3-26/23 — contestarea actului administrativ

3-26/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3-26/23

2-23083087-01-3-09062023

D E C I Z I E

În numele Legii

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

01 august 2023 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ion Guzun

judecătorii Ion Malanciuc

Mariana Pitic

Grefier Marianna Boico

Cu participarea:

reclamantei Cristina Gladcov

reprezentantului reclamantei, avocatul Dumitru Cucu

reprezentanților pârâtei, avocații Roger Gladei

Valeriu Cernei

examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului

administrativ, cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, privind

anularea deciziei nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la candidatura Cristinei

Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și

dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatei de către Comisia de

evaluare,

c o n s t a t ă :

Argumentele participanților la proces:

La 09 iunie 2023, Cristina Gladcov a depus cerere de contestare a deciziei

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 34

1

din 18 mai 2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția

de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, solicitând anularea deciziei

nominalizate și dispunerea reluării procedurii de evaluare.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin ordinul Procurorului General al

Republicii Moldova nr. 671-p din 22 iulie 2011, reclamanta a fost numită în

funcția de procuror în cadrul Procuraturii Cimișlia. În cadrul activității în

Procuratura raionului Cimișlia a obținut Diploma de onoare de categoria III nr.

996-p din 19 septembrie 2012.

Reclamanta a susținut că prin ordinul Procurorului General nr. 1301-p din 11

octombrie 2013, i-a fost acordat concediu pentru îngrijirea copilului în temeiul art.

124 din Codul muncii, până la 20 iunie 2016, inclusiv. Prin Hotărârea nr. 12-

152/16 din 09 iunie 2016 a fost reîncadrată în funcția de procuror în Procuratura

raionului Cimișlia.

Ulterior, prin ordinul Procurorului General nr. 1027 p 29 iulie 2016 a fost

transferată în funcția de Procuror în Procuratura Botanica, mun. Chișinău. Prin

Ordinul Procurorului General nr. 1099-p din 12 septembrie 2017 a fost delegată în

Procuratura Anticorupție. Prin Ordinul Procurorului General nr. 320-p din 20

martie 2018 a fost delegată în Procuratura Anticorupție până la data de 17 iunie

2018.

Conform Hotărârii nr. 12-119/18 din 02 august 2018, Consiliul Superior al

Procurorilor a propus Procurorului General numirea Cristinei Gladcov în funcția

vacantă de procuror în Procuratura Anticorupție.

Reclamanta a menționat că, prin modificările la Legea cu privire la

Procuratură nr.3 din 25 februarie 2016, în special în art. 69 au fost introduse

proceduri pre-vetting pentru candidații la funcția de membru al Consiliului

Superior al Procurorilor. La data de 10 martie 2022 a fost adoptată Legea privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în

vigoare din 16 martie 2022. Conform Legii nr. 26 din 10 martie 2022 s-a instituit o

procedură extraordinară de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor,

precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora,

ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau

numire a acestora în funcțiile respective.

A indicat că, începând cu 21 iunie 2022 și până la 08 aprilie 2023 a răspuns

succesiv și a avut o comunicare constantă cu secretariatul Comisiei de evaluare,

prezintând documentele necesare realizării exercițiului de evaluare. Astfel,

reclamanta nu s-a retras din concursul pentru obținerea mandatului de membru în

Consiliul Superior al Procurorilor, fiind publicată lista candidaților înscriși pentru

funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor. În aceste condiții,

candidatura reclamantei la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor

a fost supusă evaluării prealabile. Procedura de evaluare în privința reclamantei a

început la data când Consiliul Superior al Procurorilor a remis Comisiei de

evaluare lista candidaților.

2

Reclamanta a specificat că la 21 iunie 2022, Comisia de evaluare a trimis

candidatei un chestionar privind integritatea etică pentru a fi completat și returnat.

Candidata a transmis Comisiei de evaluare chestionarul completat la 05 iulie 2022.

La solicitarea Comisiei de evaluare, la data de 30 ianuarie 2023 reclamanta a

prezentat declarația de avere și interese personale pentru ultimii 5 ani.

La 17 martie 2023, Comisia de evaluare a trimis reclamantei o solicitare de

clarificare a informațiilor, care conținea 14 întrebări, inclusiv 46 subîntrebări și 23

solicitări adiționale de documente. Reclamanta a răspuns la întrebările adresate în

termenul acordat. La 27 martie 2023, Comisia dce evaluare a trimis reclamantei a

doua rundă cu 11 întrebări, inclusiv 34 subîntrebări și 20 solicitări de documente

suplimentare, pentru a elucida unele aspecte care au apărut în cadrul evaluării.

Reclamanta a răspuns la întrebările adresate în termenul acordat. Reclamanta a

trimis și unele informații adiționale la 31 martie 2023. La 04 aprilie 2023, Comisia

de evaluare a trimis reclamantei a treia rundă, ce conținea 7 întrebări, inclusiv 16

subîntrebări și 12 solicitări de documente suplimentare, pentru a clarifica unele

aspecte care au apărut în timpul evaluării. La 08 aprilie 2023, Comisia de evaluare

a trimis reclamantei a patra runda, ce conținea 1 întrebare, inclusiv 7 subîntrebări și

4 solicitări de documente suplimentare, pentru a clarifica unele aspecte care au

apărut în timpul evaluării.

Reclamanta a subliniat că la 28 aprilie 2023, a fost audiată în ședință publică

de Comisia de evaluare, anunțându-se după încheierea ei, deliberarea, audierea

fiind publicată. Reclamanta a furnizat toate informațiile, documentele disponibile

și a răspuns plenar la toate întrebările formulate de Comisia de evaluare. O nouă

ședință nu a fost convocată de către Comisia de evaluare.

În opinia reclamantei, decizia Comisiei de evaluare nr. 34 din 18 mai 2023

reprezintă un act administrativ individual defavorabil, urmând a fi anulat pentru

ilegalitate.

A menționat că decizia nr. 34 din 18 mai 2023 a fost remisă în adresa

reclamantei la 05 iunie 2023.

În speță, decizia nr.34 din 18 mai 2023 privind candidatura Cristinei

Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor

este un act administrativ individual defavorabil ilegal, care prin raportare la

art.10, 11 alin.(1) lit.a) Cod administrativ impune sarcini, afectează

drepturile/interesele legitime ale persoanei.

La caz, decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov

(în continuare decizia nr. 34/2023) reprezintă un act administrativ individual,

emanat de la o entitate publică, care produce efecte juridice cu repercusiuni

directe asupra reclamantului.

Așadar, prin intermediul deciziei nr. 34/2023, reclamanta a fost înlăturat de

la participarea în concursul pentru ocuparea funcției de membru al Consiliului

Superior al Procurorilor, dar și a fost dată apreciere nivelului de integritate și

probitate profesională a acesteia. Această situație acordă un caracter defavorabil

3

dublu actului administrativ emis: pe de o parte sunt afectate direct drepturile și

interesele legitime ale reclamantului.

Astfel, reclamanta Cristina Gladcov, fiind vizată în mod direct de decizia nr.

34/2023, este subiect procedural al cărui drept legitim a fost încălcat și este

îndreptățită în a-și revendica acest drept prin intentarea unei acțiuni în instanța de

contencios administrativ competentă.

În cazul de față, procedura prealabilă nu este obligatorie, legea prevăzând

adresarea direct în instanța de contencios administrativ.

În această privință, promovarea evaluării constituie un act administrativ

individual obligatoriu, dar nu discreționar. Întrunirea cumulativă a condițiilor din

art. 8 alin. (2) și (4) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 generează obligația

Comisei de evaluare de a emite o decizie favorabilă de promovare a candidatei la

funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, sub aspectul

corespunderii criteriului de integritate financiară și etică.

Consideră că autoritatea, Comisia de evaluare are doar o discreție

procedurală, care se referă la investigarea și clarificarea stării de fapt din oficiu

(și alte aspecte privind pregătirea și emiterea actului administrativ individual),

fapt care nu implică atribuirea actului administrativ individual la cel discreționar.

A menționat că întrebarea esențială la care instanța de judecată competentă

urmează să ofere un răspuns, se rezumă dacă reclamanta întrunește condițiile

conform art.8 alin. (2) și (4) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, adică are

dreptul la emiterea deciziei de promovare, și dacă Comisia de evaluare este

obligată să emită o asemenea decizie.

Răspunsul implică un control judecătoresc, care să cuprindă aspectele de

legalitate formală și materială, inclusiv respectarea de către Comisia de evaluare

a principiului proporționalității (art.54 Constituție, art.29 Cod administrativ),

egalității de tratament (art.23 Cod administrativ) și securității juridice (art.30 Cod

administrativ).

În toate cazurile, obligația de respectare a proporționalității este o sarcină

probatorie exclusivă a autorității publice (art.93 alin. (2) Cod administrativ).

Reclamanta a relevat că sintagma utilizată „dubiu serios” constituie termen

generic, nedefinit care și constituie nucleul actului administrativ.

Aceasta nu oferă discreție, dar o marjă în stabilirea faptelor de la abstract la

concret și pe cale de consecință aplicarea normelor cât mai adecvată la un anumit

caz (așa numită justiție echitabilă). Erorile cel mai des întâlnite la aplicarea unor

astfel de concepte juridice se referă la corecta stabilire a faptelor și interpretarea

legii.

A notat că, Comisia de evaluare nu a constatat în decizie că reclamanta în

mod culpabil nu ar fi declarat averea sa conform legislației în vigoare sau că

averea dobândită de către reclamantă în ultimii 15 ani nu ar corespunde

veniturilor pe care ea le-a declarat. Astfel, în rezultatul verificărilor realizate, au

fost constatate venituri legale.

Făcând cunoștință cu decizia nr. 34/2023, relevăm că, pe lângă

nepromovarea concursului, Comisia ad-hoc a constatat: „dubii serioase cu privire

la conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară.”

4

Această concluzie este de natură să prejudicieze grav și iremediabil

imaginea și probitatea profesională a candidatului, inclusiv în măsură în care să

determine pierderea funcției ocupate. Această perspectivă face concluzia a fi

calificată drept una ilegală și contrară prevederilor normative ce reglementează

speța, dar și depășirea competențelor acordate prin lege Comisiei.

Astfel, din cumulul circumstanțelor reflectate în decizia nr. 34/2023, devine

clar că argumentele Comisiei care au condus la nepromovarea candidatei Cristina

Gladcov, au constituit necorespunderea criteriilor de integritate etică și financiară

ce rezultă din:

- „Dubiile serioase” privind declarațiile candidatei aferente vânzării unui lot

de teren. Neachitarea impozitului pe creșterea de capital;

- „Dubiile serioase” privind nedeclararea de către candidată a cotei-părți

deținute de soț în compania T.C. S.R.L;

- „Dubiile serioase” privind subevaluarea prețurilor de achiziționare al

camionului MAN, anul de fabricație 1997.

Prin urmare, și-a exprimat dezacordul cu aceste constatări ale Comisiei,

considerând că sunt nefundamentate, lipsite de raționament logic, matematic,

inclusiv fiind disproporționate și chiar eronate la mai multe capitole, cum ar fi

calcule greșite și aprecieri vădit subiective, excedarea competenței de calificare a

faptelor.

Conform certificatului prezentat Comisiei, până la deliberare, adoptare a

deciziei, de către Candidată a fost prezentat ordinul de încasare a numerarului nr.

12073856 din 26 aprilie 2023 cu privire la achitarea impozitului pe venitul

persoanelor fizice spre plată/ achitat - Gladcov Valentin.

