03-33/23 — contestarea actului administrativ

03-33/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 03-33/23

2-23177768-01-3-13122023

ÎNCHEIERE

08 aprilie 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție

pentru examinarea propunerii de recuzare înaintate de reclamanta Cristina Gladcov

și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, de recuzare a Completului de

judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența

judecătorilor Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, pentru examinarea

contestației declarate de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și

obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

Grefier Stanislav Ungureanu

Cu participarea:

Reclamantei Cristina Gladcov

Reprezentantului reclamantei, avocatului Dumitru Cucu

În lipsa:

Reprezentanților pârâtei, avocaților Roger Gladei

Valeriu Cernei

examinând în ședință publică propunerea reclamantei Cristina Gladcov și ale

reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, de recuzare a Completului de

judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența

judecătorilor Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă

de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act

administrativ individual favorabil de promovare,

constată:

La 12 decembrie 2023, Cristina Gladcov a depus cerere de contestare

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

1

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

solicitând anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la candidatura Cristinei

Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și

obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 179

din 27 octombrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie

2022”, a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, în componența: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona

Donos (judecători). Membru supleant – Boris Talpă (judecător).

La 13 decembrie 2023, ora 10:12, cauza nominalizată a fost repartizată în

mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a

Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.

Prin încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

declarația de abținere a judecătorului completului de judecată special, instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, de la examinarea prezentei

cauze.

La 18 decembrie 2023, ora 11:11, cauza nominalizată a fost repartizată în

mod repetat automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare

a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Oxana

Parfeni.

Prin încheierea din 19 decembrie 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție s-a confirmat completul de judecată pentru examinarea cauzei

de contencios administrativ nr. 03-33/23, intentate la cererea de contestare depusă

de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor privind anularea deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 privind

candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul

Superior al Procurorilor și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil de promovare, în următoarea componență: Oxana Parfeni – președinte,

judecător, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă – judecători.

Având în vedere că, prin hotărârea din 06 februarie 2024, Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii a admis cererea de demisie a judecătorului Aliona Donos,

care era membru al Completului de judecată special, prin dispoziția Președintelui

interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 16 februarie 2024 „Cu privire la

modificarea Dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022 cu privire la instituirea

completului de judecată special”, a fost modificată componența Completului de

judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum

urmează: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Boris Talpă (judecători),

membru supleant: Igor Mânăscurtă.

2

Totodată, din motiv că judecătorul Ion Malanciuc, care conform dispoziției

Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 16 februarie 2024

este președintele Completului de judecată special, nu poate participa la examinarea

fondului prezentei cauze de contencios administrativ, prin încheierea din 07 martie

2024 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție s-a confirmat

completul de judecată pentru examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 03-

33/23, intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea

deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 privind candidatura Cristinei Gladcov,

candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil de promovare, în următoarea

componență: Oxana Parfeni – președinte, judecător, Boris Talpă și Igor

Mânăscurtă – judecători.

La 29 martie 2024, reclamanta Cristina Gladcov a depus la Curtea Supremă

de Justiție mesaj electronic, înregistrat sub numărul 1700, la care era atașat inter

alia cerere semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru

Cucu, privind recuzarea Completului de judecată special instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție, în componența magistraților Oxana Parfeni, Boris Talpă și

Igor Mânăscurtă.

În motivarea cererii de recuzare, în esență, au invocat că magistrații Oxana

Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă au fost transferați temporar, începând cu

data de 10 mai 2023, la Curtea Supremă de Justiție în temeiul art. 21 alin. (8) din

Legea nr. 65/2023.

Reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru

Cucu, au considerat că prin examinarea prezentei cauze de contencios

administrativ de către completul Curții Supreme de Justiție format din judecătorii

transferați temporar, în baza art. 21 alin. (8) al Legii nr. 65/2023, este încălcat

dreptul acestora la un proces echitabil, respectiv accesul liber la justiție, consacrat

în art. 20 din Constituția Republicii Moldova, în special dreptul la satisfacție

efectivă din partea instanțelor judecătorești competente, dreptul la judecarea cauzei

de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege.

În opinia reclamantei Cristina Gladcov și a reprezentantului acesteia,

avocatului Dumitru Cucu, norma instituită la art. 21 alin. (8) din Legea nr.65/2023

nu constituie o excepție, dar o modificare a Legii cu privire la statutul

judecătorului nr. 544/1995. Prevederile Legii nr. 544/1995 conturează următoarele

axiome juridice:

-ierarhia națională a instanțelor judecătorești este următoarea: Curtea

Supremă de Justiție, curțile de apel și judecătoriile;

-promovarea unui magistrat în cadrul sistemului judecătoresc are loc în

format etapizat, ierarhic superior (vertical);

-mecanismul promovării dintr-o instanță ierarhic inferioară într-o instanță

ierarhic superioară este precedat de un concurs, o evaluare, etc.

-promovarea unui judecător în ierarhia sistemului judecătoresc se face de

către Președintele Republicii Moldova;

-data indicată în Decretul Președintelui Republicii Moldova este data

considerată ca începutul transferului, ea dă naștere dreptului dat.

