03-33/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 03-33/23 2-23177768-01-3-13122023 ÎNCHEIERE 29 ianuarie 2024 mun.

Chișinău Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc judecătorii Diana Stănilă Igor Mânăscurtă Grefier Stanislav Ungureanu Cu participarea: Reclamantei Cristina Gladcov Reprezentantului reclamantei, avocatului Dumitru Cucu Reprezentantului pârâtei, avocatului Valeriu Cernei examinând în ședință publică cererea reclamantei Cristina Gladcov și reprezentantului său Cucu Dumitru de ridicare a excepției de neconstituționalitate în ședința de examinare a cererii de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, Oxana Parfeni și Aliona Donos în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare, constată: La 12 decembrie 2023,

Cristina Gladcov a depus cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.

1 Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 179 din 27 octombrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022”, a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în componența: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona Donos (judecători). Membru supleant – Boris Talpă (judecător). La 13 decembrie 2023, ora 10:12, cauza nominalizată a fost repartizată în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.

Prin încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis declarația de abținere a judecătorului completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, de la examinarea prezentei cauze. La 18 decembrie 2023, ora 11:11, cauza nominalizată a fost repartizată în mod repetat automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Oxana Parfeni.

Prin încheierea din 19 decembrie 2023 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție s-a confirmat completul de judecată pentru examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 03-33/23, intentate la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 privind candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de promovare, în următoarea componență: Oxana Parfeni – președinte, judecător, Aliona Donos și Boris Talpă – judecători.

Examinarea cauzei cu participarea părților a fost stabilită pentru data de 15 ianuarie 2024, ora 13:00. În cadrul ședinței de judecată de examinare a cauzei din data de 15 ianuarie 2024, reclamanta Cristina Gladcov a înaintat în scris propunere de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, de la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ. La fel, în cadrul ședinței de judecată de examinare a cauzei din data de 15 ianuarie 2024, reprezentantul reclamantei Cristina Gladcov, avocatul Dumitru Cucu, a înaintat în formă verbală propunere de recuzare a întregului Complet de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența magistraților Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă.

Completul de judecată special a obligat reprezentantul reclamantei Cristina Gladcov, avocatul Dumitru Cucu, să prezinte propunerea de recuzare în formă scrisă, pentru a putea fi înregistrată și repartizată prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Prin încheierea din 19 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă propunerea reclamantei Cristina Gladcov de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă. 2 La 23 ianuarie 2024, reprezentantul reclamantei Cristina Gladcov, avocatul Dumitru Cucu, a depus la Curtea Supremă de Justiție două mesaje electronice la care erau atașate inter alia trei cereri, semnate electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, privind recuzarea Completului de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența magistraților Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă.

Examinarea propunerilor de recuzare cu participarea părților a fost stabilită pentru data de 29 ianuarie 2024. În cadrul ședinței de judecată de examinare a recuzărilor înaintate judecătorilor Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă, reclamanta Cristina Gladcov a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale privind verificarea constituționalității prevederilor art. 14 alin. (2), (4) și (5) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022. În ședința de judecată, reprezentantul pârâtei, Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, avocatul Valeriu Cernei a considerat ca neîntemeiată solicitarea reclamantei, deoarece prevederile date anterior au constituit obiect de examinare la Curtea Constituțională.

La fel, prin prisma art. 121 din Codul de procedură civilă, obiect al sesizări îl pot forma doar normele de drept ce urmează a fi aplicate la soluționarea fondului cauzei. În speță, însă, obiectul excepției de neconstituționalitate îl formează prevederi din Legea nr. 26/2022 ce țin de modalitatea de formare a Completului de judecată special în cadrul Curții Supreme de Justiție ce urmează să judece cauza, dar care nu urmează a fi aplicate la soluționarea fondului cauzei. Examinând în ședință de judecată publică cererea reclamantei Cristina Gladcov de ridicare a excepției de neconstituționalitate, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

Conform art. 14 alin. (4) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant. Prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022 statuează că, cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.

Prin prisma art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. 3 În conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă, în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate.

Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă pînă la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână pledoariile. Dacă nu sînt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin. (2), instanța refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei. Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

Conform art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte; rezolvă cazurile excepționale de neconstituționalitate a actelor juridice sesizate de Curtea Supremă de Justiție.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție mai reține că, la 09 februarie 2016, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat hotărârea nr. 2 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea nr. 55b/2015), prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitate legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, este obligată să sesizeze Curtea Constituțională Astfel, conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a 4 se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate.