A menționat că Legea nr. 26 din 10 martie 2022 folosește doar în art.13 alin.

5 sintagma ”dubii serioase” privind conformitatea candidatului cu cerințele

prevăzute la art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată. Legea nu

definește conținutul acestui concept semnificativ nou pentru sistemul de drept

național. Din acest punct de vedere, Comisia de evaluare are o marjă largă de

apreciere a situațiilor de fapt pe care să le catalogheze în deciziile sale ca fiind

”dubii serioase”, fără a fi puse în vedere criteriile care identifică ”dubiile

serioase”. Totuși, marja de apreciere a Comisiei de evaluare nu poate fi absolută

și este limitată de prevederile art.16 și art.137 alin.(1) din Codul administrativ

care prevăd imperativ că discreția sau marja de apreciere a autorităților nu poate

fi arbitrară și urmează a fi exercitată cu bună credință.

În speță, pentru justificarea afirmațiilor sale și informațiilor furnizate

Comisiei de evaluare, reclamanta a prezentat înscrisuri care dovedesc onestitate,

neurmărind ipso facto prejudicierea terților sau a autorităților.

Cu privire la noțiunea legală de ,,restanță” din Codul fiscal prevede că este

restanță: sumă pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca

impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum și suma

majorării de întârziere (penalității) și/sau amenzii.

Astfel, restanță la plata impozitelor, la etapa încheierii investigațiilor de

către Comisie nu au fost, or, Comisia nu poate interpreta derogatoriu de normele

speciale ale domeniului fiscal.

5

A notat că este critică și argumentarea ruptă din contextul altui subiect și

alăturată la explicațiile pe subiectul dat, precum că, veniturile soțului și ale ei

constituie venituri comune ale familiei care sunt gestionate în funcție de nevoile

familiei, afirmație ce a fost dată de către candidată la subiectul propus de Comisie

de a diviza banii dobândiți de ambii soți în timpul unui an de declarare în

coraport cu economiile fiecărui soț în parte.

Importanță prezintă și faptul că, Comisia a ales calea formală de deducere a

încălcării prin plasarea concluziilor despre vinovăția candidatei.

Comisia a depășit, prin concluzia formulată, marja propusă pentru apreciere

în coraport cu prevederile legale speciale fiscale în domeniul speței propuse. Prin

însăși formula folosită de Comisie, se determină un caracter formal de analiză, iar

răspunsul unei autorități publice implică un control judecătoresc, care să cuprindă

aspectele de legalitate formală și materială, inclusiv respectarea de către Comisia

de evaluare a principiului proporționalității (art. 54 din Constituție, art. 29 din

Codul administrativ), egalității de tratament (art. 23 din Codul administrativ) și

securității juridice (art. 30 din Codul administrativ).

În privința „nerespectării de către candidată a obligațiilor privind declararea

averii și a intereselor personale a cotei-părți de 50% a soțului, din T.C. SRL”,

reclamanta susține că acest fapt a fost extins în interpretare, în condițiile în care

nu a existat o participare a soțului la formarea capitalului social, nu s-au efectuat

plăți a venitului înregistrat (dividende), nu a participat la administrarea societății

(ca asociat) – aceste aspecte de drept vorbesc despre o includere formală, ci nu

producătoare de efecte juridice.

Potrivit limitelor de exercitare a discreției prevăzute de art.16 și art. 137

alin.(1) din Codul administrativ, această apreciere discreționară a Comisiei urma

să fie bazată pe informații dobândite în cadrul cercetărilor exercitate și odată ce

anumite aspecte de fapt nu au fost constatate suficient din motive neimputabile

reclamantei, Comisia de evaluare nu le poate opune, cu efect negativ, acesteia din

urmă.

Prin urmare, decizia contestată nu conține argumente, motive care dovedesc

că Comisia de evaluare a combătut circumstanțe de fapt arătate, iar raportat la

exigențele actului administrativ acestea constituie un grav viciu de procedură

desființând actul pentru ilegalitate.

Comisia de evaluare a neglijat informațiile oferite de către reclamantă în

vederea elucidării acestor aspecte, lipsind încălcarea etică în fapta reclamantei.

Reclamanta consideră ilegală Decizia contestată, în condițiile în care nu a

admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile.

Reclamanta a susținut mereu și susține că integritatea ca atribut al

corectitudinii. Componentele integrității sunt onestitatea și moralitatea judiciară.

Reclamanta manifestă întotdeauna, și nu numai în exercitarea atribuțiilor de

serviciu, un mod onorabil și demn de funcția sa; nu se face vinovată de fraude,

înșelăciune și falsuri. Nu există grade diferite de integritate. Integritatea este

absolută.

Comisia a avut la dispoziție posibilitatea de a obține informația despre

transferul bancar, despre reparația automobilului, despre contractul din 2017 atât

6

de la organele publice precum Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice,

bancă, cât și de la soțul candidatei, atât timp cât întrebările oferite în interviul

public au fost noi, și depășeau întrebările adresate în rundele scrise de

comunicare, ori, nu a fost depusă diligența necesară pentru ca să fie obținută

informația data de la candidată, la etapa de comunicare scrisă, cu toate că se

cunoștea că ea nu este parte a tranzacțiilor. Astfel, în cazul dat au fost încălcate

principiile de securitate a raporturilor juridice, libertatea contractuală, Legea cu

privire la declarația de venituri și interese, unde subiectul declarării se obligă să

declare tranzacția de vânzare-cumpărare, prețul contractului la care parte este

persoana apropiată, forma scrisă fiind prioritară.

Totodată, s-a propus ca candidata să presupună ceea ce nu cunoaște și să nu

să se bazeze pe contractul care a fost prezentat în anul 2017 de către soț și care a

stat la baza Declarației din 2018, să se expună asupra unui transfer a soțului, fără

participarea Candidatului și să presupună, doar ca să fie constatată încălcarea.

Chestiunea nerespectării de către candidată a obligațiilor privind declararea

averii și a intereselor personale, a fost agravată de declarația candidatei cu privire

la valoarea camionului MAN, astfel, din start, Comisia s-a expus asupra

vinovăției candidatei în încălcarea Legii cu privire la declarația de avere și

interese, deși la baza constatării nu au stat prevederile legale specific domeniului,

or, candidata a declarat prețul de vânzare a automobilului în 2017, conform

prevederilor contractuale și documentelor pe care le-a deținut în anul 2017

prezentate de soț și înregistrate la organele publice. Prețul contractului a fost

negociat de către părțile contractuale conform principiului libertății contractuale.

Mai mult, de către soț a fost vândut automobilul în 2021 fiind achitate impozite,

și fiind demonstrat că automobilul fiind reparat a fost vândut mai scump, Comisia

dispunând și de posibilitatea de a determina unde în prezent este automobilul și în

ce stare a fost procurat de noii proprietari, spre diferență de pârghiile de care

dispune candidata. De asemenea Comisia avea obligația de a constata în decizia

sa că, deși candidata nu a prezentat contractul din 2017, dar, reieșind din faptul că

a fost prezentat contractul de vânzare din 2021, și la Serviciul Fiscal de Stat sunt

calculate impozitele, se putea stabili modul de calcul al creșterii de capital și

prețul inițial din 2017.

Mai mult, deși Comisia cunoaște datele persoanei căreia i s-a făcut transferul

bancar, spre diferență de candidată, nu a prezentat datele și nu a solicitat prin

rundele de întrebări clarificarea situației și aflarea adevărului obiectiv, astfel în

cazul dat nici Comisia nu a realizat inversarea sarcinii de probațiune, ci a creat

circumstanțe de presupuneri abstracte.

Comisia a reținut inconsecvențele dintre declarația candidatei pentru anul

2017, în care a declarat prețul de achiziție al camionului ca fiind de 9 999 de lei

(estimativ 560 de euro) și explicațiile sale privind depunerea bănească de 95 930

de lei (estimativ 4 568 de euro), pe care soțul ei a efectuat-o în anul 2017 în

contul bancar al lui A.T. Aici Comisia nu a explicat în ce constau

inconsecvențele, ori în anul 2017, fiind obligația subiectului declarării să indice

prețul bunului procurat conform actului generator de transmitere de proprietate

adică contractul de vânzare cumpărare, ceea ce a fost respectat în declarația

7

anuală 2017, apoi, la vânzare fiind reparat și încasat un preț mai mare, achitat

impozitul în bugetul statului, și toate acestea fiind confirmate prin documente

Comisiei, nu constituie argumente întru confirmarea integrității etice și financiare

a candidatei.

După audieri, candidata, pentru prima dată și fără a furniza documente

confirmative, a informat Comisia că camionul a fost reparat de soțul ei și „prin

urmare, prețul inițial fusese mic și ulterior a devenit mai mare”. Deoarece, în

timpul audierii și după lansarea video-înregistrărilor soțul a vizualizat, fiind

persoana pe care nemijlocit îl vizau întrebările și tranzacțiile și i-a comunicat

despre reparație, Comisiei i-au fost prezentate foto înregistrări a automobilului la

etapa de procurare și ulterior la etapa de vânzare, acestea fiind acceptate de

Comisie, însă, deși în alte runde de întrebări fiind prezentate fotocopii au fost

considerate ca argumente, în cazul dat nu sunt considerate ca argumente, sau cel

puțin temeiuri de verificare suplimentară, astfel încât legea permite Comisiei,

până la adoptarea deciziei finale, să ofere întrebări suplimentare, să facă reluarea

cercetării ș.a., însă pârghiile date nu au fost folosite.

În rezultatul evaluării realizate de către Comisie, au fost supuse verificărilor

toate persoanele apropiate, conform noțiunii oferite de lege, averile, veniturile,

cheltuielile, subiectul verificării, cauzele penale pe care le-a instrumentat în

calitate de procuror, etica disciplinară, reputația ireproșabilă, și se constată că nici

într-un criteriu verificat, candidata nu a fost vizată și nu a încălcat nici unul din

criterii.

Cu privire la două aspecte abordate de către Comisie, se identifică că,

candidata nu a fost parte a raporturilor, iar declararea în declarația cu privire la

venituri a fost întocmită corect, conform criteriilor cerute. Totodată, excedând

toate dubiile Comisiei, valorificând și sumele de bani pe care le consideră ca

veridice Comisia, se constată că veniturile soțului și Candidatului sunt suficiente

pentru realizarea tuturor cheltuielilor. Conform declarației din 29 martie 2019

(pentru anul 2018) - a declarat în calitate de venituri a soțului rezultată din chirie

suma de 60 000 + 240 000 + 280 000 lei = 580 000 de lei. Conform declarației

din 31 martie 2020 (pentru anul de declarare 2019) a declarat în calitate de

venituri a soțului realizate din chirie suma de: 280 000 + 240 000 + 60 000 =580

000 de lei. Conform declarației din 31 martie 2021 (pentru anul de declarare

2020) a declarat în calitate de venituri a soțului din chirie suma de: 240 000

+60 000 + 480 000 = 780 000 de lei. De asemenea sunt salariile procurorului și

administratorului, ca venituri.

Totodată, s-a constatat că, verificarea s-a extins și asupra companiei actuale

în care activează soțul, fiind solicitate rulajele companiei, fapt ce nu corespunde

criteriilor de verificare instituite în atribuțiile Comisiei.

La 19 iunie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, reprezentată de Vitalie Miron, a depus referință prin

care a solicitat respingerea cererii de contestare înaintate de către Cristina

Gladcov.

