03-33/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile de recuzare a judecătorului, sesizarea Curtii Constitutionale, exceptie de neconstitutionalitate
03-33/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 03-33/23
2-23177768-01-3-13122023
ÎNCHEIERE
29 ianuarie 2024 mun. Chișinău
Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,
pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc
judecătorii Diana Stănilă
Igor Mânăscurtă
Grefier Stanislav Ungureanu
Cu participarea:
Reclamantei Cristina Gladcov
Reprezentantului reclamantei, avocatului Dumitru Cucu
Reprezentantului pârâtei, avocatului Valeriu Cernei
examinând în ședință publică cererea reclamantei Cristina Gladcov și
reprezentantului său Cucu Dumitru de ridicare a excepției de neconstituționalitate
în ședința de examinare a cererii de recuzare a judecătorilor Curții Supreme
de Justiție, Boris Talpă, Oxana Parfeni și Aliona Donos în cauza de contencios
administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov
împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu
privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual
favorabil de promovare,
constată:
La 12 decembrie 2023, Cristina Gladcov a depus cerere de contestare
împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,
solicitând anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la candidatura Cristinei
Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și
obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.
1
Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 179
din 27 octombrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie
2022”, a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în
cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate
împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor, în componența: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona
Donos (judecători). Membru supleant – Boris Talpă (judecător).
La 13 decembrie 2023, ora 10:12, cauza nominalizată a fost repartizată în
mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a
Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.
Prin încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis
declarația de abținere a judecătorului completului de judecată special, instituit în
cadrul Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, de la examinarea prezentei
cauze.
La 18 decembrie 2023, ora 11:11, cauza nominalizată a fost repartizată în
mod repetat automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare
a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Oxana
Parfeni.
Prin încheierea din 19 decembrie 2023 a Președintelui interimar al Curții
Supreme de Justiție s-a confirmat completul de judecată pentru examinarea cauzei
de contencios administrativ nr. 03-33/23, intentate la cererea de contestare depusă
de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor privind anularea deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 privind
candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul
Superior al Procurorilor și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil de promovare, în următoarea componență: Oxana Parfeni – președinte,
judecător, Aliona Donos și Boris Talpă – judecători.
Examinarea cauzei cu participarea părților a fost stabilită pentru data de 15
ianuarie 2024, ora 13:00.
În cadrul ședinței de judecată de examinare a cauzei din data de 15 ianuarie
2024, reclamanta Cristina Gladcov a înaintat în scris propunere de recuzare a
judecătorului Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, de la examinarea prezentei
cauze de contencios administrativ.
La fel, în cadrul ședinței de judecată de examinare a cauzei din data de 15
ianuarie 2024, reprezentantul reclamantei Cristina Gladcov, avocatul Dumitru
Cucu, a înaintat în formă verbală propunere de recuzare a întregului Complet de
judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența
magistraților Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă.
Completul de judecată special a obligat reprezentantul reclamantei Cristina
Gladcov, avocatul Dumitru Cucu, să prezinte propunerea de recuzare în formă
scrisă, pentru a putea fi înregistrată și repartizată prin intermediul Programului
Integrat de Gestionare a Dosarelor.
Prin încheierea din 19 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost
respinsă propunerea reclamantei Cristina Gladcov de recuzare a judecătorului
Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă.
2
La 23 ianuarie 2024, reprezentantul reclamantei Cristina Gladcov, avocatul
Dumitru Cucu, a depus la Curtea Supremă de Justiție două mesaje electronice la
care erau atașate inter alia trei cereri, semnate electronic atât de Cristina Gladcov,
cât și de avocatul Dumitru Cucu, privind recuzarea Completului de judecată
special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența magistraților
Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă.
Examinarea propunerilor de recuzare cu participarea părților a fost stabilită
pentru data de 29 ianuarie 2024.
În cadrul ședinței de judecată de examinare a recuzărilor înaintate
judecătorilor Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă, reclamanta Cristina
Gladcov a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții
Constituționale privind verificarea constituționalității prevederilor art. 14 alin. (2),
(4) și (5) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26
din 10 martie 2022.