3

Complementar, în condițiile reglementate de art. 21 alin. (8) din Legea

nr. 65/2023, magistrații transferați temporar în cadrul Curții Supreme de Justiție:

-nu vor fi supuși procedurii de evaluare (vetting), sau vor fi favorizați în

cadrul acesteia, drept măsură de stimulare pentru transferarea temporară la Curtea

Supremă de Justiție;

-vor examina contestațiile depuse de candidați care nu au promovat procesul

de evaluare pre-vetting;

-unii magistrați transferați temporar sunt subiecți la vetting (judecătorii

Curților de Apel, președinții instanțelor sau care au deținut funcția dată ș.a.), astfel

încît, pe de o parte ei vor fi „judecători în propriul proces”, iar pe de altă parte vor

examina contestațiile colegilor săi, și mai grav colegilor săi din instanțe superioare;

-vor examina recursuri în pofida calității de facto de judecători ai instanțelor

de fond. Or, instanța nu este sediul, ci magistratul.

Astfel, Președintele Republicii Moldova are un rol dublu în procedura de

promovare a judecătorului la o instanță superioară, în speță Curtea Supremă de

Justiție, și anume: primum, acordarea Președintelui Republicii Moldova a

competenței de a numi judecători la Curtea Supremă de Justiție contribuie la

reducerea arbitrariului în aceste numiri, asigurând astfel principiul sperației și

colaborării puterilor în stat. Mai mult că exercitarea de către Președinte a dreptului

de veto, instituit prin Legea nr. 65/2023 se referă la promovarea unor judecători

care nu au fost supuși evaluării externe vetting/pre-vetting. Secundum, data intrării

în vigoare a decretului Președintelui Republicii Moldova privind promovarea

judecătorului, reprezintă data începerii mandatului judecătorului respectiv.

Reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru

Cucu, au făcut referire la jurisprudența Curții Constituționale, care cu referire la

transferul pe un termen limitat al judecătorilor din cadrul altor instanțe, a făcut

deosebire între judecătorii judecătoriilor și ai curților de apel, pe de o parte, și

judecătorii Curții Supreme de Justiție, pe de altă parte. Având în vedere statutul

Curții Supreme de Justiție de instanță supremă de drept comun, unica instanță

judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația

judecătorilor Curții Supreme de Justiție. În cazul în care intervine vacanța funcției

pentru un judecător al Curții Supreme de Justiție, locul acestuia nu poate fi ocupat

prin transfer de un judecător de la o altă instanță. Cauzele lui ar putea fi preluate

doar de către un alt judecător de la Curții Supreme de Justiție sau de un nou

judecător numit de Parlament pentru această funcție (HCC nr. 12 din 12 mai 2016,

§§ 44, 46).

În opinia reclamantei și a reprezentantului acesteia, manevra juridică operată

prin art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, nu înseamnă nimic altceva decât o

derogare, iar potrivit Curții Europene pentru Drepturile Omului nu pot exista

derogări de la principiul securității raporturilor juridice, consfințit la art. 6 § 1 din

Convenției, decât doar anumite motive substanțiale și imperioase o cer.

Totodată, în evaluarea criteriilor procesului echitabil, Curtea Europeană a

statuat că expresia „instituită de lege” din articolul 6 al Convenției se referă nu

doar la baza legală a existenței „instanței”, ci și la componența tribunalului în

fiecare cauză. Clauza instituirii prin lege a unei instanțe trebuie să satisfacă o serie

de condiții, cum ar fi independența membrilor săi și durata mandatului lor,

imparțialitatea și existența garanțiilor procedurale.

4

În ceea ce privește noțiunea de „tribunal”, pe lângă cerințele care decurg din

jurisprudența constantă a Curții, Curtea a subliniat importanța primordială a unui

proces riguros de numire a judecătorilor pentru a se asigura că cei mai calificați

candidați – în termeni atât de competență tehnică, cât și de integritate morală – sunt

numiți în funcții judiciare. Curtea a reținut că cu cât un tribunal este plasat mai sus

în ierarhia judiciară, cu atât mai exigente ar trebui să fie criteriile de selecție

aplicabile. În opinia Curții, o astfel de selecție bazată pe merit nu asigură numai

capacitatea tehnică a unui organ judiciar de a face justiție ca „tribunal”, dar este și

esențială în ceea ce privește asigurarea încrederii publicului în sistemul judiciar.

În ceea ce privește termenul „înființat”, Curtea a constatat că procesul de

numire a judecătorilor a constituit în mod necesar un element inerent al noțiunii

„stabilit de lege”, având în vedere implicațiile sale fundamentale pentru buna

funcționare și legitimitatea justiției în un stat democratic guvernat de statul de

drept. În opinia Curții, încălcarea legii care reglementează procesul de numire

judiciară ar putea face ca participarea judecătorului relevant la examinarea unei

cauze să fie „neregulată”.

În ceea ce privește sintagma „de lege”, Curtea a clarificat că a treia

componentă însemna și un „tribunal constituit în condițiile legii”. Ea a observat că

legislația națională relevantă privind numirile judiciare ar trebui formulată în

termeni fără echivoc, în măsura în care este posibil, pentru a nu permite

interferențe arbitrare în procesul de numire.

