03-33/23 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului

Dosarul nr. 03-33/23 2-23177768-01-3-13122023 ÎNCHEIERE 11 iulie 2024 mun.

Chișinău Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oxana Parfeni judecătorii Diana Stănilă Lilia Roic-Botezatu Grefier Stanislav Ungureanu Cu participarea: Reclamantei Cristina Gladcov Reprezentanților pârâtei, avocaților Roger Gladei Valeriu Cernei examinând în ședință publică cererile reclamantei Cristina Gladcov și ale reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare, constată: La 12 decembrie 2023, Cristina Gladcov a depus cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

solicitând anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.

1 Prin încheierea din 19 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție inter alia s- a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și s-au convocat participanții la proces în ședința de judecată stabilită pentru data de 21 decembrie 2023, ora 11:00, sala nr. 4, în incinta Curții Supreme de Justiție, situată pe adresa: str. Petru Rareș, 18 mun. Chișinău.

Prin încheierea protocolară din 21 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție inter alia s-a stabilit reclamantei și reprezentantului acesteia termen până la 04 ianuarie 2024, ora 09:00, să prezinte toate cererile și demersurile, prin intermediul Secției Documentare procesuală a cauzelor civile din cadrul Curții Supreme de Justiție și s-a explicat părților și participanților la proces că, termenul limită acordat de către instanța de judecată prin prezenta încheiere protocolară este unul de decădere, iar ulterior aceștia nu vor avea dreptul să formuleze alte cereri și demersuri.

Prin încheierea protocolară din 15 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție: 1. s-a respins cererea reclamantei, depusă la 20 decembrie 2023, privind prezentarea dosarului candidatei, inclusiv decizia Comisiei pre-vetting nr. 1 din 04 decembrie 2023 în original, ca fiind neîntemeiată; 2. s-a respins cererea privind prelungirea termenului de procedură pentru administrarea probelor în apărare, depusă la 15 ianuarie 2024 în cadrul ședinței de judecată, ca fiind neîntemeiată, or, aceasta nu a fost depusă în interiorul termenului de decădere și în lipsa prezentării probelor justificative; 3. În conformitate cu prevederile art. 10, art. 113, art. 1191 alin. (1), art. 122 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și art. 216 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, s-au restituit părții reclamante, ca fiind depuse în afara termenului de decădere, cererile și înscrisurile prezentate la 15 ianuarie 2024 în cadrul ședinței de judecată, după cum urmează: -Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024, în original, expert judiciar Dorina Dub; -cererea de defăimare a probei, la care este atașată copia Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024; -cererea de audiere în calitate de martori a următoarelor persoane: Vitalie Miron, Tatiana Răducanu, Nadejda Hriptievschi și Herman von Hebel;

-cererea de aplicare a degrevării de probațiune, la care este anexată copia deciziei din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție în privința Cristinei Gladcov; -cererea de anexare a copiilor deciziilor Comisiei pre-vetting nr. 40 din 09 iunie 2023 cu privire la candidatura Olesei Vîrlan, nr. 42 din 12 iunie 2023 cu privire la candidatura Alionei Nesterov, nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru Obadă; -cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție nr. 65 din 30 martie 2023. -cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a unor aspecte din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de 2 membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022. Prin încheierea protocolară din 11 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție: 1. s-a respins demersul reclamantei Cristina Gladcov și a reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, cu privire la primirea în procedură a cererii de chemare în judecată completată, datată cu 12 decembrie 2023 și prezentată la ședința de judecată din 11 martie 2024. 2. s-a restituit părții reclamante cererea de chemare în judecată completată cu toate anexele prezentate, or,

aceasta conține solicitări cu privire la administrarea probelor noi, drept care urma să fie realizat la etapa de pregătire a cauzei, în interiorul termenului stabilit de către instanța de judecată întru realizarea acestui drept procedural și de care nu a făcut uz partea reclamantă. 3. în conformitate cu art. 10, art. 113, art. 1191 alin. (1), art. 122 alin. (4) din Codul de procedură civilă și art. 216 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, s-au restituit ca fiind depuse în afara termenului de decădere, stabilit prin încheierea din 21 decembrie 2023, după cum urmează: a) declarația de defăimare a probei ca probă falsă, în ordinea art. 227 din Codul de procedură civilă, depusă prin intermediul poștei electronice la 24 ianuarie 2024 și înscrisurile atașate.

b)obiecțiile în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă, depuse în mod electronic la 25 ianuarie 2024, prin care s-a solicitat administrarea următoarelor probe: -copia raportului de expertiză extrajudiciară din 12 ianuarie 2024 /copie/; -cererea de anexare a copiilor deciziilor Comisiei de evaluare în privința altor candidați; c) cererea privind sesizarea Curții Constituționale în vederea ridicării excepției de neconstituționalitate a unor aspecte din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, prezentată în cadrul ședinței de judecată din 02 februarie 2024. d)cererea privind sesizarea Curții Constituționale în vederea ridicării excepției de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție nr. 65 din 30 martie 2023, prezentată în cadrul ședinței de judecată din 02 februarie 2024. e) demersul cu privire la audierea în calitate de martori a următoarelor persoane: Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu, Herman von Hebel (președinte) și Vitalie Miron, depus în cadrul ședinței de judecată din 02 februarie 2024. f) demersul în ordinea art. 194 și ar.

219 din Codul administrativ, prin care s- a solicitat prezentarea originalului dosarului candidatei Cristina Gladcov și originalului deciziei, depus atât în cadrul ședinței de judecată din 02 februarie 2024, cât și în mod electronic. g)obiecțiile, depuse electronic la 02 februarie 2024, în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin care s-a solicitat expedierea sesizărilor înaintate Curții Constituționale pentru examinare și neîngrădirea dreptului avocatului de a adresa întrebări părții oponente.

3 h)demersurile depuse electronic la 16 februarie 2024 (un exemplar semnat doar de către avocatul Dumitru Cucu și un exemplar semnat atât de reclamanta Cristina Gladcov cât și de către reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu), în ordinea art. 194 și art. 219 din Codul administrativ, prin care s-a solicitat prezentarea dosarului tradus în limba engleză a candidatei Cristina Gladcov și dovada de expediere a acestuia membrilor Comisiei de evaluare Herman von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria; reclamarea procesului-verbal al lucrărilor Comisiei în privința examinării candidatei Cristina Gladcov în varianta originală semnat de președintele Comisiei.

i) demersurile depuse electronic la 16 februarie 2024 (un exemplar semnat doar de către avocatul Dumitru Cucu și un exemplar semnat atât de reclamanta Cristina Gladcov cât și de către reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu), în ordinea art. 194 și art. 219 din Codul administrativ, prin care s-a solicitat vizualizarea materialelor video în ședința de judecată, cu link-ul corespunzător, în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitatea de a evidenția aspectele importante.

j) obiecțiile depuse electronic la 16 februarie 2024 (un exemplar semnat doar de către avocatul Dumitru Cucu și un exemplar semnat atât de reclamanta Cristina Gladcov cât și de către reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu), în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin care s-a solicitat expedierea sesizărilor înaintate Curții Constituționale pentru examinare, în caz contrar partea reclamantă va fi impusă de situație să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală pentru investigarea completului pentru situația de justiție selectivă.

Ulterior, în timpul examinării cauzei, reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, au depus o serie de cereri, demersuri și sesizări, și anume: 1. la 29 martie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice cerere, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 1699, întitulată „excepție privind aplicarea cauzei a degrevării de probațiune”, prin care a solicitat „aplicarea la caz a puterii de lucru judecat și degrevarea de probațiune în privința aspectelor invocate în prezenta cerere cu privire la constatările efectuate de Curtea Supremă de Justiție, în privința Cristinei Gladcov, decizia din 01 august 2023. Aprecierea ca putere de lucru judecat a deciziei din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, prin prisma securității raportului juridic după cum este interpretat ca concept autonom de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului”; 2. la 29 martie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice demers în ordinea art. 194 și art. 219 din Codul administrativ în privința actelor instanței de judecată, semnat electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrat sub numărul 1701,

prin care a solicitat „a lua act de obiecțiile înaintate și asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin neîngrădirea următoarelor aspecte: vizionarea materialului video în ședință de judecată https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/ în 4 care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitate de a evidenția aspectele importante”; 3. la 29 martie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice obiecții în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă în privința actelor instanței de judecată, semnate electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrate sub numărul 1702, prin care a solicitat „a lua act de obiecțiile înaintate și asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin neîngrădirea următoarelor aspecte: expedierea sesizărilor înaintate Curții Constituționale, pentru examinare.

În caz contrar vor fi impuși de situație de sesiza Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală pentru investigarea completului pentru situația de justiție selectivă”, la care au fost anexate: i. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022; ii. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023; iii.

sesizarea privind excepția de neconstituționalitate: -a sintagmelor „Comisia de evaluare nu este autoritate publică iar asupra activității ei nu se aplică prevederile Codului Administrativ (Cartea întâi și a doua) din Legea nr. 180 din 07 iulie 2023; -a articolului 3 „Comisia de evaluare efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). (2) Comisia de evaluare se constituie pentru perioada efectuării evaluării candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1).”; -a sintagmei „și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor”; -a sintagmei „cu acordul Comisiei de evaluare” din prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 26; -a articolului 8 din Legea nr. 26; 4. la 29 martie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere de completare a materialelor dosarului, în ordinea art. 194 și 219 din Codul administrativ, semnată electronic către avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 1705, prin care a solicitat „completarea materialelor dosarului cu următoarele probe fie cum au fost prezentate de către parte, fie din oficiu de instanță: -Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024; -deciziile Comisiei de evaluare în privința altor candidați: Olesei Vîrlan; lui Dumitru Obadă și Marianei Cherpec;

-vizionarea materialului video în ședință de judecată: https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/ în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitate de a evidenția aspectele importante; 5. la 29 martie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice demers, semnat electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrat sub numărul 1706, prin care au solicitat citarea și audierea martorilor în ședința de judecată, și anume: 5 -a reprezentantului pârâtei – Tatiana Răducanu; - a președintelui Comisiei – Herman von Hebel; - a specialistului – Cristina Ciubotaru; 6. la 29 martie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice cerere de defăimare a probei că proba este falsă în ordinea art. 227 din Codul de procedură civilă, în privința actelor instanței de judecată, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 1707, prin care au solicitat „a lua act de declarația de defăimare a probei înaintată.

Calificarea deciziei Comisiei de evaluare din 04 decembrie 2023 ca fiind falsă după cum derivă din Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024. Recunoașterea ca falsă a probei, și anume decizia din 04 decembrie 2023 emisă de Comisia de evaluare. Sesizarea organelor de drept în vederea pornirii unui proces penal pe circumstanțele enunțate”, la care este anexată copia Raportului de expertiză, copia declarației cet. Iurie Gațcan, copia datelor de pe pdf Decizie-informația despre companie; 7. la 29 martie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice obiecții în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă în privința actelor instanței de judecată derivate din ședința de judecată din 11 martie 2024, semnate electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrate sub numărul 1711, prin care au solicitat „a lua act de obiecțiile înaintate.

Asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin neîngrădirea următoarelor aspecte: -expedierea sesizărilor înaintate Curții Constituționale, pentru examinare. -neîngrădirea dreptului avocatului de a adresa întrebări părții oponente și permisiunea de a înainta cereri și demersuri în ședința de judecată, în legătură cu examinarea cauzei; -neîngrădirea dreptului avocatului și părții de a avea acces liber la justiție prin completarea pretențiilor din acțiune și completarea acțiunii cu temeiuri de fapt și de drept; -vizionarea materialului video în ședință de judecată – https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/ în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitate de a evidenția aspectele importante.

-repartizarea recuzărilor înaintate completului de judecători Oxana Parfeni, Boris Talpă, Igor Mînăscurtă. Repartizarea recuzării înaintată lui Igor Mînăscurtă”; 8. la 29 martie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice cerere de chemare în judecată completată (acțiune în contestare a actului administrativ individual), semnată electronic de Cristina Gladcov, înregistrată sub numărul 1713, prin care a solicitat: i. admiterea integrală a cererii; ii. solicitarea de prezentare, de către autoritatea publică a deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023; iii. constatarea nulității fie inexistenței deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 04 decembrie 6 2023 „privind candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor”.

iv.

obligarea autorității publice Comisiei de evaluare să emită actul administrativ individual favorabil de promovare, solicitat (art. 206 alin. (1) lit. a) și art. 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ); Totodată, la cerere au fost anexate în copii certificate: a. Raportul de expertiză; b. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022; c. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023; d. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate: -a sintagmelor „Comisia de evaluare nu este autoritate publică iar asupra activității ei nu se aplică prevederile Codului Administrativ (Cartea întâi și a doua) din Legea nr. 180 din 07 iulie 2023; -a articolului 3 „Comisia de evaluare efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). (2) Comisia de evaluare se constituie pentru perioada efectuării evaluării candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1).”; -a sintagmei „și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor”; -a sintagmei „cu acordul Comisiei de evaluare” din prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 26; -a articolului 8 din Legea nr. 26; 9. la 03 aprilie 2024,

Cristina Gladcov a expediat prin intermediul poștei electronice o cerere, înregistrată sub numărul 1795, prin care au informat Curtea Supremă de Justiție că a depus în adresa Curții Constituționale cerere prin care a solicitat admiterea spre examinare: a. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022; b. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023; c. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate: -a sintagmelor „Comisia de evaluare nu este autoritate publică iar asupra activității ei nu se aplică prevederile Codului Administrativ (Cartea întâi și a doua) din Legea nr. 180 din 07 iulie 2023; -a articolului 3 „Comisia de evaluare efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). (2) Comisia de evaluare se constituie pentru perioada efectuării evaluării candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1).”; -a sintagmei „și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor”; -a sintagmei „cu acordul Comisiei de evaluare” din prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 26; -a articolului 8 din Legea nr. 26; 7 10. la 12 aprilie 2024,

Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice cerere privind aplicarea cauzei a degrevării de probațiune, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 1967, prin care au solicitat „aplicarea la caz a puterii de lucru judecat și degrevarea de probațiune în privința aspectelor invocate în prezenta cerere cu privire la constatările efectuate de Curtea Supremă de Justiție, în privința Cristinei Gladcov, decizia din 01 august 2023”; 11. la 12 aprilie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice cerere de completare a materialelor dosarului în ordinea art. 232 din Codul de procedură civilă, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 1968, prin care au solicitat „completarea materialelor dosarului cu următoarele probe fie cum au fost prezentate de către parte, fie din oficiu de instanță: -Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024; -deciziile Comisiei de evaluare în privința altor candidați, fără a fi specificat care candidați și fără a anexa aceste decizii; 12. la 12 aprilie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice cerere de defăimare a probei că proba este falsă în ordinea art. 227 din Codul de procedură civilă, în privința actelor instanței de judecată, semnată electronic atât de Cristina Gladcov,

cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 1969, prin care au solicitat „a lua act de declarația de defăimare a probei înaintată.

