrar prevederilor legale care expres

stabileau necesitatea prezenței împuternicirilor corespunzătoare pentru a semna

contractul de vânzare-cumpărare în numele părții contractante.

Astfel, pârâta a invocat că, aceste informații i-au permis să ajungă la o

concluzie diferită de cea din decizia Curții Supreme de Justiție, or, concluziile

Curții s-au bazat pe informații incomplete care au fost obținute de către Comisie în

cadrul evaluării reluate.

Comisia de evaluare a subliniat că, caracterul obligatoriu netăgăduit al

argumentelor și concluziilor conținute în decizia Curții Supreme de Justiție, nu

obligă însă Comisia să emită, în cadrul reevaluării, o decizie de promovare a

reclamantei, odată ce cumulul de fapte (circumstanțe) rezultat din probele noi,

acumulate în cadrul reevaluării, este diferit și în mod natural, mai avansat, decât

cel inițial, din cadrul evaluării inițiale. Este esențial însă ca Comisia să

argumenteze soluția aleasă, cu referire precisă la faptele examinate și concluziile

rezultate, fapt care s-a făcut în mod plenar în decizie.

În context, este de remarcat că atunci când abordează problematica

principiului res judicata în cazul a două sau mai multe seturi de proceduri, CtEDO

examinează, pe lângă faptul dacă setul de proceduri vizează aceleași părți sau

raporturi juridice, inclusiv dacă aceste proceduri se bazează pe același set de fapte.

La caz, după cum a fost descris supra, setul de fapte examinat de către Curtea

Supremă de Justiție este diferit de setul de fapte analizat de către Comisie în cadrul

procedurii reluate de evaluare, ceea ce exclude posibilitatea ca decizia Comisiei să

afecteze principiul res judicata.

Pârâta a menționat că, în decizie sa nu sancționează cumva reclamanta și nici

nu invocă o răspundere colectivă (așa cum pretinde în mod eronat reclamanta), ci

explică de ce circumstanțele aferente modului în care a fost realizată cumpărarea

și vânzarea automobilului Honda CR-V ridică dubii serioase care nu au fost

înlăturate de către reclamantă.

De asemenea, Comisia de evaluare a considerat ca fiind neîntemeiat

argumentul reclamantei precum că declarațiile ei și ale vânzătorului confirmă

starea în care se afla automobilul la momentul achiziționării acestuia de către

reclamantă. Or, aceste declarații nu au fost probate de către reclamantă, iar

9

vânzătorul în egală măsură nu a furnizat nici un act confirmativ cu privire la starea

automobilului.

La fel, în opinia pârâtei, este irelevant și argumentul reclamantei precum că,

Comisia nu a luat în considerare faptul că vânzătorul nu putea avea contract de

vânzare-cumpărare a acestui automobil de peste hotare (sau alt document

confirmativ), pentru a-1 prezenta la moment, întrucât aceste contracte, facturi,

bonuri de plată în original (baza înregistrării automobilului în R. Moldova) se

ridicau de către organul de înmatriculare a transportului, iar după 6 ani erau arse.

Or, de fapt, Comisia a obținut informația de la Serviciul Vamal potrivit căreia

automobilul a fost importat în Republica Moldova la sfârșitul anului 2014, cu

valoarea de 180 000 MDL, plus taxe vamale în sumă de 31 000 MDL. Anume

această valoare a fost comparată cu prețul de cumpărare indicat de reclamantă și,

respectiv, discrepanța dintre aceste sume a și determinat apariția unor dubii

serioase cu privire la prețul real al automobilului Honda CR-V.

În ședința de judecată, reclamanta Tatiana Chiriac a susținut cererea de

contestare împotriva deciziei Comisiei de evaluare nr. 6 din 29 decembrie 2023 cu

privire la evaluarea reluată a Tatianei Chiriac, candidată la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând admiterea acesteia, pe motivele de

fapt și de drept invocate în cerere.

În ședința de judecată, reprezentantul Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, avocatul Valeriu Cernei a susținut argumentele

invocate în referința depusă, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiate.

Audiind argumentele participanților la proces în susținerea pretențiilor

formulate și obiecțiile înaintate, ținând cont de probele administrate și de legislația

pertinentă, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor stabilește

următoarele.

Aprecierea instanței.

Prin decizia nr. 6 din 29 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a

Tatianei Chiriac, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, ca urmare a evaluării reluate a candidatei, desfășurată în temeiul

art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022; în temeiul art. 8 alin. (2)

lit. a) și c), alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia a

decis că candidata nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică, întrucât

s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor

de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

La 28 ianuarie 2024, Tatiana Chiriac a depus, prin intermediul oficiului poștal,

cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, solicitând anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a

10

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 6 din 29 decembrie 2023 cu privire la evaluarea

reluată a Tatianei Chiriac, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către

Comisie.

Conform art. 14 alin. (1) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, decizia Comisiei de evaluare poate fi

contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de

către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile.

În acest context, se reține că decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 6 din 29 decembrie 2023 a fost notificată Tatianei

Chiriac în mod electronic, prin intermediul e-mail-ului, la 22 ianuarie 2024, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului

candidatei (v. II+v.III, f.d. 116).

Respectiv, Completul de judecată special conchide că cererea de contestare

depusă de Tatiana Chiriac este admisibilă, deoarece reclamantul s-a conformat

prevederilor legale, predând oficiului poștal prezenta cerere la 28 ianuarie 2024, în

interiorul termenului prevăzut de lege, la Curtea Supreme de Justiție.

Cu referire la cadrul normativ aplicabil, în debutul analizei sale, Completul de

judecată special observă că, atât în contestație, cât și în cadrul examinării prezentei

cauze, reclamanta a invocat că prevederile Codului administrativ au prioritate față

de prevederile Legii nr. 26/2022.

La aspectul dat, Completul de judecată special învederează că, aplicarea

Codului administrativ și limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii

asupra căreia are competență Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată

competentă pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din

01 decembrie 2022, §24, DCC nr. 2 din 18 ianuarie 2022, §19).

Completul de judecată special reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 26/2022,

prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii,

al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la funcția de

membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de

selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.

În conformitate cu art. 4 din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare are

independență funcțională și autonomie decizională față de orice persoane fizice sau

juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de

fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea

membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii

Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile

conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului

propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.

Conform art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, cererea de contestare a deciziei

Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul

11

administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv

asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv.

În corespundere cu art. 1 alin. (1) din Codul administrativ, legislația

administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea

raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia.

Potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate

prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai

dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor

prezentului cod.

Astfel, Completul de judecată special relevă că, în preambulul Legii

nr. 26/2022, legiuitorul a indicat că prezenta lege a fost adoptată în vederea sporirii

integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Consiliului

Superior al Magistraturii și ai organelor specializate ale acestora, precum și în

vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

Prin urmare, evaluarea candidaților pentru funcțiile de membru în organele

enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Și, deși Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din

22 decembrie 2017, legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare

a normelor constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de

Constituție.

Iar, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 100/2017 prevede că, în cazul în care între două

acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică

prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor

prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).

Astfel, atât Legea nr. 26/2022, cât și Codul administrativ sunt legi organice,

însă prima este una specială. Respectiv, prioritate are Legea nr. 26/2022, însă,

aceasta nu exclude aplicarea Codului administrativ, în măsura în care legea specială

nu conține norme care să reglementeze un anumit aspect. Or, excluderea integrală

de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere al rolului

central și legăturii organice a Codului administrativ cu domeniile/subdomeniile

dreptului administrativ.

Completul de judecată special, în acest sens, nu poate reține argumentul

reclamantei Tatiana Chiriac, deoarece prin aplicarea prevederilor Codului

administrativ nu pot fi denaturate reglementările Legii speciale nr. 26/2022, după

cum încearcă să invoce. Or, prevederile Codului administrativ urmează a fi aplicate

în măsura în care nu contravin Legii speciale nr. 26/2022.

Cu referire la consecințele juridice ale deciziei Comisiei de evaluare,

Completul de judecată special reține că, potrivit art. 13 alin. (6) din Legea nr.

12

26/2022, decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru

neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Careva alte consecințe juridice, în

afara celor menționate expres în lege, nu sunt stipulate la moment.

La fel, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Comisia de la Veneția

și Direcția Generală au conchis că proiectul de lege revizuit arată clar că rezultatele

evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra carierei candidatului.