Scopului cerinței unui „tribunal instituit de lege”, și anume de a asigura

capacitatea justiției de a-și îndeplini atribuțiile fără ingerință nejustificată și, prin

urmare, de a păstra statul de drept și separarea puterilor.

Astfel, transferarea unor judecători cu aplicarea articolului 21 alin. (8) din

Legea nr. 65 din 30 martie 2023 ar putea pune în discuție chestiunea legalității

desemnării lor și, prin urmare, caracterul de „tribunal stabilit de lege” conform

standardelor prescrise de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului și de jurisprudența Curții Europene.

Succesiv, reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul

Dumitru Cucu, au invocat că în cadrul judecătorii cauzei au ridicat excepție de

neconstituționalitate în privința normelor de drept care sunt incidente cazului, în

special s-a contestat prin ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

prin care s-a delegat temporar atribuțiile de judecători ai Curții Supreme de Justiție

unor judecători din instanțele de fond (primă instanță) și instanțe de apel, precum

unele prevederi din Legea nr. 26/2022 ce vizează procedura de examinare a cererii

de recuzare. Prin ridicarea acestor excepții de neconstituționalitate de fapt își apără

poziția în proces pentru a dovedi ilegalitatea actelor emise de Comisia de evaluare.

Însă, Completul de judecată a restituit sesizările fără a prezenta o încheiere

motivată, deși a anunțat o pauză fără a specifica pentru care motive se anunță

pauza, fapte ce contravin cadrului legal.

Reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru

Cucu, au remarcat că, președintele Completului de judecată special a anunțat că se

anunță o întrerupere a ședinței de judecată, fără a anunța obiectul și motivul acestei

întreruperi, iar după ce a revenit a restituit toate excepțiile de neconstituționalitate

și obiecțiile prezentate de parte în ședință de judecată. Deci, Completul de judecată

cu depășirea competenței a soluționat excepția de constituționalitate. Or,

5

Completul de judecată nu a anunțat că merge în deliberare pentru a soluționa

expedierea sesizărilor Curții Constituționale și nici nu a soluționat aceste chestiuni

în ședință de judecată prin încheiere protocolară.

Reclamanta și reprezentantul acesteia au subliniat că, Completul de judecată

special care judecă fondul litigiului nu este în drept de a se pronunța asupra

sesizării sau de a verifica dacă sesizarea este admisibilă sau inadmisibilă, această

atribuție revenind în exclusivitate Curții Constituționale. Instanța de judecată care

este abilitată cu examinarea fondului cauzei nu este în drept de reține la materialele

dosarului excepțiile de constituționalitate care sunt ridicate de către partea sau

participantul în proces. La caz, însă, instanța de judecată nu a dat curs acestor

excepții de neconstituționalitate și nu le-a remis Curții Constituționale după cum

prevede cadrul legal, încălcându-le astfel dreptul la apărare.

La fel, au menționat că, pe o altă cauză de contencios administrativ (cauza

Leonid Umaneț împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău nr. 1, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

comunale Bubuieci nr. 1/8 și Comisiei Electorale Centrale), același complet de

judecată a menționat că este ilegal și a casat actul judecătoresc de a nu admite și

prezenta sesizările la Curtea Constituțională și de a nu reclama probele originale în

special înscrisurile. Astfel, faptul că în cauza Gladcov Cristina Completul de

judecată special a procedat diametral opus decât pe altă cauză recentă, reprezintă

înfăptuirea unei justiții selective.

Reclamanta și reprezentantul acesteia au notat că, inițial Completul special de

judecată era în componența: Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, însă,

pe parcursul examinării cauzei, judecătorul Aliona Donos a demisionat din funcție.

Drept urmare, membrul Completului de judecată special, judecătorul Aliona Donos

a fost înlocuită cu judecătorul Igor Mânăscurtă. Deci, în cauză urmau a fi reluate

dezbaterile judiciare și reexaminate de la început toate aspectele invocate de

reclamant (obiecții, sesizări la Curtea Constituțională, declarație de defăimare a

probei, invocările la aspecte de fapt legate de vizionarea materialului video, audio,

invocarea aspectelor de fapt legate de încălcările de procedură). Însă, aceste

aspecte nu au avut loc pur și simplu au fost neglijate în mod abuziv de completul

de judecată.

Deopotrivă, fiind reluate dezbaterile judiciare de către Gladcov Cristina, s-a

înaintat în instanța de judecată cerere de completare a circumstanțelor de fapt și de

drept, prin care s-au invocat aspecte de procedură și aspecte de falsificare a actului

administrativ supus contestării. Însă, Completul de judecată special a restituit în

mod absolut ilegal cererea de completare a circumstanțelor de fapt și de drept, fapt

prin care a încălcat dreptul la apărare și acces la justiție al Cristinei Gladcov.

La aspectele date, reclamanta și reprezentantul acesteia au atras atenția că,

după reluarea dezbaterilor judecătorești, în legătură cu schimbarea unui membru al

completului judecată, nu a fost stabilit un termen limită pentru prezentarea probe

lor. Deci, refuzul de a anexa și administra probele este contrar procesului

contradictoriu și echitabil privind partea de apărare.

