03-33/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 03-33/23 2-23177768-01-3-13122023 ÎNCHEIERE 08 aprilie 2024 mun.

Chișinău Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție pentru examinarea propunerii de recuzare înaintate de reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, de recuzare a Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența judecătorilor Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, pentru examinarea contestației declarate de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc Grefier Stanislav Ungureanu Cu participarea: Reclamantei Cristina Gladcov Reprezentantului reclamantei, avocatului Dumitru Cucu În lipsa: Reprezentanților pârâtei, avocaților Roger Gladei Valeriu Cernei examinând în ședință publică propunerea reclamantei Cristina Gladcov și ale reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, de recuzare a Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența judecătorilor Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare, constată: La 12 decembrie 2023, Cristina Gladcov a depus cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția 1 de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 179 din 27 octombrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022”, a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în componența: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona Donos (judecători). Membru supleant – Boris Talpă (judecător). La 13 decembrie 2023, ora 10:12, cauza nominalizată a fost repartizată în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.

Prin încheierea din 18 decembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis declarația de abținere a judecătorului completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, de la examinarea prezentei cauze. La 18 decembrie 2023, ora 11:11, cauza nominalizată a fost repartizată în mod repetat automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Oxana Parfeni.

Prin încheierea din 19 decembrie 2023 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție s-a confirmat completul de judecată pentru examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 03-33/23, intentate la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 privind candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de promovare, în următoarea componență: Oxana Parfeni – președinte, judecător, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă – judecători.

Având în vedere că, prin hotărârea din 06 februarie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea de demisie a judecătorului Aliona Donos, care era membru al Completului de judecată special, prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 16 februarie 2024 „Cu privire la modificarea Dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022 cu privire la instituirea completului de judecată special”, a fost modificată componența Completului de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum urmează: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Boris Talpă (judecători), membru supleant: Igor Mânăscurtă.

2 Totodată, din motiv că judecătorul Ion Malanciuc, care conform dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 16 februarie 2024 este președintele Completului de judecată special, nu poate participa la examinarea fondului prezentei cauze de contencios administrativ, prin încheierea din 07 martie 2024 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție s-a confirmat completul de judecată pentru examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 03- 33/23, intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 privind candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de promovare, în următoarea componență: Oxana Parfeni – președinte, judecător, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă – judecători.

La 29 martie 2024, reclamanta Cristina Gladcov a depus la Curtea Supremă de Justiție mesaj electronic, înregistrat sub numărul 1700, la care era atașat inter alia cerere semnată electronic atât de Cristina Gladcov, cât și de avocatul Dumitru Cucu, privind recuzarea Completului de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența magistraților Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă. În motivarea cererii de recuzare, în esență, au invocat că magistrații Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă au fost transferați temporar, începând cu data de 10 mai 2023, la Curtea Supremă de Justiție în temeiul art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023.

Reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, au considerat că prin examinarea prezentei cauze de contencios administrativ de către completul Curții Supreme de Justiție format din judecătorii transferați temporar, în baza art. 21 alin. (8) al Legii nr. 65/2023, este încălcat dreptul acestora la un proces echitabil, respectiv accesul liber la justiție, consacrat în art. 20 din Constituția Republicii Moldova, în special dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente, dreptul la judecarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege. În opinia reclamantei Cristina Gladcov și a reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, norma instituită la art. 21 alin. (8) din Legea nr.65/2023 nu constituie o excepție, dar o modificare a Legii cu privire la statutul judecătorului nr. 544/1995.

Prevederile Legii nr. 544/1995 conturează următoarele axiome juridice: -ierarhia națională a instanțelor judecătorești este următoarea: Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și judecătoriile; -promovarea unui magistrat în cadrul sistemului judecătoresc are loc în format etapizat, ierarhic superior (vertical); -mecanismul promovării dintr-o instanță ierarhic inferioară într-o instanță ierarhic superioară este precedat de un concurs, o evaluare, etc. -promovarea unui judecător în ierarhia sistemului judecătoresc se face de către Președintele Republicii Moldova; -data indicată în Decretul Președintelui Republicii Moldova este data considerată ca începutul transferului, ea dă naștere dreptului dat.