Calificarea deciziei Comisiei de evaluare din 04 decembrie 2023 ca fiind falsă după cum derivă din Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024. Recunoașterea ca falsă a probei, și anume decizia din 04 decembrie 2023 emisă de Comisia de evaluare”; 13. la 12 aprilie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice obiecții în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă în privința actelor instanței de judecată, semnate electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrate sub numărul 1970, prin care au solicitat „administrarea următoarelor probe fie cum au fost prezentate de către parte, fie din oficiu: -Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024; -deciziile Comisiei de evaluare în privința altor candidați, fără a fi specificat care candidați și fără a anexa aceste decizii; 14. la 12 aprilie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice cerere întitulată „de expediere a sesizărilor la Curtea Constituțională”, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 1971, prin care au solicitat „admiterea cererii de expediere a trei sesizări anexate la Curtea Constituțională și emiterea în acest sens a încheierilor instanței de judecată”, la care au fost anexate: a. scrisoarea Curții Constituționale nr. PCC-01/24cg;

b. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022; 8 c. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023; d. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate: -a sintagmelor „Comisia de evaluare nu este autoritate publică iar asupra activității ei nu se aplică prevederile Codului Administrativ (Cartea întâi și a doua) din Legea nr. 180 din 07 iulie 2023; -a articolului 3 „Comisia de evaluare efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). (2) Comisia de evaluare se constituie pentru perioada efectuării evaluării candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1).”; -a sintagmei „și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor”; -a sintagmei „cu acordul Comisiei de evaluare” din prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 26; -a articolului 8 din Legea nr. 26; 15. la 12 aprilie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice cerere semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 1974, prin care au solicitat „explicarea încheierii protocolare din 11 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție, emisă la faza de reluare a dezbaterilor judiciare,

prin care s-a restituit și nu s-a primit în procedură cererea de chemare în judecată completată, și anume: a. această încheiere interzice reclamantei completarea cererii de chemare în judecată cu circumstanțe de fapt și de drept? b. instanța de judecată prin această încheiere impune reclamantei o careva formă de conținut special al cererii de chemare în judecată de completare, prin excluderea anumitor argumente care le poate prezenta reclamanta?

c. încheierea emisă de instanță interzice în esență, substanță invocarea de argumente noi de către reclamantă în fața completului de judecată, a fost privată reclamanta de acest drept?”; 16. la 12 aprilie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice cerere semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 1975, prin care au solicitat „explicarea încheierii protocolare din 21 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, emisă la faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare prin stabilirea termenului de decădere pentru cereri și demersuri data de 04 ianuarie 2024, și anume: a. această încheiere se referă la toate cererile și demersurile făcute de parte și avocatul părții reclamante în scopul apărării, inclusiv sesizările adresate Curții Constituționale?

b. această încheiere este doar pentru faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare sau și pentru întreg procesul de judecată? c. termenul de decădere până la 04 ianuarie 2024 se referă și la decăderea din dreptul de a înainta cereri și demersuri în temeiul art. 203 din Codul 9 de procedură civilă, în legătură cu examinarea cauzei și cu ridicarea excepției de neconstituționalitate la normele de drept incidente cauzei?

d. restituirea sesizărilor s-a făcut din motivele că sesizarea nu corespunde rigorilor înaintate de art. 121 din Codul de procedură civilă și anume: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit.a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate? e. în cazul în care restituirea sesizărilor s-a făcut că nu corespund rigorilor de procedură art. 121 din Codul de procedură civilă, care sunt carențele exacte?

f. indicarea expresă a normei de drept care permite instanței de judecată dreptul dea nu expedia sesizările Curții Constituționale sau condiționare înaintării sesizării de un careva termen de procedură?

g. etapa până la care în opinia instanței poate fi înaintată sesizare la Curtea Constituțională, prin indicarea normei de drept?”; 17. la 12 aprilie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice demers în ordinea art. 203 din Codul de procedură civilă, semnat electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrat sub numărul 1976, prin care au solicitat „asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin solicitarea avizului consultativ de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”; 18. la 12 aprilie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice obiecții în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă în privința actelor instanței de judecată derivate din ședința de judecată din 11 martie 2024, semnate electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrate sub numărul 1977, prin care au solicitat „a lua act de obiecțiile înaintate.

Asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin neîngrădirea următoarelor aspecte: -expedierea sesizărilor înaintate Curții Constituționale, pentru examinare.

-neîngrădirea dreptului avocatului de a adresa întrebări părții oponente și permisiunea de a înainta cereri și demersuri în ședința de judecată, în legătură cu examinarea cauzei; -neîngrădirea dreptului avocatului și părții de a avea acces liber la justiție prin completarea pretențiilor din acțiune și completarea acțiunii cu temeiuri de fapt și de drept; -neîngrădirea dreptului avocatului și părții de a exercita dreptul la apărare, și anume administrarea de probe; -examinarea cererilor și demersurilor formulate în temeiul art. 203 din Codul de procedură civilă, în completul de judecată nou format conform art. 25 din Codul de procedură civilă și asigurarea dreptului de a se expune pe fiecare cerere în parte; -vizionarea materialului video în ședință de judecată – https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/ 10 în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitate de a evidenția aspectele importante”; 19. la 06 iunie 2024, Cristina Gladcov a depus prin intermediul poștei electronice demers în ordinea art. 203 din Codul de procedură civilă, semnat electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrat sub numărul 3097,

prin care au solicitat „asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin solicitarea avizului consultativ de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în privința aspectelor abordate: a. completul Curții Supreme de Justiție, format din judecătorii transferați temporar în baza art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, încalcă în esență dreptul reclamantei la un proces echitabil, dreptul la o instanță instituită de lege, respectiv accesul liber la justiție, consacrat în art. 20 al Constituției Republicii Moldova, în special dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente, dreptul la judecarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, judecători fără garanții de inamovibilitate de exercitare a unei justiții echitabile și independente?

Transferul temporar. Dacă procedurile, mecanismul legala de desemnare, delegare, transfer temporar la Curtea Supremă de Justiție din instanțele inferioare în varianta descrisă corespunde art. 6 pct. 1 din Convenție și garantează dreptul la un tribunal legal constituit cu garanții suficiente de independență, imparțialitate, inamovibilitate a judecătorului. În context, dacă judecătorul aflat în acest statut dispune de garanțiile impuse pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil? b. lipsa căii de atac ca remediu pentru verificarea legalității, actelor emise de completul special al Curții Supreme de Justiție, imposibilitatea de contestare a actelor emise de acest complet, este conformă cu prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

c. lipsa de remediu pentru contestare, blocarea accesului, pentru motive formale, în instanța de contencios constituțional. Derivat din faptul că reclamanta a purces la contestarea în ordine de contencios constituțional a prevederilor legale aplicabile fondului și procedurii de examinare a cauzei.

Instanța de judecată investită cu examinarea fondului cauzei în procedura căreia se află în examinare cauza pe fond a restituit sesizările reclamantului prin aceasta blocând calea spre instanța de jurisdicție constituțională este conformă cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13? d. refuzul instanței (completului de judecată 3 judecători) de a primi în procedura judecății probele administrate de reclamantă, în apărarea sa – Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024, apărut, executat după stabilirea termenului de decădere de instanță și oricare probe în apărarea sa apărute după stabilirea termenului de stabilire a probei este conformă esenței prevederilor procesului echitabil, dreptului la apărare stabilit de art. 6 pct. 1din Convenția Europeană a Drepturilor Omului?

Refuzul instanței de a permite în procesul de judecată, reclamantului de 11 a înainta formula cereri de demersuri în apărarea sa sau în legătură cu desfășurarea procesului, din motivul instituirii termenului de decădere, în special când cererile și demersurile în procedura judecății constituie pârghiile legale de exercitare a apărării justițiabilului este conformă cu prevederile, esența procesului echitabil, dreptului la apărare derivate din prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13? 20. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 3248, prin care au solicitat „expedierea sesizărilor înaintate Curții Constituționale, pentru examinare, și anume: i. privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022; ii.

privind excepția de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023; iii.

privind excepția de neconstituționalitate: -a sintagmelor „Comisia de evaluare nu este autoritate publică iar asupra activității ei nu se aplică prevederile Codului Administrativ (Cartea întâi și a doua) din Legea nr. 180 din 07 iulie 2023; -a articolului 3 „Comisia de evaluare efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). (2) Comisia de evaluare se constituie pentru perioada efectuării evaluării candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1).”; -a sintagmei „și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor”; -a sintagmei „cu acordul Comisiei de evaluare” din prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 26; -a articolului 8 din Legea nr. 26; 21. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere de administrare și reclamare a probelor, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 3249, prin care au solicitat: i. administrarea și completarea materialelor dosarului cu următoarele probe: -Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024; -deciziile Comisiei de evaluare în privința altor candidați, fără a fi specificat care candidați și fără a anexa aceste decizii;

-vizionarea materialului video în ședință de judecată – https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/ în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitate de a evidenția aspectele importante; ii. Reclamarea și interpelarea următoarelor probe în scopul soluționării juste și complete a cauzei: -solicitarea dosarului tradus în limba engleză al candidatei Cristina Gladcov și dovada de expediere membrilor comisiei Hermann von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria fie informația oficială cu 12 indicarea translatorului (translatorilor) care a efectuat traducerea membrilor de Comisie străini, actele care au fost traduse, fie corespondența, modalitatea de traducere a corespondenței și documentelor membrilor de Comisie străini.

-reclamarea procesului-verbal al lucrărilor Comisiei în privința examinării candidatei Cristina Gladcov, în varianta originală semnat de președintele Comisiei; -interpelarea, reclamarea de la autoritatea publică a deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023, în varianta originală și dosarul candidatului în varianta originală; -reclamarea, interpelarea de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a informației oficiale despre toate intrările și ieșirile lui Hermann von Hebel, în și din Republica Moldova, în ordinea cronologică. iii.

Administrarea probei cu martori, și anume audierea în calitate de martor a membrului Comisiei în demisie Vitalie Miron; 22. la mesajul depus electronic de către avocatul Dumitru Cucu la 13 iunie 2024, înregistrat sub numărul 3249, a fost atașată și cerere separată de administrare a probei cu martori și de audiere a martorilor, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, prin care s-a solicitat „audierea în calitate de martor a ex-membrului de Comisie, Vitalie Miron, care urmează să clarifice mai multe aspecte: i. cum se semnau deciziile și actele în cadrul comisiei? ii. președintele Comisiei, Hermann von Hebel, se prezenta personal pentru semnarea actelor, l-a văzut vizual pe Hermann von Hebel, în sediul Comisiei?

iii. din informațiile care le deține în calitate de ex-membru, membrii străini Hermann von Hebel, Nona Tsotsoria, Victoria Henley cum studiau dosarele personale ale candidaților sau cum li se făcea traducerea și dacă li se făcea în general traducere, tehnic cum se realiza această traducere, exista traducător în cadrul Comisiei, cunoaște a tradus acest traducător careva materiale sau date membrilor străini din Comisie? iv.

care a fost motivul depunerii cererii de demisie în contextul mesajului publicat pe pagina sa web?; 23. la mesajul depus electronic de către avocatul Dumitru Cucu la 13 iunie 2024, înregistrat sub numărul 3249, a fost atașată și cerere separată de reclamare a probelor și de defăimare a înscrisului, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, prin care s-a solicitat „reclamarea, interpelarea de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a informației oficiale despre toate intrările și ieșirile lui Hermann von Hebel, în și din Republica Moldova, în ordinea cronologică.

Admiterea declarației de defăimare a înscrisului falsificat decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023 „cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor”; 24. la mesajul depus electronic de către avocatul Dumitru Cucu la 13 iunie 2024, înregistrat sub numărul 3249, a fost atașată și cerere semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, prin care s-a solicitat 13 „obligarea Comisiei de evaluare să prezinte instanței de judecată și reclamantei dosarul candidatului și constatarea neprezentării, la etapa inițială, de către reprezentantul Comisiei a dosarului complet al candidatului, fapt ce constituie o obligație și nu un drept”; 25. la mesajul depus electronic de către avocatul Dumitru Cucu la 13 iunie 2024, înregistrat sub numărul 3249, a fost atașată și cerere de chemare în judecată completată (acțiune în contestare a actului administrativ individual), semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, prin care s-a solicitat: i. admiterea integrală a cererii; ii.

constatarea nulității fie inexistenței deciziei Comisiei de evaluare a nr. 1 din 04 decembrie 2023 „privind candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor”. iii. obligarea autorității publice Comisiei de evaluare să emită actul administrativ individual favorabil de promovare, solicitat (art. 206 alin. (1) lit. a) și art. 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ); iv.

pentru soluționarea cauzei au fost înaintate demersuri, în temeiul art. 211 din Codul administrativ, de reclamare și administrare a următoarelor probe: -vizionarea materialului video în ședință de judecată – https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/ în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitate de a evidenția aspectele importante; -solicitarea dosarului tradus în limba engleză al candidatei Cristina Gladcov și dovada de expediere membrilor comisiei Hermann von Hebel, Victoria Henley, Nona Tsotsoria fie informația oficială cu indicarea translatorului (translatorilor) care a efectuat traducerea membrilor de Comisie străini, actele care au fost traduse, fie corespondența, modalitatea de traducere a corespondenței și documentelor membrilor de Comisie străini; -reclamarea procesului-verbal al lucrărilor comisiei în privința examinării candidatului Cristina Gladcov, în varianta originală semnat de președintele Comisiei; -interpelarea, recalmarea de la autoritatea publică a deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023, în varianta originală și dosarul candidatei în varianta originală.

-reclamarea, interpelarea de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a informației oficiale despre toate intrările și ieșirile lui Hermann von Hebel, în și din Republica Moldova, în ordinea cronologică; -administrarea probei cu martori și audierea în calitate de martor a membrului Comisiei în demisie Miron; -administrarea probei expertizei tehnico-criminalistice a documentului din 12 ianuarie 2024, al deciziei nr. 01 din 04 decembrie 2023, executat de Centrul de expertize al Inspectoratului General de Poliție; 26. la mesajul depus electronic de către avocatul Dumitru Cucu la 13 iunie 2024, înregistrat sub numărul 3249, a fost atașată și demers în ordinea art. 203 din 14 Codul de procedură civilă, semnat electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, prin care s-a solicitat „asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin solicitarea avizului consultativ de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în privința aspectelor abordate: a. completul Curții Supreme de Justiție, format din judecătorii transferați temporar în baza art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, încalcă în esență dreptul reclamantei la un proces echitabil, dreptul la o instanță instituită de lege, respectiv accesul liber la justiție, consacrat în art. 20 al Constituției Republicii Moldova,

în special dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente, dreptul la judecarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, judecători fără garanții de inamovibilitate de exercitare a unei justiții echitabile și independente? Transferul temporar. Dacă procedurile, mecanismul legala de desemnare, delegare, transfer temporar la Curtea Supremă de Justiție din instanțele inferioare în varianta descrisă corespunde art. 6 pct. 1 din Convenție și garantează dreptul la un tribunal legal constituit cu garanții suficiente de independență, imparțialitate, inamovibilitate a judecătorului. În context, dacă judecătorul aflat în acest statut dispune de garanțiile impuse pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil?

b. lipsa căii de atac ca remediu pentru verificarea legalității, actelor emise de completul special al Curții Supreme de Justiție, imposibilitatea de contestare a actelor emise de acest complet, este conformă cu prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. c. lipsa de remediu pentru contestare, blocarea accesului, pentru motive formale, în instanța de contencios constituțional. Derivat din faptul că reclamanta a purces la contestarea în ordine de contencios constituțional a prevederilor legale aplicabile fondului și procedurii de examinare a cauzei.