În opinia reclamantei și a reprezentantului acesteia, instanța de judecată poate

institui un termen de decădere doar pentru prezentarea de probe, dar nu și pentru

înaintarea cererilor și demersurilor. La caz, însă, instanța nu a stabilit termen de

6

administrare a și prezentare a probelor, dar a impus incorect un termen pentru

cereri și demersuri.

Astfel, reclamanta și reprezentantul acesteia au considerat că, instanța de

judecată i-a privat de dreptul de a se expune și completa declarațiile și susținerea

cererilor în ședință de judecată în interesul părții oponente. În esență, instanța de

judecată s-a subrogat părții în proces, preluând apărarea pârâtului, fapt ce denotă că

instanța este părtinitoare și nu este imparțială. Pentru aceste aspecte, au înaintat

obiecții în privința completului de judecători și președintelui de ședință, în temeiul

art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

De asemenea, avocatului Dumitru Cucu a remarcat că, Completul de judecată

i-a interzis în mod inexplicabil dreptul de a face obiecții asupra afirmațiilor părții

oponente, deși, acest drept este un instrument inerent al dreptului la apărare,

prevăzut de art. 56 din Codul de procedură civilă.

În ședință de judecată avocatul a solicitat instanței de judecată de a fi permisă

prezentarea și invocarea de obiecții în fața Completului de judecată special, după

cum prevede art. 194 din Codul de procedură civilă, pârghie și instrument legal

aflată la îndemâna părții și avocatului, însă instanța nu a permis în mod abuziv de

invoca obiecțiile. În schimb părții oponente reprezentantului Comisiei de evaluare,

instanța de judecată fără careva solicitare îi permite să se expună asupra oricărui

aspect de fapt și de drept al cauzei în dauna reclamantului fiind evidentă atitudinea

părtinitoare a instanței față de pârât. Este evidentă această poziție neobiectivă a

instanței față de reclamantă și reprezentantul reclamantei, deoarece întregul

Complet de judecători este dependent de Comisiile de evaluare al judecătorilor,

ceea ce este un aspect al lipsei de garanții și independență a completului de

judecată.

La fel, s-a invocat că, de către judecătorul Boris Talpă, în ședință de judecată

s-a constatat lipsa de nepărtinire, prin insistența acestuia pe lângă președintele

Completului de judecată special să avertizeze avocatul ca să nu mai vorbească în

ședință de judecată. Aceasta la fel reflectă și imprimă atitudinea ostilă a unui

membru al Completului de judecată special față de avocatul reclamantei, ceea ce

indică lipsa de obiectivitate în acest caz aflat în examinarea Curții Supreme de

Justiție.

Succesiv, reclamanta și reprezentantul acesteia au indicat că, pentru motive de

nepărtinire, au înaintat propunere de recuzare a întregului Complet de judecată,

precum și recuzare separată judecătorului Igor Mânăscurtă, care a fost înaintată din

start până la începerea dezbaterilor judiciare. Însă, toate aceste recuzări nu au fost

repartizate și nu s-au examinat până în prezent, fapt ce constituie o încălcare

flagrantă și un abuz de drept din partea Completului de judecată special și încalcă

dreptul la o instanță independentă și obiectivă. Mai mult, în cadrul ședinței din 16

februarie 2024 a fost înaintată recuzare atât de către avocat, cât și de către

reclamantă, care la fel nu au fost repartizate și examinate, contrar procesului civil

și procesului contenciosului administrativ.

În ședința de judecată, reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia,

avocatul Dumitru Cucu, au susținut propunerea de recuzare ale membrilor

Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, pe motivele expuse în cerere,

solicitând admiterea acestora.

7

În ședința de judecată, reprezentanții pârâtei, Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, avocații Roger Gladei și Valeriu

Cernei, fiind legal înștiințați despre data, ora și locul examinării propunerii de

recuzare, nu s-au prezentat, nu au comunicat instanței motivul neprezentării și nu

au solicitat amânarea ședinței de judecată.

Astfel, prin prisma art. 206 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată special a dispus examinarea propunerii de recuzare înaintate de

reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu,

membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, compus din judecătorii Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, în

absența reprezentanților pârâtei, avocaților Roger Gladei și Valeriu Cernei.

Examinând în ședință de judecată publică propunerea reclamantei Cristina

Gladcov și a reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, de recuzare a

membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, Completul de judecată

special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție consideră că acestea sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse, din motivele ce succed.

Conform art. 14 alin. (4) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul abținerii sau recuzării membrului

completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către

ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere

sau recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de

recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de

către membrul supleant.

Prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022 statuează că, cererea de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura

prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu

are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.

Prin urmare, se rețin ca relevante prevederile art. 202 alin. (1), (3)-(4) din

Codul administrativ, conform cărora judecătorul care examinează acțiunea în

contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza

temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare

se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea

sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de

procedură civilă.

Potrivit art. 52 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în temeiurile prevăzute

la art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care

acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei.

Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un

proces-verbal. Decizia cu privire la cererea de recuzare se ia în decursul unei

săptămâni și se comunică în scris participanților.

Conform art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă, propunerea de

recuzare se examinează de instanța sesizată cu acțiunea. Instanța examinează

explicațiile persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse, și

8

ascultă opinia participanților la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de

dovadă a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedură.