3 Complementar, în condițiile reglementate de art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, magistrații transferați temporar în cadrul Curții Supreme de Justiție: -nu vor fi supuși procedurii de evaluare (vetting), sau vor fi favorizați în cadrul acesteia, drept măsură de stimulare pentru transferarea temporară la Curtea Supremă de Justiție; -vor examina contestațiile depuse de candidați care nu au promovat procesul de evaluare pre-vetting; -unii magistrați transferați temporar sunt subiecți la vetting (judecătorii Curților de Apel, președinții instanțelor sau care au deținut funcția dată ș.a.), astfel încît, pe de o parte ei vor fi „judecători în propriul proces”, iar pe de altă parte vor examina contestațiile colegilor săi, și mai grav colegilor săi din instanțe superioare; -vor examina recursuri în pofida calității de facto de judecători ai instanțelor de fond.

Or, instanța nu este sediul, ci magistratul. Astfel, Președintele Republicii Moldova are un rol dublu în procedura de promovare a judecătorului la o instanță superioară, în speță Curtea Supremă de Justiție, și anume: primum, acordarea Președintelui Republicii Moldova a competenței de a numi judecători la Curtea Supremă de Justiție contribuie la reducerea arbitrariului în aceste numiri, asigurând astfel principiul sperației și colaborării puterilor în stat. Mai mult că exercitarea de către Președinte a dreptului de veto, instituit prin Legea nr. 65/2023 se referă la promovarea unor judecători care nu au fost supuși evaluării externe vetting/pre-vetting. Secundum, data intrării în vigoare a decretului Președintelui Republicii Moldova privind promovarea judecătorului, reprezintă data începerii mandatului judecătorului respectiv.

Reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, au făcut referire la jurisprudența Curții Constituționale, care cu referire la transferul pe un termen limitat al judecătorilor din cadrul altor instanțe, a făcut deosebire între judecătorii judecătoriilor și ai curților de apel, pe de o parte, și judecătorii Curții Supreme de Justiție, pe de altă parte. Având în vedere statutul Curții Supreme de Justiție de instanță supremă de drept comun, unica instanță judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația judecătorilor Curții Supreme de Justiție. În cazul în care intervine vacanța funcției pentru un judecător al Curții Supreme de Justiție, locul acestuia nu poate fi ocupat prin transfer de un judecător de la o altă instanță.

Cauzele lui ar putea fi preluate doar de către un alt judecător de la Curții Supreme de Justiție sau de un nou judecător numit de Parlament pentru această funcție (HCC nr. 12 din 12 mai 2016, §§ 44, 46). În opinia reclamantei și a reprezentantului acesteia, manevra juridică operată prin art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, nu înseamnă nimic altceva decât o derogare, iar potrivit Curții Europene pentru Drepturile Omului nu pot exista derogări de la principiul securității raporturilor juridice, consfințit la art. 6 § 1 din Convenției, decât doar anumite motive substanțiale și imperioase o cer. Totodată, în evaluarea criteriilor procesului echitabil, Curtea Europeană a statuat că expresia „instituită de lege” din articolul 6 al Convenției se referă nu doar la baza legală a existenței „instanței”, ci și la componența tribunalului în fiecare cauză.

Clauza instituirii prin lege a unei instanțe trebuie să satisfacă o serie de condiții, cum ar fi independența membrilor săi și durata mandatului lor, imparțialitatea și existența garanțiilor procedurale. 4 În ceea ce privește noțiunea de „tribunal”, pe lângă cerințele care decurg din jurisprudența constantă a Curții, Curtea a subliniat importanța primordială a unui proces riguros de numire a judecătorilor pentru a se asigura că cei mai calificați candidați – în termeni atât de competență tehnică, cât și de integritate morală – sunt numiți în funcții judiciare. Curtea a reținut că cu cât un tribunal este plasat mai sus în ierarhia judiciară, cu atât mai exigente ar trebui să fie criteriile de selecție aplicabile.