Instanța de judecată investită cu examinarea fondului cauzei în procedura căreia se află în examinare cauza pe fond a restituit sesizările reclamantului prin aceasta blocând calea spre instanța de jurisdicție constituțională este conformă cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13? d. refuzul instanței (completului de judecată 3 judecători) de a primi în procedura judecății probele administrate de reclamantă, în apărarea sa – Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024, apărut, executat după stabilirea termenului de decădere de instanță și oricare probe în apărarea sa apărute după stabilirea termenului de stabilire a probei este conformă esenței prevederilor procesului echitabil, dreptului la apărare stabilit de art. 6 pct. 1din Convenția Europeană a Drepturilor Omului?

Refuzul instanței de a permite în procesul de judecată, reclamantului de a înainta formula cereri de demersuri în apărarea sa sau în legătură cu desfășurarea procesului, din motivul instituirii termenului de decădere, în special când cererile și demersurile în procedura judecății constituie pârghiile legale de exercitare a apărării justițiabilului este conformă cu 15 prevederile, esența procesului echitabil, dreptului la apărare derivate din prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13?; 27. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 3250, prin care au solicitat admiterea spre examinare a 3 sesizări de ridicare a excepției de neconstituționalitate; 28. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice două cereri de reclamare și interpelare a probelor, una semnată electronic doar de către avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 3256, iar a doua semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată la 14 iunie 2024 sub numărul 3258,

prin care s-a solicitat reclamarea și interpelarea de la Procuratura Republicii Moldova a următoarei informații: -dacă în privința acțiunilor Tatianei Răducan este pornită și instrumentată careva cauză penală, în legătură cu activitatea ei în funcția de judecător și după demisia din funcția de judecător; -dacă Tatiana Răducan a mai figurat în careva cauze penale și procese penale; 29. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere privind aplicarea cauzei a degrevării de probațiune, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată la 14 iunie 2024 sub numărul 3259, prin care au solicitat „aplicarea la caz a puterii de lucru judecat și degrevarea de probațiune în privința aspectelor invocate în prezenta cerere cu privire la constatările efectuate de Curtea Supremă de Justiție, în privința Cristinei Gladcov, decizia din 01 august 2023”; 30. la mesajul depus electronic de către avocatul Dumitru Cucu la 13 iunie 2024, înregistrat la 14 iunie 2024 sub numărul 3259, a fost atașată și cererea semnată electronic de Cristina Gladcov cu privire la solicitarea Avizului Consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la modul de aplicare a art. 52, art. 53 și art. 54 din Codul administrativ,

norme incidente la examinarea cererii de recuzare a judecătorului delegat temporar la Curtea Supremă de Justiție, de către judecătorul Ion Malanciuc, care pe cauza, în care a fost înaintată recuzarea, și-a luat abținere și aceasta a fost admisă, fiind înlocuit anume cu judecătorul supleant Talpă Boris, în prezent Lilia Roic-Botezatu; 31. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice obiecții în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă în privința actelor instanței de judecată, semnate electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrate la 14 iunie 2024 sub numărul 3260, prin care au solicitat „a lua act de obiecțiile înaintate ce au fost formulate în cadrul completului Talpă Boris, Parfeni Oxana, Igor Mînăscurtă și a anexa la materialele cauzei de contencios administrativ, rezultat al repunerii în termen de înaintare a cererilor și demersurilor”; 16 32. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere de administrare și reclamare a probelor, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată la 14 iunie 2024 sub numărul 3261, prin care au solicitat: i. administrarea și completarea materialelor dosarului cu următoarele probe: -Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024;

-deciziile Comisiei de evaluare în privința altor candidați, și anume nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru Obadă; nr. 38 din 08 iunie 2023 cu privire la candidatura Marianei Cherpec; nr. 40 din 09 iunie 2023 cu privire la candidatura Olesei Vîrlan, -vizionarea materialului video în ședință de judecată – https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/ în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitate de a evidenția aspectele importante. ii.

reclamarea și interpelarea următoarelor probe în scopul soluționării juste și complete a cauzei: -solicitarea dosarului tradus în limba engleză al candidatei Cristina Gladcov și dovada de expediere membrilor comisiei Hermann Von Hebel, Victoria Henley, Nona Tsotsoria fie informația oficială cu indicarea translatorului (translatorilor) care a efectuat traducerea membrilor de Comisie străini, actele care au fost traduse, fie corespondența, modalitatea de traducere a corespondenței și documentelor membrilor de Comisie străini; -reclamarea procesului-verbal al lucrărilor Comisiei în privința examinării candidatei Cristina Gladcov, în varianta originală semnat de președintele Comisiei; -interpelarea, reclamarea de la autoritatea publică a deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023, în varianta originală și dosarul candidatei în varianta originală; -reclamarea, interpelarea de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a informației oficiale despre toate intrările și ieșirile lui Hermann Von Hebel, în și din Republica Moldova, în ordinea cronologică.

iii. administrarea probei cu martori și audierea în calitate de martor a membrului Comisiei în demisie, Vitalie Miron; 33. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată la 14 iunie 2024 sub numărul 3262, prin care au solicitat audierea în calitate de martor a ex-membrului de Comisie, Vitalie Miron, care urmează să clarifice mai multe aspecte: i. cum se semnau deciziile și actele în cadrul comisiei? ii. președintele Comisiei, Hermann von Hebel, se prezenta personal pentru semnarea actelor, l-a văzut vizual pe Hermann von Hebel, în sediul Comisiei? iii.

din informațiile care le deține în calitate de ex-membru, membrii străini Hermann von Hebel, Nona Tsotsoria, Victoria Henley cum studiau dosarele personale ale candidaților sau cum li se făcea traducerea și dacă 17 li se făcea în general traducere, tehnic cum se realiza această traducere, exista traducător în cadrul Comisiei, cunoaște a tradus acest traducător careva materiale sau date membrilor străini din Comisie? iv.

care a fost motivul depunerii cererii de demisie în contextul mesajului publicat pe pagina sa web?; 34. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată la 14 iunie 2024 sub numărul 3264, prin care au solicitat „obligarea Comisiei de evaluare să prezinte instanței de judecată și reclamantei dosarul candidatului și constatarea neprezentării, la etapa inițială, de către reprezentantul Comisiei a dosarului complet al candidatului, fapt ce constituie o obligație și nu un drept”; 35. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere de reclamare a probelor și de defăimare a înscrisului, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată la 14 iunie 2024 sub numărul 3265, prin care au solicitat „reclamarea, interpelarea de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a informației oficiale despre toate intrările și ieșirile lui Hermann von Hebel, în și din Republica Moldova, în ordinea cronologică.

Admiterea declarației de defăimare a înscrisului falsificat decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023 „cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor”; 36. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere de chemare în judecată completată (acțiune în contestare a actului administrativ individual), semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată la 14 iunie 2024 sub numărul 3266, prin care au solicitat: i. admiterea integrală a cererii; ii. constatarea nulității fie inexistenței deciziei Comisiei de evaluare a nr. 1 din 04 decembrie 2023 „privind candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor”.

iii. obligarea autorității publice Comisiei de evaluare să emită actul administrativ individual favorabil de promovare, solicitat (art. 206 alin. (1) lit. a) și art. 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ); iv.

pentru soluționarea cauzei au fost înaintate demersuri, în temeiul art. 211 din Codul administrativ, de reclamare și administrare a următoarelor probe: -vizionarea materialului video în ședință de judecată – https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/ în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitate de a evidenția aspectele importante; -solicitarea dosarului tradus în limba engleză al candidatei Cristina Gladcov și dovada de expediere membrilor comisiei Hermann von Hebel, Victoria Henley, Nona Tsotsoria fie informația oficială cu indicarea translatorului (translatorilor) care a efectuat traducerea membrilor de Comisie străini, actele care au fost traduse, fie 18 corespondența, modalitatea de traducere a corespondenței și documentelor membrilor de Comisie străini; -reclamarea procesului-verbal al lucrărilor comisiei în privința examinării candidatului Cristina Gladcov, în varianta originală semnat de președintele Comisiei; -interpelarea, recalmarea de la autoritatea publică a deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023, în varianta originală și dosarul candidatei în varianta originală.

-reclamarea, interpelarea de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a informației oficiale despre toate intrările și ieșirile lui Hermann von Hebel, în și din Republica Moldova, în ordinea cronologică; -administrarea probei cu martori și audierea în calitate de martor a membrului Comisiei în demisie Miron; -administrarea probei expertizei tehnico-criminalistice a documentului din 12 ianuarie 2024, al deciziei nr. 01 din 04 decembrie 2023, executat de Centrul de expertize al Inspectoratului General de Poliție; 37. la mesajul depus electronic de către avocatul Dumitru Cucu la 13 iunie 2024, înregistrat la 14 iunie 2024 sub numărul 3266 și la cererea de chemare în judecată completată au fost atașate: i. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022; ii.

sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023; iii.

sesizarea privind excepția de neconstituționalitate: -a sintagmelor „Comisia de evaluare nu este autoritate publică iar asupra activității ei nu se aplică prevederile Codului Administrativ (Cartea întâi și a doua) din Legea nr. 180 din 07 iulie 2023; -a articolului 3 „Comisia de evaluare efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). (2) Comisia de evaluare se constituie pentru perioada efectuării evaluării candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1).”; -a sintagmei „și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor”; -a sintagmei „cu acordul Comisiei de evaluare” din prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 26; -a articolului 8 din Legea nr. 26; 38. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice demers în ordinea art. 203 din Codul de procedură civilă, semnat electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrat la 14 iunie 2024 sub numărul 3267, prin care au solicitat „asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin solicitarea avizului consultativ de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în privința aspectelor abordate: a. completul Curții Supreme de Justiție, format din judecătorii transferați temporar în baza art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023,

încalcă în 19 esență dreptul reclamantei la un proces echitabil, dreptul la o instanță instituită de lege, respectiv accesul liber la justiție, consacrat în art. 20 al Constituției Republicii Moldova, în special dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente, dreptul la judecarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, judecători fără garanții de inamovibilitate de exercitare a unei justiții echitabile și independente? Transferul temporar. Dacă procedurile, mecanismul legala de desemnare, delegare, transfer temporar la Curtea Supremă de Justiție din instanțele inferioare în varianta descrisă corespunde art. 6 pct. 1 din Convenție și garantează dreptul la un tribunal legal constituit cu garanții suficiente de independență, imparțialitate, inamovibilitate a judecătorului.

În context, dacă judecătorul aflat în acest statut dispune de garanțiile impuse pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil? b. lipsa căii de atac ca remediu pentru verificarea legalității, actelor emise de completul special al Curții Supreme de Justiție, imposibilitatea de contestare a actelor emise de acest complet, este conformă cu prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. c. lipsa de remediu pentru contestare, blocarea accesului, pentru motive formale, în instanța de contencios constituțional. Derivat din faptul că reclamanta a purces la contestarea în ordine de contencios constituțional a prevederilor legale aplicabile fondului și procedurii de examinare a cauzei.

Instanța de judecată investită cu examinarea fondului cauzei în procedura căreia se află în examinare cauza pe fond a restituit sesizările reclamantului prin aceasta blocând calea spre instanța de jurisdicție constituțională este conformă cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13? d. refuzul instanței (completului de judecată 3 judecători) de a primi în procedura judecății probele administrate de reclamantă, în apărarea sa – Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024, apărut, executat după stabilirea termenului de decădere de instanță și oricare probe în apărarea sa apărute după stabilirea termenului de stabilire a probei este conformă esenței prevederilor procesului echitabil, dreptului la apărare stabilit de art. 6 pct. 1din Convenția Europeană a Drepturilor Omului?

Refuzul instanței de a permite în procesul de judecată, reclamantului de a înainta formula cereri de demersuri în apărarea sa sau în legătură cu desfășurarea procesului, din motivul instituirii termenului de decădere, în special când cererile și demersurile în procedura judecății constituie pârghiile legale de exercitare a apărării justițiabilului este conformă cu prevederile, esența procesului echitabil, dreptului la apărare derivate din prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13?; 39. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice demers, semnat electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrat la 14 iunie 2024 sub numărul 3269, prin 20 care au solicitat citarea și audierea martorilor în ședința de judecată, și anume: - a reprezentantului pârâtei – Tatiana Răducanu; - a președintelui Comisiei – Herman von Hebel; - a specialistului – Cristina Ciubotaru; 40. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere privind aplicarea cauzei a degrevării de probațiune, semnată electronic de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată la 14 iunie 2024 sub numărul 3270,

prin care a solicitat „aplicarea la caz a puterii de lucru judecat și degrevarea de probațiune în privința aspectelor invocate în prezenta cerere cu privire la constatările efectuate de Curtea Supremă de Justiție, în privința Cristinei Gladcov, decizia din 01 august 2023. Aprecierea ca putere de lucru judecat a deciziei Curții Supreme de Justiție din 01 august 2023, prin prisma securității raportului juridic după cum este interpretat ca concept autonom de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Reținerea și constatarea faptului abaterii de către Comisia de evaluare de la constatările făcute de Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 01 august 2024”; 41. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere, semnată electronic de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată la 14 iunie 2024 sub numărul 3271, întitulată „excepție privind nulitatea actului juridic civil și actului administrativ în cadrul procesului de judecată al deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 „cu privire la candidatura Cristinei GLADCOV, Candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor”, prin care a solicitat „constatarea nulității fie inexistenței deciziei Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023 și constatarea, nulității fie inexistenței actului juridic civil, actului administrativ deciziei Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023”; 42. la 13 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere de reclamare și interpelare a probelor, semnată electronic de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată la 14 iunie 2024 sub numărul 3272, prin care a solicitat „reclamarea și interpelarea de la Comisie a următoarelor date, documente și informații precum dovada de traducere a materialelor procedurii de evaluare a Cristinei Gladcov, membrilor străini, procedura tehnico cum s-a realizat traducerea,

extrasele din poșta electronică, alte mijloace de comunicare folosite în raporturile de serviciu, prin care s-au tradus materialele dosarului candidatului, procedurii de verificare, dovada de traducere, a acestor materiale”; 43. la 14 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere de completare a materialelor dosarului în ordinea art. 194 și art. 219 din Codul administrativ, semnată electronic de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 3293, prin care a solicitat „anexarea și și completarea materialelor dosarului cu următoarele probe: -corespondența Cristinei Gladcov cu CNA și CSP (scrisoarea CSP nr. 5- 08d/23-2882 din 25 decembrie 2023 adresată Cristinei Gladcov; 2. scrisoarea CNA nr. 07/06-613 din 16 ianuarie 2024 adresată Cristinei Gladcov; cerere suplimentară a Cristinei Gladcov adresată directorului 21 CNA din 28 decembrie 2023; hotărârea CSP nr. 1-202/2023 din 24 noiembrie 2023 cu privire la examinarea adresării procurorului Cristina Gladcov); -vizionarea materialului video în ședință de judecată – https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/ în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitate de a evidenția aspectele importante”; 44. la 14 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice două cereri de expediere a sesizărilor,

excepțiilor de neconstituționalitate către Curtea Constituțională, semnată electronic de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numerele 3297 și 3298, prin care a solicitat emiterea unei încheieri de ridicare a excepției de neconstituționalitate și expedierea în adresa Curții Constituționale: i. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022; ii. sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023; iii.

sesizarea privind excepția de neconstituționalitate: -a sintagmelor „Comisia de evaluare nu este autoritate publică iar asupra activității ei nu se aplică prevederile Codului Administrativ (Cartea întâi și a doua) din Legea nr. 180 din 07 iulie 2023; -a articolului 3 „Comisia de evaluare efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). (2) Comisia de evaluare se constituie pentru perioada efectuării evaluării candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1).”; -a sintagmei „și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor”; -a sintagmei „cu acordul Comisiei de evaluare” din prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 26; -a articolului 8 din Legea nr. 26; 45. la 14 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere semnată electronic de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 3299, prin care a solicitat anexarea și admiterea probei scrise scrisoarea Curții Constituționale nr. PCC-01/24cg din 08 aprilie 2024; 46. la 14 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere semnată electronic de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 3302,

prin care a solicitat ca Completul de judecată special să se pronunțe pe fiecare cerere și demers înaintat în mod separat și prin deliberare separată, cu emiterea de încheiere motivată separată pe fiecare cerere și demers înaintat instanței; 47. la 14 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice obiecții în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă în privința actelor instanței de judecată, semnate electronic la data de 02 februarie 2024 atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrate sub numărul 3305, prin care a solicitat „a lua act de obiecțiile 22 înaintate.

Asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin neîngrădirea următoarelor aspecte: -expedierea sesizărilor înaintate Curții Constituționale, pentru examinare; -neîngrădirea dreptului avocatului de a adresa întrebări părții oponente și permisiunea de a înainta cereri în ședința de judecată; 48. la mesajul depus electronic de către avocatul Dumitru Cucu la 14 iunie 2024, înregistrat sub numărul 3305 a fost atașat și demers în ordinea art. 203 din Codul de procedură civilă, semnat electronic la 06 iunie 2024 de avocatul Dumitru Cucu, prin care a solicitat „asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin solicitarea avizului consultativ de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în privința aspectelor abordate: a. completul Curții Supreme de Justiție, format din judecătorii transferați temporar în baza art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, încalcă în esență dreptul reclamantei la un proces echitabil, dreptul la o instanță instituită de lege, respectiv accesul liber la justiție, consacrat în art. 20 al Constituției Republicii Moldova, în special dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente, dreptul la judecarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, judecători fără garanții de inamovibilitate de exercitare a unei justiții echitabile și independente?

Transferul temporar. Dacă procedurile, mecanismul legala de desemnare, delegare, transfer temporar la Curtea Supremă de Justiție din instanțele inferioare în varianta descrisă corespunde art. 6 pct. 1 din Convenție și garantează dreptul la un tribunal legal constituit cu garanții suficiente de independență, imparțialitate, inamovibilitate a judecătorului. În context, dacă judecătorul aflat în acest statut dispune de garanțiile impuse pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil? b. lipsa căii de atac ca remediu pentru verificarea legalității, actelor emise de completul special al Curții Supreme de Justiție, imposibilitatea de contestare a actelor emise de acest complet, este conformă cu prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

c. lipsa de remediu pentru contestare, blocarea accesului, pentru motive formale, în instanța de contencios constituțional. Derivat din faptul că reclamanta a purces la contestarea în ordine de contencios constituțional a prevederilor legale aplicabile fondului și procedurii de examinare a cauzei.

Instanța de judecată investită cu examinarea fondului cauzei în procedura căreia se află în examinare cauza pe fond a restituit sesizările reclamantului prin aceasta blocând calea spre instanța de jurisdicție constituțională este conformă cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13? d. refuzul instanței (completului de judecată 3 judecători) de a primi în procedura judecății probele administrate de reclamantă, în apărarea sa – Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024, apărut, executat după stabilirea termenului de decădere de instanță și oricare probe în apărarea sa apărute după stabilirea termenului de stabilire a probei este 23 conformă esenței prevederilor procesului echitabil, dreptului la apărare stabilit de art. 6 pct. 1din Convenția Europeană a Drepturilor Omului?

Refuzul instanței de a permite în procesul de judecată, reclamantului de a înainta formula cereri de demersuri în apărarea sa sau în legătură cu desfășurarea procesului, din motivul instituirii termenului de decădere, în special când cererile și demersurile în procedura judecății constituie pârghiile legale de exercitare a apărării justițiabilului este conformă cu prevederile, esența procesului echitabil, dreptului la apărare derivate din prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13?; 49. la mesajul depus electronic de către avocatul Dumitru Cucu la 14 iunie 2024, înregistrat sub numărul 3305 au fost atașate și obiecții în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă în privința actelor instanței de judecată derivate din ședința de judecată din 11 martie 2024, semnate electronic la 12 aprilie 2024 de atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, prin care a solicitat „a lua act de obiecțiile înaintate.

Asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin neîngrădirea următoarelor aspecte: -expedierea sesizărilor înaintate Curții Constituționale, pentru examinare.

-neîngrădirea dreptului avocatului de a adresa întrebări părții oponente și permisiunea de a înainta cereri și demersuri în ședința de judecată, în legătură cu examinarea cauzei; -neîngrădirea dreptului avocatului și părții de a avea acces liber la justiție prin completarea pretențiilor din acțiune și completarea acțiunii cu temeiuri de fapt și de drept; -neîngrădirea dreptului avocatului și părții de a exercita dreptul la apărare, și anume administrarea de probe; -examinarea cererilor și demersurilor formulate în temeiul art. 203 din Codul de procedură civilă, în completul de judecată nou format conform art. 25 din Codul de procedură civilă și asigurarea dreptului de a se expune pe fiecare cerere în parte; -vizionarea materialului video în ședință de judecată – https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/ în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitate de a evidenția aspectele importante”; 50. la mesajul depus electronic de către avocatul Dumitru Cucu la 14 iunie 2024, înregistrat sub numărul 3305 a fost atașat și demers în ordinea art. 194 și art. 219 din Codul administrativ, semnat electronic la 15 februarie 2024 de avocatul Dumitru Cucu, prin care a solicitat „a lua act de obiecțiile înaintate.

Asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin neîngrădirea următoarelor aspecte: vizionarea materialului video în ședință de judecată – https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/ în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitate de a evidenția aspectele importante; 51. la mesajul depus electronic de către avocatul Dumitru Cucu la 14 iunie 2024, înregistrat sub numărul 3305 au fost atașate și obiecții în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă în privința actelor instanței de 24 judecată derivate din ședința de judecată din 11 martie 2024, semnate electronic la 29 martie 2024 de avocatul Dumitru Cucu, prin care a solicitat „a lua act de obiecțiile înaintate.

Asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin neîngrădirea următoarelor aspecte: solicitarea dosarului tradus în limba engleză al candidatei Cristina Gladcov și dovada de expediere membrilor comisiei Hermann von Hebel, Victoria Henley, Nona Tsotsoria, precum și reclamarea procesului-verbal al lucrărilor Comisiei în privința examinării candidatei Cristina Gladcov, în varianta originală semnat de președintele Comisiei; 52. la 14 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere în temeiul art. 138 alin. (11) din Codul de procedură civilă în privința actelor instanței de judecată, semnată electronic de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 3306, prin care a solicitat „a considera dovedite afirmațiile participantului la proces, reclamantei Cristina Gladcov și avocatului său, după cum s-a solicitat prezentarea, reclamarea, interpelarea actelor probelor cu privire la cuprinsul înscrisurilor reclamate, neprezentate de pârâtă”; 53. la mesajul depus electronic de către avocatul Dumitru Cucu la 14 iunie 2024, înregistrat sub numărul 3306 a fost atașat și demers în ordinea art. 203 din Codul de procedură civilă, semnat electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu,

prin care a solicitat „asigurarea Cristinei Gladcov a dreptului la apărare prin solicitarea avizului consultativ de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în privința aspectelor abordate: a. completul Curții Supreme de Justiție, format din judecătorii transferați temporar în baza art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, încalcă în esență dreptul reclamantei la un proces echitabil, dreptul la o instanță instituită de lege, respectiv accesul liber la justiție, consacrat în art. 20 al Constituției Republicii Moldova, în special dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente, dreptul la judecarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, judecători fără garanții de inamovibilitate de exercitare a unei justiții echitabile și independente?

Transferul temporar. Dacă procedurile, mecanismul legala de desemnare, delegare, transfer temporar la Curtea Supremă de Justiție din instanțele inferioare în varianta descrisă corespunde art. 6 pct. 1 din Convenție și garantează dreptul la un tribunal legal constituit cu garanții suficiente de independență, imparțialitate, inamovibilitate a judecătorului. În context, dacă judecătorul aflat în acest statut dispune de garanțiile impuse pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil? b. lipsa căii de atac ca remediu pentru verificarea legalității, actelor emise de completul special al Curții Supreme de Justiție, imposibilitatea de contestare a actelor emise de acest complet, este conformă cu prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

c. lipsa de remediu pentru contestare, blocarea accesului, pentru motive formale, în instanța de contencios constituțional. Derivat din faptul că reclamanta a purces la contestarea în ordine de contencios 25 constituțional a prevederilor legale aplicabile fondului și procedurii de examinare a cauzei.

Instanța de judecată investită cu examinarea fondului cauzei în procedura căreia se află în examinare cauza pe fond a restituit sesizările reclamantului prin aceasta blocând calea spre instanța de jurisdicție constituțională este conformă cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13? d. refuzul instanței (completului de judecată 3 judecători) de a primi în procedura judecății probele administrate de reclamantă, în apărarea sa – Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024, apărut, executat după stabilirea termenului de decădere de instanță și oricare probe în apărarea sa apărute după stabilirea termenului de stabilire a probei este conformă esenței prevederilor procesului echitabil, dreptului la apărare stabilit de art. 6 pct. 1din Convenția Europeană a Drepturilor Omului?

Refuzul instanței de a permite în procesul de judecată, reclamantului de a înainta formula cereri de demersuri în apărarea sa sau în legătură cu desfășurarea procesului, din motivul instituirii termenului de decădere, în special când cererile și demersurile în procedura judecății constituie pârghiile legale de exercitare a apărării justițiabilului este conformă cu prevederile, esența procesului echitabil, dreptului la apărare derivate din prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13?; 54. la 14 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere de reclamare a probelor și de defăimare a înscrisului, semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 3313, prin care au solicitat „reclamarea, interpelarea de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a informației oficiale despre toate intrările și ieșirile lui Hermann von Hebel, în și din Republica Moldova, în ordinea cronologică.

Admiterea declarației de defăimare a înscrisului falsificat decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023 „cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor”; 55. la 14 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere de reclamare și interpelare a probelor, semnată electronic de Cristina Gladcov, înregistrată sub numărul 3314, prin care a solicitat: -prezentarea scrisorilor ce au stat la baza autorizării măsurii speciale de investigații ce au fost dispuse de către Șefa secretariatului în adresa CNA; -prezentarea în format original (semnat electronic sau olograf) a notei informative a Directorului CNA Iulian Rusu, întocmită ca rezultat al dispunerii efectuării, în privința Cristinei Gladcov și familiei sale a măsurii speciale de investigații; 56. la 14 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere de reclamare și interpelare a probelor, semnată electronic de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 3315, prin care a solicitat „prezentarea proceselor-verbale ale ședințelor Comisiei, modul de 26 votare.

Caz în care aceasta reprezintă secret, anunțarea legii care formează informația drept secret, nomenclatorul și desecretizarea documentului”; 57. la 14 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere de reclamare și interpelare a probelor, semnată electronic de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 3316, prin care a solicitat: -informarea și prezentarea actelor confirmative despre toți finanțatorii Secretariatului pre-vetting și structurii în ansamblu. Prezentarea fiecărei sume parvenită de la fiecare finanțator și temeiul în baza căruia s-a finanțat; -prezentarea listei totale de funcționari din cadrul secretariatului. Specificarea exactă care dintre acești funcționari au lucrat sau avut tangență cu procedura Cristinei Gladcov.

-informarea, prezentarea actelor confirmative dacă compania DEXIS INTERACTIVE INCORPORATED, WASHINGTON, Sucursala Chișinău a finanțat Secretariatul Comisiei pre-vetting și Comisia pre- vetting; -caz în care informațiile solicitate constituie secret, înaintează cerere, demers pentru desecretizarea informației și prezentarea instanței; 58. la 14 iunie 2024, avocatul Dumitru Cucu a depus prin intermediul poștei electronice cerere privind anexarea probelor materiale, semnată electronic de avocatul Dumitru Cucu, înregistrată sub numărul 3319, prin care a solicitat „anexarea Analizei de pe portalurile deschise realizate în baza informației notorii publice despre modul de finanțare a Comisiei pre-vetting și Secretariatului.

Anexarea Hotărârii pe cauza Marchitan emisă de Curtea de Apel, precedent judiciar, ce identifică imposibilitatea judecării în baza xeroxului, identic cazului Gladcov vs Comisia de evaluare”. În ședința de judecată, reclamanta Cristina Gladcov a susțin integral cererile depuse și a solicitat admiterea acestora în sensul formulat. În ședința de judecată, reprezentantul pârâtei, avocatul Roger Gladei a solicitat respingerea cererilor ca fiind depuse în afara termenului de decădere, instituit de către instanță prin încheierea protocolară din 21 decembrie 2023, iar partea reclamantă nu a solicitat repunerea în acest termen, cu explicarea motivelor întemeiate care au făcut imposibilă exercitarea acestui în drept în termen și prezentarea probelor relevante ce ar demonstra aceste circumstanțe.

Totodată, avocatul Roger Gladei a menționat că marea majoritate a acestor cereri, anterior, au fost restituite de către instanța de judecată prin încheierile protocolare din 15 ianuarie 2024 și 11 martie 2024, din motiv că au fost depuse în afara termenului de decădere, instituit de către instanță prin încheierea protocolară din 21 decembrie 2023, În opinia avocatul Roger Gladei, depunerea repetată a cererilor care au fost restituite anterior, de fapt, constituie o exercitare cu rea-credință a drepturilor procedurale de către partea reclamantă și abuz de aceste drepturi, urmărindu-se scopul de a tergiversa procesul și induce în eroare instanță de judecată. În ședința de judecată, reprezentantul pârâtei, avocatul Valeriu Cernei a susținut poziția avocatului Roger Gladei.