Astfel, Completul de judecată special nu poate accepta ideea că, o eventuală

decizie de nepromovare a candidatei ar echivala cu o constatare că aceasta nu e

integră.

Cu referire la marja de apreciere (dreptul discreționar) al Comisiei de evaluare,

Completul de judecată special reține că prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie

2021, la pct. 11, Comisia de la Veneția și Direcția Generală observă că integritatea

personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de judecători și

procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe; asigură încrederea

cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în integritatea

acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale democrației,

încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde foarte mult, sau

esențial, de integritatea personală și de competența și credibilitatea apartenenței sale.

Comisia de la Veneția și Direcția Generală și-au exprimat anterior opinia, în

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate

de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a

judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

Pe lângă preambulul Legii nr. 26/2022, menționat supra, Completul de judecată

special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție mai consideră necesară să

menționeze și că, potrivit Obiectivului 1.2. din Direcția strategică I „Consolidarea

integrității și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea

Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru

anii 2022-2025 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06

decembrie 2021.

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor

și a procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității

acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele elemente de

asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării unor

proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității judiciare

constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în

sistemul judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul

privind al patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat

de indicii potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă

riscuri de integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018,

accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie

13

combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile

statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe

investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau

prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv,

să respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună

efort pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem”.

În continuare, în recentul său Aviz nr. 24 (2021) privind Evoluția Consiliilor

Justiției și rolul acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, CCJE

reamintește (§ 34) că procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv

posibile campanii de către candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că

calificările candidaților, în special imparțialitatea și integritatea acestora sunt

verificate. În opinia Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale, ar trebui făcută

o distincție între verificarea membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților

pentru o poziție în aceste organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe

termen determinat al mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul

de a asigura independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar

periclita continuitatea calității de membru și ar interfera cu securitatea mandatului

membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția din spatele

acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite

ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Magistraturii și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un

proces de verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate

corespunzător, că ating un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește

contribuția la încrederea justiției, și posibilele efecte negative ale acesteia.

De asemenea, Completul de judecată special consideră relevant că în pct. 50

din Avizul din 14 martie 2023, Comisia de la Veneția și DGI au indicat că sunt la

curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă articolul 8 din Legea nr. 26/2022,

care reglementează procedura de pre-vetting a candidaților la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Magistraturii.

Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării candidaților, nu neapărat se permite

în vederea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor în funcție, mizele

sunt mai mari pentru ei și pentru stabilitatea ordinii juridice în general. Deși criteriile

pentru pre-vetting pot fi relativ flexibile și bazate pe o evaluare globală a integrității

candidaților, a antecedentelor, a relațiilor etc., destituirea unui judecător sau a unui

procuror numit în funcție într-un mod legal trebuie să fie justificată cu referința mai

precisă la o conduită inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită de lege.

În aceiași ordine de idei, potrivit opiniei amicus curiae a Comisiei de la

Veneția, conceptul de evaluare a integrității implică implementarea unui proces de

mecanisme care vizează garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și

de integritate financiară solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem

de control prealabil al integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi

justificată în cazul unei simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși,

decizia de nepromovare a evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de

14

ilegalitate, cum ar fi averea inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de

orice îndoială că această avere provine din surse ilegale (a se vedea CDL-

AD(2022)011, § 9-10).

În Avizul său, Comisia de la Veneția și Direcția Generală au mai notat că

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

De asemenea, Curtea Constituțională la § 120 din decizia de inadmisibilitate

nr. 42 din 06 aprilie 2023 a constatat că, prin termenul „grav”, legislatorul a limitat

marja discreționară a Comisiei de evaluare la evaluarea integrității etice a

candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea candidatului doar

dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de o

gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în discuție

gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate aprecia caracterul „grav” al abaterii

constatate în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei. Raționamentele sunt

aplicabile, mutatis mutandis, în cazul termenilor „reprobabile” și „inexplicabile” din

articolul 8 alin. (2) lit. a) din Lege.

În § 123 din decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea

Constituțională a indicat că, pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile

constituționale de asigurare a numirii, transferării, detașării, promovării în funcție și

aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători (a se vedea articolul 123 din

Constituție), legislatorul a stabilit că în calitate de membri ai acestui organ

constituțional trebuie să fie alese persoane (judecători și non-judecători) cu o înaltă

reputație profesională și integritate personală verificată de Comisia de evaluare în

ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea Constituțională a considerat rezonabilă decizia

legislatorului de a stabili o perioadă extinsă de verificare a integrității financiare a

candidaților.

La fel, Curtea Constituțională în decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie

2023, a notat în § 123, cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5)

din Legea nr. 26, că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil procedurii

de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă cu privire la

integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu dubii serioase cu

privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară de către candidat,

stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în

mod inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit

de legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor

evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată,

care trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire

la promovarea sau nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în

15

discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a

criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție.

Astfel, Completul special al Curții Supreme de Justiție reține că, deși marja de

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

Magistraturii, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

Completul special al Curții Supreme de Justiție învederează că, în speță, nu se

pune în discuție dreptul reclamantei de a rămâne în profesie, ci se referă la o evaluare

pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de autoadministrare,

într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general acceptată că lucrurile

în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze (corupție, neprofesionalism,

obediență cronică față de politic etc). În astfel de circumstanțe este imperios necesar

ca persoanele care să acceadă în organele de autoadministrare să aibă o reputație

ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în privința lor. Or, în caz contrar, deciziile

adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin care se va răsturna o eventuală

propunere care va veni deja din partea unei comisii vetting, nu se vor bucura de

credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge publicul larg că sunt corecte.

Completul de judecată special relevă că potrivit art. 14 alin. (8) din Legea

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie

2022, în vigoare la moment, la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei

de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție

poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care

nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare,

Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau

duce la promovarea evaluării de către candidat.

Prin urmare, ținând cont de normele legale precitate și de faptul că obiect al

prezentei acțiuni îl constituie decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 6 din 29 decembrie 2023 cu privire la evaluarea

reluată a Tatianei Chiriac, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, Completul de judecată special menționează că, la caz, urmează că

verifice dacă în cadrul procedurii de evaluare reluată au fost admise erori

procedurale grave de către Comisia de evaluare, care să afecteze caracterul

echitabil al procedurii de evaluare și existența unor circumstanțe care puteau duce

la promovarea evaluării de către candidată.

16

Or, la examinarea prezentei cereri de contestare, Completul de judecată

special nu are dreptul să depășească limitele acesteia și împuternicirile oferite de

legiuitor la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare,

stabilite în mod imperativ la art. 14 alin. (8) din Legea privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în

temeiul Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 privind

excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie

2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Completul de judecată special relevă că, în pct. 81 din Hotărârea nr. 5 din 14

februarie 2023 privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Curtea Constituțională a stabilit că legea trebuie

să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate

drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de eventualele

carențe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului procedural

afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține că

neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o problemă centrală a

litigiului.

În aprecierea sa Curtea Constituțională verificând dacă dispozițiile contestate

urmăresc realizarea unui scop legitim, a reținut că în nota informativă la proiectul

de Lege nu se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării

controlului judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată

de autorități și din conținutul textului contestat, Curtea a dedus că legislatorul a

urmărit să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza

încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de altă parte, pentru a

asigura celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai repede un Consiliu

Superior al Magistraturii funcțional. Curtea a reținut că aceste scopuri legitime pot

fi încadrate în obiectivele generale ale ordinii publice și garantării autorității și

imparțialității justiției, stabilite de articolul 54 alin.(2) din Constituție.

Verificând dacă dispozițiile contestate îi permit Completului de judecată

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate

sunt apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de

anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de

procedură nesemnificative.

În acest context, Completul de judecată special reține că, potrivit art. 12

alin. (4) din Legea nr. 26/2022, candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii

de evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le

consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă

a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.