8

În motivarea referinței, pârâta a invocat că și-a executat cu diligență și bună-

credință toate obligațiile prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie 2022, iar când a

constatat anumite neclarități, a oferit reclamantei posibilitatea de a le elucida,

prin prezentarea datelor și informațiilor suplimentare, stabilindu-i un termen

suficient.

Astfel, Comisia de evaluare a considerat că decizia sa nr. 34 din 18 mai 2023

este legală și întemeiată, iar alegațiile reclamantei sunt neîntemeiate și nu au un

suport probatoriu.

Pârâta a notat că, în spiritul Legii nr. 26 din 10 martie 2022, sarcina

probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului de evaluare. În faza

inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de

competențele sale legale și cu respectarea obligațiilor legale. Însă, odată cu

apariția unor neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia de evaluare oferă

candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații suplimentare (art. 10

alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022). Prezentarea datelor și informațiilor

suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului (art. 12 alin. (4) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022), însă neexercitarea acestui drept (prin refuz, fățiș

sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau neconcludente) riscă să

inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește

criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022).

Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest

transfer legislativ nu numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile

candidatului.

Comisia de evaluare a notat că, rațiunea trecerii sarcinii probațiunii către

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană

pentru Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem

de vetting și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere

sarcina probei de la stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau

ocuparea unei funcții (Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09

februarie 2022 cu privire la dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar,

Kosovo; pag. 68). Procesul de redesemnare, pe de altă parte, transformă toți

angajații în solicitanți, iar sarcina probei revine acestor persoane, care trebuie să

facă dovada că sunt apte pentru exercitarea funcției în cauză (ibidem, pag. 95).

A explicat că procesul de evaluare a integrității și decizia Comisiei de

evaluare nr. 34 din 18 mai 2023 nu afectează statutul profesional al candidatei,

or, Comisia nu substituie și nu preia funcțiile unui organ public din Republica

Moldova. Iar, decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic

pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs, respectiv niciun alt efect

juridic nu are suport legal.

Totodată, potrivit pct. 39 din Opinia comună a Comisiei de la Veneția și a

Direcției generale a drepturilor omului și stat de drept a Consiliului Europei

(Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Moldova), proiectul de lege

revizuit arată clar că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect

asupra carierei candidatului ca judecător.

9

Comisia de evaluare a menționat că, în activitatea sa, nu constată existența

sau lipsa conformității candidatului cu criteriile de integritate, ci doar existența

sau lipsa dubiilor serioase privind conformitatea.

Astfel, concluzia Comisiei de evaluare din decizie privind existența unor

dubii serioase referitor la conformitatea reclamantei cu criteriile de integritate

etică și financiară, ține de oportunitatea deciziei, iar instanța de judecată este

ținută să exercite controlul de legalitate a deciziei și nu este în drept să execute

controlul de oportunitate.

Succesiv, pârâta a considerat neîntemeiate obiecțiile reclamantei cu privire

la aplicabilitatea, în speță, a dispozițiilor Codului administrativ reglementate în

alte părți decât cele din Cartea a treia. Or, conform art. 4 alin. (2) din Legea nr. 26

din 10 martie 2022, în activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de

Constituția Republicii Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce

reglementează domeniile conexe activității sale. Comisia de evaluare

funcționează în baza regulamentului propriu de organizare si funcționare, aprobat

de către aceasta.

Astfel, Comisia de evaluare funcționează în baza Legii nr. 26 din 10 martie

2022 și a regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de către

aceasta, și nu în conformitate cu Codul administrativ, iar judecarea cererilor de

contestate împotriva deciziilor Comisiei are loc în conformitate cu procedura

prevăzut de Cartea a treia din Codul administrativ.

Prin urmare, Comisia nu era ținută de prevederile art. 15, art. 22, art. 82,

art. 85 alin. (3), art. 87, art. 92 și art. 93 din Codul administrativ, iar în consecință

nu a efectuat operațiuni administrative și nu avea obligația să cerceteze din oficiu

starea de fapt, precum și să întocmească dosarul candidatului conform cerințelor

din Codul administrativ.

Pârâta a mai evocat că nu constată în decizie că un candidat nu întrunește

criteriile de integritate și nici careva încălcări ale candidaților. Decizia de

promovare sau nepromovare a unui candidat constituie o apreciere a Comisiei, cu

exercitarea marjei legale de discreție, în dependență de faptul dacă constată

existența sau lipsa unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

cerințele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, care nu au fost

înlăturate de către candidat. Instanța de judecată nu are temei legal să se pronunțe

cu privire la această apreciere a Comisiei, deoarece aceasta se referă la

oportunitatea deciziei, care nu poate fi supusă unui control judiciar.

Este de competența Comisiei să aprecieze dacă anumite circumstanțe sunt

sau nu suficiente pentru a constata existența sau lipsa dubiilor serioase privind

conformitatea cu criteriile de integritate. Asta deoarece anume această chestiune

se referă la oportunitatea deciziei, care nu poate face obiectul controlului judiciar.

Pârâta a menționat că, în legătură cu împrumutul contractat de către

reclamant de la tatăl său, Comisia a constatat prezența unor dubii serioase din

motiv că acest împrumut a fost luat de către candidat în timp ce tatăl acestuia a

fost supus unei proceduri de verificare a integrității. Astfel, aspectele invocate de

către reclamantă precum că, Comisia ar fi depășit deliberat perioada permisă de

lege, a urmărit să stabilească suprafața totală a terenurilor și să analizeze aceste

10

tranzacții, sunt irelevante, deoarece Comisia nu a constatat careva dubii serioase

cu privire la aceste tranzacții și bunuri invocate de către reclamantă.

Pârâta a menționat că neexecutarea obligației de plată a impozitului pe venit

nu se datorează unor motive ce nu depind de reclamantă. Asta deoarece,

contractul de vânzare – cumpărare din speță a fost încheiat și înregistrat în

Registrul bunurilor imobile în 2021 și în același an a fost achitat prețul integral.

Astfel, este cert că reclamanta avea obligația de a achita impozitul pe venit

obținut urmare a vânzării acestui teren, și nu abia în 2023 după înregistrarea

contractului de vânzare-cumpărare de către notar.

Referitor la argumentul reclamantei, precum că autoritatea fiscală nu a

demarat vreo procedură de executare silită în această privință, pârâta a menționat

că potrivit art. 8 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, în aprecierea

criteriilor prevăzute la alin. (2) - (5) și în luarea unor decizii cu privire la acestea,

Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în

domeniul respectiv.

Comisia de evaluare a menționat că reclamanta dispunea de toată informația

necesară și avea posibilitatea să achite impozitul pe venit în anul 2021,

neexistând careva impedimente în acest sens impuse de Serviciul Fiscal de Stat.

Mai mult, reclamanta a recunoscut că veniturile soțului constituie venituri

comune ale familiei. Iar, la 27 aprilie 2023 autoritățile fiscale au consemnat plata

impozitului și penalității, fapt ce demonstrează că reclamanta nu a achitat

impozitul în termen. Deși reclamanta a invocat mai multe prevederi din Codul

fiscal (art. 169, 170, 190, 191, 192, 264, 265), reclamanta nu a explicat care este

relevanța acestor prevederi pentru examinarea obiectului prezentei cauze.

Pârâta a relevat că potrivit art. 4 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale (în vigoare la 01 ianuarie 2018, aplicabil

declarațiilor pentru anul 2017), subiectului declarării îi revenea obligația să declare

cota-parte/acțiunile în capitalul social al unui agent economici deținute de subiectul

declarării personal sau de membrii familiei, concubinul/concubina lui.

Totodată, potrivit art. 4 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale (în vigoare de la 01 ianuarie 2019,

aplicabilă declarațiilor pentru perioada 2018-2021), subiectul declarării a fost

obligat să declare cota-parte/acțiunile din capitalul social al unui agent economic

deținut de subiectul declarației personale sau de membrii familiei,

concubinul/concubina acestuia, inclusiv în calitate de beneficiari efectivi.

Astfel, pârâta a concluzionat că legea nu condiționează declararea deținerii

unei cote-părți în capitalul social al unei entități de faptul (i) achitării aportului la

capitalul social, (ii) achitării dividendelor sau (iii) participarea la administrarea

societății.

În ședința de judecată, reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul

acesteia, avocatul Dumitru Cucu au susținut cererea de contestare împotriva

deciziei nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov,

solicitând admiterea acesteia, pe motivele de fapt și de drept invocate în cerere.

În ședința de judecată, reprezentanții Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

11

judecătorilor și procurorilor, avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei, au susținut

argumentele invocate în referința depusă, solicitând respingerea acțiunii ca fiind

neîntemeiate.

Aprecierea instanței.

Audiind părțile, și reprezentanții lor, examinând actele dosarului

administrativ și cel judiciar, completul de judecată special al Curții Supreme de

Justiție constată că acțiunea este admisibilă și întemeiată, din următoarele motive.

Termenul de examinare a acțiunii

Conform art. 14 alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, prin derogare

de la prevederile art. 195 din Codul administrativ, cererea de contestare a deciziei

Comisiei de evaluare se examinează în decurs de 10 zile.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 53

din 04 aprilie 2023 „Cu privire la modificarea dispozițiilor nr. 46 din 28 martie

2023, nr. 34 din 02 martie 2023 nr. 39 din 20 martie 2023” a fost schimbată

componența completului de judecată special, prevăzut de punctul nr. 1 din

dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 46 din 28

martie 2023 și instituită o nouă componență a completului de judecată special

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum urmează:

Tamara Chișca-Doneva – președinte, judecător; Mariana Pitic și Ion Guzun –

judecători; Maria Ghervas – judecător supleant.

Prin dispoziția nr. 69 din 04 mai 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie

2022” a fost desemnat în calitate de membrul supleant în completul de judecată

special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, judecătorul Ion

Malanciuc.

La caz, urmează de reținut că cererea de contestare depusă de Cristina

Gladcov a fost înregistrată la Curtea Supremă de Justiție în data de 09 iunie 2023.

Potrivit fișei de repartizare a cererii, prezenta cauză a fost repartizată prin

intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor la 09 iunie 2023

judecatului-raportor Mariana Pitic (f.d. 46).

Prin încheierea din 13 iunie 2023 a judecătorului-raportor Mariana Pitic,

membru al completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție pentru examinarea contestațiilor candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, a fost primită spre

examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea de contestate

depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei de evaluare, fiind convocați

participanții la proces în ședința de judecată stabilită pentru data de 26 iunie

2023, ora 16:00, sala nr. 4 în incinta Curții Supreme de Justiție, situată pe adresa

str. Petru Rareș nr. 18, mun. Chișinău (f.d. 47-49).

12

La 19 iunie 2023, în interiorul termenului stabilit de către instanță, Comisia

de evaluare a prezentat referință la cererea de contestare depusă de Cristina

Gladcov cu privire la anularea deciziei nr. 34 din 18 mai 2023 (f.d. 52-69).

Ședința de judecată stabilită pentru data de 26 iunie 2023, ora 16:00 nu a

avut loc din motivul defectării sistemului de fixare tehnică a procesului judiciar

„SRS Femida” și imposibilitatea înregistrării audio a ședinței de judecată.

Următoarea ședință de judecată a fost stabilită pentru data de 07 iulie 2023, ora

12:00 (f.d. 80).

Tot la data de 26 iunie 2023 judecătorul Curții Supreme de Justiție, Tamara

Chișca-Doneva a declarat abținere de la examinarea cauzei.