27 Primordial, Completul de judecată special decelează că a luat act de cererea părții reclamante privind examinarea și pronunțarea pe fiecare cerere și demers înaintat în mod separat, cu deliberare separată și emiterea de încheieri motivate separate pe fiecare cerere și demers, însă, pentru eficientizarea procesului, instanța de judecată a considerat oportun de a examina concomitent toate cererile și demersurile depuse de partea reclamantă în perioada 29 martie 2024 – 14 iunie 2024. Examinând cererile depuse de reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, în perioada 29 martie 2024 – 14 iunie 2024, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție constată că o parte din aceste cereri sunt inadmisibile, fiind repetitive celor depuse anterior și asupra admiterii spre examinare a cărora, instanța s-a expus prin încheierile din 15 ianuarie 2024 și 11 martie 2024, și anume: - anexarea Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024; - cererea de defăimare a probei și constatarea ca fiind falsă decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023, prin prisma Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024; - anexarea deciziilor Comisiei de evaluare în privința altor candidați, și anume nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru Obadă;

nr. 38 din 08 iunie 2023 cu privire la candidatura Marianei Cherpec; nr. 40 din 09 iunie 2023 cu privire la candidatura Olesei Vîrlan și nr. 42 din 12 iunie 2023 cu privire la candidatura Alionei Nesterov; - vizionarea materialului video în ședință de judecată, în concret înregistrarea ședinței de audiere publică a reclamantei în cadrul evaluării reluate, care este publică (https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/); - administrarea probei cu martori, și anume audierea în calitate de martor a membrului Comisiei în demisie Vitalie Miron, audierea reprezentantului pârâtei – Tatianei Răducanu, a președintelui Comisiei – Herman von Hebel și a specialistului – Cristina Ciubotaru; - reclamarea și interpelarea deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 în varianta originală și dosarul candidatei Cristina Gladcov în varianta originală; - reclamarea și interpelarea dosarului candidatei Cristina Gladcov tradus în limba engleză și dovada de expediere membrilor comisiei Hermann von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria; - reclamarea și interpelarea procesului-verbal al lucrărilor Comisiei în privința examinării candidatei Cristina Gladcov, în varianta originală semnat de președintele Comisiei; - cererile de ridicare a excepției de neconstituționalitate,

sesizarea Curții Constituționale și expedierea sesizărilor în adresa Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității: i. a art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023; ii. sintagmelor „Comisia de evaluare nu este autoritate publică iar asupra activității ei nu se aplică prevederile Codului Administrativ (Cartea întâi și a doua) din Legea nr. 180 din 07 iulie 2023 pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr. 26/2022, și respectiv, în contextul dat, articolului 3 „Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și 28 procurorilor (în continuare – Comisie de evaluare) efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). (2) Comisia de evaluare se constituie pentru perioada efectuării evaluării candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1); iii.

sintagmelor „și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor” și „cu acordul Comisiei de evaluare” din prevederile art. 4 din Legea nr. 26 alin. (3) Membrii Comisiei de evaluare și angajații secretariatului beneficiază de imunitate funcțională și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor. Urmărirea penală în privința acestora este pornită de Procurorul General, cu acordul Comisiei de evaluare. În caz de infracțiune flagrantă, acordul Comisiei de evaluare nu este necesar; iv. articolului 8 din Legea nr. 26/2022. Evaluarea integrității candidaților: în sensul prezentei legi, evaluarea integrității candidaților constă în verificarea integrității etice și a integrității financiare a acestora.

(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă: a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație; b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică: a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută, precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și drepturilor de export; b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale; c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de întreținerea acestor bunuri; d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art. 2 alin. (2); e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de beneficiari efectivi este parte contractantă; f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art. 2 alin. (2) are statut de donatar sau de donator; g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru justificarea acesteia.

(6) În aprecierea criteriilor prevăzute la alin. (2)-(5) și în luarea unor decizii cu privire la acestea, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în domeniul respectiv.” v. articolului 14 alin. (2), (4) și (5) din Legea nr. 26/2022, candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din 3 judecători și un judecător supleant. 29 În cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant.

În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant. Recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea cauzei date, precum și a judecătorului sau completului de judecată special care soluționează cererea de recuzare nu se admite. În cazul în care cererea de recuzare se înaintează în mod repetat cu rea-credință, în mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul, de a deruta judecata sau din alte intenții răuvoitoare, cererea de recuzare nu se admite.

La rândul său, cererile care nu se referă la fondul cauzei, se consideră inadmisibile de la examinare ca fiind nelegate cu obiectul litigiului, și anume cererile privind reclamarea și interpelarea corespondenței Cristinei Gladcov cu CNA și CSP (scrisoarea CSP nr. 5-08d/23-2882 din 25 decembrie 2023 adresată Cristinei Gladcov; scrisoarea CNA nr. 07/06-613 din 16 ianuarie 2024 adresată Cristinei Gladcov; cerere suplimentară a Cristinei Gladcov adresată directorului CNA din 28 decembrie 2023; hotărârea CSP nr. 1-202/2023 din 24 noiembrie 2023 cu privire la examinarea adresării procurorului Cristina Gladcov); reclamarea și interpelarea de date, documente și informații referitor la dovada de traducere a materialelor procedurii de evaluare a Cristinei Gladcov, membrilor străini, actele care au fost traduse membrilor străini, procedura tehnică cum s-a realizat traducerea, extrasele din poșta electronică, alte mijloace de comunicare folosite în raporturile de serviciu prin care s-au tradus materialele dosarului candidatului în cadrul procedurii de verificare, dovada de traducere a acestor materiale; reclamarea și interpelarea informațiilor oficiale de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră despre toate intrările și ieșirile lui Hermann von Hebel în și din Republica Moldova;

reclamarea și interpelarea scrisorilor ce au stat la baza autorizării măsurii speciale de investigații ce au fost dispuse de către Șefa secretariatului în adresa CNA; reclamarea și interpelarea notei informative a Directorului CNA, Iulian Rusu, întocmită ca rezultat al dispunerii efectuării, în privința Cristinei Gladcov și familiei sale a măsurii speciale de investigații, în format original (semnată electronic sau olograf); reclamarea și interpelarea actelor confirmative despre toți finanțatorii Secretariatului pre-vetting și structurii în ansamblu. Prezentarea fiecărei sume parvenită de la fiecare finanțator și temeiul în baza căruia s-a finanțat; reclamarea și interpelarea listei totale de funcționari din cadrul secretariatului.

Specificarea exactă care dintre acești funcționari au lucrat sau avut tangență cu procedura Cristinei Gladcov; reclamarea și interpelarea actelor confirmative dacă compania DEXIS INTERACTIVE INCORPORATED, WASHINGTON, Sucursala Chișinău a finanțat Secretariatul Comisiei pre-vetting și Comisia pre-vetting. În cazul în care informațiile solicitate constituie secret, desecretizarea informației și prezentarea instanței; reclamarea și interpelarea informației dacă în privința acțiunilor Tatianei Răducan este pornită și instrumentată careva cauză penală, în legătură cu activitatea ei în funcția de judecător și după demisia din funcția de judecător; reclamarea și interpelarea informației dacă Tatiana Răducan a mai figurat în careva cauze penale și procese penale.

30 Iar, cererea privind aplicarea principiului autorității de lucru judecat și degrevarea din dreptul la probațiune a reclamantei, precum și cererea de declarare a probei ca fiind falsă, prin care s-a solicitat declararea drept defăimătoare a deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 „cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor”, țin de obiectul litigiului și necesită a fi lăsate spre soluționare odată cu fondul cauzei, adică prin decizia emisă conform art. 14 din Legea nr. 26/2022.

În debutul analizei sale, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție învederează că, prin prisma art. 216 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, care reglementează etapa procedurală de pregătire a dezbaterilor judiciare, pentru pregătirea dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul raportor efectuează următoarele acțiuni: a) solicită pârâtului și celorlalți participanți la proces referințe cu privire la acțiunea în contencios administrativ; b) clarifică circumstanțele ce trebuie probate și indică probele suplimentare care trebuie prezentate de către participanți în termenul stabilit expres de instanța de judecată; c) solicită, la cerere sau din oficiu, probele necesare examinării complete și soluționării juste a cauzei de contencios administrativ printr-o încheiere în care este stabilit termenul-limită de prezentare a acestora; d) efectuează orice alte acte de procedură necesare pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, după posibilitate într-o singură ședință de judecată; e) stabilește data și ora pentru începutul dezbaterilor judiciare, cu citarea legală a tuturor participanților la proces.

Judecătorul informează participanții la proces despre consecințele nerespectării termenelor stabilite de instanța de judecată În conformitate cu art. 218 lit. b) din Codul administrativ, examinarea și soluționarea în fond a acțiunii în contencios administrativ are loc conform prevederilor Codului de procedură civilă, cu următoarele excepții: instanța de judecată acceptă probele prezentate după termenul stabilit în faza de pregătire pentru examinarea în fond a acțiunii în contencios administrativ, numai dacă participanții la proces justifică și probează imposibilitatea prezentării probelor în termenul stabilit de instanță. La fel, articolul 185 alin. (2) din Codul de procedură civilă stipulează că, pentru clarificarea tuturor aspectelor legate de pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare, în special a celor referitoare la prezentarea probelor, judecătorul poate convoca părțile în ședință de pregătire.

În ședința de pregătire, participanții la proces pot formula cereri și demersuri în condițiile legii. Conform art. 1191 din Codul de procedură civilă, (1) toate probele se prezintă, sub sancțiunea decăderii, în termenul stabilit de instanța de judecată, în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, dacă legea nu prevede altfel. În cazul prezentării probelor contrar condițiilor prevăzute de lege, judecătorul dispune restituirea acestora printr-o încheiere protocolară. (2) Proba care nu a fost prezentată în condițiile alin. (1) nu va mai putea fi administrată pe parcursul procesului decât în cazul în care: b) participantul a fost în imposibilitate de a prezenta proba în termen; c) administrarea probei nu duce la întreruperea ședinței.

31 (3) În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară în termenul stabilit de instanță numai asupra aceluiași aspect pentru care s-a admis proba invocată. (4) Proba prezentată după faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare care determină întreruperea ședinței se administrează dacă este acceptată de partea adversă. La aspectul dat, urmează a fi reiterat că, la faza de pregătire a cauzei pentru dezbaterile judiciare, instanța de judecată, prin încheierea protocolară din 21 decembrie 2023 inter alia a stabilit reclamantei și reprezentantului acesteia termen limită până la 04 ianuarie 2024, ora 09:00, pentru prezentarea tuturor cererilor și demersurilor, prin intermediul Secției Documentare procesuală a cauzelor civile din cadrul Curții Supreme de Justiție.

Totodată, s-a explicat părților și participanților la proces că, termenul acordat de către instanța de judecată prin prezenta încheiere protocolară este unul de decădere, iar ulterior aceștia nu vor avea dreptul să formuleze alte cereri și demersuri. Completul de judecată special atrage atenția că, atât în cadrul ședinței de judecată, cât și după aceasta, niciuna din părțile pe dosar și participanți la proces nu a obiectat în privința dispozițiilor stabilite de instanță și a termenului de decădere instituiți prin încheierea protocolară din 21 decembrie 2023. De altfel, nici după imediata expirare a termenului de decădere pentru înaintarea tuturor cererilor și demersurilor până la 04 ianuarie 2024, nici până la ședința de judecată din 15 ianuarie 2024, reclamanta și reprezentantul acesteia nu au anunțat instanța de judecată că termenul acordat a fost insuficient și necesită termen suplimentar pentru pregătirea apărării poziției sale procesuale.

Deși, prin încheierea protocolară din 21 decembrie 2023, a fost instituit termen de decădere pentru partea reclamantă până la 04 ianuarie 2024, ora 09:00, să prezinte toate cererile și demersurile, prin intermediul Secției Documentare procesuală a cauzelor civile din cadrul Curții Supreme de Justiție, aceștia nu au depus în interiorul termenului nici o cerere și/sau demers.

Însă, în cadrul ședinței de judecată din data de 15 ianuarie 2024, la etapa soluționării cererii părții reclamante cu privire la obligarea pârâtei să prezinte originalul deciziei contestate și a dosarului candidatei Cristina Gladcov, avocatul Dumitru Cucu a înaintat o serie de cereri, printre care: -cerere de anexare la materialele dosarului a Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024 în original, expert judiciar Dorina Dub; -cererea de declarare a probei ca fiind falsă, prin care s-a solicitat declararea drept defăimătoare a deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 „cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor”, urmare a Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024; -cererea de audiere a martorilor Vitalie Miron, Tatiana Răducanu, Nadejda Hriptievschi și Herman von Hebel; -cerere de anexare a unor decizii ale Comisiei de evaluare emise în privința altor candidați, și anume deciziile nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru Obadă; nr. 40 din 09 iunie 2023 cu privire la candidatura Olesei Vîrlan, nr. 42 din 12 iunie 2023 cu privire la candidatura Alionei Nesterov; 32 -cerere privind aplicarea la caz a principiului autorității de lucru judecat, cu degrevarea reclamantei din dreptul la probațiune,

odată existentă decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție pe numele candidatei; -cerere privind prelungirea termenelor de procedură pentru administrarea probelor în apărare. La fel, reclamanta a înaintat două sesizări a Curții Constituționale, și anume: 1. ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023; 2. ridicarea excepției de neconstituționalitate a unor aspecte din Legea nr. 26/2022, în concret a: - sintagmelor „Comisia de evaluare nu este autoritate publică iar asupra activității ei nu se aplică prevederile Codului Administrativ (Cartea întâi și a doua) din Legea nr. 180 din 07 iulie 2023 pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr. 26/2022, și respectiv, în contextul dat,

articolului 3 „Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare – Comisie de evaluare) efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). (2) Comisia de evaluare se constituie pentru perioada efectuării evaluării candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). - sintagma „și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor” și sintagma „cu acordul Comisiei de evaluare” din prevederile art. 4 din Legea nr. 26 alin. (3) Membrii Comisiei de evaluare și angajații secretariatului beneficiază de imunitate funcțională și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor.

Urmărirea penală în privința acestora este pornită de Procurorul General, cu acordul Comisiei de evaluare. În caz de infracțiune flagrantă, acordul Comisiei de evaluare nu este necesar. - articolul 8 din Legea nr. 26/2022. Evaluarea integrității candidaților: (4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă: a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație; b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică: a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută, precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și drepturilor de export; b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale; c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de întreținerea acestor bunuri; d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art. 2 alin. (2); e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în 33 care aceștia au calitatea de beneficiari efectivi este parte contractantă; f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art. 2 alin. (2) are statut de donatar sau de donator; g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru justificarea acesteia.

