3-31/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3-31/23

2-23177619-01-3-13122023

Î N C H E I E R E

16 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție pentru

examinarea cererii de recuzare, în cadrul procedurii pentru examinarea contestațiilor

declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Boris Talpă

Judecători Igor Mânăscurtă

Diana Stănilă

Grefier Alexandru Ciorba

Cu participarea:

Reclamantului Vitalie Codreanu

Reprezentantul pârâtei, avocatul Valeriu Cernei

examinând cererea de recuzare înaintată de Codreanu Vitalie, reprezentat de

către avocatul Zama Vitalie, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc,

Aliona Donos și Oxana Parfeni,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă

de Vitalie Codreanu împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 2 din 04 decembrie 2023, obligarea

reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

a c o n s t a t a t :

La 12 decembrie 2023, Vitalie Codreanu a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

solicitând:

a) anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 2 din 04 decembrie 2023 privind candidatura lui Vitalie Codreanu,

candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor;

b) obligarea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

să reia procedura de evaluare a candidatului Vitalie Codreanu;

c) obligarea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

să emită actul administrativ individual favorabil.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 179 din

27 octombrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022”,

a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în componența: Ion

Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona Donos (judecători). Membru

supleant – Boris Talpă (judecător).

Examinarea cauzei cu participarea părților a fost stabilită pentru

11 ianuarie 2024, ora 10.00.

În cadrul ședinței de judecată de examinare a cauzei, Codreanu Vitalie,

reprezentat de către avocatul Zama Vitalie a înaintat cerere de recuzare judecătorilor

Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, Aliona Donos și Oxana Parfeni, de la

examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de contestare

depusă de Vitalie Codreanu împotriva Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 2 din 04 decembrie

2023, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În esență, a invocat faptul că există împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor, or, au fost respinse un șir de cereri și

demersuri, inclusiv posibilitatea de a înainta excepția de neconstituționalitate.

În ședința de judecată, fiind înștiințați legal despre ora, data și locul petrecerii

acesteia, avocatul Zama Vitalie, precum și reprezentantul Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, avocatul Gladei Roger nu s-au

prezentat.

În ședința de judecată, reclamantul Codreanu Vitalie a susținut cererea de

recuzare înaintată completului de judecată formată din judecătorii Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni și Aliona Donos, solicitând admiterea acesteia.

În esență, Codreanu Vitalie a invocat că, pe parcursul examinării prezentei

cauze, completul de judecată enunțat a respins nenumărate cereri și demersuri

înaintate de către reclamant.

Totodată, a evidențiat că, în ședința de judecată a dorit să înainteze o cerere

privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, însă instanța de judecată a

respins-o fără a pune în discuție cererea nominalizată.

În așa fel, consideră reclamantul că i se încalcă dreptul la apărare și la un proces

echitabil, fiind în prezența unei examinări a contestației în care are senzația că nu

este ascultat și auzit.

Reprezentantul Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

avocatul Valeriu Cernei, a solicitat respingerea cererii de recuzare ca fiind

neîntemeiată.

În esență, reprezentantul Comisiei de evaluare a susținut că, motivele invocate

de către reclamant sunt neîntemeiate, or, în prima ședință de judecată din 21

decembrie 2023 a fost stabilit un termen de decădere pentru prezentarea tuturor

cererilor sau demersurilor pentru a fi puse în discuție. La acest capitol, reprezentantul

Comsiei a evidențiat că, toate cererile care au fost înaintate de către reclamant în

ședința de judecată din 11 ianuarie 2024, au fost depuse peste termenul stabilit de

instanță, care reprezintă un termen de decădere.

Audiind argumentele participanților la proces, analizând argumentele expuse

în cererea de recuzare înaintată de Codreanu Vitalie, judecătorilor Curții Supreme

de Justiție, Ion Malanciuc, Aliona Donos și Oxana Parfeni, și raportând, per

ansamblu, la prevederile legale ce guvernează speța, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție, o consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, din

următoarele considerente.

Conform art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează

acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza

temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

Potrivit art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o

procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora

există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

În același timp, art. 202 alin. (4) din Codul administrativ prevede că recuzarea

sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

În baza art. 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de

recuzare trebuie să fie motivată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că motivele

invocate de către reclamantul Codreanu Vitalie nu cad sub incidența art. 50 din

Codul administrativ.

Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depusă de Codreanu Vitalie,

reprezentat de către avocatul Zama Vitalie cu privire la recuzarea judecătorilor Curții

Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, Aliona Donos și Oxana Parfeni, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră imperioasă analiza celor invocate

prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului (a se

vedea hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005)).

Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o

importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației

și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v.

Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257B, p.20, § 27).

În acest sens, art. 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența

sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Curtea face distincție între

o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau

interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică

determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie 1982 și

Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În sensul dat, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

Tocono și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v.

France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime

de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind

că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este

dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and

Santangelo v. Italy și Wettstein v. Switzerland).

Din materialele cauzei rezultă că, la 11 ianuarie 2024, în cadrul ședinței de

judecată de examinare a cauzei, Codreanu Vitalie, reprezentat de către avocatul

Zama Vitalie a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Ion Malanciuc, Aliona Donos și Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei de

contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Vitalie

Codreanu împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

cu privire la anularea deciziei nr. 2 din 04 decembrie 2023, obligarea reluării

procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de

procedură civilă.

A invocat faptul că există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorilor, or, au fost respinse un șir de cereri și demersuri, inclusiv

posibilitatea de a înainta excepția de neconstituționalitate.

Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept

citate supra, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate de Codreanu Vitalie, drept temeiuri de recuzare a judecătorilor

Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, Aliona Donos și Oxana Parfeni de la

judecarea prezentei cauze, nu sunt justificate. Or, criticile, înaintate în cererea de

recuzare, sunt mizate pe simple declarații de suspiciuni de imparțialitate.

În consecință, se reține faptul că în motivarea cererii de recuzare nu au fost

prezentate careva probe plauzibile în susținerea argumentelor care ar pune la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor care participă la examinarea

cauzei, acestea fiind declarative.

Totodată, completul consideră că argumentele invocate de Codreanu Vitalie, în

susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei

preconcepute a magistraților recuzați, susceptibile de a afecta imparțialitatea

subiectivă a acestora, în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează

că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a

judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește

imparțialitatea acestuia (Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000,

definitivă din 21 martie 2001).

Art. 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar” redactate

de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va decide în problemele

care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu legea, fără vreo

restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințări sau interferență, directă

sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”.

Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât

să păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului

juridic”.

Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 CEDO, se determină

prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale

ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test

obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente

pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea nr.R(94)12 privind independența, eficiența și rolul

judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a

stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile

imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor,

respectând regulile relevante stabilite de lege.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare

depusă de Codreanu Vitalie, reprezentat de către avocatul Zama Vitalie, cu privire la

recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, Aliona Donos și

Oxana Parfeni, este neîntemeiată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a o respinge.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) și 230 din Codul administrativ, art. 53 din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare înaintată de Codreanu Vitalie,

reprezentat de către avocatul Zama Vitalie, judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Ion Malanciuc, Aliona Donos și Oxana Parfeni, în cauza de contencios administrativ,

intentată la cererea de contestare depusă de Vitalie Codreanu împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei

nr. 2 din 04 decembrie 2023, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului

de către Comisie și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Boris Talpă

Judecători Igor Mânăscurtă

Diana Stănilă