În opinia Curții, o astfel de selecție bazată pe merit nu asigură numai capacitatea tehnică a unui organ judiciar de a face justiție ca „tribunal”, dar este și esențială în ceea ce privește asigurarea încrederii publicului în sistemul judiciar. În ceea ce privește termenul „înființat”, Curtea a constatat că procesul de numire a judecătorilor a constituit în mod necesar un element inerent al noțiunii „stabilit de lege”, având în vedere implicațiile sale fundamentale pentru buna funcționare și legitimitatea justiției în un stat democratic guvernat de statul de drept. În opinia Curții, încălcarea legii care reglementează procesul de numire judiciară ar putea face ca participarea judecătorului relevant la examinarea unei cauze să fie „neregulată”.

În ceea ce privește sintagma „de lege”, Curtea a clarificat că a treia componentă însemna și un „tribunal constituit în condițiile legii”. Ea a observat că legislația națională relevantă privind numirile judiciare ar trebui formulată în termeni fără echivoc, în măsura în care este posibil, pentru a nu permite interferențe arbitrare în procesul de numire. Scopului cerinței unui „tribunal instituit de lege”, și anume de a asigura capacitatea justiției de a-și îndeplini atribuțiile fără ingerință nejustificată și, prin urmare, de a păstra statul de drept și separarea puterilor. Astfel, transferarea unor judecători cu aplicarea articolului 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 ar putea pune în discuție chestiunea legalității desemnării lor și, prin urmare, caracterul de „tribunal stabilit de lege” conform standardelor prescrise de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de jurisprudența Curții Europene.

Succesiv, reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, au invocat că în cadrul judecătorii cauzei au ridicat excepție de neconstituționalitate în privința normelor de drept care sunt incidente cazului, în special s-a contestat prin ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor prin care s-a delegat temporar atribuțiile de judecători ai Curții Supreme de Justiție unor judecători din instanțele de fond (primă instanță) și instanțe de apel, precum unele prevederi din Legea nr. 26/2022 ce vizează procedura de examinare a cererii de recuzare. Prin ridicarea acestor excepții de neconstituționalitate de fapt își apără poziția în proces pentru a dovedi ilegalitatea actelor emise de Comisia de evaluare.

Însă, Completul de judecată a restituit sesizările fără a prezenta o încheiere motivată, deși a anunțat o pauză fără a specifica pentru care motive se anunță pauza, fapte ce contravin cadrului legal. Reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, au remarcat că, președintele Completului de judecată special a anunțat că se anunță o întrerupere a ședinței de judecată, fără a anunța obiectul și motivul acestei întreruperi, iar după ce a revenit a restituit toate excepțiile de neconstituționalitate și obiecțiile prezentate de parte în ședință de judecată. Deci, Completul de judecată cu depășirea competenței a soluționat excepția de constituționalitate. Or, 5 Completul de judecată nu a anunțat că merge în deliberare pentru a soluționa expedierea sesizărilor Curții Constituționale și nici nu a soluționat aceste chestiuni în ședință de judecată prin încheiere protocolară.

Reclamanta și reprezentantul acesteia au subliniat că, Completul de judecată special care judecă fondul litigiului nu este în drept de a se pronunța asupra sesizării sau de a verifica dacă sesizarea este admisibilă sau inadmisibilă, această atribuție revenind în exclusivitate Curții Constituționale. Instanța de judecată care este abilitată cu examinarea fondului cauzei nu este în drept de reține la materialele dosarului excepțiile de constituționalitate care sunt ridicate de către partea sau participantul în proces. La caz, însă, instanța de judecată nu a dat curs acestor excepții de neconstituționalitate și nu le-a remis Curții Constituționale după cum prevede cadrul legal, încălcându-le astfel dreptul la apărare.

La fel, au menționat că, pe o altă cauză de contencios administrativ (cauza Leonid Umaneț împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr. 1/8 și Comisiei Electorale Centrale), același complet de judecată a menționat că este ilegal și a casat actul judecătoresc de a nu admite și prezenta sesizările la Curtea Constituțională și de a nu reclama probele originale în special înscrisurile. Astfel, faptul că în cauza Gladcov Cristina Completul de judecată special a procedat diametral opus decât pe altă cauză recentă, reprezintă înfăptuirea unei justiții selective. Reclamanta și reprezentantul acesteia au notat că, inițial Completul special de judecată era în componența: Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, însă, pe parcursul examinării cauzei, judecătorul Aliona Donos a demisionat din funcție.