Totodată, în conformitate cu art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o

autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea,

persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o

exercitare imparțială a funcției.

Alin. (2) al aceluiași articol stipulează că motivul indicat la alin. (1) poate

exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Pentru a se pronunța asupra propunerii reclamantei Cristina Gladcov și a

reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, de recuzare a judecătorilor

Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă,

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție consideră imperioasă

analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a

Drepturilor Omului (a se vedea hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121,

ECHR 2005)).

Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o

importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației

și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v.

Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257B, p.20, § 27).

În acest sens, art. 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența

sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Curtea face distincție

între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală

sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică

determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 01 octombrie 1982 și

Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În sensul dat, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

Tocono și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v.

France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime

de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind

că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este

dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and

Santangelo v. Italy și Wettstein v. Switzerland).

9

În opinia Completului de judecată special, din punctul de vedere al unui

observator rezonabil, argumentele invocate de către reclamanta Cristina Gladcov și

reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, în propunerea de recuzare a

membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, nu creează dubii în

privința independenței și imparțialității acestora.

Completul de judecată special apreciază ca fiind neîntemeiate și lipsite de

suport argumentele reclamantei și ale reprezentatului acesteia pe marginea

dezacordului acestora cu privire la modul de numire a magistraților Oxana Parfeni,

Boris Talpă și Igor Mânăscurtă în funcția de judecători la Curtea Supremă de

Justiție, or, această circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 din Codul

administrativ și care ar constitui o suspiciune de imparțialitate sau lipsă de

independență.

În acest context, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție

notează că, cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar,

începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, al

unor judecători, inclusiv ai judecătorilor Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor

Mânăscurtă este Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la

funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție nr. 65 din 30 martie 2023, care

este în vigoare și poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie și opozabilă

tuturor subiecților de drept.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că

potrivit prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, în cazul în care buna

funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de

posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu

temporar, prin derogare de la prevederile Legii cu privire la statutul judecătorului

nr. 544/1995, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor

legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul

temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al

Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile

deținute înaintea transferului.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023,

s-a dispus transferarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai

2023, în funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție, a mai multor judecători

din instanțele ierarhic inferioare, inclusiv a judecătorilor Aliona Donos, Oxana

Parfeni și Boris Talpă.

Prin hotărârea nr. 506/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior

al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de judecător la

Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător,

pentru judecătorii: Aliona Donos de la Judecătoria Bălți, Sergiu Daguța de la

Curtea de Apel Chișinău, Ion Malanciuc de la Judecătoria Criuleni, Viorica Puica

de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Oxana Parfeni de la Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, Boris Talpă de la Curtea de Apel Chișinău și Ghenadie Eremciuc de

la Judecătoria Bălți.

Totodată, prin hotărârea nr. 507/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la Curtea

Supremă de Justiție, începând cu data de 12 noiembrie 2023, până la ocuparea a cel

10

puțin 11 posturi de judecător, judecătorii Diana Stănilă de la Curtea de Apel Bălți

și Igor Mânăscurtă de la Curtea de Apel Chișinău.

Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr. 100 din 10 august

2023 (dosarul nr.123a/2023) de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 123a/2023,

nr. 159g/2023 și nr. 169g/2023 pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8)

din Legea nr. 65/2023 (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de

Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității

art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, depuse de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu,

deputați în Paramentul Republicii Moldova, de avocații Nicolae Posturusu, Petru

Balan și Ion Vîzdoga, în interesele lui Igor Dodon, parte în dosarul nr. 1r-arest-

3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție, precum și de către Neonila Casian,

reclamantă în dosarul nr. 2ra-1654/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

La acest capitol, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție

notează că, suportul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, până

la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecători, începând cu 12 noiembrie 2023, în

funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a unor judecători din cadrul

instanțelor judecătorești naționale, inclusiv a judecătorilor Diana Stănilă și Igor

Mânăscurtă, este Legea nr. 65/2023 (art. 21 alin. (8)), care la moment este în

vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executorie și este opozabilă tuturor

subiecților de drept.

Pe cale de consecință, prin dispoziția Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție nr. 20 din 16 februarie 2024 „Cu privire la modificarea

dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022”, a fost modificată componența Completul de

judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea

contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, în componența: Ion Malanciuc (președinte), Oxana

Parfeni și Boris Talpă (judecători), membru supleant: Igor Mânăscurtă.

Totodată, din motiv că judecătorul Ion Malanciuc, care conform dispoziției

Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 16 februarie 2024

este președintele Completului de judecată special, nu poate participa la examinarea

fondului prezentei cauze de contencios administrativ, prin încheierea din 07 martie

2024 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție s-a confirmat

completul de judecată pentru examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 03-

33/23, intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea

deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 privind candidatura Cristinei Gladcov,

candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil de promovare, în următoarea

componență: Oxana Parfeni – președinte, judecător, Boris Talpă și Igor

Mânăscurtă – judecători.

Din considerentele menționate, Completul de judecată special al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia netemeiniciei argumentelor invocate de

către reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru

Cucu, ce țin de lipsa de independență a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

11

Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, din motivul transferului lor

temporar la Curtea Supremă de Justiție.

