3-3/24 — anularea deciziei si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3-3/24

2-24011158-01-3-29012024

Î N C H E I E R E

15 februarie 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție pentru

examinarea cererii de recuzare, în cadrul procedurii pentru examinarea

contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Boris Talpă

Judecători Igor Mânăscurtă

Diana Stănilă

Cu participarea grefierului Tatiana Braga

examinând cererea de recuzare înaintată de Sorbalo Stanislav, reprezentat de

către avocatul Zama Vitalie, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion

Malanciuc, Aliona Donos și Oxana Parfeni,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă

de Sorbalo Stanislav împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2024, obligarea

reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

a c o n s t a t a t :

La 29 ianuarie 2024, Sorbalo Stanislav a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

solicitând:

a) anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr.1 din 19 ianuarie 2024 privind candidatura lui Sorbalo Stanislav,

candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii;

b) obligarea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

să reia procedura de evaluare a candidatului Sorbalo Stanislav;

c) obligarea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

să emită actul administrativ individual favorabil.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 179 din

27 octombrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie

2022”, a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, în componența: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona

Donos (judecători). Membru supleant – Boris Talpă (judecător).

Examinarea cauzei cu participarea părților a fost stabilită pentru

06 februarie 2024, ora 10.00.

În cadrul ședinței de judecată de examinare a cauzei, Sorbalo Stanislav,

reprezentat de către avocatul Zama Vitalie a înaintat cerere de recuzare

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, Aliona Donos și Oxana

Parfeni, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea

de contestare depusă de Sorbalo Stanislav împotriva Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr.1

din 19 ianuarie 2024, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de

către Comisie și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În esență, a invocat faptul că există împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor, or, au fost respinse un șir de cereri și

demersuri, inclusiv posibilitatea de a înainta excepția de neconstituționalitate.

În ședința de judecată, fiind înștiințați legal despre ora, data și locul petrecerii

acesteia, reclamantul Sorbalo Stanislav, avocatul Zama Vitalie, precum și

reprezentanții Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

avocatul Gladei Roger și Cernei Valeriu, nu s-au prezentat.

Analizând argumentele expuse în cererea de recuzare înaintată de Sorbalo

Stanislav judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, Aliona Donos și

Oxana Parfeni, și raportând, per ansamblu, la prevederile legale ce guvernează

speța, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, o consideră

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

Conform art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

Potrivit art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o

procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora

există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției. Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana

care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

În același timp, art. 202 alin. (4) din Codul administrativ prevede că recuzarea

sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

În baza art. 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de

recuzare trebuie să fie motivată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că motivele

invocate de către reclamantul Codreanu Vitalie nu cad sub incidența art. 50 din

Codul administrativ.

Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depusă de Sorbalo Stanislav,

reprezentat de către avocatul Zama Vitalie cu privire la recuzarea judecătorilor

Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, Aliona Donos și Oxana Parfeni,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră imperioasă analiza

celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor

Omului (a se vedea hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR

2005)).

Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o

importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației

și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v.

Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257B, p.20, § 27).

În acest sens, art. 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența

sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Curtea face distincție între

o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau

interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică

determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie 1982 și

Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În sensul dat, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

Tocono și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v.

France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime

de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind

că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este

dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and

Santangelo v. Italy și Wettstein v. Switzerland).

Din materialele cauzei rezultă că, la 06 februarie 2024, în cadrul ședinței de

judecată de examinare a cauzei, Sorbalo Stanislav, reprezentat de către avocatul

Zama Vitalie a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Ion Malanciuc, Aliona Donos și Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei de

contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Sorbalo

Stanislav împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

cu privire la anularea deciziei nr.1 din 19 ianuarie 2024, obligarea reluării

procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de

procedură civilă.

A invocat faptul că există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorilor, or, au fost respinse un șir de cereri și demersuri, inclusiv

posibilitatea de a înainta excepția de neconstituționalitate.

Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept

citate supra, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate de Sorbalo Stanislav, reprezentat de către avocatul Zama

Vitalie, drept temeiuri de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion

Malanciuc, Aliona Donos și Oxana Parfeni de la judecarea prezentei cauze, nu sunt

justificate.

Or, criticile, înaintate în cererea de recuzare, sunt mizate pe simple declarații

de suspiciuni de imparțialitate.

În consecință, se reține faptul că în motivarea cererii de recuzare nu au fost

prezentate careva probe plauzibile în susținerea argumentelor care ar pune la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor care participă la examinarea

cauzei, acestea fiind declarative.

Totodată, completul consideră că argumentele invocate de Sorbalo Stanislav,

reprezentat de către avocatul Zama Vitalie în susținerea cererii de recuzare nu

indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistraților recuzați

susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă a acestora, în sensul definit de

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează

că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a

judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește

imparțialitatea acestuia (Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000,

definitivă din 21 martie 2001).

Art. 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar” redactate

de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va decide în problemele

care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu legea, fără

vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințări sau interferență,

directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”.

Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât

să păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului

juridic”.

Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 CEDO, se determină

prin aplicarea unui test subiectiv, constând în examinarea convingerilor personale

ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test

obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente

pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea nr.R(94)12 privind independența, eficiența și rolul

judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a

stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile

imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor,

respectând regulile relevante stabilite de lege.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare

depusă de Sorbalo Stanislav, reprezentat de către avocatul Zama Vitalie, cu privire

la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, Aliona Donos

și Oxana Parfeni, este neîntemeiată, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a o respinge.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) și 230 din Codul administrativ, art. 53 din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare înaintată de Sorbalo Stanislav,

reprezentat de către avocatul Zama Vitalie, judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Ion Malanciuc, Aliona Donos și Oxana Parfeni, în cauza de contencios

administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de Sorbalo Stanislav

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu

privire la anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2024, obligarea reluării procedurii

de evaluare a candidatului de către Comisie și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Boris Talpă

Judecători Igor Mânăscurtă

Diana Stănilă