Astfel, ședința de judecată din data de 07 iulie 2023, ora 12:00 a fost amânată

fără dată, având în vedere necesitatea examinării declarației de abținere.

Prin încheierea din 10 iulie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

declarația de abținere a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-

Doneva, iar având în vedere prevederile Legii nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul

admiterii cererii de abținere, cauza urmează să fie examinată cu substituirea

judecătorului vizat de către membrul supleant, la caz judecătorul Ion Malanciuc.

Astfel, pentru a nu tergiversa examinarea cauzei s-a stabilit ședința de judecată

pentru data de 17 iulie 2023, ora 10:00.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 17 iulie 2023,

completul de judecată special a admis cererea reclamantei Cristina Gladcov, a

obligat Comisia de evaluare să prezinte toate materialele dosarului candidatei

Cristina Gladcov și s-a amânat examinarea cauzei pentru data de 24 iulie 2023,

ora 11:30 (f.d. 113-120).

În această ordine de idei, având în vedere cele enunțate supra, completul de

judecată special notează că depășirea termenului de examinare a contestație în 10

zile, a fost influențat inclusiv de complexitatea cauzei, comportamentul părților la

proces, care include pe cel al autorității pârâte, dificultatea dezbaterilor, demisiile

judecătorilor Curții Supreme de Justiție și imposibilitatea formării completului

special pentru judecarea cererilor de contestare.

Mai mult, durata de aflare pe rol a cauzei a fost condiționată inclusiv de

asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, fapt ce nu poate fi

privit drept tergiversare a examinării cauzei, deoarece judecarea cererii de

contestare a avut ca scop respectarea dreptului garantat al părților la un proces

echitabil, consfințit în articolul 38 din Codul administrativ și articolul 6 § 1 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

În cadrul ședinței de judecată din data de 24 iulie 2023 a fost examinată în

fond cauza, fiind ascultate explicațiile părților, cercetate probele, ascultate

pledoariile și conform art. 14 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, a fost

anunțată emiterea și plasarea deciziei pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Aplicabilitatea Codului administrativ.

Completul de judecată special menționează că, în cadrul dezbaterilor

judiciare, reprezentanții Comisiei au invocat neaplicarea cărților I și II din Codul

13

administrativ la examinarea cauzelor pendinte pe rolul Curții Supreme de Justiție,

argument care nu poate fi reținut din următoarele considerentele.

Completul de judecată special reține că aplicarea Codului administrativ și

limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia are

competență Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru

examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 1 decembrie

2022, § 24, DCC nr.2 din 18 ianuarie 2022, §19).

În primul rând, este necesar de a se explica de ce este aplicabil Codul

administrativ procedurii de evaluare, dar și procedurii de contencios

administrativ.

Din punct de vedere al conținutului normativ, Legea nr. 26 din 10 martie

2022 cuprinde atât norme de drept public material, cât și norme de procedură

administrativă și procedură a contenciosului administrativ.

În special, dispozițiile legale care reglementează definiția și condițiile de

evaluare a integrității etice/financiare după natura lor constituie norme de drept

administrativ material, care formează baza legală conform art. 21 alin. (1) din

Codul administrativ pentru emiterea actului administrativ individual de către

Comisie. Astfel, dispozițiile art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 26 din 10 martie

2022 sunt norme de drept administrativ material.

Inițierea procedurii de evaluare este, conform art. 9 alin. (2) și art. 69 alin.

(1) din Codul administrativ, o inițiere a procedurii administrative la cererea

candidatului pentru una din funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2

alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Inițierea procedurii de contencios

administrativ este condiționată, în conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1)

din Codul administrativ, de revendicarea de către reclamant a încălcării unui

drept prin activitatea administrativă.

Astfel, completul de judecată special relevă că, decizia Comisiei de evaluare

este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (1) din Codul

administrativ. Actul administrativ individual este rezultatul final al procedurii

administrative.

Prin decizia Comisiei privind promovarea/nepromovarea evaluării de către

candidat are loc finalizarea procedurii administrative conform art. 78 din Codul

administrativ.

Mai mult decât atât, în nota informativă la Legea nr. 26 din 10 martie 2022,

autorii au indicat că „drept urmare a desfășurării activității sale, Comisia de

evaluare va emite o decizie. Reieșind din faptul că decizia respectivă reprezintă

un act administrativ, contestarea acesteia se va face conform prevederilor Codului

administrativ nr. 116/2018 cu derogările exprese stabilite în prezentul proiect.”

Astfel, însăși legiuitorul a calificat decizia Comisiei de evaluare drept un act

administrativ individual în privința căruia poate fi exercitată acțiunea în

contencios administrativ.

Prin urmare, normele Codului administrativ privind procedura

administrativă și instituția actului administrativ individual sunt aplicabile

procedurii de evaluare, cu excepțiile prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie

2022.

14

Completul de judecată special subliniază că, evaluarea candidaților pentru

funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26 din

10 martie 2022 este prin natura sa un domeniu specific de activitate în sensul art.

2 alin. (2) din Codul administrativ.

Deși, Codul administrativ instituie o procedură administrativă și de

contencios administrativ uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ, anumite aspecte pot fi reglementate prin norme legislative speciale,

dacă nu contravin principiilor Codului administrativ.

Normele speciale din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu exclude aplicarea

cărților I și II, decât în privința unor aspecte, cum ar fi în special, inițierea

procedurii administrative, clarificarea stării fapt din oficiu, cvorumul și

majoritatea, dreptul la audiere a candidatului, dar și altele. Sintagma „anumite

aspecte” din art. 2 alin. (2) din Codul administrativ nu echivalează cu excluderea

de la aplicare a Codului administrativ.

Așadar, în condițiile speței, excluderea integrală de la aplicare a cărților I și

II este imposibilă din punct de vedere al rolului central și legăturii organice a

Codului administrativ cu domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

Potrivit art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cererea de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura

prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu

are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.

Principiile care guvernează procedura contenciosului administrativ sunt

reglementate în cartea I din Codul administrativ, în special art. 21-27 și art. 36-

administrativ, există o legătură organică și de substanță, ce nu poate fi negată sau

exclusă sub nici o formă.

Controlul judecătoresc este un control de legalitate, care cuprinde în sine

verificarea legalității temeiului formei activității administrative, corectitudinii

interpretării noțiunilor juridice vagi, proporționalității egalității de tratament,

imparțialității, securității juridice, motivării, exercitarea dreptului discreționar,

dacă autoritatea este împuternicită să acționeze în baza acestui drept, protecția

încrederii legitime în activitatea autorității și altele.

Din considerentele menționate supra, completul de judecată special respinge

ca nefondat argumentul reprezentanților Comisiei de evaluare, precum că nu este

aplicabilă cartea I și II din Codul administrativ. Or, aceasta ar însemna negarea

respectării principiilor legalității, cercetării din oficiu, egalității de tratament,

securității raporturilor juridice, proporționalității, imparțialității Comisei, bunei-

credințe și altele.

Aplicarea normelor procedurii de contencios administrativ este condiționată

de aplicarea acelorași norme care se referă la procedura administrativă, cum ar fi

obținerea probelor conform art. 220 alin. (1), 87-93 din Codul administrativ,

notificările conform art. 223, 97-114 Codul administrativ, imparțialitatea conform

art. 25 din Codul administrativ, recuzarea conform art. 202, 49-50 din Codul

administrativ, formele activității administrative conform art. art. 5, 10-15 și 189

15

din Codul administrativ, conceptul de parte în procedura de contencios

administrativ conform art. art. 204 și 7 din Codul administrativ, efectele juridice

ale actului administrativ individual, e.g. funcția executorie a Deciziei Comisiei în

calitate de act administrativ individual conform art. 171 alin. (4) din Codul

administrativ, valabilitatea, obligativitatea și puterea lucrului decis a Deciziei

Comisiei conform art. art. 139 alin. (2)-(4) și 140 din Codul administrativ și

altele.

Neaplicarea cărții I și II din Codul administrativ ar echivala cu excluderea

deciziei Comisei ca act administrativ individual, iar pe cale de consecință

respingerea accesului la un control judecătoresc efectiv.

În această ordine de idei, completul de judecată special subliniază că, decizia

Comisiei de evaluare este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (l)

din Codul administrativ, deoarece este: 1) emisă de o autoritate publică; 2) este o

decizie, dispoziție sau altă măsură oficială; 3) se referă la domeniul dreptului

public; 4) este o reglementare; 5) e referă la un caz individual; 6) produce

nemijlocit efecte juridice.

Din punct de vedere funcțional și organizatoric, Comisia independentă de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor este o „autoritate publică” în

sensul art. 7, 10, 203 lit. a) și 204 din Codul administrativ, deoarece este creată

prin lege, îndeplinește sarcini de drept public prin intermediul competenței

reglementată în art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, în vedere realizării

unui interes public.

Completul de judecată special mai subliniază că, procedura administrativă

de evaluare are o funcție de clarificare și orientare datorită caracterului

procedural al acțiunii oficiale de evaluare a candidaților în funcția de membru al

Consiliului Superior al Procurorilor. Prin urmare, respectarea principiilor,

garanțiilor și regulilor de bază a procedurii administrative constituie o cerință

înrădăcinată direct în conceptul statului de drept stipulat în art. 1 alin. (3) din

Constituția Republicii Moldova.

Astfel, prin Legea nr. 180 din 07 iunie 2023 s-a consolidat înțelegerea că,

Comisia de evaluare este o autoritate publică specifică în felul său, adică nu este

persoană juridică de drept public, cu toate că, în art. 7 din Codul administrativ,

are o funcție universală, cuprinde și este definit conceptul de autoritate publică

atât în sensul interpretat de Parlamentul Republicii Moldova, adică funcțional,

organizațional cât și ca persoană juridică de drept public, după caz. Această

concluzie rezultă și din pronumele nedeterminat „orice structură organizatorică”

al art. 7 din Codul administrativ. Autoritatea publică pe lângă elementul de orice

structură organizatorică sau organ, instituit/ă prin lege sau alt act normativ,

realizare de interese publice, îl conține și pe cel de regim public, care desemnează

sarcinile și competențele, care oferă dreptul de a se impune cu forță juridică față

de persoanele cu care intră în raporturi de drept autoritatea publică. O altă

interpretare și aplicare ar însemna că activitatea Comisiei și deciziile ei nu sunt

obligatorii ca acte administrative individuale, dar reprezinte acte juridice de drept

privat. Completul de judecată special subliniază că, și o persoană privată poate fi

16

autoritate publică dacă prin lege îi sunt delegate sarcini al autorităților publice și

competențele corespunzătoare pentru realizarea lor. Mai mult, conform art. 72

alin. (6) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017, actul normativ de interpretare

nu are efecte retroactive, cu excepția cazurilor când prin interpretarea normelor

de sancționare se creează o situație mai favorabilă.

Completul de judecată special subliniază că, sarcinile Comisiei nu reprezintă

domenii private de activitate dar publice, de aceea și a fost investită prin Legea

nr. 26 din 10 martie 2022 cu competențe care îi permite să se impune cu putere

juridică în raport cu cei evaluați conform art. 8 din Codul administrativ.

Completul de judecată special notează cu titlu de principiu că, nu poate fi

confundat, din punct de vedere funcțional și organizatoric, conceptul de autoritate

publică cu cel de persoană juridică de drept public, în caz contrar s-ar exclude

decizia Comisiei din conceptul de act administrativ individual.