17

Completul de judecată special reține că noțiunea „drepturi și obligații cu

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție. Art. 6

modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială, administrativă etc.) și

de autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept comun, organ

administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, pct. 34; Bochan împotriva

Ucrainei (nr. 2) (MC), pct. 43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), pct. 106]

Aplicabilitatea art. 6 § 1 în materie civilă depinde, în primul rând, de existența

unei „contestații” (în limba engleză, „dispute”). În plus, trebuie să se întemeieze

pe un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil, recunoscut în

dreptul intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de Convenție. Trebuie

să fie vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi atât existența

însăși a dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de exercitare. În sfârșit,

rezultatul procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru dreptul „civil” în

cauză, o legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind suficiente pentru

ca art. 6 § 1 să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe (MC), pct. 99;

Károly Nagy împotriva Ungariei (MC), pct. 60; Naït-Liman împotriva Elveției

(MC), pct. 106]

Prin urmare, Completul de judecată special conchide că prin prisma art. 6 § 1

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și articolul 12

alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de

evaluare reluată, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul

dacă reclamantei Tatiana Chiriac i-au fost respectate drepturile procedurale

prevăzute de lege specială.

Reieșind din aceasta, precum și din dezideratele Curții Constituționale

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamanta Tatiana Chiriac

în cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii,

și anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidata Tatiana Chiriac.

Completul de judecată special observă că, unul din argumentele pe care se

bazează acțiunea reclamantei, este pretinsa lipsă de independență, imparțialitate

și/sau obiectivitate a unor membri ai Comisiei de evaluare, precum și influența

politicului, inclusiv al Ambasadei Republicii Populare Chineze în Republica

Moldova.

Însă, Completul de judecată special consideră argumentul dat irelevant și care

nu se încadrează în criteriul de eroare procedurală gravă, care a afectat caracterul

echitabil al procedurii de evaluare a reclamantei și, cu atât mai mult, nu se

încadrează în criteriul de circumstanță care putea conduce la promovarea evaluării

de către reclamantă.

18

În acest sens, este relevant de reținut că, membrii Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor au fost desemnați prin Hotărârile

Parlamentului nr. 84, nr. 85, nr. 86 și nr. 87 din 04 aprilie 2022, care la art. 3

stipulează imperativ că pot fi contestate în instanța de judecată în termenul prevăzut

la art. 209 din Codul administrativ.

Iar, prin Hotărârea Parlamentului nr. 88 din 04 aprilie 2022 s-a confirmat

componența nominală a Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor după cum urmează: Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu,

Vitalie Miron, Herman von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria.

Ulterior, prin Hotărârea Parlamentului nr. 300 din 26 octombrie 2023 s-a

constatat încetarea calității de membru în Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor a domnului Vitalie Miron, în baza cererii de demisie.

Hotărârea intrând în vigoare la data adoptării.

Însă, deși, reclamanta cunoștea de la momentul adoptării Legii nr. 26/2022

despre faptul că va fi supusă procesului de evaluare a integrității în calitate de

candidată la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a

contestat Hotărârile Parlamentului nr. 84, nr. 85, nr. 86 și nr. 87 din 04 aprilie 2022

în ordinea și termenul prevăzut la art. 3 al acestor hotărâri și art. 209 din Codul

administrativ.

În esență, circumstanța dată profilează concluzia că, reclamanta Tatiana

Chiriac și-a manifestat în mod tacit, prin inacțiune, acordul cu desemnarea de către

Parlamentul Republicii Moldova a Nadejdei Hriptievschi, Tatianei Răducanu, lui

Vitalie Miron, Herman Von Hebel, Victoriei Henley și Nonei Tsotsoria în calitate

de membri ai Comisiei de evaluare și ca aceștia să participe la evaluarea, iar ulterior

la evaluarea reluată a integrității sale în calitate de candidată la funcția de membru

al Consiliului Superior al Magistraturii, ca etapă obligatorie a procesului de

selectare a candidaților în funcțiile respective.

Astfel, Completul de judecată special nu poate reține ca fiind întemeiate

argumentele reclamantei ce vizează pretinsa lipsă de independență, imparțialitate

și/sau obiectivitate a membrilor nominalizați, precum și influența politicului,

inclusiv al Ambasadei Republicii Populare Chineze în Republica Moldova, or, la

etapa dată aceste argumente sunt irelevante, având în vedere că reclamanta a

demonstrat un comportament pasiv și nu a contestat Hotărârile Parlamentului

nr. 84, nr. 85, nr. 86 și nr. 87 din 04 aprilie 2022, expunându-și în acest mod tacit

încrederea față membrii menționați în cadrul viitoarei sale evaluări.

Cu atât mai mult că, prin efectul art. 7 lit. e) din Legea nr. 26/2022, membrii

Comisiei de evaluare au obligația să se abțină de la fapte ce ar putea discredita

Comisia de evaluare sau ar putea provoca îndoieli privind obiectivitatea deciziilor

acesteia.

La fel, din interpretarea sistemică a Legii nr. 26/2022 și a articolului 10

(conflictul de interese) alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu

19

Legea nr. 26/2022, candidata avea dreptul de a înainta propunere de recuzare a

membrilor care consideră că nu sunt imparțiali. Însă, din materialele dosarului

candidatei rezultă că, Tatiana Chiriac nu a făcut uz de acest drept al său și nu a

înaintat nici o cerere de recuzare membrilor Comisiei de evaluare.

La aspectul dat, Completul de judecată special reține ca pertinente prevederile

articolului 4 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, care garantează independență

funcțională și autonomie decizională Comisiei de evaluare față de orice persoane

fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv

față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la

desemnarea membrilor acesteia.

În această ordine de idei, Completul de judecată special ajunge la concluzia

că sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute ca fiind concludente argumentele

reclamantei cu privire la pretinsele erori procedurale grave admise de către Comisia

de evaluare și care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare a

candidatei Tatiana Chiriac, prin participarea la procesul de evaluare a unor membri

care nu sunt independenți, imparțiali și obiectivi.

În continuare, cu referire la fondul cauzei, Completul de judecată special

reiterează că, în urma evaluării reluate a Tatianei Chiriac, candidată la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii, desfășurată în temeiul art. 14

alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare a adoptat

decizia nr. 6 din 29 decembrie 2023, prin care, în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) și c),

alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a decis că candidata

nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii

serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică

și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

În context, sunt relevante prevederile art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. a) și c),

alin. (5) lit. b) și c) din Legea nr. 26/2022, care stipulează că, în sensul prezentei

legi, evaluarea integrității candidaților constă în verificarea integrității etice și a

integrității financiare a acestora.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor,

a procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea

sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere

al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică:

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și

intereselor personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia

candidatului ori a persoanelor specificate la art.2 alin.(2), precum și cheltuielile

legate de întreținerea acestor bunuri;

În corespundere cu art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, se consideră că un

candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența unor dubii

20

serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art. 8, care nu

au fost înlăturate de către persoana evaluată.

Totodată, în conformitate cu art. 2 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, în contextul

evaluării candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea persoanelor

apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea privind declararea

averii și a intereselor personale nr. 133/2016, precum și a persoanelor menționate

la art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate.

Completul de judecată special reține că, persoană apropiată, în sensul art. 2

din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133/2016, este

soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului declarării, persoana aflată la

întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită prin sânge sau

prin adopție cu subiectului declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică,

nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul

declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).

La rândul său, art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2016 prevede că,

controlul averii și al intereselor personale se extinde asupra membrilor de familie,

părinților/socrilor și copiilor majori ai persoanei supuse controlului. Dacă persoana

supusă controlului se află în concubinaj cu o altă persoană, verificarea se va extinde

și asupra averii acestei persoane.

Dacă există aparența că bunurile persoanei supuse controlului au fost înscrise

pe numele altor persoane, controlul se va extinde și asupra acestor bunuri și

persoane. Dacă subiectul declarării a indicat venituri și bunuri obținute din donații

sau deține bunuri în comodat, controlul se va extinde și asupra donatorului și

comodantului. Acestora li se pot cere clarificări privind originea veniturilor

utilizate pentru achiziția și întreținerea respectivelor bunuri. Pentru clarificarea

acestor aspecte, inspectorul de integritate poate solicita informații relevante de la

orice persoană fizică sau juridică.

Completul de judecată special notează că, potrivit spiritului Legii nr. 26/2022,

Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau nu criteriile de

integritate și/sau existența cărorva încălcări ale candidaților, ci doar existența sau

lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la concluzia că

există dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de

integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate.

În cazul în care, Comisia de evaluare constată existența unor dubii serioase

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

Făcând o retrospectivă a speței, Completul de judecată special reiterează că,

prin decizia nr. 30 din 24 martie 2023 cu privire la candidatura Tatianei Chiriac,

candidata la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul

art. 8 alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022 Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a decis

că candidata nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii

21

serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și

financiară și, astfel, ea nu a promovat evaluarea.