Curtea a mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil Potrivit § 82-83 din aceeași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: (1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; (2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; (3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; (4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale, or, judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la par. 82. Excepția de neconstituționalitate care întrunește aceste condiții poate fi ridicată în fața oricărei instanțe. Astfel, întru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condițiilor strict-obligatorii prevăzute la art. 121 din Codul de procedură civilă și § 82 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016. În circumstanțele expuse, verificând întrunirea de către autorul cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a exigenților evidențiate supra, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție atestă că, la caz, lipsesc temeiuri de admitere a cererii respective.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazurile când „prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei”. La caz, autorul cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a solicitat verificarea constituționalității alin. (2), (4) și (5) ale art. 14 din Legea nr. 26/2022, ce reglementează că litigiile împotriva Comisiei de evaluare se examinează de către un Complet de judecată special la Curtea Supremă de Justiție, compus din 3 judecători și un judecător supleant; în cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant.

În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant; și că recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea cauzei date, precum și a judecătorului sau completului de judecată special care soluționează cererea de recuzare nu se admite. În cazul în care cererea de recuzare se înaintează în mod repetat cu rea-credință, în mod abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul, de a deruta judecata sau din alte intenții răuvoitoare, cererea de recuzare nu se admite.

5 Astfel, în condițiile speței, cererea reclamantei Cristina Gladcov cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate nu corespunde criteriului prevăzut la art. 121 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă și § 82 (3) din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, în condițiile în care mecanismul prin care se verifică constituționalitatea normei legale trebuie să aibă incidență asupra examinării cauzei, adică să permită soluționarea justă a litigiului dedus judecății, pe când, la caz, prevederile art. 14 alin. (2), (4) și (5) din Legea nr. 26/2022 nu urmează a se aplica la examinarea cauzei. În această ordine de idei, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea reclamantei Cristina Gladcov cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

În conformitate cu art. art.121, 269-270 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, dispune: Se respinge cererea reclamantei Cristina Gladcov și reprezentantului său Cucu Dumitru de ridicare a excepției de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr.26 din 10.03.2022 ca fiind neîntemeiată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc judecătorii Diana Stănilă Igor Mânăscurtă 6 Dosarul nr. 03-33/23 2-23177768-01-3-13122023 ÎNCHEIERE 29 ianuarie 2024 mun.

Chișinău Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție pentru examinarea propunerilor de recuzare înaintate de reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, de recuzare a Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența judecătorilor Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă, pentru examinarea contestației declarate de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc judecătorii Diana Stănilă Igor Mânăscurtă Grefier Stanislav Ungureanu Cu participarea: Reclamantei Cristina Gladcov Reprezentantului reclamantei, avocatului Dumitru Cucu Reprezentantului pârâtei, avocatului Valeriu Cernei examinând în ședință publică propunerile reclamantei Cristina Gladcov și ale reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, de recuzare a Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența judecătorilor Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare, constată: La 12 decembrie 2023, Cristina Gladcov a depus cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.

7 Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 179 din 27 octombrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022”, a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în componența: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona Donos (judecători). Membru supleant – Boris Talpă (judecător). La 13 decembrie 2023, ora 10:12, cauza nominalizată a fost repartizată în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.

Prin încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis declarația de abținere a judecătorului completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, de la examinarea prezentei cauze. La 18 decembrie 2023, ora 11:11, cauza nominalizată a fost repartizată în mod repetat automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Oxana Parfeni.

Prin încheierea din 19 decembrie 2023 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție s-a confirmat completul de judecată pentru examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 03-33/23, intentate la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 privind candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de promovare, în următoarea componență: Oxana Parfeni – președinte, judecător, Aliona Donos și Boris Talpă – judecători.

Examinarea cauzei cu participarea părților a fost stabilită pentru data de 15 ianuarie 2024, ora 13:00. În cadrul ședinței de judecată de examinare a cauzei din data de 15 ianuarie 2024, reclamanta Cristina Gladcov a înaintat în scris propunere de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, de la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ. La fel, în cadrul ședinței de judecată de examinare a cauzei din data de 15 ianuarie 2024, reprezentantul reclamantei Cristina Gladcov, avocatul Dumitru Cucu, a înaintat în formă verbală propunere de recuzare a întregului Complet de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența magistraților Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă.

Completul de judecată special a obligat reprezentantul reclamantei Cristina Gladcov, avocatul Dumitru Cucu, să prezinte propunerea de recuzare în formă scrisă, pentru a putea fi înregistrată și repartizată prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Prin încheierea din 19 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă propunerea reclamantei Cristina Gladcov de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă. 8 La 23 ianuarie 2024, reprezentantul reclamantei Cristina Gladcov, avocatul Dumitru Cucu, a depus la Curtea Supremă de Justiție două mesaje electronice la care erau atașate inter alia trei cereri, semnate electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, privind recuzarea Completului de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența magistraților Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă.