(6) În aprecierea criteriilor prevăzute la alin. (2)-(5) și în luarea unor decizii cu privire la acestea, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în domeniul respectiv.” Prin încheierea protocolară din 15 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție: 1. s-a respins cererea reclamantei, depusă la 20 decembrie 2023, privind prezentarea dosarului candidatei, inclusiv decizia Comisiei pre-vetting nr. 1 din 04 decembrie 2023 în original; 2. s-a respins cererea privind prelungirea termenului de procedură pentru administrarea probelor în apărare, depusă la 15 ianuarie 2024 în cadrul ședinței de judecată, ca fiind neîntemeiată, or, aceasta nu a fost depusă în interiorul termenului de decădere cu prezentarea probelor justificative; 3. s-au restituit, ca fiind depuse contrar prevederilor art. 10, art. 113, art. 1191 alin. (1), art. 122 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și art. 216 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, ca fiind depuse în afara termenului de decădere, cererile și înscrisurile prezentate la 15 ianuarie 2024 în cadrul ședinței de judecată, fiind depășită etapa cereri și demersuri, deoarece s-a deschis examinarea cauzei pe fond:, următoarele: -cerere de anexarea a Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024, în original, expert judiciar Dorina Dub;

-cererea de declarare a probei ca fiind falsă, prin care s-a solicitat declararea drept defăimătoare a deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 „cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor”, urmare a Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024; -cererea de audiere a martorilor Vitalie Miron, Tatiana Răducanu, Nadejda Hriptievschi și Herman von Hebel; -cerere de anexare a unor decizii ale Comisiei de evaluare emise în privința altor candidați, și anume deciziile nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru Obadă; nr. 40 din 09 iunie 2023 cu privire la candidatura Olesei Vîrlan, nr. 42 din 12 iunie 2023 cu privire la candidatura Alionei Nesterov; -cerere privind aplicarea la caz a principiului autorității de lucru judecat, cu degrevarea reclamantei din dreptul la probațiune, odată existentă decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție pe numele candidatei; -două cereri de ridicare a excepției de neconstituționalitate și sesizare a Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității: i. a art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023; ii.

sintagmelor „Comisia de evaluare nu este autoritate publică iar asupra activității ei nu se aplică prevederile Codului Administrativ (Cartea întâi și a doua) din Legea nr. 180 din 07 iulie 2023 pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr. 26/2022, și respectiv, în contextul dat, articolului 3 „Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și 34 procurorilor (în continuare – Comisie de evaluare) efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). (2) Comisia de evaluare se constituie pentru perioada efectuării evaluării candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1); iii.

sintagmelor „și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor” și sintagma „cu acordul Comisiei de evaluare” din prevederile art. 4 din Legea nr. 26 alin. (3) Membrii Comisiei de evaluare și angajații secretariatului beneficiază de imunitate funcțională și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor. Urmărirea penală în privința acestora este pornită de Procurorul General, cu acordul Comisiei de evaluare. În caz de infracțiune flagrantă, acordul Comisiei de evaluare nu este necesar; iv. articolului 8 din Legea nr. 26/2022. Evaluarea integrității candidaților: (4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă: a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație; b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică: a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută, precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și drepturilor de export; b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale; c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de întreținerea acestor bunuri; d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art. 2 alin. (2); e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de beneficiari efectivi este parte contractantă; f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art. 2 alin. (2) are statut de donatar sau de donator; g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru justificarea acesteia.

(6) În aprecierea criteriilor prevăzute la alin. (2)-(5) și în luarea unor decizii cu privire la acestea, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în domeniul respectiv.” Este imperios de atras atenția că, deși, prin încheierea-protocolară din 15 ianuarie 2024, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție a restituit cererile părții reclamante din motiv că au fost depuse cu depășirea termenului de procedură stabilit de instanță, precum și în pofida faptului că instanță de judecată a deschis examinarea cauzei pe fond, toate aceste cereri au fost depuse repetat de către partea reclamantă, după începerea examinării pe fond a cauzei, atât între ședințele de judecată, cât și în cadrul ședințelor de judecată.

35 Astfel, prin încheierea protocolară din 11 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție: 1. s-a respins demersul reclamantei Cristina Gladcov și a reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, cu privire la primirea în procedură a cererii de chemare în judecată completată, datată cu 12 decembrie 2023 și prezentată la ședința de judecată din 11 martie 2024. 2. s-a restituit părții reclamante cererea de chemare în judecată completată cu toate anexele prezentate, or, aceasta conține solicitări cu privire la administrarea probelor noi, drept care urma să fie realizat la etapa de pregătire a cauzei, în interiorul termenului stabilit de către instanța de judecată întru realizarea acestui drept procedural și de care nu a făcut uz partea reclamantă.

3. în conformitate cu art. 10, art. 113, art. 1191 alin. (1), art. 122 alin. (4) din Codul de procedură civilă și art. 216 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, s-au restituit ca fiind depuse în afara termenului de decădere, stabilit prin încheierea din 21 decembrie 2023, după cum urmează: a) cererea de declarare a probei ca fiind falsă, în ordinea art. 227 din Codul de procedură civilă, prin care s-a solicitat declararea drept defăimătoare decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 în baza Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024, depusă prin intermediul poștei electronice la 24 ianuarie 2024 și înscrisurile atașate; b)cererea depusă în mod electronic la 25 ianuarie 2024 de anexare la materialele dosarului a următoarelor probe: -copia Raportului de expertiză extrajudiciară din 12 ianuarie 2024; -deciziile Comisiei de evaluare în privința altor candidați, și anume deciziile nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru Obadă; nr. 38 din 08 iunie 2023 cu privire la candidatura Marianei Cherpec; nr. 40 din 09 iunie 2023 cu privire la candidatura Olesei Vîrlan; c) cererile de ridicarea excepției de neconstituționalitate, sesizarea Curții Constituționale și expedierea sesizărilor în adresa Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității: i. a art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023; ii.

sintagmelor „Comisia de evaluare nu este autoritate publică iar asupra activității ei nu se aplică prevederile Codului Administrativ (Cartea întâi și a doua) din Legea nr. 180 din 07 iulie 2023 pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr. 26/2022, și respectiv, în contextul dat, articolului 3 „Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare – Comisie de evaluare) efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). (2) Comisia de evaluare se constituie pentru perioada efectuării evaluării candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1); iii.

sintagmelor „și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor” și „cu acordul Comisiei de evaluare” din prevederile art. 4 din Legea nr. 26 alin. (3) Membrii Comisiei de evaluare și angajații secretariatului beneficiază de imunitate funcțională și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în 36 exercitarea mandatului și a atribuțiilor. Urmărirea penală în privința acestora este pornită de Procurorul General, cu acordul Comisiei de evaluare. În caz de infracțiune flagrantă, acordul Comisiei de evaluare nu este necesar; iv. articolului 8 din Legea nr. 26/2022. Evaluarea integrității candidaților: (4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă: a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație; b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică: a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută, precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și drepturilor de export; b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale; c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de întreținerea acestor bunuri; d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art. 2 alin. (2); e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de beneficiari efectivi este parte contractantă; f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art. 2 alin. (2) are statut de donatar sau de donator; g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru justificarea acesteia.

(6) În aprecierea criteriilor prevăzute la alin. (2)-(5) și în luarea unor decizii cu privire la acestea, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în domeniul respectiv.” v. articolului 14 alin. (2), (4) și (5) din Legea nr. 26/2022, candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din 3 judecători și un judecător supleant. În cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant.

În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant. Recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea cauzei date, precum și a judecătorului sau completului de judecată special care soluționează cererea de recuzare nu se admite.

În cazul în care cererea de recuzare se înaintează în mod repetat cu rea-credință, în mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul, de a deruta judecata sau din alte intenții răuvoitoare, cererea de recuzare nu se admite; 37 d)demersul cu privire la audierea în calitate de martori a următoarelor persoane: Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu, Herman von Hebel (președinte) și Vitalie Miron, depus în cadrul ședinței de judecată din 02 februarie 2024; e) demersul de prezentare a originalului dosarului candidatei Cristina Gladcov și originalului deciziei, depus atât în cadrul ședinței de judecată din 02 februarie 2024, cât și în mod electronic; f) demersul de neîngrădire a dreptului avocatului să adreseze întrebări părții oponente; g)demersurile de solicitare a prezentării dosarului tradus în limba engleză a candidatei Cristina Gladcov și dovada de expediere a acestuia membrilor Comisiei de evaluare Herman von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria; h)demersul de reclamare a procesului-verbal al lucrărilor Comisiei în privința examinării candidatei Cristina Gladcov în varianta originală semnat de președintele Comisiei; i) demersurile de vizualizare în ședința de judecată a materialelor video, și anume înregistrarea ședinței de audiere publică a Cristinei Gladcov în cadrul evaluării reluate, cu link-ul corespunzător,

în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitatea de a evidenția aspectele importante.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție învederează că, restituirea cererilor, demersurilor și sesizărilor depuse de Cristina Gladcov și avocatul Dumitru Cucu prin încheierile protocolare din 15 ianuarie 2024 și 11 martie 2024 a survenit ca sancțiune procesuală, pentru că au fost depuse în afara termenului de decădere, stabilit prin încheierea din 21 decembrie 2023. Însă, în pofida acestui fapt, în intervalul de timp între 29 martie 2024 – 14 iunie 2024, reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, au depus o serie de cereri, demersuri și sesizări, unele fiind camuflate sub alte denumiri cum ar obiecții, excepții sau solicitări, etc., majoritatea dintre care au fost anterior restituite prin încheierile protocolare din 15 ianuarie 2024 și 11 martie 2024 ale Curții Supreme de Justiție, și anume cerere de chemare în judecată completată, cerere cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și expedierea sesizărilor în adresa Curții Constituționale, cereri cu privire la solicitarea Avizului consultativ al Curții Europene a Drepturilor Omului, cerere cu privire la solicitarea Avizului consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție, cereri cu privire la completarea materialelor dosarului cu probe suplimentare, cereri cu privire la reclamarea și interpelarea probelor suplimentare,

cereri cu privire la citarea și audierea martorilor, reprezentantului pârâtei și specialistului și cereri cu privire la explicarea încheierilor protocolare din 21 decembrie 2023, 15 ianuarie 2024 și 11 martie 2024 ale Curții Supreme de Justiție. Cu referire la cererile depuse de partea reclamantă în intervalul de timp între 29 martie 2024 – 14 iunie 2024, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție relevă următoarele. După cum rezultă din conținutul cadrului normativ mai sus citat, instanță de judecată ar putea să accepte probe, sau să examineze cereri, demersuri, solicitări, sesizări peste termenul limită, de decădere, stabilit de instanță, numai dacă partea 38 solicitantă justifică și probează imposibilitatea prezentării lor în interiorul acestui termen.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție reține că, categoria de cereri, demersuri, solicitări, sesizări ale reclamantei și reprezentantului acesteia, ce țin de: - anexarea Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024; - cererea de defăimare a probei și constatarea ca fiind falsă decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023, prin prisma Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024; - anexarea deciziilor Comisiei de evaluare în privința altor candidați, și anume nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru Obadă; nr. 38 din 08 iunie 2023 cu privire la candidatura Marianei Cherpec; nr. 40 din 09 iunie 2023 cu privire la candidatura Olesei Vîrlan și nr. 42 din 12 iunie 2023 cu privire la candidatura Alionei Nesterov; - vizionarea materialului video în ședință de judecată, în concret înregistrarea ședinței de audiere publică a reclamantei în cadrul evaluării reluate, care este publică (https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/); - administrarea probei cu martori, și anume audierea în calitate de martor a membrului Comisiei în demisie Vitalie Miron, audierea reprezentantului pârâtei – Tatianei Răducanu, a președintelui Comisiei – Herman von Hebel și a specialistului – Cristina Ciubotaru;

- reclamarea și interpelarea deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 în varianta originală și dosarul candidatei Cristina Gladcov în varianta originală; - reclamarea și interpelarea dosarului candidatei Cristina Gladcov tradus în limba engleză și dovada de expediere membrilor comisiei Hermann von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria; - reclamarea și interpelarea procesului-verbal al lucrărilor Comisiei în privința examinării candidatei Cristina Gladcov, în varianta originală semnat de președintele Comisiei; - cererile de ridicarea excepției de neconstituționalitate, sesizarea Curții Constituționale și expedierea sesizărilor în adresa Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității: i. a art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023; ii.

sintagmelor „Comisia de evaluare nu este autoritate publică iar asupra activității ei nu se aplică prevederile Codului Administrativ (Cartea întâi și a doua) din Legea nr. 180 din 07 iulie 2023 pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr. 26/2022, și respectiv, în contextul dat, articolului 3 „Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare – Comisie de evaluare) efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). (2) Comisia de evaluare se constituie pentru perioada efectuării evaluării candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1); iii.

sintagmelor „și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor” și „cu acordul Comisiei de 39 evaluare” din prevederile art. 4 din Legea nr. 26 alin. (3) Membrii Comisiei de evaluare și angajații secretariatului beneficiază de imunitate funcțională și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor. Urmărirea penală în privința acestora este pornită de Procurorul General, cu acordul Comisiei de evaluare. În caz de infracțiune flagrantă, acordul Comisiei de evaluare nu este necesar; iv. articolului 8 din Legea nr. 26/2022. Evaluarea integrității candidaților: (4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă: a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație; b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică: a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută, precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și drepturilor de export; b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale; c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de întreținerea acestor bunuri; d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art. 2 alin. (2); e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de beneficiari efectivi este parte contractantă; f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art. 2 alin. (2) are statut de donatar sau de donator; g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru justificarea acesteia.

(6) În aprecierea criteriilor prevăzute la alin. (2)-(5) și în luarea unor decizii cu privire la acestea, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în domeniul respectiv.” v. articolului 14 alin. (2), (4) și (5) din Legea nr. 26/2022, candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din 3 judecători și un judecător supleant. În cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant.

În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant. Recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea cauzei date, precum și a judecătorului sau completului de judecată special care soluționează cererea de recuzare nu se admite.

În cazul în care cererea de recuzare se înaintează în mod repetat cu rea-credință, în 40 mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul, de a deruta judecata sau din alte intenții răuvoitoare, cererea de recuzare nu se admite; necesită a fi respinse ca inadmisibile, ele fiind exceptate de la examinare, odată ce au fost deja restituite prin încheierile protocolare din 15 ianuarie 2024 și 11 martie 2024, ca fiind depuse în afara termenului limită de decădere, stabilit de către instanța de judecată prin încheierea protocolară din 21 decembrie 2023. Iar, condiții de restabilire a acestui termen nu s-au constatat, pe motivul lipsei probelor ce ar demonstra imposibilitatea prezentării lor în termen, fapt menționat chiar și în încheierea protocolară din 15 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție; asemenea probe fiind lipsă și actualmente.