Comisia de evaluare a constatat două probleme, și anume:

(i) nedepunerea declarațiilor cu privire la venituri și proprietate la numirea și

eliberarea din funcție;

(ii) valoarea subestimată a automobilului Honda CR-V, a./f. 2011.

Prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3-

24/23, 2-23050162-01-3-05042023) s-a admis acțiunea în contencios administrativ

depusă de Tatiana Chiriac, fiind anulată decizia Comisiei de evaluare nr. 30 din 24

martie 2023 cu privire la candidatura Tatianei Chiriac, candidată la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispusă reevaluarea candidatei

Tatiana Chiriac de către Comisia independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor.

Prin decizia nr. 6 din 29 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a

Tatianei Chiriac, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, ca urmare a evaluării reluate a candidatei, desfășurată în temeiul

art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022; în temeiul art. 8 alin. (2)

lit. a) și c), alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia a

decis că candidata nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică, întrucât

s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor

de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

Analizând textul deciziei nr. 6 din 29 decembrie 2023, Completul de judecată

special atestă că, având în vedere decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de

Justiție, precum și în contextul unei revizuiri multiaspectuale, complete și

obiective, evaluând reluat candidata Tatiana Chiriac, Comisia de evaluare a ajuns

la concluzia că nu are dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu

privire la conformitatea candidatei cu criteriul de integritate etică conform art. 8

alin. (2) lit. c) și criteriul de integritate financiară conform art. 8 alin. (4) lit. a) din

Legea nr. 26/2022 cu referire la nedepunerea declarațiilor de venituri și proprietate

la numirea în funcție și la eliberarea din funcție, deoarece candidata a atenuat

dubiile serioase în ceea ce privește depunerea declarației cu privire la venituri și

proprietate la numirea în funcție, iar acțiunile candidatei au determinat diminuarea

gravității dubiilor serioase inițiale cu privire la depunerea declarației la eliberarea

din funcție.

Totodată, prin decizia nr. 6 din 29 decembrie 2023, Comisia de evaluare și-a

menținut, ba chiar fortificat dubiile privind problema subestimării valorii

automobilului Honda CR-V, a./f. 2011 și utilizarea, la vânzarea acestuia, a unor

acte care nu au fost întocmite în condițiile legii și care au implicat un abuz de

serviciu.

După cum rezultă din decizia contestată, dar și formularea neconformității,

Completul de judecată special atestă că la baza acestui dubiu au fost constatate

două probleme, și anume 1) valoarea subestimată a autoturismului Honda CRV,

22

a./f. 2011 și 2) declarații frauduloase la încheierea contractelor de vânzare-

cumpărare a automobilului și înregistrarea acestuia.

Instanța de judecată atestă că, dubiul Comisiei de evaluare referitor la valoarea

subestimată a autoturismului Honda CRV, a./f. 2011, a constat în faptul că există

o discrepanță vădită dintre valoarea automobilului Honda CR-V, a./f. 2011,

indicată de candidată în declarația sa anuală de venituri și proprietate pentru 2015,

și datele oficiale privind importul furnizate de Serviciul Vamal. Or, în declarația

anuală pentru anul 2015 prețul de cumpărare al automobilului este indicat de

100 000 MDL, pe când datele privind importul indică o evaluare de 180 000 MDL,

cu câteva luni mai devreme și taxe vamale achitate în sumă de 31 000 MDL. Datele

privind importul nu sugerează că automobilul ar fi avut vreun defect sau problemă.

Comisia de evaluare a reținut că, la 14 septembrie 2017, mai mult de doi ani

după achiziționarea automobilului, candidata l-a vândut, iar conform declarației

sale pentru 2017, pe care candidata a prezentat-o Comisiei, automobilul a fost

vândut pentru același preț de 100 000 MDL. Cu toate acestea, candidata a prezentat

o copie a contractului de vânzare care indică un preț de vânzare mai mic, de 50 000

MDL.

Dubiul Comisiei de evaluare a fost trezit și de faptul că, în cadrul evaluării

inițiale, candidata nu a prezentat documente sau probe care să sprijine afirmația ei

că automobilul ar fi fost deteriorat, inclusiv contractul de cumpărare, date privind

tranzacția, declarații ale vânzătorului sau alte documente relevante. Candidata s-a

bazat doar pe ceea ce i-a declarat soțul. În acest context, Comisia a conchis că

candidatei i-au lipsit suficiente dovezi care să sprijine afirmația ei precum că prețul

mic a fost determinat de starea avariată a automobilului. Iar, contractul de vânzare-

cumpărare a fost prezentat abia în cadrul procesului judiciar la Curtea Supremă de

Justiție. Conform acelui contract, prețul de achiziție a automobilului a fost de

100 000 MDL, iar persoana care a importat automobilul era persoana care l-a și

vândut.

În cadrul evaluării reluate a candidatei Tatiana Chiriac, vânzătorul

automobilului a confirmat Comisiei de evaluare că importul de automobile era

sursa lui de venit în acea perioadă. Totodată, vânzătorul a declarat că automobilul

a fost achiziționat de peste hotare contra sumei de 200 000 MDL, însă nu a

prezentat documente confirmative sau fotografii ale automobilului (precum un

anunț de vânzare). Vânzătorul a declarat că automobilul a început să aibă anumite

probleme în perioada dintre importul acestuia la finele anului 2014 și vânzarea lui

în aprilie 2015, de aceea el a decis să-l vândă la un preț mai mic. Suma de 100 000

MDL i-a fost achitată în numerar de către soțul candidatei.

La fel, soțul candidatei a pretins în fața Comisiei de evaluare că, după

cumpărarea automobilului, a investit în repararea părții de jos a acestuia, care era

supusă coroziunii și înlocuirea cutiei de viteze. Însă, nu a prezentate Comisiei

careva acte și informații privind tranzacțiile vis-a-vis de aceste reparații sau alte

probe.

Dubiile Comisiei de evaluare s-au fortificat și mai mult prin faptul că,

vânzarea ulterioară a automobilului, la 14 septembrie 2017, a prezentat o

discrepanță semnificativă dintre prețul de vânzare declarat și prețul contractual. Or,

deși, candidata a recunoscut că a fost informată despre prețul contractual, dar s-a

23

disociat de tranzacție, ea a explicat că suma de 100 000 MDL a fost prețul real

primit în urma vânzării automobilului și nu 50 000 MDL, după cum a fost indicat

în contractul de vânzare-cumpărare.

În continuare, instanța de judecată atestă că, a două problemă a

neconformității reclamantei cu criteriul de etică constă în dubiul Comisiei de

evaluare referitor la declarațiile frauduloase la încheierea contractelor de vânzare-

cumpărare a automobilului și a faptului că încheierea acestor tranzacții a implicat

activități ilegale ale soțului candidatei și comiterea de către acesta a abuzului de

serviciu în legătură cu contractele de vânzare-cumpărare și înregistrarea

automobilului, facilitate de funcția managerială și autoritatea sa în cadrul

instituției. Totodată, Comisia a remarcat că, după procurarea automobilului, când

candidata a aflat de acțiunile ilegale ale soțului său, ea nu a întreprins nicio măsură

pentru a preveni repetarea aceluiași comportament din partea lui. Acest aspect

exacerbează și mai mult preocupările serioase privind integritatea etică a

candidatei.

La capitolul dat, Comisia de evaluare a reținut că, potrivit contractului de

vânzare-cumpărare din 07 aprilie 2015, calitatea de cumpărător al autoturismului

Honda CRV, a./f. 2011, o avea candidata Tatiana Chiriac, însă, de facto, semnătura

de lângă numele ei aparține soțului, pe care acesta a precedat-o cu litera „T”

(Tatiana, din câte se poate presupune).

Dubiile Comisiei de evaluare au fost confirmate prin declarația scrisă a soțului

candidatei, care a recunoscut întocmirea și semnarea tuturor documentelor din

numele candidatei și prezentarea valorilor automobilului pentru declarațiile de

avere pe baza propriilor lui informații.

În acest sens, Comisia de evaluare a remarcat că, Legea impunea ca

automobilele să fie înregistrate pe numele unei persoane la prezentarea actelor de

identitate sau în numele proprietarului de către un reprezentant al acestuia dacă

sunt prezentate actele de identitate ale proprietarului și documente care

împuternicesc reprezentantul.

La caz, însă, în timpul audierii din cadrul evaluării inițiale, candidata a

declarat că nu a oferit vreun act de identitate, nici nu a întocmit vreo procură pentru

ca soțul său să o reprezinte în achiziționarea automobilului și înregistrarea

dreptului asupra acestuia.