Totodată, se reține că nu s-a pătruns în esența art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ care reglementează condițiile de derogare prin norme legislative de

la caracterul uniform al Codului administrativ pentru „anumite aspecte” de

activitate administrativă. A reține argumentul că, Comisia nu este autoritate

publică înseamnă a nega o realitatea juridică că aceasta înfăptuiește activitate

administrativă de drept public prin procedura administrativă și că, decizia ei este

act administrativ individual supus controlului judecătoresc în procedura

contenciosului administrativ. Astfel, conceptul de autoritate publică nu se reduce

la conceptul de persoană juridică de drept publice, dar are o semnificație

funcțională proprie în sensul art. 7 și 2 alin. (2) din Codul administrativ, și în

sensul Legii nr. 26 din 10 martie 2022.

Decizia Comisiei se relaționează cu însușirea de „orice dispoziție, decizie

sau altă măsură oficială” ca element definitoriu al actului administrativ individual

conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Din această optică se

delimitează că, Comisia nu desfășoară activitate legislativă sau judecătorească,

dar activitate de executare a legii.

Decizia Comisiei se încadrează în conceptul de „domeniul dreptului public”

conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Conform art. 5 din Codul

administrativ actul administrativ individual este una din formele activității

administrative prin care se aplică legea. Prin Decizia Comisiei a fost aplicată

Legea nr. 26 din 10 martie 2022, care reglementează temeiul deciziei, iar această

reglementare normativă este, după natura juridică a ei, una de drept public

material. Astfel, prin această însușire decizia Comisei este exceptată de la

acțiunea privată, penală, contravențională și de contencios constituțional la care

participă autoritățile publice conform art. 2 alin. (3) lit. a) – c) din Codul

administrativ.

Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ este o

„reglementare” prin care pârâta își realizează unilateral competența materială

potrivit art. 6 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Completul special de judecată

subliniază că prin acest element al actului administrativ individual are loc

delimitarea acestuia de alte forme ale activității administrative, cum ar fi acul real

și contractul administrativ.

17

Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ se referă

la „un caz individual”, care constă în situația concretă de evaluare a

reclamantului. Funcția acestei însușiri a actului administrativ individual rezidă în

delimitarea acestuia în raport cu actul administrativ normativ, care este o

reglementare abstractă conform art. 12 din Codul administrativ.

Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ întrunește

criteriul „cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice”, adică de a naște,

modifica sau stinge raporturi juridice de drept public. Completul de judecată

special reține că, decizia Comisiei produce nemijlocit efecte juridice în sfera

juridică a reclamantului, în calitatea sa de judecător care a candidat la funcția de

membru al Consiliului Superior al Procurorilor. Funcția acestui criteriu constă în

diferențierea actului administrativ individual de o simplă operațiune

administrativă realizată în interior procedurii administrative de evaluare a

integrității financiare și etice a candidatului.

Completul de judecată special conchide că, decizia Comisiei este un act

administrativ individual prin care se finalizează procedura administrativă.

Conceptul de procedură administrativă definit în art. 6 din Codul administrativ și

cel de autoritate publică definit în art. 7 din Codul administrativ are o funcție

universală, aplicabil pentru orice domeniu/subdomeniu al dreptului public. Pentru

aceste motive, Comisia avea și are obligația să aplice normele Codului

administrativ, și normele de procedură din Legea nr. 26 din 10 martie 20222 în

partea ce se referă la aspectele derogatorii de la caracterul uniform al Codului.

Prin urmare, este inacceptabil argumentul reprezentanților pârâtei că

procedura de evaluare nu ar fi o procedură administrativă guvernată de regulile

Codului administrativ, cum ar fi principiul legalității (art. 21), principiul

cercetării din oficiu (art. 22), principiul egalității de tratament (art. 23), principiul

bunei-credințe (art. 24), principiul imparțialității (art. 25), principiul limbii de

procedură și rezonabilității (art. 26, art. 27), principiul eficienții (art. 28),

principiul proporționalității (art. 29), securității juridice (art. 30), principiul

motivării actelor administrative și operațiunilor administrative (art. 31), principiul

comprehensibilității (art. 32), cel al protecției încrederii legitime și altele.

În aceeași ordine de idei, completul de judecată specială relevă că, în cadrul

ședinței de judecată reprezentanții pârâtei au invocat cauzele Țurcan vs Comisia

de evaluare și Clevadî vs Comisia de evaluare, unde instanța a stabilit cu puterea

lucrului judecat că, cauzelor intentate împotriva Comisiei de evaluarea nu sunt

aplicabile prevederile cărților I și II din Codul administrativ.

Așadar, urmare a celor constatate, completul de judecată special

menționează că dosarele la care fac referire reprezentanții Comisiei de evaluare,

intentate la cererea lui Anatolie Țurcanu (nr. 3-5/23) și Nataliei Clevadî (nr. 3-

13/23) nu formează o jurisprudență unitară. Or, rolul jurisprudenței este de a

interpreta și aplica la cazuri concrete legea. Respectiv, nu orice hotărâre care

diferă de o altă hotărâre constituie o divergență de jurisprudență.

Principiul res judicata în sine nu impune instanțelor judecătorești naționale

să urmeze precedentele în cazuri similare, realizarea coerenței dreptului necesită

18

timp iar perioadele de conflict în jurisprudență pot fi, prin urmare, tolerate fără a

submina securitatea juridică.

În principiu, jurisprudența trebuie să fie stabilă, dar totuși acest caracter nu

trebuie să împiedice evoluția dreptului. Tocmai de aceea, Curtea de la Strasbourg

arată că nu există un drept la o jurisprudență constantă, astfel că schimbarea

jurisprudenței impusă de o abordare dinamică și progresivă este admisibilă și nu

încalcă principiul securității juridice (CtEDO, Unedic c. Franței, 2008, §74;

Legrand c. Franței, 2011), dar trebuie întrunite două condiții: noua abordare să fie

consecventă la nivelul acelei jurisdicții și instanța care a decis schimbarea

interpretării să motiveze detaliat considerentele pentru care a decis astfel

(CtEDO, Atanasovski c. Macedoniei, 2010, §38).

În aceste circumstanțe, completul de judecată special respinge argumentul

expus de Comisie precum că la emiterea soluției pe caz instanța de judecată

urmează să își fundamenteze opinia și să emită soluția bazându-se pe

considerentele și exemplele de practică judiciară enunțate.

În concluzie, completul de judecată special statuează că un judecător,

potrivit regulilor de organizare judecătorească, nu este, în general, legat de

hotărârea pronunțată de un alt judecător și nici chiar de propriile sale hotărâri

anterioare, deoarece dânsul se pronunță pe cazul particular care se prezintă în fața

sa.

Admisibilitatea acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) din Codul administrativ,

instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

unei acțiuni în contenciosul administrativ.

Reieșind din prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă de drept

public al autorităților publice cuprinde actul administrativ individual ca formă

principală de acțiune administrativă a autorităților.

Completul de judecată special a motivat la capitolul aplicabilității Codului

administrativ de ce decizia Comisiei este act administrativ individual. Astfel, la

compartimentul admisibilității acțiunii se va sublinia că, decizia Comisiei este un

act administrativ individual defavorabil.

Conform art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele administrative

individuale pot fi acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații,

sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori

care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Completul de judecată special notează că, prin acțiunea înaintată, reclamanta

Cristina Gladcov revendică încălcarea unui drept prin activitatea administrativă,

conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, și anume că prin decizia nr. 34

19

din 18 mai 2023 Comisia de evaluare i-a încălcat dreptul de a fi ales în funcția de

membru al Consiliului Superior al Procurorilor, dreptul la autoadministrarea

procuraturii, dreptul la demnitatea și reputația profesională a procurorului, dreptul

fundamental la independență și inamovibilitate a procurorului, dar și dreptul

fundamental la administrare, dreptul la o decizie de evaluare favorabilă a

candidatei Cristina Gladcov.

Prin derogare de la prevederile art. 209 din Codul administrativ prin art. 14

alin. (1) și (2) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, s-a reglementat un termen special de

înaintare a acțiunii în contencios administrativ. Astfel, decizia Comisiei de

evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la

data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii

prealabile.

Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de

evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de

judecată special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și

judecătorul supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție.

În acest context, se reține că decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 34 din 18 mai 2023 a fost notificată reclamantei

Cristina Gladcov prin intermediul poștei electronice la 05 iunie 2023, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f.d. 393,

dosar administrativ).

Completul de judecată special conchide că cererea de contestare depusă de

Cristina Gladcov este admisibilă, întrucât reclamanta s-a conformat prevederilor

legale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, fiind depusă la 09

iunie 2023, în interiorul termenului prevăzut de lege, la Curtea Supreme de

Justiție.

Din punct de vedere a felului acțiunii în contencios administrativ, Completul

de judecată special apreciază acțiunea înaintată drept o acțiune în obligare

specifică în felul său. Prin acțiunea în obligare obișnuită, reclamantul conform

art. art. 206 alin. (1) lit. b) și 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ

urmărește anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării sale

referitor la obținerea unui avantaj juridic de orice fel și obligarea autorității

publice să emită actul administrativ individual respins. Pe când specificul acțiunii

înaintate este caracterizat prin anularea deciziei Comisiei referitor la

nepromovarea evaluării și dispunerea reluării procedurii de evaluare.

Completul de judecată special în conformitate cu prevederile art. 219 alin.

(3) din Codul administrativ nu este legat de textul cererilor formulate de

participanții la proces, astfel, argumentul de oportunitate expus în referință de

către pârât va fi apreciat la capitolul admisibilității. Controlul judecătoresc efectiv

implică o verificare deplină a problemelor de fapt și de drept, însă totuși exclude

verificarea oportunității conform art. 225 alin. (1) din Codul administrativ și

20

limitează controlul în privința actului administrativ individual discreționar, când

lege prevede astfel de temei pentru emitere. Oportunitatea este o chestiune de

admisibilitate dar nu de fond a acțiunii în contencios administrativ. Argumentul

pârâtului în referința depusă precum că acțiunea trebuie respinsă pe motiv de

oportunitate este lipsit de temeinicie, deoarece reclamantul n-a motivat acțiunea

pe oportunitate dar pe aspecte de legalitate.

Din referință și argumentele de oportunitate relevate de pârât în conținutul ei

se neagă însăși dreptul la înaintarea acțiunii în contencios administrativ potrivit

art. 39 și 189 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, nici Codul administrativ,

dar nici art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu exclud dreptul la

acțiune a candidatului. Acceptarea soluției propuse de pârât este lipsită de temei

legal și contrară statului de drept. Completul de judecată special notează că,

prevederile art. 225 alin. (1) din Codul administrativ sunt clare și nu pot fi

confundate, reglementând într-o unitate funcțională cu prevederile art. 36, 39,

189, 190 și 207 Codul administrativ doar aspecte referitor la excluderea sau

limitarea controlului judecătoresc.

Completul de judecată special apreciază decizia Comisiei emisă în temeiul

art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 din categoria actelor administrative

obligatorii, adică care nu se emit în baza dreptului discreționar. Comisia este

obligată să emită decizia indiferent dacă este favorabilă sau defavorabilă. În cazul

deciziilor discreționare, autoritatea publică are dreptul în general să nu acționeze,

iar în cazul în care decide de a acționa în dreptul administrativ, atunci are

posibilitatea de selecție a consecințelor juridice, cu excepția situației de reducere

a discreției la zero conform art. 137 alin. (2) din Codul administrativ.