Astfel, odată ce actualele cereri, demersuri, solicitări, sesizări și solicitări cu conținut identic celor restituite sunt repetitive, precum și în lipsa unei cereri și probatoriu justificativ de restabilire a acestui termen, se vor respinge ca inadmisibile, depuse repetat și contrar termenului stabilit, cererile, demersurile, solicitările, sesizările părții reclamante, după cum urmează: - anexarea Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024; - cererea de defăimare a probei și constatarea ca fiind falsă decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023, prin prisma Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024; - anexarea deciziilor Comisiei de evaluare în privința altor candidați, și anume nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru Obadă; nr. 38 din 08 iunie 2023 cu privire la candidatura Marianei Cherpec; nr. 40 din 09 iunie 2023 cu privire la candidatura Olesei Vîrlan și nr. 42 din 12 iunie 2023 cu privire la candidatura Alionei Nesterov; - vizionarea materialului video în ședință de judecată, în concret înregistrarea ședinței de audiere publică a reclamantei în cadrul evaluării reluate, care este publică (https://vetting.md/evaluare-reluata-audierea-publica-a-cristinei-gladcov/); - administrarea probei cu martori,

și anume audierea în calitate de martor a membrului Comisiei în demisie Vitalie Miron, audierea reprezentantului pârâtei – Tatianei Răducanu, a președintelui Comisiei – Herman von Hebel și a specialistului – Cristina Ciubotaru; - reclamarea și interpelarea deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 în varianta originală și dosarul candidatei Cristina Gladcov în varianta originală; - reclamarea și interpelarea dosarului candidatei Cristina Gladcov tradus în limba engleză și dovada de expediere membrilor comisiei Hermann von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria; - reclamarea și interpelarea procesului-verbal al lucrărilor Comisiei în privința examinării candidatei Cristina Gladcov, în varianta originală semnat de președintele Comisiei; - cererile de ridicarea excepției de neconstituționalitate, sesizarea Curții Constituționale și expedierea sesizărilor în adresa Curții Constituționale în vederea verificării constituționalității: i. a art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023; ii.

sintagmelor „Comisia de evaluare nu este autoritate publică iar asupra activității ei nu se aplică prevederile Codului Administrativ (Cartea întâi și a doua) din Legea nr. 180 din 07 iulie 2023 pentru interpretarea unor 41 prevederi din Legea nr. 26/2022, și respectiv, în contextul dat, articolului 3 „Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare – Comisie de evaluare) efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). (2) Comisia de evaluare se constituie pentru perioada efectuării evaluării candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1); iii.

sintagmelor „și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor” și „cu acordul Comisiei de evaluare” din prevederile art. 4 din Legea nr. 26 alin. (3) Membrii Comisiei de evaluare și angajații secretariatului beneficiază de imunitate funcțională și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor. Urmărirea penală în privința acestora este pornită de Procurorul General, cu acordul Comisiei de evaluare. În caz de infracțiune flagrantă, acordul Comisiei de evaluare nu este necesar; iv. articolului 8 din Legea nr. 26/2022. Evaluarea integrității candidaților: (4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă: a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație; b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică: a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută, precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și drepturilor de export; b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale; c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de întreținerea acestor bunuri; d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art. 2 alin. (2); e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de beneficiari efectivi este parte contractantă; f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art. 2 alin. (2) are statut de donatar sau de donator; g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru justificarea acesteia.

(6) În aprecierea criteriilor prevăzute la alin. (2)-(5) și în luarea unor decizii cu privire la acestea, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în domeniul respectiv.” v. articolului 14 alin. (2), (4) și (5) din Legea nr. 26/2022, candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din 3 judecători și un judecător supleant. 42 În cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant.

În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant. Recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea cauzei date, precum și a judecătorului sau completului de judecată special care soluționează cererea de recuzare nu se admite. În cazul în care cererea de recuzare se înaintează în mod repetat cu rea-credință, în mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul, de a deruta judecata sau din alte intenții răuvoitoare, cererea de recuzare nu se admite. În privința cererilor de ridicare a excepției de neconstituționalitate și expedierea sesizărilor în adresa Curții Constituționale depuse în intervalul de timp între 29 martie 2024 – 14 iunie 2024, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție decelează că obiectul acestor excepții de neconstituționalitate se referă la unele norme de drept care reclamanta cunoștea că sunt aplicabile la caz.

Respectiv, la etapa procedurală de pregătire a dezbaterilor judiciare și în interiorul termenului de decădere instituit de către instanța de judecată prin încheierea protocolară din 21 decembrie 2023, reclamanta putea și trebuia să facă uz de dreptul său procedural garantat de a solicita sesizarea Curții Constituționale. Or, prin această încheiere, a fost instituit termen de decădere pentru prezentarea tuturor cererilor și demersurilor, părților fiindu-le explicat că termenul acordat prin prezenta încheiere protocolară este unul de decădere, iar ulterior aceștia nu vor avea dreptul să formuleze alte cereri și demersuri.

Mai mult ca atât, după cum a fost menționat supra, atât în cadrul ședinței de judecată, cât și după aceasta, niciuna din părțile pe dosar și participanți la proces nu a obiectat în privința termenului de decădere instituit, iar partea reclamantă nu a anunțat instanța de judecată că termenul acordat a fost insuficient și necesită termen suplimentar pentru pregătirea apărării poziției sale procesuale.

Iar, pentru prima dată, reclamanta a înștiințat instanța de judecată despre sesizările Curții Constituționale în cadrul ședinței de judecată din 15 ianuarie 2024. Astfel, prin încheierile protocolare din 15 ianuarie 2024 și 11 martie 2024, sesizările reclamantei cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate au fost restituite în conformitate cu art. 10, art. 113, art. 1191 alin. (1), art. 122 alin. (4) din Codul de procedură civilă și art. 216 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, din motiv că au fost depuse în afara termenului de decădere, stabilit prin încheierea din 21 decembrie 2023. În condițiile date, Completul de judecată special atestă că cererile depuse de partea reclamantă în intervalul de timp între 29 martie 2024 – 14 iunie 2024 cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și expedierea sesizărilor în adresa Curții Constituționale, sunt înaintate în mod repetat și în afara termenului de decădere, stabilit prin încheierea din 21 decembrie 2023, fapt care este inadmisibil.

Continuând șirul logic, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție apreciază ca inadmisibile de examinare și nelegate cu obiectul litigiului, cererile cu privire la: 43 - reclamarea și interpelarea corespondenței Cristinei Gladcov cu CNA și CSP (scrisoarea CSP nr. 5-08d/23-2882 din 25 decembrie 2023 adresată Cristinei Gladcov; scrisoarea CNA nr. 07/06-613 din 16 ianuarie 2024 adresată Cristinei Gladcov; cerere suplimentară a Cristinei Gladcov adresată directorului CNA din 28 decembrie 2023; hotărârea CSP nr. 1-202/2023 din 24 noiembrie 2023 cu privire la examinarea adresării procurorului Cristina Gladcov); - reclamarea și interpelarea de date, documente și informații referitor la dovada de traducere a materialelor procedurii de evaluare a Cristinei Gladcov, membrilor străini, actele care au fost traduse membrilor străini, procedura tehnică cum s-a realizat traducerea, extrasele din poșta electronică, alte mijloace de comunicare folosite în raporturile de serviciu prin care s-au tradus materialele dosarului candidatului în cadrul procedurii de verificare, dovada de traducere a acestor materiale; - reclamarea și interpelarea informațiilor oficiale de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră despre toate intrările și ieșirile lui Hermann von Hebel în și din Republica Moldova;

- reclamarea și interpelarea scrisorilor ce au stat la baza autorizării măsurii speciale de investigații ce au fost dispuse de către Șefa secretariatului în adresa CNA; - reclamarea și interpelarea notei informative a Directorului CNA, Iulian Rusu, întocmită ca rezultat al dispunerii efectuării, în privința Cristinei Gladcov și familiei sale a măsurii speciale de investigații, în format original (semnată electronic sau olograf); - reclamarea și interpelarea actelor confirmative despre toți finanțatorii Secretariatului pre-vetting și structurii în ansamblu. Prezentarea fiecărei sume parvenită de la fiecare finanțator și temeiul în baza căruia s-a finanțat; - reclamarea și interpelarea listei totale de funcționari din cadrul secretariatului.

Specificarea exactă care dintre acești funcționari au lucrat sau avut tangență cu procedura Cristinei Gladcov; - reclamarea și interpelarea actelor confirmative dacă compania DEXIS INTERACTIVE INCORPORATED, WASHINGTON, Sucursala Chișinău a finanțat Secretariatul Comisiei pre-vetting și Comisia pre-vetting. În cazul în care informațiile solicitate constituie secret, desecretizarea informației și prezentarea instanței; - reclamarea și interpelarea informației dacă în privința acțiunilor Tatianei Răducan este pornită și instrumentată careva cauză penală, în legătură cu activitatea ei în funcția de judecător și după demisia din funcția de judecător; - reclamarea și interpelarea informației dacă Tatiana Răducan a mai figurat în careva cauze penale și procese penale.

Prin urmare, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că aceste cereri nu se raportează la obiectul de examinare a cauzei date. Or, în condițiile speței, obiect de examinare îl constituie controlul judecătoresc al legalității deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor.

Respectiv, actele, datele și informația expuse nu țin de procedura administrativă și controlului judecătoresc care urmează să-l efectueze instanța de contencios 44 administrativ, nefiind incidente chestiunii de verificare a legalității deciziei Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023. Din aceste considerente, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că urmează să respingă ca inadmisibile, din motiv că pretinsele cereri de reclamare a unor informații, documente etc. sunt străine obiectului litigiului, cu privire la: - reclamarea și interpelarea corespondenței Cristinei Gladcov cu CNA și CSP (scrisoarea CSP nr. 5-08d/23-2882 din 25 decembrie 2023 adresată Cristinei Gladcov; scrisoarea CNA nr. 07/06-613 din 16 ianuarie 2024 adresată Cristinei Gladcov; cerere suplimentară a Cristinei Gladcov adresată directorului CNA din 28 decembrie 2023; hotărârea CSP nr. 1-202/2023 din 24 noiembrie 2023 cu privire la examinarea adresării procurorului Cristina Gladcov); - reclamarea și interpelarea de date, documente și informații referitor la dovada de traducere a materialelor procedurii de evaluare a Cristinei Gladcov, membrilor străini, procedura tehnică cum s-a realizat traducerea, extrasele din poșta electronică, alte mijloace de comunicare folosite în raporturile de serviciu, prin care s-au tradus materialele dosarului candidatului,

procedurii de verificare, dovada de traducere, a acestor materiale; - reclamarea și interpelarea informațiilor oficiale de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră despre toate intrările și ieșirile lui Hermann von Hebel în și din Republica Moldova; - reclamarea și interpelarea scrisorilor ce au stat la baza autorizării măsurii speciale de investigații ce au fost dispuse de către Șefa secretariatului în adresa CNA; - reclamarea și interpelarea notei informative a Directorului CNA, Iulian Rusu, întocmită ca rezultat al dispunerii efectuării, în privința Cristinei Gladcov și familiei sale a măsurii speciale de investigații, în format original (semnată electronic sau olograf); - reclamarea și interpelarea actelor confirmative despre toți finanțatorii Secretariatului pre-vetting și structurii în ansamblu.

Prezentarea fiecărei sume parvenită de la fiecare finanțator și temeiul în baza căruia s-a finanțat; - reclamarea și interpelarea listei totale de funcționari din cadrul secretariatului. Specificarea exactă care dintre acești funcționari au lucrat sau avut tangență cu procedura Cristinei Gladcov; - reclamarea și interpelarea actelor confirmative dacă compania DEXIS INTERACTIVE INCORPORATED, WASHINGTON, Sucursala Chișinău a finanțat Secretariatul Comisiei pre-vetting și Comisia pre-vetting. În cazul în care informațiile solicitate constituie secret, desecretizarea informației și prezentarea instanței; - reclamarea și interpelarea informației dacă în privința acțiunilor Tatianei Răducan este pornită și instrumentată careva cauză penală, în legătură cu activitatea ei în funcția de judecător și după demisia din funcția de judecător; - reclamarea și interpelarea informației dacă Tatiana Răducan a mai figurat în careva cauze penale și procese penale.

Deopotrivă, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că urmează să respingă ca inadmisibilă cererea părții reclamante cu calificarea deciziei Comisiei de evaluare din 04 decembrie 2023 ca fiind falsă după cum derivă din Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024, cu sesizarea organelor de drept în vederea pornirii unui proces penal pe circumstanțele enunțate.

Or, această 45 solicitare excede atribuțiilor instanței de contencios administrativ, prevăzute de Legea specială nr. 26/2022, care la art. 14 alin. (8) stipulează exhaustiv că, la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat.

Succesiv, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție atestă că nu poate primi în procedură cererea de chemare în judecată completată, or, după cum este indicat expres în cuprinsul acesteia, esența acesteia constă în completarea temeiurilor acțiunii, în special prin prisma Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024, care a fost întocmit după depunerea cererii de chemare în judecată inițiale.

În acest sens, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție reiterează că, după cum a fost constatat supra, dar și prin încheierea protocolară din 15 ianuarie 2024, prin prisma art. 1191 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024 nu poate fi administrat ca probă, deoarece a fost dobândit în afara termenului de procedură instituit prin încheierea protocolară din 21 decembrie 2023. Ba chiar mai mult, cererea de efectuare a expertizei a fost depusă după expirarea termenului de decădere, deși partea reclamantă a dispus de suficient timp pentru a dobândi această probă până la 04 ianuarie 2024. Astfel, este inadmisibilă completarea temeiurilor acțiunii sau alegerea unei strategii de apărare în baza unei probe inexistente pentru instanța de judecată, și anume a Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024, care nu a fost administrat și acceptat de către instanță în calitate de probă.

Ba mai mult ca atât, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție vădește că, cererea de chemare în judecată completată conține solicitări cu privire la administrarea de noi probe, fapt care la fel este inadmisibil, or, prin această manipulare procesuală, partea reclamantă încearcă eludarea încheierii protocolare din 21 decembrie 2023 și a obligațiilor impuse de instanță prin acest act procedural de dispoziție. Respectiv, dreptul părții reclamante de a administra probe și înaintarea cererilor și demersurilor în acest sens urma a fi realizat la etapa de pregătire a cauzei, în interiorul termenului stabilit de către instanța de judecată întru realizarea acestui drept procedural, dar de care partea reclamantă nu a făcut uz.

Din aceste considerente, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că urmează să respingă cererea reclamantei cu privire la primirea în procedură a cererii de chemare în judecată completate.

Continuând șirul logic, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție consideră că sunt inadmisibile cererile părții reclamante, depuse în intervalul de timp între 29 martie 2024 – 14 iunie 2024, cu privire la solicitarea Avizului consultativ al Curții Europene a Drepturilor Omului, în aspectul abordat de reclamantă: 46 a. completul Curții Supreme de Justiție, format din judecătorii transferați temporar în baza art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, încalcă în esență dreptul reclamantei la un proces echitabil, dreptul la o instanță instituită de lege, respectiv accesul liber la justiție, consacrat în art. 20 al Constituției Republicii Moldova, în special dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente, dreptul la judecarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, judecători fără garanții de inamovibilitate de exercitare a unei justiții echitabile și independente?