Drept urmare, membrul Completului de judecată special, judecătorul Aliona Donos a fost înlocuită cu judecătorul Igor Mânăscurtă. Deci, în cauză urmau a fi reluate dezbaterile judiciare și reexaminate de la început toate aspectele invocate de reclamant (obiecții, sesizări la Curtea Constituțională, declarație de defăimare a probei, invocările la aspecte de fapt legate de vizionarea materialului video, audio, invocarea aspectelor de fapt legate de încălcările de procedură). Însă, aceste aspecte nu au avut loc pur și simplu au fost neglijate în mod abuziv de completul de judecată. Deopotrivă, fiind reluate dezbaterile judiciare de către Gladcov Cristina, s-a înaintat în instanța de judecată cerere de completare a circumstanțelor de fapt și de drept, prin care s-au invocat aspecte de procedură și aspecte de falsificare a actului administrativ supus contestării.

Însă, Completul de judecată special a restituit în mod absolut ilegal cererea de completare a circumstanțelor de fapt și de drept, fapt prin care a încălcat dreptul la apărare și acces la justiție al Cristinei Gladcov. La aspectele date, reclamanta și reprezentantul acesteia au atras atenția că, după reluarea dezbaterilor judecătorești, în legătură cu schimbarea unui membru al completului judecată, nu a fost stabilit un termen limită pentru prezentarea probe lor. Deci, refuzul de a anexa și administra probele este contrar procesului contradictoriu și echitabil privind partea de apărare. În opinia reclamantei și a reprezentantului acesteia, instanța de judecată poate institui un termen de decădere doar pentru prezentarea de probe, dar nu și pentru înaintarea cererilor și demersurilor.

La caz, însă, instanța nu a stabilit termen de 6 administrare a și prezentare a probelor, dar a impus incorect un termen pentru cereri și demersuri. Astfel, reclamanta și reprezentantul acesteia au considerat că, instanța de judecată i-a privat de dreptul de a se expune și completa declarațiile și susținerea cererilor în ședință de judecată în interesul părții oponente. În esență, instanța de judecată s-a subrogat părții în proces, preluând apărarea pârâtului, fapt ce denotă că instanța este părtinitoare și nu este imparțială. Pentru aceste aspecte, au înaintat obiecții în privința completului de judecători și președintelui de ședință, în temeiul art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

De asemenea, avocatului Dumitru Cucu a remarcat că, Completul de judecată i-a interzis în mod inexplicabil dreptul de a face obiecții asupra afirmațiilor părții oponente, deși, acest drept este un instrument inerent al dreptului la apărare, prevăzut de art. 56 din Codul de procedură civilă. În ședință de judecată avocatul a solicitat instanței de judecată de a fi permisă prezentarea și invocarea de obiecții în fața Completului de judecată special, după cum prevede art. 194 din Codul de procedură civilă, pârghie și instrument legal aflată la îndemâna părții și avocatului, însă instanța nu a permis în mod abuziv de invoca obiecțiile. În schimb părții oponente reprezentantului Comisiei de evaluare, instanța de judecată fără careva solicitare îi permite să se expună asupra oricărui aspect de fapt și de drept al cauzei în dauna reclamantului fiind evidentă atitudinea părtinitoare a instanței față de pârât.

Este evidentă această poziție neobiectivă a instanței față de reclamantă și reprezentantul reclamantei, deoarece întregul Complet de judecători este dependent de Comisiile de evaluare al judecătorilor, ceea ce este un aspect al lipsei de garanții și independență a completului de judecată. La fel, s-a invocat că, de către judecătorul Boris Talpă, în ședință de judecată s-a constatat lipsa de nepărtinire, prin insistența acestuia pe lângă președintele Completului de judecată special să avertizeze avocatul ca să nu mai vorbească în ședință de judecată. Aceasta la fel reflectă și imprimă atitudinea ostilă a unui membru al Completului de judecată special față de avocatul reclamantei, ceea ce indică lipsa de obiectivitate în acest caz aflat în examinarea Curții Supreme de Justiție.