Succesiv, Completul de judecată special consideră lipsite de suport alegațiile

reclamantei și ale reprezentantului acesteia privind existența împrejurărilor ce pun

la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Oxana Parfeni, Boris Talpă și

Igor Mânăscurtă, prin restituirea neîntemeiată a sesizărilor Curții Constituționale, a

cererii de completare a cererii de chemare în judecată și a altor cereri și demersuri.

Or, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din 11 martie 2024,

întocmit prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video, rezultă în

afara oricărui dubiu că, în cadrul acelei ședințe de judecată, instanța prin încheiere

protocolară a respins demersul reclamantei Cristina Gladcov și a reprezentantului

acesteia, avocatului Dumitru Cucu, cu privire la primirea în procedură a cererii de

chemare în judecată completată, datată cu 12 decembrie 2023 și prezentată la

ședința de judecată din 11 martie 2024 și a restituit părții reclamante cererea de

chemare în judecată completată cu toate anexele prezentate, din motiv că aceasta

conține solicitări cu privire la administrarea probelor noi, deși, în speță dreptul de a

administra probe urma a fi realizat la etapa de pregătire a cauzei, în interiorul

termenului stabilit de către instanța de judecată întru realizarea acestui drept

procedural și de care nu a făcut uz partea reclamantă.

La fel, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din 11 martie

2024, întocmit prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video, rezultă

cert că, în cadrul acelei ședințe de judecată, instanța prin încheiere protocolară a

restituit, în conformitate cu art. 10, art. 113, art. 1191 alin. (1), art. 122 alin. (4) din

Codul de procedură civilă și art. 216 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul

administrativ, ca fiind depuse în afara termenului de decădere, stabilit prin

încheierea din 21 decembrie 2023, următoarele: declarația de defăimare a probei ca

probă falsă, în ordinea art. 227 din Codul de procedură civilă, depusă prin

intermediul poștei electronice la 24 ianuarie 2024 și înscrisurile atașate; obiecțiile

în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă, depuse în mod electronic

la 25 ianuarie 2024, prin care s-a solicitat administrarea următoarelor probe: copia

raportului de expertiză extrajudiciară din 12.01.2024 /copie/; cererea de anexare a

copiilor deciziilor Comisiei de evaluare în privința altor candidați; cererea privind

sesizarea Curții Constituționale în vederea ridicării excepției de

neconstituționalitate a unor aspecte din Legea privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10.03.2022, prezentată în cadrul ședinței de

judecată din 02 februarie 2024; cererea privind sesizarea Curții Constituționale în

vederea ridicării excepției de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea

privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al

Curții Supreme de Justiție nr. 65 din 30.03.2023, prezentată în cadrul ședinței de

judecată din 02 februarie 2024; demersul cu privire la audierea în calitate de

martori a următoarelor persoane: Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu, Herman

von Hebel (președinte) și Vitalie Miron, depus în cadrul ședinței de judecată din 02

februarie 2024; demersul în ordinea art. 194 și ar. 219 din Codul administrativ,

prin care s-a solicitat prezentarea originalului dosarului candidatei Cristina

Gladcov și originalului deciziei, depus atât în cadrul ședinței de judecată din 02

februarie 2024, cât și în mod electronic; obiecțiile, depuse electronic la 02

12

februarie 2024, în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin care

s-a solicitat expedierea sesizărilor înaintate Curții Constituționale pentru examinare

și neîngrădirea dreptului avocatului de a adresa întrebări părții oponente;

demersurile depuse electronic la 16 februarie 2024 (un exemplar semnat doar de

către avocatul Dumitru Cucu și un exemplar semnat atât de reclamanta Cristina

Gladcov cât și de către reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu), în ordinea

art. 194 și art. 219 din Codul administrativ, prin care s-a solicitat prezentarea

dosarului tradus în limba engleză a candidatei Cristina Gladcov și dovada de

expediere a acestuia membrilor Comisiei de evaluare Herman von Hebel, Victoria

Henley și Nona Tsotsoria; reclamarea procesului-verbal al lucrărilor Comisiei în

privința examinării candidatei Cristina Gladcov în varianta originală semnat de

președintele Comisiei; demersurile depuse electronic la 16 februarie 2024 (un

exemplar semnat doar de către avocatul Dumitru Cucu și un exemplar semnat atât

de reclamanta Cristina Gladcov cât și de către reprezentantul acesteia, avocatul

Dumitru Cucu), în ordinea art. 194 și art. 219 din Codul administrativ, prin care s-a

solicitat vizualizarea materialelor video în ședința de judecată, cu link-ul

corespunzător, în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitatea de a

evidenția aspectele importante; obiecțiile depuse electronic la 16 februarie 2024

(un exemplar semnat doar de către avocatul Dumitru Cucu și un exemplar semnat

atât de reclamanta Cristina Gladcov cât și de către reprezentantul acesteia, avocatul

Dumitru Cucu), în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin

care s-a solicitat expedierea sesizărilor înaintate Curții Constituționale pentru

examinare, în caz contrar partea reclamantă va fi impusă de situație să sesizeze

Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală pentru investigarea

completului pentru situația de justiție selectivă.