Referitor la fondul cauzei completul de judecată special reține

următoarea stare de fapt și de drept.

Conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în

mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

instanța independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

În sensul art. 13 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale, orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți

recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate, are dreptul să se adreseze

efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor

peroane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Potrivit art. 20 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, orice

persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

21

Reieșind din art. 53 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, persoana

vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ

sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină

recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

În conformitate cu art. 114 din Constituția Republicii Moldova, justiția se

înfăptuiește în numele legii numai de instanțele judecătorești, acestea urmează să

dispună de plenitudinea prerogativelor procesuale pentru soluționarea justă a

cauzei, fără a exista limitări nejustificate în acțiunile ce urmează a fi întreprinse,

astfel încât la realizarea scopului final hotărârea judecătorească să nu devină una

iluzorie.

Protecția juridică efectivă împotriva acțiunii administrative a autorităților

publice implică un control judecătoresc de legalitate deplin, care cuprinde atât

chestiunile de fapt, cât și cele de drept, așa cum este reglementat în art. 194 alin.

(1), 219, 22, 36 și 21 din Codul administrativ.

Densitatea controlului judecătoresc înseamnă precizarea conținutului

controlului judecătoresc asupra deciziilor Comisiei, care se referă nu numai la

profunzimea, ci și la sfera de aplicare a controlului. Acest lucru se referă atât

aplicării legii, cât și stabilirii faptelor relevante pentru o hotărâre judecătorească

legală și întemeiată.

Controlul judecătoresc efectiv implică verificarea tuturor aspectelor de

legalitate procedurală și substanțială, în special, al egalității de tratament,

proporționalității, securității juridice, motivării, corectitudinii cercetării de fapt

din oficiu, imparțialității, interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și

altele. Numai în acest fel poate fi atins standardul de protecție efectivă consacrat

în art. 53 din Constituția Republicii Moldova. În acest sens, art. 194 alin. (1) din

Codul administrativ în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în

procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se

soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

Controlul instanței de judecată asupra activității administrative de drept

public necesită o determinare independentă a faptelor relevante, o interpretare a

normelor relevante și a subsumării lor. Un astfel de control administrativ de

legalitate inteligibil exclude, în principiu, o obligare a justiției la constatări și

aprecieri de fapt sau de drept făcute de alte puteri cu privire la ceea ce este legal

în speță.

Potrivit art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, la examinarea

cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată

special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele

decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare,

dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat, și dispunerea reluării procedurii de evaluare a

candidatului de către Comisia de evaluare (normă constituționalitatea căreia a

fost verificată prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023

privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din

10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

22

(competența Curții Supreme de Justiție în cazul examinării contestațiilor depuse

împotriva deciziei Comisiei de evaluare)).

Curtea Constituțională a reținut că, în nota informativă la proiectul de Lege

nu se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării controlului

judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată de

autorități și din conținutul textului contestat, Curtea Constituțională a dedus că

legislatorul a urmărit să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de

evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de

altă parte, pentru a asigura celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai

repede un Consiliu Superior al Magistraturii funcțional. Curtea Constituțională a

reținut că aceste scopuri legitime pot fi încadrate în obiectivele generale ale

ordinii publice și garantării autorității și imparțialității justiției, stabilite de

articolul 54 alin. (2) din Constituție (HCC nr. 5 din 14 februarie 2023, §78).

Astfel, Curtea Constituțională a dispus că, până la modificarea legii în

conformitate cu raționamentele prezentei hotărâri, completul special al Curții

Supreme de Justiție, la examinarea contestațiilor, va putea dispune reevaluarea

candidaților nepromovați dacă va constata (a) că în cadrul procedurii de evaluare

au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și (b) că există

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat (HCC nr.

5 din 14 februarie 2023, §88).

În această consecvență, completul de judecată special constată că, Curtea

Constituțională a stabilit un dublu test care urmează a fi întrunit pentru ca

acțiunea candidatului împotriva unei decizii emise de Comisia independentă de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor să fie admisă, și anume: 1) să

existe erori procedurale grave admise de către Comisia de evaluare, și aceste erori

să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare; și 2) să existe

circumstanțe care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat.

Prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023, în vigoare din 21 iunie 2023, alin. (8)

al art. 14 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 a fost modificat, având următorul

conținut: La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare,

completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta

una dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea

cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat

evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare

a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al

procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat.

Completul de judecată special subliniază că, prevederile art. 14 alin. (8) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 modificat prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023

proiectează un control judecătoresc efectiv, care implică legalitatea procedurii de

evaluare și legalitatea materială a deciziei de nepromovare a evaluării.

Controlul de legalitate procedurală a deciziei se va rezuma dacă Comisia de

evaluare a admis sau nu erori procedurale grave care ar putea afecta caracterul

23

echitabil al procedurii de evaluare. Controlul de legalitate materială a deciziei se

va rezuma dacă există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de

către candidata Cristina Gladcov.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție notează, că

Codul administrativ reglementează conceptul de erori grave și erori deosebit de

grave. În cazul erorilor deosebit de grave conform art. 141 alin. (1) din Codul

administrativ, actul administrativ individual este nul și pe cale de consecință nu

produce efecte juridice din momentul emiterii. Pe când în cazul erorilor grave

actul administrativ individual este neîntemeiat și produce efecte juridice până la

anularea sa în mod definitiv. Astfel, ori de câte ori se invocă o problemă de

legalitate procedurală, ea trebuie analizată atât prin conceptul de eroare deosebit

de gravă, cât și prin cel de eroare gravă.

Decizia Comisiei este neîntemeiată, iar reclamanta ar avea dreptul la o

decizie favorabilă, deoarece decizia contestată este viciată în special din punct de

vedere a proporționalității, interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și

egalității de tratament. Comisia este legată de respectarea proporționalității și

egalității de tratament la emiterea deciziilor pe marginea evaluării candidaților la

funcțiile de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

Negarea acestui fapt, ar pune în discuție nu doar statul de drept, dar însuși

scopul pentru care a fost edictată Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Dubiile

serioase ale Comisiei trebuie să fie analizate/evaluate și prin prisma

proporționalității, dar și egalitatea de tratament.

Prin decizia nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la candidatura Cristinei

Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, în

baza art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. a)-c) și art. 13 alin.

(5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

a decis că candidata nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat

dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate

etică și financiară și, astfel, ea nu a promovat evaluare.

La 09 iunie 2023, Cristina Gladcov a depus cerere de contestare a deciziei

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 34 din 18 mai

2023 cu privire la candidatura sa, candidată la funcția de membru în Consiliul

Superior al Procurorilor, solicitând anularea deciziei nominalizate și dispunerea

reluării procedurii de evaluare.

Completul de judecată special menționează că în decizia nr. 34 din 18 mai

2023, la compartimentul III „Evaluarea candidatului”, Comisia de evaluare a

constatat existența unor dubii serioase în privința Cristinei Gladcov, candidata la

funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, privind criteriile de

integritate financiară și etică, ținând cont de următoarele circumstanțe:

24

Fiscal de Stat și neachitarea impozitelor aferente (2021);

legislație. Subevaluarea prețurilor de vânzare/cumpărare.

Cu referire la nedeclararea veniturilor candidatei și ale soțului său la

Serviciul Fiscal de Stat și neachitarea impozitelor aferente pentru anul 2021,

completul de judecată special reține următoarele.

Comisia de evaluare a verificat respectarea, de către candidată, a regimului

fiscal aferent plății impozitelor pe venitul impozabil.

Comisia de evaluare a constatat că candidata și soțul ei nu ar fi declarat

veniturile primite din vânzarea terenului din or. Sîngera. mun. Chișinău, în valoare

de 75 154 de lei (estimativ 3 500 de euro) și nu au achitat impozitul pentru

creșterea de capital, în conformitate cu prevederile art. 15 și art. 40 din Codul

fiscal. Comisia a stabilit că acest teren a fost primit gratuit de la stat și a fost

înregistrat pe numele ambilor soți. Comisia a considerat că explicațiile furnizate

de candidată cu privire la motivul pentru care creșterea de capital nu a fost

declarată și impozitele nu au fost achitate după vânzarea terenului, nu au fost

credibile.

În speță, completul de judecată special reține relevantă circumstanța

prezentării de către candidată Comisiei de evaluare, până la adoptarea deciziei, a

ordinului de încasare a numerarului nr. 12073856 din 26 aprilie 2023 cu privire la

achitarea impozitului pe venit persoanelor fizice spre plată/achitat – Valentin

Gladcov. Este necesar de subliniat că, orice obligație fiscală față de persoana

fizică se naște prin emiterea unui act administrativ individual de către Serviciul

Fiscal de Stat, deoarece administrația obligației fiscale are loc prin formele

activității administrative, astfel, prevederile fiscale aplicânu-se unui caz

individual. Candidata a reacționat prompt când ia fost expusă problema

respectivă de către Comisia de evaluare, astfel, soțul acesteia a achitat impozitul

datorat bugetului de stat.

Prin urmare, luând în considerare circumstanțele enunțate supra, completul

de judecată special consideră nesemnificativă această încălcare și care respectiv

nu poate duce la eșuarea promovării favorabile a evaluării.

Cu referire la nedeclararea averii și intereselor personale în modul

prevăzut de legislație.

Completul de judecată special nu va reține ca o încălcare gravă, care

generează dubii privind corespunderea candidatei cu criteriul de integritate

financiară, nerespectarea de către candidată a obligațiilor privind declararea

averii și a intereselor personale a cotei-părți de 50% a soțului, din T.C. SRL, și va

considera veritabil și conform contextului social-economic argumentul

reclamantei că acest fapt a fost extins prin interpretare, în condițiile în care nu a

existat o participare a soțului la formarea capitalului social, nu s-au efectuat plăți

a venitului înregistrat (dividende), nu a participat la administrarea societății (ca

asociat) – aceste aspecte de drept vorbesc despre o includere doar formală, care

25

nu generează efecte juridice. În speță, Comisia de evaluare nu a motivat care a

fost impactul sau prejudiciul cauzat, după cum prevede art. 3 pct. 2 din

Regulamentul de evaluare al Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26 din 10 martie 2022, adoptat la ședința

Comisiei de evaluare din 02 mai 2022.

Or, în cazul altui candidat care a promovat evaluarea, la aspectul nedeclarării,

Comisia de evaluare a conchis că: „Comisia a stabilit că preocupările sale cu

privire la nedeclararea în declarația candidatului pentru anul 2021 au fost înlăturate

de către candidat și că Comisia nu a avut dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26 din 10 martie 2022) în ceea ce privește corespunderea candidatului cu

criteriile de integritate etică și financiară conform art. 8 alin. (2) lit. c), (4) lit. a) și

alin. (5) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cu privire la nedeclarare”.

La caz, completul de judecată special menționează că principiul general al

egalității reprezintă unul dintre principiile constituționale fundamentale înserate în

Constituția Republicii Moldova și acordă un drept subiectiv. Acest principiu

interzice tratarea acelorași fapte în mod inegal sau a lucrurilor inegale în același

mod, cu excepția cazului în care o abordare diferită ar fi justificată în mod obiectiv.

Mai mult, completul de judecată special subliniază că întrebările oferite în

interviul public nu trebuie să aibă funcția de capcană pentru candidată, și nu pot

depăși întrebările adresate în rundele scrise de comunicare, iar Comisia de

evaluare trebuia să depună efortul necesar pentru a obține informația dată de la

candidată, la etapa de comunicare scrisă.