În ședința de judecată, reprezentantul pârâtei, Comisiei independente de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, avocatul Valeriu Cernei a
considerat ca neîntemeiată solicitarea reclamantei, deoarece prevederile date
anterior au constituit obiect de examinare la Curtea Constituțională. La fel, prin
prisma art. 121 din Codul de procedură civilă, obiect al sesizări îl pot forma doar
normele de drept ce urmează a fi aplicate la soluționarea fondului cauzei. În speță,
însă, obiectul excepției de neconstituționalitate îl formează prevederi din Legea
nr. 26/2022 ce țin de modalitatea de formare a Completului de judecată special în
cadrul Curții Supreme de Justiție ce urmează să judece cauza, dar care nu urmează
a fi aplicate la soluționarea fondului cauzei.
Examinând în ședință de judecată publică cererea reclamantei Cristina
Gladcov de ridicare a excepției de neconstituționalitate, Completul de judecată
special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta este
neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.
Conform art. 14 alin. (4) din Legea privind unele măsuri aferente selectării
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul abținerii sau recuzării membrului
completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către
ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere
sau recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de
recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de
către membrul supleant.
Prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022 statuează că, cererea de
contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura
prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu
are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau
concursului la care participă candidatul respectiv.
Prin prisma art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art. 169-171.
3
În conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă, în cazul existenței
incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărîrilor Parlamentului, a
decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor
Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de
judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea
Constituțională.
La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții
Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării
sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se
exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1)
lit. a) din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori
este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect
prevederile contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care
nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a
cauzei, însă pînă la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de
neconstituționalitate se amână pledoariile.
Dacă nu sînt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin. (2), instanța
refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi
atacată odată cu fondul cauzei.
Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă
cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul
prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curții de
apel a fost declarată admisibilă conform legii.
Conform art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, Curtea Constituțională
exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica
Moldova este parte; rezolvă cazurile excepționale de neconstituționalitate a actelor
juridice sesizate de Curtea Supremă de Justiție.
Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție mai reține că, la
09 februarie 2016, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat
hotărârea nr. 2 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din
Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea
nr. 55b/2015), prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind
constituționalitate legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui
Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi
aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată, din
oficiu sau la cererea unui participant la proces, este obligată să sesizeze Curtea
Constituțională
Astfel, conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09
februarie 2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție,
controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul
instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a
4
se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale
constituționale sunt încălcate.
Curtea a mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul
excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al
dreptului la un proces echitabil
Potrivit § 82-83 din aceeași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar
nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu
Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii
următoarelor condiții:
(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135
alin. (1) lit. a) din Constituție;
(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau
indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile
contestate.
Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituționalității normelor
contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale, or, judecătorii
ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât
doar în condițiile menționate la par. 82. Excepția de neconstituționalitate care
întrunește aceste condiții poate fi ridicată în fața oricărei instanțe.
Astfel, întru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții
Constituționale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condițiilor strict-obligatorii
prevăzute la art. 121 din Codul de procedură civilă și § 82 din hotărârea Curții
Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016.
În circumstanțele expuse, verificând întrunirea de către autorul cererii privind
ridicarea excepției de neconstituționalitate a exigenților evidențiate supra,
Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție atestă că, la caz, lipsesc
temeiuri de admitere a cererii respective.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că excepția de
neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazurile când „prevederile contestate
urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei”. La caz, autorul cererii privind
ridicarea excepției de neconstituționalitate a solicitat verificarea constituționalității
alin. (2), (4) și (5) ale art. 14 din Legea nr. 26/2022, ce reglementează că litigiile
împotriva Comisiei de evaluare se examinează de către un Complet de judecată
special la Curtea Supremă de Justiție, compus din 3 judecători și un judecător
supleant; în cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată
special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai
completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se
discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare sau
abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul
supleant; și că recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la
judecarea cauzei date, precum și a judecătorului sau completului de judecată
special care soluționează cererea de recuzare nu se admite. În cazul în care cererea
de recuzare se înaintează în mod repetat cu rea-credință, în mod abuziv, cu scopul
de a tergiversa procesul, de a deruta judecata sau din alte intenții răuvoitoare,
cererea de recuzare nu se admite.