Astfel, Completul de judecată special apreciază ca fiind lipsită de suport

alegația reclamantei și a reprezentantului acesteia, precum că instanța de judecată

neîntemeiat a restituit în ședința de judecată din 11 martie 2024 cererile depuse, or,

această măsură a intervenit ca sancțiune procedurală pentru lipsa de diligență din

partea reclamantei și a reprezentantului acesteia, precum și nesupunerea acestora

dispozițiilor instanței de judecată și termenului de decădere stabilit prin încheierea

protocolară din 21 decembrie 2023.

Completul de judecată nu poate accepta poziția reclamantei și a

reprezentantului acesteia, precum că după demisionarea judecătorului Aliona

Donos și înlocuirea acesteia cu un alt membru, judecătorul Igor Mânăscurtă și

reluarea dezbaterilor judiciare, Completul de judecată special urma să reexamineze

de la început toate aspectele invocate de reclamantă (obiecții, sesizări la Curtea

Constituțională, declarația de defăimare a probei, invocările la aspecte de fapt

legate de vizionarea materialului video și audio, invocarea aspectelor de fapt legate

de încălcările de proceduri). Or, deși în speță au fost reluate de la început

dezbaterile judecătorești, actele procedurale îndeplinite de instanță în componența

anterioară a Completului de judecată special (Oxana Parfeni, Aliona Donos și

Boris Talpă) au efect juridic. Astfel, încheierea protocolară din 21 decembrie 2023,

prin care s-a stabilit reclamantei și reprezentantului acesteia termen de decădere

până la data de 04 ianuarie 2024, ora 09:00, să prezinte toate cererile și

demersurile, a rămas în vigoare și producătoare de efecte juridice.

13

Cu atât mai mult că, prin încheierea protocolară din 11 martie 2024, marea

majoritate a cererilor, demersurilor și sesizărilor Curții Constituționale au fost

restituite repetat, or, anterior, prin încheierea protocolară din 15 ianuarie 2024,

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, a

respins ca fiind neîntemeiată cererea privind prelungirea termenului de procedură

pentru administrarea probelor în apărare, depusă în cadrul ședinței de judecată din

15 ianuarie 2024, or, aceasta nu a fost depusă în interiorul termenului de decădere

cu prezentarea probelor justificative. Totodată, în conformitate cu prevederile

art. 10, art. 113, art. 1191 alin. (1), art. 122 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și art. 216 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, s-au restituit cererile

și înscrisurile prezentate în cadrul ședinței de judecată din 15 ianuarie 2024, pentru

că au fost depuse cu încălcarea termenului de procedură, instituit prin încheierea

protocolară din 21 decembrie 2023, după cum urmează: Raportul de expertiză

extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024, în original, expert judiciar

Dorina Dub; cererea de defăimare a probei, la care este atașată copia Raportului de

expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024; cererea de audiere în

calitate de martori a următoarelor persoane: Vitalie Miron, Tatiana Răducanu,

Nadejda Hriptievschi și Herman von Hebel; cererea de aplicare a cauzei a

degrevării de probațiune, la care este anexată copia deciziei din 01 august 2023 a

Curții Supreme de Justiție în privința Cristinei Gladcov; cerere de anexare a

copiilor deciziilor Comisiei pre-vetting nr. 40 din 09 iunie 2023 cu privire la

candidatura Olesei Vîrlan, nr. 42 din 12 iunie 2023 cu privire la candidatura

Alionei Nesterov, nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru

Obadă; cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8)

din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de

judecător al Curții Supreme de Justiție nr. 65 din 30 martie 2023; cererea privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate a unor aspecte din Legea privind unele

măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022.

Totodată, Completul de judecată special, învestit cu examinarea propunerii de

recuzare, notează că nu poate da apreciere justeței încheierii protocolare din 11

martie 2024, deoarece aceasta depășește competențele sale.

La fel, nu poate fi acceptată nici alegația reclamantei și a reprezentantului

acesteia, precum că încălcarea obligației de imparțialitate a Completului de

judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența

magistraților Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, s-a manifestat și prin

faptul că avocatului Dumitru Cucu i s-a interzis să facă obiecții. Or, din conținutul

procesului-verbal al ședințelor de judecată, întocmit prin utilizarea echipamentelor

de înregistrare audio și video, rezultă cert că instanța de judecată a acceptat

obiecțiile avocatului Dumitru Cucu.

Ba mai mult ca atât, toate obiecțiile părților și participanților la proces,

inclusiv ale avocatului Dumitru Cucu se conțin în înregistrările video și audio ale

ședinței de judecată. În conformitate cu art. 275 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, procesul-verbal se întocmește de grefier prin utilizarea echipamentelor de

înregistrare audio digitală și/sau prin sistemul informațional specializat și se

păstrează în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. Iar, conform

14

art. 274 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul divergențelor între

conținutul procesului-verbal și înregistrarea audio, prevalează înregistrarea audio.

Respectiv, toate obiecțiile avocatului Dumitru Cucu se conțin în procesul-

verbal al ședinței de judecată, care potrivit art. 275 alin. (1) din Codul de procedură

civilă a fost întocmit prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video.