Completul de judecată special reține întemeiat argumentul precum că,

candidata nu ar trebui să presupună ceea ce nu cunoaște și că nu ar trebui să se

bazeze pe contractul care a fost prezentat în anul 2017 de către soț, care de fapt a

stat la baza declarației din 2018.

Cu referire la subevaluarea prețurilor de vânzare/cumpărare, completul

de judecată special reține următoarele.

Referitor la camionul de model MAN, se menționează că candidata a

declarat prețul de vânzare a automobilului în 2017, conform prevederilor

contractuale și documentelor pe care le-a deținut în anul 2017 prezentate de soț și

înregistrate la autoritățile publice, reflectând prețul negociat de către părțile

contractuale conform principiului libertății contractuale.

Totodată, a declarat că de către soțul ei a fost vândut automobilul în 2021

fiind achitate impozite și demonstrat faptul că automobilul fiind reparat a fost

vândut mai scump, iar Comisia de evaluare dispunea de posibilitatea de a

determina în ce stare a fost procurat automobilul de noii proprietari.

Completul de judecată special subliniază că, fiind prezentate contractul de

vânzare din 2021 și calculele impozitelor efectuate de Serviciul Fiscal de Stat,

Comisia de evaluare avea obligația de a motiva în decizia sa modul de calcul al

creșteri de capital.

Mai mult, Comisia de evaluare cunoscând persoana căreia i s-a făcut

transferul bancar, nu a solicitat datele respective în rundele de întrebări, ce denotă

26

neclarificarea situației de fapt și ne aflarea adevărului obiectiv din partea

Comisiei, care în consecință a generat contrar prevederilor art. 22, 85, 87-88 și 93

din Codul administrativ inversarea sarcinii de probațiune, și concluzii bazate pe

presupuneri.

Completul de judecată special relevă că, deținând pârghiile legale de care nu

dispune candidata, Comisia de evaluare nu a cercetat aspectele nominalizate și

pripit a ajuns la concluzia de necorespundere a candidatei cu criteriul de

integritate financiară.

Totodată, Comisia de evaluare a reținut inconsecvențele dintre declarația

candidatei pentru anul 2017, în care a declarat prețul de achiziție al camionului ca

fiind de 9 999 de lei (estimativ 560 de euro) și explicațiile sale privind depunerea

bănească de 95 930 de lei (estimativ 4 568 de euro), pe care soțul ei a efectuat-o

în anul 2017 în contul bancar al lui A.T., însă Comisia de evaluare în decizia sa

nu a motivat în ce constau inconsecvențele.

În anul 2017, candidata cu soțul ei au declarat prețul bunului procurat

conform actului juridic civil de transmitere a dreptului de proprietate, condiție

respectată prin declarația de avere și interese anuală 2017.

Completul de judecată special reiterează că, Comisia nejustificat nu a reținut

argumentul reclamantei precum că bunul fiind reparat a fost înstrăinat la un preț

mai mare și achitat impozitul în bugetul de stat. Or, Comisiei de evaluare i-au

fost prezentate foto-înregistrări a automobilului la etapa de procurare și ulterior la

etapa de vânzare.

Completul de judecată special reține că candidata a acționat cu diligență, iar

circumstanțele expuse desființează dubiile privind necorespunderea candidatei

criteriilor de integritate etică și financiară.

Mai mult, la acest capitol completul de judecată special reține că, candidata

nu a fost parte a raporturilor juridice la care a participat soțul, iar declarația cu

privire la venituri a fost întocmită corect, conform criteriilor cerute. Totodată, se

constată că veniturile soțului și candidatei sunt suficiente pentru realizarea tuturor

cheltuielilor. Astfel, conform declarației din 29 martie 2019 (pentru anul 2018) –

candidata a declarat în calitate de venituri a soțului rezultat din chirie suma de

60 000 + 240 000 + 280 000 lei = în total 580 000 de lei. Conform declarației din

31 martie 2020 candidata a declarat în calitate de venituri a soțului realizate din

chirie suma de: 280 000 + 240 000 + 60 000 = 580 000 de lei. Conform

declarației din 31 martie 2021 candidata a declarat în calitate de venituri a soțului

din chirie suma de: 240 000 + 60 000 + 480 000 = 780 000 de lei.

Ținând cont de cele relatate supra, completul de judecată special consideră că

Comisia de evaluare a adoptat o deciziei nemotivată, fără indicarea temeiului de

drept corelat cu circumstanțele de fapt, cu încălcarea principiului proporționalității.

Instanța de judecată menționează că circumstanțele reținute de Comisia de

evaluare nu se încadrează din perspectiva proporționalității în motivele de

nepromovarea a evaluării candidatei Cristina Gladcov.

Coroborând circumstanțele enunțate supra, completul de judecată special

conchide că, decizia emisă de Comisia de evaluare contrar prevederilor art. 21 din

Codul administrativ nu întrunește cerințele de legalitate procedurală și substanțială,

27

iar circumstanțele constatate denotă dreptul candidatei la o decizie de evaluare

favorabilă din acest punct de vedere.

În același sens, completul de judecată special subliniază că, în virtutea

funcției sale constituționale de înfăptuire a justiției instanța de judecată are

competența finală de a interpreta într-un caz concret o noțiune juridică vagă.

Astfel, încălcările reținute de către Comisia de evaluare nu satisfac criteriul ce

ar permite acesteia să decidă nepromovarea candidatei pentru încălcări ale regulilor

de etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată.

Din preambulul Legii nr. 26 din 10 martie 2022 rezultă că scopul acesteia

constă în sporirea integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al

Procurorilor și organelor specializate a acestuia și în vederea sporirii încrederii în

activitatea organelor de autoadministrare ale procuraturii, dar și în general, în

sistemul justiției.

Din decizia contestată și actele prezentate de pârâtă nu rezultă care din

aceste scopuri sunt urmărite prin soluția de nepromovare a evaluării. Oricare din

aceste scopuri ar fi legitime, însă nici unul din ele nu este analizat.

Trebuie remarcat, însă, că Comisia de evaluare este în mod fundamental

liberă să-și aleagă scopurile sau scopul legitim, însă acest fapt trebuie să rezulte

din conținutul deciziei și să fie confirmat din actele dosarului administrativ.

Potrivit art. 29 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, o măsură este

proporțională dacă este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul

împuternicirii atribuite prin lege. Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului

de a fi ales în organele enumerate în Legea nr. 26 din 10 martie 2022 chiar pentru

presupuse încălcări nesemnificative reținute de către Comisie de evaluare nu este

la caz o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în

vedere problema stringentă în buna funcționare a organelor de autoadministrare

judecătorească la momentul emiterii deciziei, neevaluarea candidatei, nu doar că

nu se încadrează în motivele de neevaluare, dar constituie o încălcare a

drepturilor reclamantei.

Totodată, conform art. 29 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este necesară pentru

atingerea scopului. Conform acestui element al proporționalității înseamnă că

măsura oficială trebuie să fie cel mai blând mijloc de atingere a scopului de

reglementare. Comisia de evaluare nu a efectuat această analiză la caz. Astfel,

Comisia de evaluare nu a analizat alternativele de reglementare a cazului

individual care să îndeplinească scopul de reglementare în același mod.

Dezavantajele pe care le presupun alte opțiuni de reglementare trebuie luate în

considerare și stau în calea caracterizării lor ca mijloc mai blând. Participarea

candidatei la alegeri pentru funcția de membru în Consiliul Superior al

Procurorilor cu constatările unor probleme minore plasate în spațiul public și care

fac parte din realitățile sociale ale Republicii Moldova, reieșind și din

modificarea constantă a legislației naționale, ar fi fost o măsură mai blândă pentru

atingerea scopurilor dorite.

Conform art. 29 alin. (2) lit. c) – (3) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este rezonabilă. Măsura

28

întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin

ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit. Această cerință implică o

punere în balanță a valorilor protejate juridic. Cu cât dreptul este mai vătămat cu

atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma ingerinței să fie superior. Este de

notat că, excluderea dreptului procurorului de a fi candidat la funcția de membru

al Consiliului Superior al Procurorilor antrenează după sine nu doar o ingerință,

dar o anulare improprie a dreptului de fi ales în această funcție. Astfel de soluție

nu poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu demnitatea

omului și cea de procuror. Scopul încrederii în justiție poate fi realizat prin

mijloace complexe, dar în niciun caz prin reducerea la zero a ideii de alegeri

libere, transparente și în condiții de concurență în funcțiile de membru al

Consiliului Superior al Procurorilor și organelor acestuia. Procurorul, fiind în

funcție, se prezumă a fi integru, iar în cazul în care se demonstrează contrariul

atunci urmează ca acesta să fie eliberat din sistemul procuraturii printr-o

procedură disciplinară sau altă procedură, care să țină cont de garanțiile

independenței sale. Completul de judecată special notează că, scopul Legii nr. 26

din 10 martie 2022 este printre altele de a spori încrederea în justiție, dar nu de a

transforma justiția într-o ramură a puterii de stat ineficientă.

Din considerentele menționate, completul de judecată special relevă că, în

prezenta cauză se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 34 din 18 mai

2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov.

În sinteză la acest aspect de legalitate, completul de judecată special constată

că, decizia Comisiei de evaluare este contrară și principiului proporționalității.

În continuare, completul de judecată special reiterează că așa-numitele

încălcări de integritate financiară și etică au fost apreciate de către Comisie strict

subiectiv de contextul istoric-social, ceea ce afectează securitatea raporturilor

juridice. În general, sistemul juridic admite efectul retroactiv al legii, dacă aceasta

favorizează situația juridică a persoanei, însă acest efect nu poate fi proiectat pe

calea interpretării juridice.

Cu referire la faptul că în procedura de evaluare au fost admise erori

procedurale grave de către Comisia de evaluare cu privire la încălcarea limbii de

desfășurare a procesului de evaluare, manifestat prin lipsa traducerilor în limba

engleză a actelor și declarațiilor prezentate de către candidat la etapa colectării și

verificării datelor de către membrii Comisiei, având în vedere că membrii

Comisiei Herman von Hebel, Victoria Henley, Nona Tsotsoria, care sunt

vorbitori de limbă engleză și cărora nu le-ar fi fost asigurată traducerea în limba

engleză de către secretariatul Comisiei, completul de judecată special reține

următoarele.

Potrivit art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Comisia de

evaluare apreciază materialele acumulate după intima sa convingere, formată în

urma cercetării multiaspectuale complete și obiective a informației. Niciunul

dintre materialele prezentate nu are o forță probantă prestabilită fără aprecierea

lui de către Comisia de evaluare.

29

Din această normă rezultă regula cercetării nemijlocite a probelor, libertatea

probei și aprecierea nemijlocită a probelor de către membri Comisiei.

Completul de judecată special constată că, reprezentanții pârâtei în ședința

de judecată au confirmat că nu există traducere scrisă a documentelor în limba

cunoscută de membrii străini ai Comisei de evaluare, desemnați de partenerii de

dezvoltare, fapt ce contravine anume art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10

martie 2022, dar și prevederilor art. 22 și 92 din Codul administrativ.

În aceeași ordine de idei, completul de judecată special constată că, Comisia

nu a respectat dreptul de acces efectiv a candidatului la conținutul dosarului

administrativ, care oferă dreptul acestuia de a face cunoștință și extrage copii de

pe orice document și informație care se referă în privința sa ca participant la

procedura administrativă de evaluare. Îngrădirea accesului la dosarul

administrativ a generat și încălcarea altei garanții, cum este dreptul la apărare a

candidatului în fața Comisiei de evaluare.