La audierea din cadrul evaluării reluate, candidata Tatiana Chiriac a

recunoscut direct abuzul comis de soțul său în contextul funcției manageriale pe

care acesta o deținea în cadrul autorității de înmatriculare: „soțul meu era șeful

Secției evidență și înmatriculare a transportului la Călărași, unde a lucrat timp de

25 de ani. El a făcut-o din inițiativa lui, cu autoritatea sa în calitate de șef.”

Comisia de evaluare a mai notat că vânzarea automobilului Honda CR-V a

implicat repetarea falsificării semnăturii candidatei pentru a vinde automobilul. Or,

la înstrăinarea acestui mijloc de transport, candidata era indicată drept vânzător, iar

semnătura din contract, pretinsă a fi din numele ei, de fapt, a fost aplicată de către

soțul acesteia.

Comisia de evaluare a reținut drept relevante declarațiile candidatei din cadrul

audierilor publice la etapa evaluării reluate, prin care aceasta a recunoscut că știa

24

despre ilegalitatea acțiunilor soțului său, declarând „dar ce să fac acum? Eu nu pot

să deschid dosar penal pe soț.”

Astfel, aceste circumstanțe au trezit Comisiei de evaluare dubii serioase, or,

deși candidata a recunoscut caracterul ilegal al acțiunilor soțului său și abuzul lui

de serviciu, ea nu a întreprins nimic pentru a rectifica această situație sau a preveni

repetarea acesteia. Iar, acest fapt ridică întrebări cu privire la propria ei

responsabilitate etică și potențiala tolerare a încălcării abaterii respective.

În această ordine de idei, Comisia de evaluare a ajuns la concluzia că are dubii

serioase privind integritatea etică și financiară a candidatei Tatiana Chiriac cu

referire la prețul contractual eronat indicat în contractul de vânzare-cumpărare din

07 aprilie 2015 și incapacitatea candidatei de a demonstra faptul că a redus

considerabil costul automobilului după ce a fost importat la sfârșitul anului 2014.

La fel, preocupările Comisiei au fost generate și de prețul de vânzare indicat în

contractul de vânzare-cumpărare din 14 septembrie 2017, care prevedea un preț de

două ori mai mic decât cel menționat de candidată în declarația prezentată

Comisiei, precum și incapacitatea candidatei de a explica prețul de vânzare.

Probele colectate de Comisie au mai dezvăluit faptul că soțul candidatei s-a

implicat în activități ilegale și abuz de serviciu în legătură cu contractele de

vânzare-cumpărare și înregistrarea automobilului, facilitate de funcția managerială

și autoritatea soțului său în cadrul instituției. După procurarea automobilului, când

candidata a aflat de activitatea soțului său, ea nu a întreprins nicio acțiune pentru a

preveni repetarea aceluiași comportament din partea lui. Acest aspect exacerbează

și mai mult preocupările serioase privind integritatea etică a candidatei.

Verificând sub aspectul concluziilor referitoare la corespunderea candidatei

Tatiana Chiriac criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor reținut de către

Comisia de evaluare în decizia nr. 6 din 29 decembrie 2023 și a argumentelor

relevante invocate de către reclamantă în cererea de contestare, Completul de

judecată special consideră că, candidata Tatiana Chiriac nu a înlăturat dubiile

Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa etică și financiară.

Completul de judecată special decelează că, în vederea sporirii integrității

viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și în vederea

sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor, dar și, în general, în sistemul justiției, conform competențelor

atribuite în baza Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice

dacă candidata Tatiana Chiriac nu a încălcat grav regulile de etică și conduită

profesională, dacă nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile,

care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul

dreptului și al unui observator imparțial, dacă în privința acesteia nu există

suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție, actelor conexe actelor

de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr. 82/2017, precum

și dacă nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor,

dar și dacă averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație,

conform art. 8 alin. (2) și alin. (4) lit. a) din Legea nr. 26/2022.

La capitolul dat este relevant și faptul că, în sensul art. 1 alin. (2) din Legea

nr. 133/2016, în redacția inițială a Legii, care este în vigoare de la 01 august 2016,

25

cu excepția prevederilor art. 7, care vor intra în vigoare începând cu 01 ianuarie

2018, scopul acestei Legi este instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a

îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate,

precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor.

Conform art. 5 alin. (4) din Legea nr. 133/2016, responsabilitatea pentru

depunerea în termen a declarației, precum și pentru veridicitatea și deplinătatea

informațiilor o poartă persoana care o depune.

Potrivit art. 2 alin. (2) din Regulamentului de evaluare, la evaluarea

integrității etice a unui candidat, Comisia poate lua în considerare seriozitatea sau

gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată oricărui incident de

integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat o perioadă de timp

suficientă fără incidente ulterioare. La determinarea gravității, Comisia va lua în

considerare toate circumstanțele, inclusiv, dar fără a se limita la următoarele:

a. dacă incidentul a fost un eveniment singular;

b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa

intereselor private sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o încălcare

obișnuită a regulamentului rutier;

c. sau care nu este percepută de către un observator obiectiv drept atitudine

lipsită de respect față de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și

reglementărilor.

Completul de judecată special învederează că, pilonii unei justiții

profesioniste, competente, eficiente și prietenoase sunt: independența,

imparțialitatea și integritatea, care de fapt sunt principii ce se regăsesc în Codul de

etică și de conduită profesională al judecătorului (2015), care la art. 5 alin. (1) și

(12) stipula că judecătorul trebuie să respecte cele mai înalte standarde de

integritate și responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății în instanțe.

Activitățile extrajudiciare ale judecătorului nu vor provoca îndoieli cu privire la

imparțialitatea, obiectivitatea sau integritatea sa.

Conform Principiilor de la Bangalore privind conduita judiciară „Judecătorul

trebuie să se asigure că în ochii unui observator rezonabil conduita sa este

ireproșabilă” (3.1) și „Atitudinea și conduita unui judecător trebuie să reafirme

încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Justiția nu doar trebuie

făcută, trebuie să se și vadă că s-a făcut justiție”. (3.2).

Deopotrivă, Completul de judecată special notează că, judecătorii și

procurorii trebuie să fie persoane cu o integritate deosebită și cu aptitudini

profesionale și organizaționale adecvate… Principalii actori din administrarea

justiției trebuie să mențină întotdeauna onoarea și demnitatea profesiei lor și

trebuie să se comporte în orice situație într-o manieră demnă pentru funcția lor.

Împărtășirea unor principii juridice și valori etice comune de către toți

profesioniștii implicați în procesul judiciar, este esențială pentru administrarea

adecvată a justiției (Avizul nr. 12(2009) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor

Europeni (CCJE) comun cu Avizul nr. 4(2009) al Consiliului Consultativ al

Procurorilor Europeni (CCPE) intitulat „Judecătorii și procurorii într-o societate

democratică, adoptat în comun cu Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni,

§§ 10, 39).

26

Conform CtEDO, conduita etică a funcționarilor publici reprezintă o

valoroasă evidențiere a rolului crucial pe care judecătorii îl au în menținerea

încrederii publice și în susținerea statului de drept într-o societate democratică.

CtEDO a subliniat că într-o situație de economie tenebră generală în țară, deși este

de înțeles în anumite privințe, nu poate fi scutit un procuror cu experiență sau un

alt funcționar judiciar de a-și desfășura activitățile private cu cel mai mare respect

pentru legalitate și într-un mod care să fie dincolo de orice reproș public; aceștia

trebuie să respecte un standard etic mai înalt (cauza Nikëhasani contra Albaniei,

nr. 58997/18, 13 decembrie 2022, § 124).

Potrivit principiului integrității, judecătorul inter alia trebuie să respecte cele

mai înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în autoritatea judecătorească, să se comporte onest și decent, iar prin

exemplul personal să ofere temei de a se considera drept o persoană pretabilă

comiterii unor acte de corupție sau abuzuri.

Din conținutul acestui principiul rezultă că, judecătorul trebuie să se comporte

întotdeauna, și nu numai în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod onorabil și

demn de funcția sa, fiind un exemplu de conduită pentru restul societății.

Integritatea trebuie văzută ca o valoare fundamentală care presupune o

conduită și un comportament adecvat profesiei de judecător, atât în exercitarea

funcției, cât și în afara ei, prin prisma standardului intern al demnității profesiei,

precum și prin raportare la standardul extern, al încrederii publice în actul de

justiție.