5
Astfel, în condițiile speței, cererea reclamantei Cristina Gladcov cu privire la
ridicarea excepției de neconstituționalitate nu corespunde criteriului prevăzut la
art. 121 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă și § 82 (3) din hotărârea Curții
Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, în condițiile în care mecanismul prin
care se verifică constituționalitatea normei legale trebuie să aibă incidență asupra
examinării cauzei, adică să permită soluționarea justă a litigiului dedus judecății,
pe când, la caz, prevederile art. 14 alin. (2), (4) și (5) din Legea nr. 26/2022 nu
urmează a se aplica la examinarea cauzei.
În această ordine de idei, Completul de judecată special al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea reclamantei Cristina Gladcov cu
privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.
În conformitate cu art. art.121, 269-270 din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,
dispune:
Se respinge cererea reclamantei Cristina Gladcov și reprezentantului său Cucu
Dumitru de ridicare a excepției de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea
nr.26 din 10.03.2022 ca fiind neîntemeiată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ion Malanciuc
judecătorii Diana Stănilă
Igor Mânăscurtă
6
Dosarul nr. 03-33/23
2-23177768-01-3-13122023
ÎNCHEIERE
29 ianuarie 2024 mun. Chișinău
Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție
pentru examinarea propunerilor de recuzare înaintate de reclamanta Cristina
Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, de recuzare a
Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în
componența judecătorilor Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă, pentru
examinarea contestației declarate de Cristina Gladcov împotriva Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea
deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de
promovare,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc
judecătorii Diana Stănilă
Igor Mânăscurtă
Grefier Stanislav Ungureanu
Cu participarea:
Reclamantei Cristina Gladcov
Reprezentantului reclamantei, avocatului Dumitru Cucu
Reprezentantului pârâtei, avocatului Valeriu Cernei
examinând în ședință publică propunerile reclamantei Cristina Gladcov și ale
reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, de recuzare a Completului de
judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența
judecătorilor Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă
de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act
administrativ individual favorabil de promovare,
constată:
La 12 decembrie 2023, Cristina Gladcov a depus cerere de contestare
împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,
solicitând anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la candidatura Cristinei
Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și
obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.
7
Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 179
din 27 octombrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie
2022”, a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în
cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate
împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor, în componența: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona
Donos (judecători). Membru supleant – Boris Talpă (judecător).
La 13 decembrie 2023, ora 10:12, cauza nominalizată a fost repartizată în
mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a
Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.
Prin încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis
declarația de abținere a judecătorului completului de judecată special, instituit în
cadrul Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, de la examinarea prezentei
cauze.
La 18 decembrie 2023, ora 11:11, cauza nominalizată a fost repartizată în
mod repetat automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare
a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Oxana
Parfeni.
Prin încheierea din 19 decembrie 2023 a Președintelui interimar al Curții
Supreme de Justiție s-a confirmat completul de judecată pentru examinarea cauzei
de contencios administrativ nr. 03-33/23, intentate la cererea de contestare depusă
de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor privind anularea deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 privind
candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul
Superior al Procurorilor și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil de promovare, în următoarea componență: Oxana Parfeni – președinte,
judecător, Aliona Donos și Boris Talpă – judecători.
Examinarea cauzei cu participarea părților a fost stabilită pentru data de 15
ianuarie 2024, ora 13:00.
În cadrul ședinței de judecată de examinare a cauzei din data de 15 ianuarie
2024, reclamanta Cristina Gladcov a înaintat în scris propunere de recuzare a
judecătorului Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, de la examinarea prezentei
cauze de contencios administrativ.
La fel, în cadrul ședinței de judecată de examinare a cauzei din data de 15
ianuarie 2024, reprezentantul reclamantei Cristina Gladcov, avocatul Dumitru
Cucu, a înaintat în formă verbală propunere de recuzare a întregului Complet de
judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența
magistraților Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă.
