03-33/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 03-33/23

2-23177768-01-3-13122023

ÎNCHEIERE

18 aprilie 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Boris Talpă

Oxana Parfeni

studiind, în lipsa părților, propunerea reclamantei Cristina Gladcov de recuzare a

judecătorului Curții Supreme de Justiție, Igor Mânăscurtă,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de

Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act

administrativ individual favorabil de promovare,

constată:

La 12 decembrie 2023, Cristina Gladcov a depus cerere de contestare împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea

deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 04

decembrie 2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de

membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea pârâtei să emită act

administrativ individual favorabil de promovare.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 179 din

27 octombrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022”,

a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în componența: Ion

Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona Donos (judecători). Membru

supleant – Boris Talpă (judecător).

La 13 decembrie 2023, ora 10:12, cauza nominalizată a fost repartizată în mod

automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,

spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.

1

Prin încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

declarația de abținere a judecătorului completului de judecată special, instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, de la examinarea prezentei cauze.

La 18 decembrie 2023, ora 11:11, cauza nominalizată a fost repartizată în mod

repetat automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a

Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Oxana Parfeni.

Prin încheierea din 19 decembrie 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție s-a confirmat completul de judecată pentru examinarea cauzei de

contencios administrativ nr. 03-33/23, intentate la cererea de contestare depusă de

Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor privind anularea deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 privind

candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior

al Procurorilor și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de

promovare, în următoarea componență: Oxana Parfeni – președinte, judecător, Boris

Talpă și Igor Mânăscurtă – judecători.

Având în vedere că, prin hotărârea din 06 februarie 2024, Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii a admis cererea de demisie a judecătorului Aliona Donos,

care era membru al Completului de judecată special, prin dispoziția Președintelui

interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 16 februarie 2024 „Cu privire la

modificarea Dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022 cu privire la instituirea completului

de judecată special”, a fost modificată componența Completului de judecată special

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum urmează: Ion Malanciuc

(președinte), Oxana Parfeni și Boris Talpă (judecători), membru supleant: Igor

Mânăscurtă.

Totodată, din motiv că judecătorul Ion Malanciuc, care conform dispoziției

Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 16 februarie 2024 este

președintele Completului de judecată special, nu poate participa la examinarea

fondului prezentei cauze de contencios administrativ, prin încheierea din 07 martie

2024 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție s-a confirmat completul

de judecată pentru examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 03-33/23,

intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 1

din 04 decembrie 2023 privind candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de

membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil de promovare, în următoarea componență: Oxana

Parfeni – președinte, judecător, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă – judecători.

La 29 martie 2024, reclamanta Cristina Gladcov a depus la Curtea Supremă de

Justiție mesaj electronic, înregistrat sub numărul 1703, la care era atașat inter alia

cerere semnată electronic de Cristina Gladcov cu privire la recuzarea membrului

Completului de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Igor

Mânăscurtă.

În motivarea cererii de recuzare, în esență, a invocat că magistratul Igor

Mânăscurtă a fost transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție în temeiul art. 21

alin. (8) din Legea nr. 65/2023.

2

Conform hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii prin care inter alia

judecătorul Igor Mânăscurtă a fost transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție,

s-au substituit criteriile legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de

Justiție cu condiții de eligibilitate a candidaților pentru suplinirea, prin transfer

temporar, a posturilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

La fel, reclamanta a menționat că, în baza Decretului Președintelui Republicii

Moldova nr. 240-IX din 22 noiembrie 2021, judecătorul Igor Mânăscurtă a fost

promovat în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, iar în prezent acesta este

subiect pentru evaluarea vetting.

Astfel, conform practicii Curții Supreme de Justiție în cazuri similare, și anume

la cererea de abținere înaintată de către Puica Viorica, un judecător care este evaluat

prin procedura vetting nu poate, în același timp, examina cauze cu privire la

procedura pre-vetting.

Reclamanta a relevat că, judecătorul Igor Mânăscurtă deține funcția de judecător

la Curtea de Apel Chișinău, iar transferul cu titlu temporar în calitate de judecător la

Curtea Supremă de Justiție reprezintă o manevră administrativă interioară, ce nu

afectează obligația acestuia de a trece verificarea vetting. Iar, dacă nu este obligat să

fie evaluat vetting în calitate de judecător de la Curtea de Apel, urmează să fie deja

evaluat de către Comisia vetting în baza Legii privind evaluarea externă a

judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

nr. 65/2023.