Standardele de integritate emană și din prevederile Legii integrității nr. 82 din

25 mai 2017, care la art. 10 alin. (1) lit. c) stipulează că climatul de integritate

instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri: respectarea regimului

juridic al declarării averii și intereselor personale.

Alineatul (3) al aceluiași articol prevede imperativ că, nerealizarea măsurilor

prevăzute la alin. (1) duce la compromiterea climatului de integritate instituțională

și a integrității în sectorul public.

Completul de judecată deduce că, normele internaționale și naționale precitate

impun în obligația judecătorilor de demonstra societății o integritate absolută a

comportamentului lor.

Respectiv, pentru a nu provoca îndoieli în privința integrității sale și a trezi

careva dubii în acest sens, reclamanta Tatiana Chiriac avea obligația pozitivă de a

fi în cunoștință de cauză cu privire la tranzacțiile de vânzare-cumpărare, încheiate

de soțul său, cu atât mai mult că acesteia au fost încheiate din numele ei și în lipsa

împuternicirilor, dar și a valorii bunurilor cumpărate și vândute.

În acest sens, este relevant că, materialele administrate de către Comisia de

evaluare în cadrul evaluării inițiale și în cadrul evaluării reluate demonstrează, în

afara oricărui dubiu, că în data de 07 aprilie 2015, candidata a achiziționat un

automobil Honda CR-V, anul de fabricație 2011, prețul de achiziție fiind declarat

de 100 000 MDL. Deși, conform informațiilor de la Serviciul Vamal, automobilul

dat a fost importat în Republica Moldova la sfârșitul anului 2014, cu valoarea de

180 000 MDL, plus taxe vamale în sumă de 31 000 MDL. Iar, peste un interval de

timp, la 14 septembrie 2017, candidata a vândut acest automobil, indicând în

declarația sa pentru anul 2017, prezentată Comisiei de evaluare, că automobilul a

27

fost vândut pentru același preț de 100 000 MDL, deși, conform copiei contractului

de vânzare-cumpărare preț real a fost de 50.000 MDL.

La capitolul dat este important faptul că, în cadrul evaluării reluate a

candidatei Tatiana Chiriac, Comisia de evaluare a expediat vânzătorului

automobilului da un șir de întrebări în legătură cu această tranzacție pentru a

elucida această problemă. Iar, prin comunicarea sa cu Comisia de evaluare,

vânzătorul automobilului Honda CR-V, anul de fabricație 2011, a declarat că în

perioada anilor 2014-2015 importul de automobile era sursa lui de venit și că, la

finele anului 2014, a achiziționat acest automobil de peste hotarele Republicii

Moldova contra sumei de 200 000 MDL, iar în aprilie 2015 la înstrăinat soțului

candidatei Tatiana Chiriac contra sumei de 100 000 MDL, care a fost achitată în

numerar de către soțul candidatei. La fel, vânzătorul a explicat că, prețul

automobilului era diminuat deoarece acesta avea anumite deficiențe și defecțiuni,

inclusiv la cutia de viteze.

Instanța de judecată notează că soțul candidatei, de asemenea, a declarat că,

la momentul cumpărării, automobilul avea eroziuni extinse pe întreaga caroserie și

necesita o restaurare semnificativă, precum și necesita repararea sau înlocuirea

cutiei de viteze. Astfel, după cumpărarea automobilului, el a investit în repararea

acestuia, în concret înlocuirea cutiei de viteze și înlăturarea coroziunii.

La aspectul dat, Completul de judecată special atestă că, nici vânzătorul

automobilului, nici soțul candidatei, dar nici candidata nu au putut prezentat

Comisiei de evaluare acte și informații sau alte probe în baza cărora ar putea fi

stabilită starea automobilului dat din perioada relevantă și care ar demonstra că, la

momentul cumpărării acestuia de către candidată în anul 2015, necesita careva

investiții și lucrări de reparare.

În această ordine de idei, Completul de judecată constată că reclamanta nu a

înlăturat dubiile Comisiei de evaluare în privința stării automobilului Honda CR-

V, anul de fabricație 2011, la momentul procurării acestuia la 07 aprilie 2015,

precum și a faptului că prețul real de achiziționare la 07 aprilie 2015 într-adevăr a

fost 100 000 MDL. Or, la sfârșitul anului 2014 automobilul a fost importat în

Republica Moldova cu valoarea de 180 000 MDL plus taxe vamale în sumă de

31 000 MDL, iar vânzătorul automobilului în general a declarat că a cumpărat

automobilul peste hotarele Republicii Moldova contra sumei de 200 000 MDL.

Instanța de judecată consideră un aspect important faptul că, potrivit

declarațiilor persoanei ce a vândut candidatei automobilului Honda CR-V în anul

2015, în acea perioadă de timp (anii 2014-2015) importul de automobile era sursa

lui de venit. Astfel, faptul că automobilul dat a fost procurat la finele anului 2014

contra sumei de 200 000 MDL, declarat în vamă cu valoarea de 180 000 MDL și

achitate taxe vamale de 31 000 MDL, într-adevăr trezește dubii referitor la cât de

rezonabil și de rentabil a fost vânzarea acestuia în luna aprilie 2015 contra sumei

de 100 000 de lei, în condițiile în care sursa de venit a vânzătorului era importul de

automobile.

Circumstanțele expuse, care atestă o discrepanță vădită dintre valoarea

automobilului indicată de candidată în contractul de vânzare-cumpărare din aprilie

2015 și în declarația sa anuală de venituri și proprietate pentru anul 2015, cu datele

oficiale privind importul furnizate de Serviciul Vamal, precum și informațiile

28

comunicate de către vânzătorul automobilului în anul 2015, care la și importat în

anul 2014, trezesc dubii în privința faptului dacă Tatiana Chiriac în indicat în

contract prețul real al acestui automobil.

Aici, Completul de judecată atrage atenția și în privința comportamentului

candidatei și poziției acesteia la audierea din cadrul evaluării reluate, când a

declarat că ea este persoană terță care nici nu a asistat la toate tranzacțiile date și

nu putea prezenta nimic altceva decât contractul cu prețul convenit de cele două

părți contractante.

Instanța de judecată învederează că, în condițiile speței, candidata Tatiana

Chiriac a priori nu poate fi persoană terță la tranzacția din 07 aprilie 2015 de

vânzare-cumpărare a automobilului Honda CR-V, anul de fabricație 2011, or,

conform contractului, aceasta are calitatea de cumpărător. Respectiv, ea este acea

parte contractantă care, în mod logic și legal, a convenit/negociat cu vânzătorul

prețul de achiziție al bunului.

La fel, Completul de judecată special apreciază ca fiind inconsecvente atât

acțiunile reclamantei la vânzarea acestui automobil, la 14 septembrie 2017, contra

sumei de 50 000 de lei, dar și acțiunile de a indica în declarația prezentată Comisiei

de evaluare că automobilul a fost vândut la același preț de 100 000 MDL, pe când

copia contractului de vânzare-cumpărare atestă că prețul de vânzare al

automobilului a fost de 50 000 MDL.

Dubiile atât ale Comisiei de evaluare, dar și ale instanței de judecată, ce

planează în privința tranzacției de vânzare din anul 2017 a automobilului Honda

CR-V, anul de fabricație 2011, au fost fortificate prin declarațiile reclamantei-

candidate Tatiana Chiriac date atât în cadrul evaluării, cât și în cadrul ședinței de

judecată, potrivit cărora prețul real de înstrăinare al automobilului de fapt a fost de

100 000 MDL, bani care au și fost primiți de la cumpărător, dar nu de 50 000 MDL,

după cum a fost indicat în contractul de vânzare-cumpărare.

Analizând materialele acumulate de către Comisia de evaluare și cele

prezentate de către candidată în cumul și coroborare cu declarațiile reclamantei,

instanța de judecată constată că Tatiana Chiriac nu a explicat care a fost factorul

ce a diminuat prețul automobilului la vânzarea acestuia în anul 2017. Or, potrivit

declarațiilor candidatei și ale soțului acesteia, la momentul procurării

automobilului în anul 2015, prețul acestuia a fost mai mic decât cel de piață, din

motiv că automobilul era în stare avariată, iar, după procurare, acesta a fost reparat

și în el s-au investit bani, ca în anul 2017 să fie vândut la prețul de 50 000 MDL.