Completul de judecată special a obligat reprezentantul reclamantei Cristina
Gladcov, avocatul Dumitru Cucu, să prezinte propunerea de recuzare în formă
scrisă, pentru a putea fi înregistrată și repartizată prin intermediul Programului
Integrat de Gestionare a Dosarelor.
Prin încheierea din 19 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost
respinsă propunerea reclamantei Cristina Gladcov de recuzare a judecătorului
Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă.
8
La 23 ianuarie 2024, reprezentantul reclamantei Cristina Gladcov, avocatul
Dumitru Cucu, a depus la Curtea Supremă de Justiție două mesaje electronice la
care erau atașate inter alia trei cereri, semnate electronic atât de Cristina Gladcov,
cât și de avocatul Dumitru Cucu, privind recuzarea Completului de judecată
special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența magistraților
Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă.
În motivarea cererilor de recuzare, în esență, au invocat că, în cadrul ședinței
de judecată din 15 ianuarie 2024, avocatul părții oponente a încălcat ordinea în
ședință, insultându-i și ofensându-i, iar instanța de judecată nu a reacționat la
solicitarea lor de a fi întreprinse măsuri față de partea oponentă, ba chiar a coborât
fața în materialele dosarului și s-a făcut că nu aude, nu vede și nu înțelege.
În opinia reclamantei și a reprezentantului acesteia, inacțiunile instanței de
judecată creează opinia că instanța este părtinitoare față de partea opusă, or, este
contrar rolului unui judecător în ședința de judecată de a nu reacționa nici într-un
fel, de a nu vedea și nu auzi justițiabilul când acesta se adresează instanței de
judecată cu anumite solicitări. În speță, instanța de judecată s-a subrogat părții în
proces, preluând apărarea pârâtei, fapt ce denotă că este părtinitoare și planează
temeri reale de imparțialitate a instanței.
De asemenea, reclamanta și reprezentantul acesteia au remarcat că, încălcarea
vădită a obligației de imparțialitate a Completului de judecată special s-a
manifestat și prin faptul că avocatului Dumitru Cucu i-a fost interzis în mod
inexplicabil dreptul de a face obiecții asupra afirmațiilor părții oponente.
Succesiv, reclamanta și reprezentantului acesteia au indicat că, alt aspect
important ce demonstrează lipsa de imparțialitate a instanței de judecată este faptul
că, deși acesteia îi revine obligația de a examina cauza sub toate aspecte și de a
administra probe, judecătorii Curții Supreme de Justiție detașați temporar, Ion
Malanciuc, Boris Talpă, Oxana Parfeni și Aliona Donos, de fapt acoperă crime
grave, deoarece au refuzat din motive pur formale anexarea la materialele
dosarului a raportului de expertiză, care demonstrează incontestabil falsificarea
decizia Comisiei pre-vetting.
La fel, instanța de judecată a respins și cererea reclamantei și a avocatul
Dumitru Cucu de reclamare a deciziei Comisiei pre-vetting în privința candidatei
Cristina Gladcov, în varianta originală. Prin respingerea acestei cereri, instanța de
judecată încearcă prin orice metode să camufleze falsificarea deciziei Comisiei
pre-vetting. Or, instanța de judecată inițial a lăsat fără examinare cererea privind
reclamarea originalului deciziei Comisiei pre-vetting, iar la ședința de judecată din
15 ianuarie 2024, imediat ce a fost prezentat raportul de expertiză, instanța a
respins atât cererea de anexare a raportului de expertiză, cât și cea de reclamare a
deciziei în original.
În opinia reclamantei și a reprezentantului acesteia, Completul de judecată
special a dat dovadă de părtinire și cointeresare vădită, prin interzicerea de
administrare a probelor cardinale și determinante pentru soluționarea justă a
cauzei, astfel încălcând rolul activ al instanței în procedura contenciosului
administrativ.
Finalmente, reclamanta și reprezentantului acesteia au inovat și starea de
conflict între judecătorii Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Aliona Donos
și Talpă Boris, deoarece în privința acestor judecători a fost sesizat Consiliul
Superior al Magistraturii, Serviciul de Informații si Securitate, Comisia
9
Parlamentară Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică, în privința tăinuirii
de infracțiuni al falsurilor în acte publice și încercarea de mușamalizare a acestor
infracțiuni. Deci, acești judecători a priori nu pot fi obiectivi în examinarea cauzei.