În motivarea cererilor de recuzare, în esență, au invocat că, în cadrul ședinței de judecată din 15 ianuarie 2024, avocatul părții oponente a încălcat ordinea în ședință, insultându-i și ofensându-i, iar instanța de judecată nu a reacționat la solicitarea lor de a fi întreprinse măsuri față de partea oponentă, ba chiar a coborât fața în materialele dosarului și s-a făcut că nu aude, nu vede și nu înțelege. În opinia reclamantei și a reprezentantului acesteia, inacțiunile instanței de judecată creează opinia că instanța este părtinitoare față de partea opusă, or, este contrar rolului unui judecător în ședința de judecată de a nu reacționa nici într-un fel, de a nu vedea și nu auzi justițiabilul când acesta se adresează instanței de judecată cu anumite solicitări.

În speță, instanța de judecată s-a subrogat părții în proces, preluând apărarea pârâtei, fapt ce denotă că este părtinitoare și planează temeri reale de imparțialitate a instanței. De asemenea, reclamanta și reprezentantul acesteia au remarcat că, încălcarea vădită a obligației de imparțialitate a Completului de judecată special s-a manifestat și prin faptul că avocatului Dumitru Cucu i-a fost interzis în mod inexplicabil dreptul de a face obiecții asupra afirmațiilor părții oponente.

Succesiv, reclamanta și reprezentantului acesteia au indicat că, alt aspect important ce demonstrează lipsa de imparțialitate a instanței de judecată este faptul că, deși acesteia îi revine obligația de a examina cauza sub toate aspecte și de a administra probe, judecătorii Curții Supreme de Justiție detașați temporar, Ion Malanciuc, Boris Talpă, Oxana Parfeni și Aliona Donos, de fapt acoperă crime grave, deoarece au refuzat din motive pur formale anexarea la materialele dosarului a raportului de expertiză, care demonstrează incontestabil falsificarea decizia Comisiei pre-vetting. La fel, instanța de judecată a respins și cererea reclamantei și a avocatul Dumitru Cucu de reclamare a deciziei Comisiei pre-vetting în privința candidatei Cristina Gladcov, în varianta originală.

Prin respingerea acestei cereri, instanța de judecată încearcă prin orice metode să camufleze falsificarea deciziei Comisiei pre-vetting. Or, instanța de judecată inițial a lăsat fără examinare cererea privind reclamarea originalului deciziei Comisiei pre-vetting, iar la ședința de judecată din 15 ianuarie 2024, imediat ce a fost prezentat raportul de expertiză, instanța a respins atât cererea de anexare a raportului de expertiză, cât și cea de reclamare a deciziei în original. În opinia reclamantei și a reprezentantului acesteia, Completul de judecată special a dat dovadă de părtinire și cointeresare vădită, prin interzicerea de administrare a probelor cardinale și determinante pentru soluționarea justă a cauzei, astfel încălcând rolul activ al instanței în procedura contenciosului administrativ.

Finalmente, reclamanta și reprezentantului acesteia au inovat și starea de conflict între judecătorii Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris, deoarece în privința acestor judecători a fost sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul de Informații si Securitate, Comisia 9 Parlamentară Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică, în privința tăinuirii de infracțiuni al falsurilor în acte publice și încercarea de mușamalizare a acestor infracțiuni. Deci, acești judecători a priori nu pot fi obiectivi în examinarea cauzei. În ședința de judecată, reclamanta Cristina Gladcov a susținut propunerile de recuzare a membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris, pe motivele expuse în cereri, solicitând admiterea acestora.

În ședința de judecată, reprezentantul reclamantei Cristina Gladcov, avocatul Dumitru Cucu, a susținut propunerile de recuzare a membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris, pe motivele expuse în cereri, solicitând admiterea acestora. În ședința de judecată, reprezentantul pârâtei, Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, avocatul Valeriu Cernei au solicitat respingerea propunerilor de recuzare ale membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris, ca fiind neîntemeiate.

Examinând în ședință de judecată publică propunerile reclamantei Cristina Gladcov și ale avocatului Dumitru Cucu de recuzare a membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție consideră că acestea sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, din motivele ce succed. Conform art. 14 alin. (4) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant.

În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant. Prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022 statuează că, cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv. Prin urmare, se rețin ca relevante prevederile art. 202 alin. (1), (3)-(4) din Codul administrativ, conform cărora judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente.

Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Potrivit art. 52 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în temeiurile prevăzute la art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei. Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un 10 proces-verbal. Decizia cu privire la cererea de recuzare se ia în decursul unei săptămâni și se comunică în scris participanților. Conform art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare se examinează de instanța sesizată cu acțiunea. Instanța examinează explicațiile persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse, și ascultă opinia participanților la proces.

Nu se admite interogarea ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedură. Totodată, în conformitate cu art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Alin. (2) al aceluiași articol stipulează că motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.

În opinia Completului de judecată special, din punctul de vedere al unui observator rezonabil, argumentele invocate de către reclamanta Cristina Gladcov în propunerea de recuzare a membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris, nu creează dubii în privința imparțialității acestora. Completului de judecată special apreciază ca fiind neîntemeiate și lipsite de suport argumentele reclamantei și ale reprezentatului acesteia, precum că, în cadrul ședinței de judecată din 15 ianuarie 2024, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența magistraților Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris nu a reacționat la solicitarea lor de a fi întreprinse măsuri față de partea oponentă, când în opinia lor avocatul părții oponente a încălcat ordinea în ședință.

Or, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din 15 ianuarie 2024, întocmit prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video, rezultă în afara oricărui dubiu că în cadrul acelei ședințe de judecată instanța a avertizat atât reprezentantul reclamantei, cât și reprezentantul pârâtei în privința comportamentului și respectării ordinii în ședință. La fel, nu poate fi acceptată nici alegația reclamantei și a reprezentantului acesteia, precum că încălcarea obligației de imparțialitate a Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența magistraților Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris, s-a manifestat și prin faptul că avocatului Dumitru Cucu i s-a interzis, în cadrul ședinței de judecată din 15 ianuarie 2024, să facă obiecții asupra afirmațiilor părții oponente.

Or, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din 15 ianuarie 2024, întocmit prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video, rezultă cert că instanța de judecată a acceptat obiecțiile avocatului Dumitru Cucu. Ba mai mult ca atât, toate obiecțiile părților și participanților la proces, inclusiv ale avocatului Dumitru Cucu se conțin în înregistrările video și audio ale 11 ședinței de judecată. În conformitate cu art. 275 alin. (1) din Codul de procedură civilă, procesul-verbal se întocmește de grefier prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio digitală și/sau prin sistemul informațional specializat și se păstrează în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii.

Iar, conform art. 274 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul divergențelor între conținutul procesului-verbal și înregistrarea audio, prevalează înregistrarea audio. Respectiv, toate obiecțiile avocatului Dumitru Cucu se conțin în procesul- verbal al ședinței de judecată, care potrivit art. 275 alin. (1) din Codul de procedură civilă a fost întocmit prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video. De asemenea, Completul de judecată special nu poate accepta argumentele reclamantei și ale reprezentantului acesteia precum că părtinirea judecătorilor Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris se demonstrează prin faptul că aceștia au interzis administrarea probelor.

Or, potrivit încheierii protocolare din 15 ianuarie 2024, instanța de judecată a respins cererea reclamantei și a reprezentantului acesteia cu privire la anexarea probelor suplimentare, inter alia a raportului de expertiză, din motiv că a fost depus în afara termenului acordat de către instanța de judecată pentru prezentarea acestora și care era un termen de decădere, încheierea fiind întemeiată pe art. 10, art. 113, art. 1191 alin. (1), art. 122 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și art. 216 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ. Totodată, Completul de judecată special, învestit cu examinarea propunerilor de recuzare, notează că nu poate da apreciere justeței încheierii protocolare din 15 ianuarie 2024, deoarece aceasta depășește competențele sale.

La fel, în opinia Completului de judecată special, faptul că reclamanta și reprezentantul acesteia au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul de Informații si Securitate, Comisia Parlamentară Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris nu indică asupra existenței eventualelor bănuieli de părtinire ale acestor judecători, deoarece prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveției, pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93). Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93): potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv). 12 Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 și 10). De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparentelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului, precum și circumstanțele invocate în propunerea de recuzare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că aceasta nu indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.

În contextul celor redate supra, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate în propunerile de recuzare nu se referă la circumstanțe ce ar putea pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris, prin urmare, propunerile de recuzare urmează a fi respinse.

În conformitate cu art. 50, art. 52, art. 202 alin. (1), (3)-(4) și art. 230 din Codul administrativ, precum și în corespundere cu art. 53 și art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, dispune: Se resping propunerile reclamantei Cristina Gladcov și ale reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, de recuzare a Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența judecătorilor Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă, de la judecarea cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc judecătorii Diana Stănilă Igor Mânăscurtă 13