În opinia instanței de judecată, argumentele reclamantei și ale soțului acesteia

sunt lipsite de o structură logică, deoarece valoarea unui bun, care a fost cumpărat

mai ieftin decât prețul mediu de piață, din motivul unor deficiențe ce le are, crește

la valoarea reală de piață din moment ce aceste deficiențe au fost înlăturate.

Astfel, la caz, nu este clar cum valoarea automobilului Honda CR-V, procurat

mai ieftin decât prețul de piață din cauza că era în stare avariată, a scăzut și mai

mult după ce în acesta au fost făcute investiții și a fost reparat, chiar și în condițiile

în care au trecut doi ani de la momentul cumpărării până la momentul vânzării

acestuia. Or, este logic că, în urma reparării automobilului, valoarea acestuia

trebuia să crească, dar nicidecum să se diminueze.

29

Instanța de judecată notează că, regimul juridic al declarării averii și a

intereselor personale de către funcționarii publici, are ca scop inter alia prevenirea

îmbogățirii nejustificate (art. 1 alin. (2) din Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133/2016).

Alt scop al necesității declarării averii și a intereselor personale de către

funcționarii publici, precum și al indicării informațiilor veridice în declarații, care

rezultă din art. 2 lit. a) și art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea integrității nr. 82/2017,

este cultivarea integrității în sectorul public și a climatului de toleranță zero la

corupție în cadrul entităților publice din Republica Moldova, care se manifestă

inclusiv și prin respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale.

În cauza Sevdari v. Albania, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut

că anumite încălcări ale funcționarilor publici a obligațiilor cu privire la declararea

averii, pot fi considerate, în general, ca grave. Acestea pot include, printre altele,

nedeclararea principalelor active sau a surselor de venit sau încercări deliberate de

a le ascunde de autorități, incapacitatea de a justifica achiziții majore prin economii

sau resurse legitime și suficiente, deținute la momentul achiziționării; sau

incapacitatea de a justifica un stil de viață excesiv sau cheltuieli extravagante, care

depășesc în mod clar mijloacele legale declarate funcționarului vizat și ale familiei

sale (nr. 40662/19, din 13 decembrie 2022, § 85).

Astfel, în opinia Completului de judecată special, candidata Tatiana Chiriac

nu a desființat dubiile Comisiei de evaluare, ba mai mult ca atât, prin

comportamentul său, explicațiile incomprehensibile și inconsecvente, candidata a

fortificat dubiile Comisiei, transformându-le în dubii serioase. Or, prin prisma

art. 5 alin. (4) din Legea nr. 133/2016, responsabilitatea pentru veridicitatea și

deplinătatea informațiilor incluse în declarația averii și intereselor personale o

poartă declarantul, adică persoana care depune declarația. Respectiv, candidata era

responsabilă de informațiile incluse în declarațiile sale anuale.

Succesiv, Completul de judecată consideră că reclamanta nu a înlăturat dubiile

Comisiei de evaluare privind integritatea etică a candidatei în contextul

declarațiilor frauduloase la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare a

automobilului de model Honda CR-V și înregistrarea acestuia.

Or, conform materialelor dobândite de către Comisia de evaluare, la 07 aprilie

2015, candidata Tatiana Chiriac a dobândit dreptul de proprietate asupra

automobilului Honda CR-V, anul de fabricație 2011, iar, peste un interval de timp,

la 14 septembrie 2017, acest drept a fost radiat, deoarece Tatiana Chiriac a vândut

automobilul.

La fel, din materialele dobândite de către Comisia de evaluare rezultă că, atât

tranzacția de cumpărare a automobilului de model Honda CR-V în anul 2015, cât

și cea de înstrăinare a acestuia în anul 2017, au fost încheiate în numele Tatianei

Chiriac de către soțul acesteia, dar în lipsa împuternicirilor din partea ei.

Acest fapt a fost recunoscut de către soțul candidatei, printr-o declarație

scrisă, în care a confirmat întocmirea și semnarea tuturor documentelor din numele

candidatei și prezentarea valorilor automobilului pentru declarațiile de avere pe

baza propriilor lui informații.

30

Ba mai mult ca atât, candidata Tatiana Chiriac a recunoscut personal, atât în

fața Comisiei de evaluare, cât și în cadrul ședinței de judecată la Curtea Supremă

de Justiție, că ea nu a semnat nici contractul de vânzare-cumpărare din 2015, nici

cel din anul 2017 și că tranzacțiile de cumpărare a automobilului Honda CR-V în

anul 2015 și cea de înstrăinare în anul 2017 au fost semnate de către soțul său, fără

ca ea să-l împuternicească legal cu aceste drepturi, precum și fără înștiințarea și

încuviințarea ei.

Completul de judecată special consideră că aceste fapte sunt degrevate de

probațiune, deoarece nu au fost negate de către părți, dar din contra, recunoscute.

În atare circumstanțe se confirmă dubiul Comisiei de evaluare referitor la

utilizarea funcției de serviciu și abuzului de atribuțiile funcționale din partea

soțului candidatei la înregistrarea dreptului de proprietate al Tatianei Chiriac

asupra automobilului Honda CR-V în anul 2015, precum și la radierea acestui drept

în anul 2017. Or, din materialele dobândite de către Comisia de evaluare, dar și din

explicațiile reclamantei date atât în fața Comisiei de evaluare, cât și în fața

Completului de judecată special rezultă că, în perioada relevantă speței, soțul

Tatianei Chiriac a deținut funcția de șef al Secției evidență și înmatriculare a

transportului Călărași și avea o autoritate în colectiv.

Ipotezele date confirmă că, Comisiei de evaluare în mod rezonabil i-au apărut

dubii în privința integrității etice și financiare a candidatei Tatiana Chiriac, or, soțul

acesteia a încheiat din numele ei două tranzacții de cumpărare (în anul 2015) și de

vânzare (în anul 2017) a unui automobil, fără acordul și în lipsa împuternicirilor

legale din partea Tatianei Chiriac. Mai apoi, făcând abuz de funcția sa managerială

și autoritatea care o avea în cadrul Secției evidență și înmatriculare a transportului

Călărași, soțul reclamantei, în anul 2015 a facilitat înscrierea dreptului de

proprietate al Tatianei Chiriac asupra acestui autovehicul în Registrul de stat al

vehiculelor, iar în anul 2017 a facilitat radierea acestui drept, ambele acțiuni în

lipsa împuternicirilor și în lipsa proprietarului.

În acest sens, instanța de judecată învederează că, potrivit pct. 18 din Anexa

nr. 2 „Regulile de înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor” la Hotărârea

Guvernului nr. 1047/1999 „cu privire la reorganizarea Sistemului informațional

automatizat de căutare „Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și

introducerea testării a autovehiculelor și remorcilor acestora”, vehiculele se

înmatriculează pe numele persoanelor fizice la prezentarea actelor de identitate, iar

în cazul în care din numele proprietarului se prezintă un reprezentant, pe lângă

actele de identitate, se prezinte și procura care confirmă împuternicirile acestuia.

Norma legală precitată instituie în mod imperativ și nu permite deraierea de

la modalitatea de înmatriculare în anul 2015 a automobilului Honda CR-V pe

numele Tatianei Chiriac, precum și cea de reînmatriculare în anul 2017 de pe

numele acesteia pe numele noului proprietar. Astfel, efectuarea acestor două

acțiuni în anii 2015 și 2017 putea avea loc doar prin două modalități, sau cu

prezența personală a Tatianei Chiriac la secția de înmatriculare a transportului, cu

prezentarea actului de identitate, sau cu implicarea unui reprezentant al Tatianei

Chiriac, împuternicit cu acest drept printr-o procura.

În această ordine de idei, Completul de judecată special reține ca pertinentă

concluzia Comisiei de evaluare precum că, deși candidata a cunoscut despre

31

caracterul ilegal al acțiunilor soțului său și abuzul lui de serviciu în anul 2015, ea

nu a întreprins nimic pentru a preveni repetarea acesteia, fapt care a și recidivat în

anul 2017, iar circumstanțele date trezesc dubii serioase cu privire la propria ei

responsabilitate etică și potențiala tolerare a încălcării abaterii în serviciu.

Or, la aspectul dat, urmează a fi reiterat scopul exercițiului de pre-vetting al

candidaților la funcția de membrul în Consiliul Superior al Magistraturii, care este

stipulat în preambulul Legii nr. 26/2022, și anume sporirea integrității viitorilor

membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și sporirea încrederii

societății în activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor, dar și, în

general, în sistemul justiției.