În ședința de judecată, reclamanta Cristina Gladcov a susținut propunerile de
recuzare a membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții
Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris, pe motivele
expuse în cereri, solicitând admiterea acestora.
În ședința de judecată, reprezentantul reclamantei Cristina Gladcov, avocatul
Dumitru Cucu, a susținut propunerile de recuzare a membrilor Completului de
judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni,
Aliona Donos și Talpă Boris, pe motivele expuse în cereri, solicitând admiterea
acestora.
În ședința de judecată, reprezentantul pârâtei, Comisiei independente de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, avocatul Valeriu Cernei au
solicitat respingerea propunerilor de recuzare ale membrilor Completului de
judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni,
Aliona Donos și Talpă Boris, ca fiind neîntemeiate.
Examinând în ședință de judecată publică propunerile reclamantei Cristina
Gladcov și ale avocatului Dumitru Cucu de recuzare a membrilor Completului de
judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni,
Aliona Donos și Talpă Boris, Completul de judecată special instituit în cadrul
Curții Supreme de Justiție consideră că acestea sunt neîntemeiate și urmează a fi
respinse, din motivele ce succed.
Conform art. 14 alin. (4) din Legea privind unele măsuri aferente selectării
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul abținerii sau recuzării membrului
completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către
ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere
sau recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de
recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de
către membrul supleant.
Prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022 statuează că, cererea de
contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura
prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu
are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau
concursului la care participă candidatul respectiv.
Prin urmare, se rețin ca relevante prevederile art. 202 alin. (1), (3)-(4) din
Codul administrativ, conform cărora judecătorul care examinează acțiunea în
contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza
temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare
se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea
sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de
procedură civilă.
Potrivit art. 52 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în temeiurile prevăzute
la art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care
acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei.
Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un
10
proces-verbal. Decizia cu privire la cererea de recuzare se ia în decursul unei
săptămâni și se comunică în scris participanților.
Conform art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă, propunerea de
recuzare se examinează de instanța sesizată cu acțiunea. Instanța examinează
explicațiile persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse, și
ascultă opinia participanților la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de
dovadă a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedură.
Totodată, în conformitate cu art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o
autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea,
persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o
exercitare imparțială a funcției.
Alin. (2) al aceluiași articol stipulează că motivul indicat la alin. (1) poate
exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura
administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate
fi contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la
aprecierea probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.
În opinia Completului de judecată special, din punctul de vedere al unui
observator rezonabil, argumentele invocate de către reclamanta Cristina Gladcov în
propunerea de recuzare a membrilor Completului de judecată special, instituit în
cadrul Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris, nu
creează dubii în privința imparțialității acestora.
Completului de judecată special apreciază ca fiind neîntemeiate și lipsite de
suport argumentele reclamantei și ale reprezentatului acesteia, precum că, în cadrul
ședinței de judecată din 15 ianuarie 2024, Completul de judecată special, instituit
în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența magistraților Oxana Parfeni,
Aliona Donos și Talpă Boris nu a reacționat la solicitarea lor de a fi întreprinse
măsuri față de partea oponentă, când în opinia lor avocatul părții oponente a
încălcat ordinea în ședință. Or, din conținutul procesului-verbal al ședinței de
judecată din 15 ianuarie 2024, întocmit prin utilizarea echipamentelor de
înregistrare audio și video, rezultă în afara oricărui dubiu că în cadrul acelei ședințe
de judecată instanța a avertizat atât reprezentantul reclamantei, cât și reprezentantul
pârâtei în privința comportamentului și respectării ordinii în ședință.
La fel, nu poate fi acceptată nici alegația reclamantei și a reprezentantului
acesteia, precum că încălcarea obligației de imparțialitate a Completului de
judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența
magistraților Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris, s-a manifestat și prin
faptul că avocatului Dumitru Cucu i s-a interzis, în cadrul ședinței de judecată din
15 ianuarie 2024, să facă obiecții asupra afirmațiilor părții oponente. Or, din
conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din 15 ianuarie 2024, întocmit
prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video, rezultă cert că instanța
de judecată a acceptat obiecțiile avocatului Dumitru Cucu.