Finalmente, Cristina Gladcov a invocat că, în prezent, judecătorul Igor

Mânăscurtă este afectat în independența sa, atât pe criteriu de termen dependent de

Consiliul Superior al Magistraturii, precum și de comportament decizional, ori tot

Consiliul Superior al Magistraturii care l-a transferat temporar, va decide în final

după evaluarea Comisiei vetting dacă judecătorul a promovat testul de etică.

Studiind cererea depusă de reclamanta Cristina Gladcov cu privire la recuzarea

membrului Completului de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, judecătorului Igor Mânăscurtă, Completul de judecată special instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi anexată la

materialele cauzei fără examinare, din motivele ce succed.

Conform art. 14 alin. (4) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul abținerii sau recuzării membrului

completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți

membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau

recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare

sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către

membrul supleant.

Prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022 statuează că, cererea de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura

prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are

efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la

care participă candidatul respectiv.

Prin urmare, se rețin ca relevante prevederile art. 202 alin. (1), (3)-(4) din Codul

administrativ, conform cărora judecătorul care examinează acțiunea în contencios

administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la

art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu

3

indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea

judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 52 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în temeiurile prevăzute la

art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care

acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei.

Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-

verbal. Decizia cu privire la cererea de recuzare se ia în decursul unei săptămâni și se

comunică în scris participanților.

Conform art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare

se examinează de instanța sesizată cu acțiunea. Instanța examinează explicațiile

persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse, și ascultă opinia

participanților la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de dovadă a motivelor de

recuzare, nici efectuarea unor acte de procedură.

Totodată, în conformitate cu art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o

autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea,

persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o

exercitare imparțială a funcției.

Alin. (2) al aceluiași articol stipulează că motivul indicat la alin. (1) poate exista,

în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă

ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

În același timp, art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, prevede că recuzarea

sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (5), (6) din Codul de procedură civilă, în proces

nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași

motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite:

recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute

temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului

căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător;

recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei.

Cererea de recuzare depusă contrar prevederilor alin. (5) din prezentul articol în

care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art. 50 și 51 nu se examinează și se

anexează la materialele dosarului printr-o încheiere protocolară.

Completul de judecată special notează că, anterior, Cristina Gladcov a înaintat o

propunere de recuzare a membrului Completului de judecată special instituit în cadrul

Curții Supreme de Justiție, judecătorului Boris Talpă, invocând temeiuri în fapt și în

drept similare celor cuprinse în prezenta cerere de recuzare a judecătorului Igor

Mânăscurtă, și anume faptul că acesta este subiect al procedurii de evaluare, ca

judecător al Curții de Apel Chișinău.

Totodată, Completul de judecată special învederează că, prin încheierea din 19

ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție s-a respins propunerea reclamantei Cristina

4

Gladcov de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, de la

judecarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Respectiv, Completul de judecată special constată că, deși, prin încheierea din

19 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție, nu s-a expus nemijlocit în privința

temeiurilor de recuzare ale judecătorului Igor Mânăscurtă, totuși memoriul din partea

motivată a acestei încheieri reflectă poziția tranșantă a Curții Supreme de Justiție pe

marginea chestiunii cu privire la aspectul că, deși, judecătorii curților de apel

transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție, în temeiul art. 21 alin. (8) din

Legea nr. 65/2023, sunt subiecți ai procedurii de evaluare, aceștia în continuare se

află sub protecția principiului independenței și imparțialității la înfăptuirea actului de

justiție.

Astfel, anterior, Completul de judecată special s-a expus în privința temeiurilor

de fapt și de drept de recuzare a judecătorului Boris Talpă, care sunt similare celor

invocate și în privința judecătorului Igor Mânăscurtă, iar din acest motiv nu consideră

necesar de a le examina și a le da o apreciere repetată.

În contextul dat, prin prisma dispozițiilor art. 52 alin. (5) și (6) din Codul de

procedură civilă și având în vedere că cererea Cristinei Gladcov cu privire la

recuzarea membrului Completului de judecată special al Curții Supreme de Justiție,

judecătorului Igor Mânăscurtă, este depusă repetat și pentru aceleași motive asupra

cărora Completul de judecată special anterior s-a expus, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a lăsa fără examinare prezenta

cerere de recuzare, cu anexarea acesteia la materialele dosarului.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) și art. 230 din Codul administrativ, art. 50-

52 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată special, instituit în cadrul

Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se anexează la materialele dosarului fără examinare cererea reclamantei Cristina

Gladcov de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Igor Mânăscurtă, de

la judecarea cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de contestare

depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să

emită act administrativ individual favorabil de promovare.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Boris Talpă

Oxana Parfeni

5