Având în vedere rolul decisiv al membrilor organelor de autoadministrare în

selectarea, promovarea și sancționarea disciplinară a colegilor lor, precum și în

administrarea beneficiilor acordate, cum ar fi programele de locuințe la preț

preferențial, este imperativ ca membrii înșiși să fi demonstrat cel mai înalt nivel de

integritate financiară și etică, astfel încât să se poată aștepta ca, în poziția lor de

lideri, să promoveze standarde înalte atât pentru ei înșiși, cât și pentru ceilalți.

Reieșind din faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii au

obligația să respecte cele mai înalte standarde etice, aceștia trebuie să demonstreze

societății că sunt integri, să adopte un comportament ce nu provoacă îndoieli și să

nu admită aparența unor posibile dubii de integritate. Or, integritatea semnifică

însușirea de a fi integru, de a fi cinstit, de a da dovadă de probitate. Integritatea este

absolută și nu are diferite grade de gravitate.

Integritatea, ca principiu etic, are ca reper modul în care ceilalți percep

comportamentul judecătorilor, procurorilor, membrilor Consiliilor Superioare ale

Magistraturii și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora, ca

fiind conform cu etica și comandamentele morale recunoscute de societate ca fiind

cele mai înalte standarde pentru o persoană ce deține o funcție publică esențială

pentru societate, precum și modul în care o persoană înțelege să se manifeste în

societate. Prin urmare, judecătorii, procurorii, membrii Consiliilor Superioare ale

Magistraturii și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora trebuie

să își îndeplinească obligațiile cu integritate, în interesul justiției și societății, ceea

ce implică obligații atât în viața profesională, cât și personală.

Continuând șirul logic al ipotezelor sale, Completul de judecată special

apreciază ca fiind lipsită de suport poziția reclamantei precum că, în cadrul

procesului de evaluare reluată, Comisia de evaluare nu a respectat principiul res

judicata și a încălcat prevederile art. 120 din Constituția Republicii Moldova,

deoarece nu a ținut cont de constatările Curții Supreme de Justiție reținute în

decizia din 01 august 2023.

Completul de judecată special consideră aceste argumente ale reclamantei ca

fiind manipulative, or, în cadrul evaluării reluate a candidatei Tatiana Chiriac,

Comisia de evaluare a administrat probe noi în baza cărora și-a format opinia și

care nu au fost cercetate în cadrul primului proces judiciar, respectiv, cărora Curtea

Supremă de Justiție nu le-a dat apreciere în decizia din 01 august 2023.

Potrivit art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022, în vigoare la moment, la

examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, Completul de

32

judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre

următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu

au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia

de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil

al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat.

Deși reclamanta, făcând trimitere la art. 206 din Codul administrativ, încearcă

să argumenteze că Comisia independentă de evaluare era obligată în urma deciziei

din 01 august 2023 să adopte o hotărâre favorabilă de promovare, această alegație

nu are o acoperire legală.

Legea nr. 26/2022, care e una specială, foarte clar evidențiază împuternicirile

instanței de judecată: fie respinge contestația, fie o admite și dispune o reevaluare.

Eventuala soluție de obligare a Comisiei de a adopta o decizie favorabilă contravine

spiritului Legii nr. 26/2022.

De fapt, această procedură, după felul cum e reglementată în Legea nr. 26/2022,

este similară situației când se contestă la judecătorul de instrucție o eventuală

ordonanță a procurorului (de refuz în pornirea urmăririi penale, de clasare a urmăririi

penale, de scoatere de sub urmărire etc). În caz că judecătorul de instrucție admite

contestația, el remite materialele pentru un control suplimentar și luarea unei decizii,

fără a da indicație procurorului ce anume decizie să fie adoptată. După cum arată

practica, în majoritatea cazurilor, efectuând un control suplimentar, inclusiv și ținând

cont de constatările judecătorului de instrucție, oricum de către procurori se adoptă

decizii similare. Însă, aceasta nu este ca interpretat ca o încălcare a principiului res

judicata. Deoarece după cum a statuat Comisia independentă de evaluare

„caracterul obligatoriu netăgăduit al argumentelor și concluziilor conținute în

Decizia CSJ, nu obligă însă Comisia să emită, în cadrul reevaluării, o decizie de

promovare a reclamantei, odată ce cumulul de fapte (circumstanțe) rezultat din

probele noi, acumulate în cadrul reevaluării, este diferit si, în mod natural, mai

avansat, decât cel inițial, din cadrul evaluării inițiale. Este esențial însă ca Comisia

să argumenteze soluția aleasă, cu referire precisă la faptele examinate și concluziile

rezultate, fapt care s-a făcut în mod plenar în Decizie.”.

Astfel, Completul de judecată special opinează că, probele administrate

suplimentar de către Comisia de evaluare la etapa evaluării reluate a candidatei

Tatiana Chiriac, răstoarnă concluziile Curții Supreme de Justiție reținute în decizia

din 01 august 2023 în privința problemei cu privire la valoarea subestimată a

automobilului Honda CR-V, a./f. 2011 și utilizarea, la vânzarea acestuia, a unor

acte care nu au fost întocmite în condițiile legii și care au implicat un abuz de

serviciu din partea soțului candidatei. Ba mai mult ca atât, aceste probe

administrate suplimentar confirmă dubiile serioase ale Comisiei de evaluare cu

privire la respectarea de către candidata Tatiana Chiriac a criteriilor de integritate

etică și financiară, și fortifică concluzia că aceasta nu corespunde acestor criterii,

conform art. 8 alin. (2) lit. a) și c), alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022.

33

În această ordine de idei, Completul de judecată special observă că, în cazul

din speță, atât în cadrul procedurii de evaluare reluată, cât și în cadrul procedurii

judiciare, inclusiv în cererea de chemare în judecată, reclamanta Tatiana Chiriac

nu a înlăturat dubiile apărute în privința problemei cu privire la respectarea de către

candidată a criteriilor de integritate etică și financiară, manifestată prin valoarea

subestimată a automobilului Honda CR-V, a./f. 2011 și utilizarea, la vânzarea

acestuia, a unor acte care nu au fost întocmite în condițiile legii și care au implicat

un abuz de serviciu din partea soțului candidatei.

Generalizând ipotezele descrise supra, Completul de judecată special

concluzionează că, din argumentele reclamantei, prezentate în fața instanței de

judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea

procedurii de evaluare a candidatei, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de

Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la

conformitatea candidatei cu criteriul de integritate etică și financiară, conform

art. 8 alin. (2) lit. a) și c) și alin. (5) lit. b) și c) din Legea nr. 26/2022, cu referire

la valoarea subestimată a automobilului Honda CR-V, a./f. 2011 și utilizarea, la

vânzarea acestuia, a unor acte care nu au fost întocmite în condițiile legii și care au

implicat un abuz de serviciu.

Ce ține de afirmația reclamantei că a fost supusă unui tratament diferențiat în

raport cu alți candidați care au fost evaluați pozitiv în situații similare, Completul de

judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție constată că aceasta nu a fost

probată. Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații comparabile și care ar fi

identice sau aproape identice situației reclamantei, pentru a fi supuse analizei dacă

într-adevăr așa s-a procedat. Astfel, se deduce că sunt absolut neîntemeiate alegațiile

reclamantei, precum că Comisia și-ar fi exercitat discreția sa în mod diferit.

Cumulul ipotezelor descrise supra conving instanța de judecată că, la caz, nu se

constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea Tatiana

Chiriac, candidată la funcția de membrul în Consiliul Superior al Magistraturii, a

evaluării în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de

evaluare a candidatei, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de

evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea

candidatei cu criteriul de integritate etică și financiară, conform art. 8 alin. (2) lit. a)

și c) și alin. (5) lit. b) și c) din Legea nr. 26/2022.

Ținând cont de cele reținute supra, Completul de judecată special relevă că, în

litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 6 din 29 decembrie 2023 cu

privire la evaluarea reluată a Tatianei Chiriac, candidată la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii.

Or, actul administrativ supus controlului judiciar este emis conform

prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidată, iar în cadrul procedurii de evaluare și

evaluare reluată nu au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de

evaluare, care să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că

34

cererea de contestare depusă de Tatiana Chiriac este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă.

În conformitate cu art. 14 alin. (6), alin. (8) lit. a), alin. (9) din Legea privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

decide:

Se respinge cererea de contestare depusă de Tatiana Chiriac împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, privind anularea deciziei nr. 6

din 29 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Tatianei Chiriac, candidată

la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea reluării

procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Aliona Donos

Oxana Parfeni

35