Ba mai mult ca atât, toate obiecțiile părților și participanților la proces,
inclusiv ale avocatului Dumitru Cucu se conțin în înregistrările video și audio ale
11
ședinței de judecată. În conformitate cu art. 275 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, procesul-verbal se întocmește de grefier prin utilizarea echipamentelor de
înregistrare audio digitală și/sau prin sistemul informațional specializat și se
păstrează în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. Iar, conform
art. 274 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul divergențelor între
conținutul procesului-verbal și înregistrarea audio, prevalează înregistrarea audio.
Respectiv, toate obiecțiile avocatului Dumitru Cucu se conțin în procesul-
verbal al ședinței de judecată, care potrivit art. 275 alin. (1) din Codul de procedură
civilă a fost întocmit prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video.
De asemenea, Completul de judecată special nu poate accepta argumentele
reclamantei și ale reprezentantului acesteia precum că părtinirea judecătorilor
Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris se demonstrează prin faptul că aceștia
au interzis administrarea probelor. Or, potrivit încheierii protocolare din 15
ianuarie 2024, instanța de judecată a respins cererea reclamantei și a
reprezentantului acesteia cu privire la anexarea probelor suplimentare, inter alia a
raportului de expertiză, din motiv că a fost depus în afara termenului acordat de
către instanța de judecată pentru prezentarea acestora și care era un termen de
decădere, încheierea fiind întemeiată pe art. 10, art. 113, art. 1191 alin. (1), art. 122
alin. (4) din Codul de procedură civilă, și art. 216 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din
Codul administrativ.
Totodată, Completul de judecată special, învestit cu examinarea propunerilor
de recuzare, notează că nu poate da apreciere justeței încheierii protocolare din 15
ianuarie 2024, deoarece aceasta depășește competențele sale.
La fel, în opinia Completului de judecată special, faptul că reclamanta și
reprezentantul acesteia au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul de
Informații si Securitate, Comisia Parlamentară Securitate Națională, Apărare și
Ordine Publică în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni,
Aliona Donos și Talpă Boris nu indică asupra existenței eventualelor bănuieli de
părtinire ale acestor judecători, deoarece prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din
Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt
obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților
persoanelor, onoarei și demnității acestora.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere
că în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că
imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini
părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveției,
pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93).
Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93):
potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și
comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau
prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a
stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții
pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.
Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este
totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din
punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv
justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și
chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv).
12
Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a
contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de
imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef
împotriva Maltei (MC), pct. 95 și 10).
De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa
reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparentelor
necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în
temeiul anumitor fapte verificabile.
Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului,
precum și circumstanțele invocate în propunerea de recuzare, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că aceasta nu indică la existența
unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea
judecătorilor Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris la examinarea cauzei de
contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Cristina
Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ
individual favorabil de promovare.
În contextul celor redate supra, Completul de judecată special instituit în
cadrul Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate în propunerile de
recuzare nu se referă la circumstanțe ce ar putea pune la îndoială obiectivitatea și
nepărtinirea judecătorilor Oxana Parfeni, Aliona Donos și Talpă Boris, prin
urmare, propunerile de recuzare urmează a fi respinse.
În conformitate cu art. 50, art. 52, art. 202 alin. (1), (3)-(4) și art. 230 din
Codul administrativ, precum și în corespundere cu art. 53 și art. 54 alin. (3) din
Codul de procedură civilă, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții
Supreme de Justiție,
dispune:
Se resping propunerile reclamantei Cristina Gladcov și ale reprezentantului
acesteia, avocatului Dumitru Cucu, de recuzare a Completului de judecată special,
instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența judecătorilor Oxana
Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă, de la judecarea cauzei de contencios
administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov
împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu
privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual
favorabil de promovare.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ion Malanciuc
judecătorii Diana Stănilă
Igor Mânăscurtă
13