Transferul temporar. Dacă procedurile, mecanismul legala de desemnare, delegare, transfer temporar la Curtea Supremă de Justiție din instanțele inferioare în varianta descrisă corespunde art. 6 pct. 1 din Convenție și garantează dreptul la un tribunal legal constituit cu garanții suficiente de independență, imparțialitate, inamovibilitate a judecătorului. În context, dacă judecătorul aflat în acest statut dispune de garanțiile impuse pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil? b. lipsa căii de atac ca remediu pentru verificarea legalității, actelor emise de completul special al Curții Supreme de Justiție, imposibilitatea de contestare a actelor emise de acest complet, este conformă cu prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

c. lipsa de remediu pentru contestare, blocarea accesului, pentru motive formale, în instanța de contencios constituțional. Derivat din faptul că reclamanta a purces la contestarea în ordine de contencios constituțional a prevederilor legale aplicabile fondului și procedurii de examinare a cauzei.

Instanța de judecată investită cu examinarea fondului cauzei în procedura căreia se află în examinare cauza pe fond a restituit sesizările reclamantului prin aceasta blocând calea spre instanța de jurisdicție constituțională este conformă cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13? d. refuzul instanței (completului de judecată 3 judecători) de a primi în procedura judecății probele administrate de reclamantă, în apărarea sa – Raportul de expertiză din 12 ianuarie 2024, apărut, executat după stabilirea termenului de decădere de instanță și oricare probe în apărarea sa apărute după stabilirea termenului de stabilire a probei este conformă esenței prevederilor procesului echitabil, dreptului la apărare stabilit de art. 6 pct. 1din Convenția Europeană a Drepturilor Omului?

Refuzul instanței de a permite în procesul de judecată, reclamantului de a înainta formula cereri de demersuri în apărarea sa sau în legătură cu desfășurarea procesului, din motivul instituirii termenului de decădere, în special când cererile și demersurile în procedura judecății constituie pârghiile legale de exercitare a apărării justițiabilului este conformă cu prevederile, esența procesului echitabil, dreptului la apărare derivate din prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului prevederile art. 6 pct. 1 și art. 13? Or, conform art. 8 alin. (4) lit. i) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție nr. 64 din 30 martie 2023, Plenul Curții Supreme de Justiție are atribuția de a solicita, la necesitate, Curții Europene a Drepturilor Omului emiterea unui aviz consultativ în chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor și 47 libertăților prevăzute în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau în protocoalele acesteia.

În corespundere cu art. 1 din Protocolul nr. 16 la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, 1. instanțele supreme din Înaltele Părți Contractante, astfel desemnate în conformitate cu articolul 10, pot adresa Curții cereri de aviz consultativ privind chestiuni de principiu referitoare la interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților definite în Convenție sau în protocoalele la aceasta. 2. Instanța care formulează cererea poate solicita un aviz consultativ doar în cadrul unei cauze pendinte în fața acesteia. 3. Instanța care formulează cererea trebuie să-și motiveze solicitarea și să prezinte aspectele pertinente pentru contextul juridic și de fapt ale cauzei pendinte.

Astfel, potrivit cadrului normativ precitat, instanța supremă poate solicita Curții Europene a Drepturilor Omului un aviz consultativ privind chestiuni de principiu referitoare la aplicarea sau interpretarea drepturilor și libertăților definite de Convenție sau Protocoalele la Convenție, fapt ce atestă caracterul neobligatoriu sau facultativ al acestei proceduri. Condițiile impuse de art. 1 alin. (2) instanței naționale care formulează cererea în fața Curții sunt: - existența unei cauze pendinte în fața instanței naționale; - cererea să fie motivată sub aspectul relevant contextului juridic și de fapt al acestei cauze pendinte. La caz, reclamanta își motivează cerere de solicitare a Avizului consultativ al Curții Europene a Drepturilor Omului, prin faptul că: 1. aspectul de procedură privind legalitatea constituirii tribunalului, independența și inamovibilitatea.

Examinarea recuzării de un complet special din care face parte un judecător, care s-a abținut de la examinarea cauzei. Imposibilitatea de contestare a actului judecătoresc emis în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție pe cauza de contestare a actului emis de Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor; 2. lipsa de remediu pentru contestare, blocarea accesului în instanța de contencios constituțional. Or, reclamantul a purces la contestarea în ordine de contencios constituțional a prevederilor legale.

Instanța de judecată investită cu examinarea fondului cauzei în procedura căreia se află în examinare cauza pe fond a restituit sesizările reclamantului prin aceasta blocând calea spre instanța de jurisdicție constituțională; 3. Privarea părții și avocatului reclamantului de dreptul de administrare a probelor în apărarea poziției sale în proces, prin interzicerea de a înainta cereri și demersuri, inclusiv privarea de dreptul de a completa acțiunea cu circumstanțe de fapt. Privarea de dreptul de a administra probe importante pentru proces și anume – administrarea raportului de expertiză tehnică a documentelor, solicitarea de a viziona materialul video al interviului în fața comisiei, audierea martorilor în procesul de judecată, reclamarea probelor din cadrul comisiei și anume Decizia în original, originalul dosarului candidatului și varianta tradusă a acestui dosar.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea dată nu este suficient de motivată, pentru a ridica în fața Curții Europene a Drepturilor Omului chestiuni de principiu pentru interpretarea art. 6 §1 și art. 13 din 48 Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. Or, cererea reclamantei așa cum a fost formulată în fața instanței, nu ridică probleme de așa natură și anvergură, astfel încît să fie necesar avizul Curții Europene a Drepturilor Omului; importanța majoră a problemei nu se constată și legea la capitolul dat este suficient de clară și previzibilă. Ba mai mult ca atât, obiectul acestor solicitări se referă la unele norme de drept care partea reclamantă le cunoștea la etapa procedurală de pregătire a dezbaterilor judiciare.

Prin urmare, partea reclamantă putea și trebuia să facă uz de dreptul său procedural de a înainta cerere de solicitare a Avizului consultativ al Curții Europene a Drepturilor Omului în interiorul termenului de decădere instituit de către instanță de judecată prin încheierea protocolară din 21 decembrie 2023. Din aceste considerente, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că urmează să respingă ca inadmisibile cererile depuse de partea reclamantă în intervalul de timp între 29 martie 2024 – 14 iunie 2024 cu privire la solicitarea Avizului consultativ al Curții Europene a Drepturilor Omului, din motiv că sunt înaintate în afara termenului de decădere, stabilit prin încheierea din 21 decembrie 2023, precum și nu sunt pertinente pentru examinarea obiectului litigiului.

În continuare, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție constată că fiind inadmisibilă și cererea părții reclamante depuse la 13 iunie 2024, înregistrată la Curtea Supremă de Justiție la 14 iunie 2024, cu privire la solicitarea Avizului consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la modul de aplicare a art. 52, art. 53 și art. 54 din Codul administrativ, norme incidente la examinarea cererii de recuzare a judecătorului delegat temporar la Curtea Supremă de Justiție, de către judecătorul Ion Malanciuc, care pe cauza, în care a fost înaintată recuzarea, și-a luat abținere și aceasta a fost admisă, fiind înlocuit anume cu judecătorul supleant Talpă Boris, în prezent Lilia Roic-Botezatu.

În conformitate cu prevederile art. 122 alin. (1) și (12) din Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării cauzei într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată solicită Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii. Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Obiectul solicitării îl constituie o veritabilă problemă de drept dacă întrunește următoarele condiții: a) solicitarea este formulată în legătură cu existența unei cauze aflate în curs de examinare în instanța de judecată; b) lămurirea problemei de drept este determinantă pentru soluționarea în fond a cauzei în care a fost ridicată; c) problema este nouă, interpretarea dată problemei de drept nu a fost soluționată printr-un aviz consultativ anterior.

Din sensul logico-juridic al normei art. 122 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție atestă că pentru solicitarea Avizului consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție urmează a fi întrunite cumulativ cele trei condiții instituite la alin. (12), una dintre care este că lămurirea problemei de drept să fie determinantă pentru soluționarea în fond a cauzei în care a fost ridicată. 49 La caz, însă, partea reclamantă solicită lămurirea modului de aplicare a art. 52, art. 53 și art. 54 din Codul administrativ, care în opinia lor sunt incidente la examinarea cererii de recuzare.

Astfel, se deduce că, la caz, nu sunt întrunite cumulativ condițiile de la alin. (12) al art. 122 din Codul de procedură civilă, pentru a fi solicitat Plenului Curții Supreme de Justiție emiterea unui Aviz consultativ, or, lămurirea pretinsei probleme de drept ridicate de către partea reclamantă nu se referă la soluționarea în fond a prezentei cauze și nu ridică probleme de aplicare a normei care să fie necesar de lămurit de către Plenul Curții Supreme de Justiție. Din aceste considerente, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că urmează să respingă ca inadmisibilă cererea depusă de partea reclamantă la 13 iunie 2024, înregistrată la Curtea Supremă de Justiție la 14 iunie 2024, cu privire la solicitarea Avizului consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție, din motiv că nu întrunește condițiile art. 122 alin. (12) din Codul de procedură civilă.

Succesiv, referitor la cererile părții reclamante depuse în intervalul de timp între 29 martie 2024 – 14 iunie 2024 cu privire la explicarea încheierilor protocolare din 21 decembrie 2023, 15 ianuarie 2024 și 11 martie 2024 ale Curții Supreme de Justiție, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție menționează că, în conformitate cu art. 251 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, dacă sunt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

Explicarea hotărârii este admisibilă dacă nu a fost executată și nu a expirat termenul de executare silită. Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție învederează că, în spiritul dreptului procedural civil, hotărârea judecătorească trebuie să fie certă, să nu producă confuzii și să nu creeze disensiuni pentru cei care urmează să-și conformeze conduita prescrierilor acesteia. Pentru a aduce o certitudine, necondiționalitate și deplinătate hotărârii judecătorești, legiuitorul a învestit instanța de judecată inter alia cu dreptul de a explica conținutul dispozitivului hotărârii ori a omite dispozițiile contradictorii. Instituția explicării hotărârii constituie un mijloc legal conferit instanței de judecată emitente de a explica dispozițiile contradictorii cuprinse în hotărâre, precum și sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului acesteia.

Obiectul explicării unei hotărâri judecătorești se poate referi doar la înțelesul hotărârii, limitele și modalitatea executării prestațiilor, precum și la cercul persoanelor vizate prin hotărâre. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, din conținutul încheieri protocolare din 21 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție rezultă cert soluția instanței de judecată de a stabili reclamantei și reprezentantului acesteia termen până la 04 ianuarie 2024, ora 09:00, să prezinte toate cererile și demersurile, prin intermediul Secției Documentare procesuală a cauzelor civile din cadrul Curții Supreme de Justiție, precum și faptul că părților și participanților la proces le-a fost explicat că termenul acordat de către instanța de judecată prin prezenta încheiere 50 protocolară este unul de decădere, iar ulterior aceștia nu vor avea dreptul să formuleze alte cereri și demersuri.

La fel, din conținutul încheierii protocolare din 15 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție a Curții Supreme de Justiție rezultă cert soluția instanței de judecată de a respinge cererea reclamantei privind prezentarea dosarului candidatei, inclusiv decizia Comisiei pre-vetting nr. 1 din 04 decembrie 2023 în original, ca fiind neîntemeiată; respingerea ca fiind neîntemeiată, din motiv că a fost depusă în interiorul termenului de decădere cu prezentarea probelor justificative, a cererii privind prelungirea termenului de procedură pentru administrarea probelor în apărare; precum și restituirea, în conformitate cu prevederile art. 10, art. 113, art. 1191 alin. (1), art. 122 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și art. 216 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, ca fiind depuse în afara termenului de decădere, a cererilor și înscrisurile prezentate de partea reclamantă.

De asemenea, din conținutul încheierii protocolare din 11 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție a Curții Supreme de Justiție rezultă cert soluția instanței de judecată de a respinge demersul reclamantei Cristina Gladcov și a reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, cu privire la primirea în procedură a cererii de chemare în judecată completată și restituirea cererii de chemare în judecată completată din motiv că conține solicitări cu privire la administrarea probelor noi, drept care urma să fie realizat la etapa de pregătire a cauzei, în interiorul termenului stabilit de către instanța de judecată; precum și de restituire, în conformitate cu art. 10, art. 113, art. 1191 alin. (1), art. 122 alin. (4) din Codul de procedură civilă și art. 216 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, a cererilor și probelor suplimentare, din motiv că au fost depuse în afara termenului de decădere, stabilit prin încheierea din 21 decembrie 2023. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție vădește că, conținutul încheierilor protocolare din 21 decembrie 2023, 15 ianuarie 2024 și 11 martie 2024 ale Curții Supreme de Justiție sunt certe și explicite, fiind motivate atât în fapt, cât și în drept, iar sensul, extinderea sau aplicarea dispozițiilor instanței de judecată nu necesită explicații.

Din aceste considerente, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererile depuse de partea reclamantă în intervalul de timp între 29 martie 2024 – 14 iunie 2024 cu privire la explicarea încheierilor protocolare din 21 decembrie 2023, 15 ianuarie 2024 și 11 martie 2024 ale Curții Supreme de Justiție, ca fiind neîntemeiate. În concluzie, din comportamentul părții reclamante, a cererilor și demersurilor formulate de către partea reclamantă analizate supra, conținutul lor, consecutivitatea depunerii și data și ora la care se depun, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție vădește că Cristina Gladcov și avocatul Dumitru Cucu fac uz cu rea-credință de drepturile lor procedurale, abuzează de aceste drepturi în scopul inducerii în eroare a instanței de judecată și îngreunării sarcinii de lucru a instanței, pentru a fi tergiversată examinarea cauzei.

Finalmente, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind aplicarea principiului autorității de lucru judecat și degrevarea din dreptul la probațiune a reclamantei, precum și cererea de declarare a probei ca fiind falsă, prin care s-a solicitat declararea drept defăimătoare a deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 „cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, 51 candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor”, țin de fondul litigiului, respectiv, vor fi examinate odată fondul cauzei, iar instanța de judecată se va expune în privința lor prin decizia emisă în temeiul art. 14 din Legea nr. 26/2022.

În conformitate cu prevederile art. 230 din Codul administrativ, Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor dispune: Se resping cererile depuse de reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și expedierea sesizărilor Curții Constituționale, cu privire la solicitarea Avizului consultativ al Curții Europene a Drepturilor Omului, cu privire la solicitarea Avizului consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție, cu privire la completarea materialelor dosarului cu probe suplimentare, cu privire la reclamarea și interpelarea probelor suplimentare, cu privire la citarea și audierea martorilor, reprezentantului pârâtei și specialistului, cu privire la obligarea prezentării dosarului candidatei în original și a proceselor-verbale ale lucrărilor Comisiei de evaluare, de primire în procedură a cererii de chemare în judecată completată și cu privire la explicarea încheierilor protocolare.

În restul cererilor, Completul de judecată special se va expune prin decizia emisă în temeiul art. 14 din Legea nr. 26/2022, deoarece obiectul acestor cereri ține de fondul litigiului. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Oxana Parfeni judecătorii Diana Stănilă Lilia Roic-Botezatu 52