Deopotrivă, Completul de judecată special, învestit cu examinarea propunerii

de recuzare, nu poate accepta ca viabil și care ar demonstra lipsa de imparțialitate a

judecătorilor învestiți cu judecarea fondului, argumentul reclamantei și a

reprezentantului acesteia, precum că înainte de a pronunța încheierea protocolară,

Completul de judecată special a anunțat o pauză/întrerupere, iar la revenire după

pauză a pronunțat încheiere protocolară de restituire a cererilor, demersurilor și

sesizărilor. Or, acest fapt nu constituie o încălcare a normelor de procedură și

încălcare a procedurii de emitere a actului judecătoresc de dispoziție. Cu atât mai

mult că, prin prisma principiului rolului diriguitor al instanței judecătorești în

proces, consfințit la art. 9 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanței

judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului.

De fel, nu poate fi acceptat ca un argument ce ar demonstra lipsa de

imparțialitate a judecătorilor învestiți cu judecarea fondului faptul că, în cauza

Leonid Umaneț împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău nr. 1, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

comunale Bubuieci nr. 1/8 și Comisiei Electorale Centrale, același complet de

judecată a menționat că este ilegal de a nu admite și prezenta sesizările la Curtea

Constituțională și de a nu reclama probele originale în special înscrisurile. Or,

fiecare speță este individuală în felul său, așa, în cauza Cristinei Gladcov vs.

Comisia de evaluare, Completul de judecată special a pus în sarcina reclamantei

obligația de depunere/prezentare a tuturor cererilor, demersurilor, sesizărilor,

prezentare a probelor suplimentare până în data de 04 ianuarie 2024, acest termen

fiind unul de decădere, însă, partea reclamantă nu a înaintat până la această dată

nici o cerere, demers și/sau sesizare.

Cu referire la argumentul reclamantei și reprezentantului acesteia, precum că

au înaintat propunere de recuzare a întregului Complet de judecată și o recuzare

separată judecătorului Igor Mânăscurtă, însă aceste recuzări nu au fost repartizate

și nu s-au examinat până în prezent, Completul de judecată special atestă că,

potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 11 martie 2024, întocmit prin

utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video, propunerile de recuzare la

care fac referire reclamanta și reprezentantul acesteia au fost formulate în formă

orală, fără invocarea motivelor de fapt și drept. Iar, președintele ședinței de

judecată a dispus notarea în procesul-verbal al ședinței de judecată faptul înaintării

de către avocatul Dumitru Cucu a propunerii de recuzare și a explicat că

propunerile de recuzare vor fi distribuite spre examinare atunci când vor fi depuse

în formă scrisă și motivate, pentru a putea fi încărcată spre distribuire în Programul

integrat de gestionare a dosarelor.

Astfel, Completul de judecată special, învestit cu examinarea propunerii de

recuzare, constată că argumentele invocate de Cristina Gladcov și reprezentantul

acesteia, avocatul Dumitru Cucu, drept temeiuri de recuzare a judecătorilor Curții

Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, de la

15

judecarea prezentei cauze, nu sunt justificate. Or, criticile înaintate în cererea de

recuzare sunt mizate pe simple declarații de suspiciuni de imparțialitate.

În consecință, se reține faptul că în motivarea cererii de recuzare nu au fost

prezentate careva probe plauzibile în susținerea argumentelor care ar pune la

îndoială obiectivitatea, nepărtinirea și lipsa de independență a judecătorilor care

participă la examinarea fondului cauzei, acestea fiind declarative.

Totodată, Completul de judecată special consideră că argumentele invocate de

către Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, în

susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei

preconcepute a magistrațului recuzat, susceptibile de a afecta imparțialitatea

subiectivă a acestora, în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează

că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a

judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește

imparțialitatea acestuia (Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000,

definitivă din 21 martie 2001).

Art. 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar” redactate

de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va decide în problemele

care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu legea, fără

vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințări sau interferență,

directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”.

Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât

să păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului

juridic”.

Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 CEDO, se determină

prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale

ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test

obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente

pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea nr.R(94)12 privind independența, eficiența și rolul

judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a

stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile

imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau

faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității și independenței

judecătorului, precum și circumstanțele invocate în propunerea de recuzare,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că aceasta nu indică

la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea, nepărtinirea și

lipsa de independență a judecătorilor Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor

Mânăscurtă la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea

de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și

obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.

În contextul celor redate supra, Completul de judecată special instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate în propunerea de

16

recuzare nu se referă la circumstanțe ce ar putea pune la îndoială obiectivitatea,

nepărtinirea și lipsa de independență a judecătorilor Oxana Parfeni, Boris Talpă și

Igor Mânăscurtă, prin urmare, propunerea de recuzare urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 50, art. 52, art. 202 alin. (1), (3)-(4) și art. 230 din

Codul administrativ, precum și în corespundere cu art. 53 și art. 54 alin. (3) din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge propunerea reclamantei Cristina Gladcov și a reprezentantului

acesteia, avocatului Dumitru Cucu, de recuzare a Completului de judecată special,

instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența judecătorilor Oxana

Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, de la judecarea cauzei de contencios

administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu

privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual

favorabil de promovare.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

17