Completul de judecată special apreciază ca întemeiat argumentul

reclamantei precum că timpul acordat de către Comisia de evaluare pentru

prezentarea informațiilor a fost unul insuficient și restrâns, astfel nefiind posibil

acumularea probelor în vederea desființării integrale a eventualelor „dubii

serioase” ale Comisiei de evaluare.

La capitolul dat, completul de judecată special învederează că, potrivit art.

82 din Codul administrativ, dacă procedura administrativă trebuie realizată în

scris conform art. 28 sau se realizează în scris, autoritatea publică, concomitent

cu inițierea procedurii, întocmește un dosar în format electronic sau pe suport de

hârtie, care conține toate documentele și înscrisurile ce se referă la procedura

respectivă. Dosarul în format electronic conține, după caz, copii scanate de pe

documentele pe suport de hârtie, autenticitatea copiilor fiind confirmată prin

semnătura electronică aplicată de persoana responsabilă din cadrul autorității

publice, documente electronice, alte înscrisuri și informații relevante expuse în

format electronic. Copiile scanate în format electronic de pe documentele oficiale

emise pe suport de hârtie și înscrisurile în format electronic pe care nu s-a aplicat

semnătura electronică se utilizează fără restricții în raporturile cu autoritatea

publică și pot fi incluse în dosarul administrativ, în măsura în care actele

normative nu impun expres aplicarea semnăturii pe copiile/înscrisurile în cauză

sau respectarea cerințelor pentru documentul electronic. În momentul în care este

pus la dosar, un document se vizează cu numere continue de pagini. Dacă din

dosar se extrag documente pentru o anumită perioadă, despre aceasta se face o

mențiune, care va cuprinde: a) denumirea documentului extras; b) numărul

paginilor extrase; c) motivul extragerii documentului; d) numele persoanei care a

dispus extragerea documentului; e) data la care documentul a fost extras.

Mențiunea se pune la dosar în locul documentului extras. Dosarele administrative

se păstrează până la expirarea termenului de păstrare, ce rezultă din dispozițiile

legale existente în acest sens.

30

În corespundere cu art. 83 din Codul administrativ, autoritatea publică care

conduce procedura administrativă acordă participanților la procedură accesul la

dosarul administrativ. Până la finalizarea procedurii, participanții nu vor avea

acces la proiectele de acte administrative individuale. Accesul la dosarul

administrativ nu este permis în cazul în care prin aceasta se afectează îndeplinirea

regulamentară a sarcinilor autorității publice sau în cazul în care se urmărește

protejarea unui secret ocrotit de lege ori există necesitatea protecției drepturilor

participanților la procedura administrativă sau ale terților. În cazul în care există

un interes îndreptățit, autoritatea publică care conduce procedura administrativă

poate permite, la cerere, accesul la dosar și în cadrul unei alte autorități publice

sau unei reprezentanțe diplomatice ori consulare a Republicii Moldova din

străinătate. În cadrul accesului la dosar participanții își pot face notițe sau copii

de pe dosar. Costurile pentru copii le suportă fiecare participant în parte, ele fiind

de 0,02 unități convenționale pentru fiecare pagină. Copiile de pe dosar în format

electronic, precum și exemplarele documentelor electronice și copiile acestora

sunt gratuite.

Mai mult, Completul de judecată special notează că, Comisia de evaluare

avea obligația să prezinte în conformitate cu prevederile art. 221 și 82 din Codul

administrativ pe deplin dosarul administrativ al candidatei Cristina Gladcov în

instanța de judecată, astfel, încât și instanța de judecată să-și poată îndeplini

sarcina constituțională de control judecătoresc efectiv asupra chestiunilor de fapt

și de drept.

La fel, și normele speciale, prevăzute la art. 10 alin. (5), art. 12 alin. (4) lit.

c) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 și art. 2 alin. (1) lit. g) din Regulamentul

de evaluare în temeiul Legii nr. 26 din 10 martie 2022, adoptat la ședința

Comisiei de evaluare din 02 mai 2022, garantează dreptul candidaților de a avea

acces a lua cunoștință cu materialele acumulate de către Comisia de evaluare și

secretariatul acesteia pentru evaluarea sa.

Mai mult, în cadrul examinării prezentei cauze de contencios administrativ,

reprezentanții pârâtei au recunoscut că nu au fost prezentate toate materialele

administrate de către Comisiei de evaluare, ci doar înscrisurile pe care Comisia

de evaluare le-a considerat în opinia ei relevante.

Circumstanțele date atestă că, Comisia de evaluare a încălcat dreptul la

apărare al candidatei Cristina Gladcov, deoarece nu i-a asigurat accesul la dosarul

administrativ, care trebuie să conțină toate materialele acumulate de către

Comisia de evaluare, cu cel puțin 3 zile până la audiere, conform art. 82 și art. 83

din Codul administrativ, în coroborare cu art. 10 alin. (5), art. 12 alin. (4) lit. c)

din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 și art. 2 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de

evaluare în temeiul Legii nr. 26 din 10 martie 2022.

Respectiv, Comisia de evaluarea nu și-a exercitat în totalitate competența de

a cerceta starea de fapt din oficiu, aceasta fiind prevăzută în mod expres și de art.

6 lit. f) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, care prevede că întru exercitarea

competențelor sale, Comisia de evaluare solicită informații de la persoanele fizice

și juridice de drept public sau privat, precum și acumulează orice informații

relevante pentru realizarea mandatului său.

31

Deci, legiuitorul a oferit Comisiei de evaluare o gamă largă de instrumente

și pârghii pentru acumularea tuturor informațiilor necesare. Prin urmare,

neexecutarea obligației de cercetare din oficiu a dus la adoptarea unei soluții

eronate de către Comisie și respectiv, încălcarea dreptului la apărare a

candidatului.

Completul de judecată special reține că, circumstanțele constatate denotă o

încălcare a garanțiilor procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o

examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată și imparțială, dreptul

la audiere efectivă, dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi

implicat efectiv în procedura de evaluare, dreptul la colaborare efectivă în

clarificarea stării de fapt și dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea

aprecierii probelor.

Completul de judecată special constată că, doar aceste încălcări izolate a

garanțiilor în procedura administrativă constituie erori grave de procedură, care

au afectat caracterul echitabil al procedurii administrative de evaluare, și ca

consecință existența unor circumstanțe de natură procesuală, care ar fi dus la

promovarea evaluării de către candidată.

Completul de judecată special remarcă faptul că, statul a învestit Comisia de

evaluare cu prerogativa de a se ghida de anumite standarde pentru a selecta cei

mai integri candidați la funcția de membri inter alia în Consiliul Superior al

Procurorilor, care la rândul lor ar putea asigura corectitudinea funcționării

sistemului judiciar per ansamblu, inclusiv prin aplicarea unor politici coerente și

conforme cu standardele general acceptate.

Reclamanta a demonstrat completului de judecată special din cadrul Curții

Supreme de Justiție caracterul plauzibil al elementelor invocate în contestația sa,

inclusiv cu privire la corectitudinea operațiunilor financiare efectuate la

gestionarea, vânzarea și cumpărarea bunurilor mobile și imobile, precum și la

respectarea normelor de etică și deontologie.

Totodată, Completul de judecată special notează că, Comisia de la Veneția a

recomandat că, decizia finală în privința evaluării să fie luată de către instanța de

judecată competentă. În pofida acestui fapt, Completul special de judecată

subliniază că, din rațiuni de protecție efectivă a drepturilor este în drept și obligat

să desfășoare un control judecătoresc de legalitate deplin asupra chestiunilor de

fapt și de drept.

Chiar dacă, Completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de

Justiție este limitat în adoptarea unei decizii finale, totuși argumentele,

concluziile și constatările sale sunt obligatorii și executorii pentru Comisia de

evaluare. Această concluzie se desprinde direct din prevederile art. 120 din

Constituția Republicii Moldova, care reglementează caracterul obligatoriu al

sentințelor și al altor hotărâri judecătorești definitive.

32

Completul special de judecată își întemeiază argumentul său pornind și de la

jurisprudența Curții Constituționale, care a reliefat că, chiar dacă completul

special al Curții Supreme de Justiție nu poate obliga Comisia de evaluare să

promoveze candidatul evaluat, argumentele și concluziile făcute de această

instanță în cazul soluționării contestațiilor rămân obligatorii pentru Comisie

(DCC nr.42 din 06 aprilie 2023 §143).

Completul de judecată special notează, că tot din rațiuni de control

judecătoresc efectiv, dar și din motive de calitate a legii, Comisia nu este

obligată, după dispunerea reluării procedurii de evaluare, să cerceteze alte

circumstanțe decât cele care au stat la baza admiterii acțiunii reclamantei.

Astfel, reevaluarea candidatei nu ar trebui să se transforme într-un argument

și activitate circulară vicioasă, fapt care este contrar standardului de protecția

efectivă a drepturilor, separarea ramurilor puterii de stat, certitudinea juridică și

efectul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive.

Completul de judecată special menționează că circumstanțele reținute de

Comisia de evaluare nu se încadrează din perspectiva proporționalității în

motivele de nepromovarea a evaluării candidatei Cristina Gladcov.

Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului candidatei Cristina Gladcov

de a participa și de a fi aleasă în calitate de membru al Consiliului Superior al

Procurorilor pentru faptele minore reținute de către Comisia de evaluare nu este

la caz o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în

vedere problema de buna funcționare a organelor de autoadministrare a organelor

procuraturii la momentul emiterii deciziei și nepromovarea candidatei pentru

faptele minore, nu doar că nu se încadrează în motivele de nepromovare, dar

constituie o încălcare a drepturilor enunțate.

Completul de judecată special reiterează că măsură întreprinsă de autoritatea

publică pârâtă este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este

disproporțională în raport cu scopul urmărit. Acesta cerință a legiuitorului implică

o punere în balanța a valorilor protejate juridic, o pondere a intereselor în joc. Cu

cât dreptul este mai vătămat, cu atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma

integrității să fie superior.

Prin urmare, excluderea dreptului procurorului de a fi candidat la funcția de

membru al Consiliului Superior al Procurorilor, antrenează după sine nu doar

ingerința dar o anulare improprie a dreptului de a fi ales în această funcție. Astfel

de soluție nu poate fi acceptată într-un stat de drept.

Din considerentele menționate, completul de judecată special relevă că, în

prezenta cauză se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 34 din 18 mai

2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov.

Completul de judecată special reține că ilegalitatea deciziei contestate duce

la anularea deciziei și dispunerea reevaluării candidatei. Or, dispunerea

reevaluării este rezultatul final și implicit care include pierderea valabilității

deciziei conform art. 139 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (a se vedea DCC

33

nr.42 din 06 aprilie 2023 § 143; cauza Ramos Nunes de Carvalho e Sá vs

Portugalia [MC], 06 noiembrie 2018, § 184 și jurisprudența citată acolo).

În conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) lit. b) și 195 din Codul

administrativ, art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 14 alin. (6) alin. (8)

lit. b), alin. (9) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, completul de judecată special, instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor

d e c i d e :

Se admite acțiunea în contencios administrativ depusă de Cristina Gladcov

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

privind anularea deciziei nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la candidatura

Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Procurorilor și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.

Se anulează decizia nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la candidatura

Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Procurorilor.

Se dispune reevaluarea candidatei Cristina Gladcov de către Comisia

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ion Guzun

judecătorii Ion Malanciuc

Mariana Pitic

34