Succesiv, reclamanta și reprezentantul acesteia au indicat că, pentru motive de nepărtinire, au înaintat propunere de recuzare a întregului Complet de judecată, precum și recuzare separată judecătorului Igor Mânăscurtă, care a fost înaintată din start până la începerea dezbaterilor judiciare. Însă, toate aceste recuzări nu au fost repartizate și nu s-au examinat până în prezent, fapt ce constituie o încălcare flagrantă și un abuz de drept din partea Completului de judecată special și încalcă dreptul la o instanță independentă și obiectivă. Mai mult, în cadrul ședinței din 16 februarie 2024 a fost înaintată recuzare atât de către avocat, cât și de către reclamantă, care la fel nu au fost repartizate și examinate, contrar procesului civil și procesului contenciosului administrativ.

În ședința de judecată, reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, au susținut propunerea de recuzare ale membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, pe motivele expuse în cerere, solicitând admiterea acestora. 7 În ședința de judecată, reprezentanții pârâtei, Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei, fiind legal înștiințați despre data, ora și locul examinării propunerii de recuzare, nu s-au prezentat, nu au comunicat instanței motivul neprezentării și nu au solicitat amânarea ședinței de judecată.

Astfel, prin prisma art. 206 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată special a dispus examinarea propunerii de recuzare înaintate de reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, compus din judecătorii Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, în absența reprezentanților pârâtei, avocaților Roger Gladei și Valeriu Cernei. Examinând în ședință de judecată publică propunerea reclamantei Cristina Gladcov și a reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, de recuzare a membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție consideră că acestea sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, din motivele ce succed.

Conform art. 14 alin. (4) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant. Prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022 statuează că, cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.

Prin urmare, se rețin ca relevante prevederile art. 202 alin. (1), (3)-(4) din Codul administrativ, conform cărora judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Potrivit art. 52 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în temeiurile prevăzute la art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei.

Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-verbal. Decizia cu privire la cererea de recuzare se ia în decursul unei săptămâni și se comunică în scris participanților. Conform art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare se examinează de instanța sesizată cu acțiunea. Instanța examinează explicațiile persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse, și 8 ascultă opinia participanților la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedură. Totodată, în conformitate cu art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Alin. (2) al aceluiași articol stipulează că motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.

Pentru a se pronunța asupra propunerii reclamantei Cristina Gladcov și a reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005)). Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v. Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257B, p.20, § 27). În acest sens, art. 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 01 octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom). În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În sensul dat, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Tocono și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v. France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy și Wettstein v. Switzerland).

9 În opinia Completului de judecată special, din punctul de vedere al unui observator rezonabil, argumentele invocate de către reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, în propunerea de recuzare a membrilor Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, nu creează dubii în privința independenței și imparțialității acestora. Completul de judecată special apreciază ca fiind neîntemeiate și lipsite de suport argumentele reclamantei și ale reprezentatului acesteia pe marginea dezacordului acestora cu privire la modul de numire a magistraților Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă în funcția de judecători la Curtea Supremă de Justiție, or, această circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 din Codul administrativ și care ar constitui o suspiciune de imparțialitate sau lipsă de independență.

În acest context, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție notează că, cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, al unor judecători, inclusiv ai judecătorilor Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă este Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție nr. 65 din 30 martie 2023, care este în vigoare și poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie și opozabilă tuturor subiecților de drept.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că potrivit prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii cu privire la statutul judecătorului nr. 544/1995, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023, s-a dispus transferarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție, a mai multor judecători din instanțele ierarhic inferioare, inclusiv a judecătorilor Aliona Donos, Oxana Parfeni și Boris Talpă. Prin hotărârea nr. 506/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător, pentru judecătorii: Aliona Donos de la Judecătoria Bălți, Sergiu Daguța de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Malanciuc de la Judecătoria Criuleni, Viorica Puica de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Oxana Parfeni de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Boris Talpă de la Curtea de Apel Chișinău și Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți.

Totodată, prin hotărârea nr. 507/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, începând cu data de 12 noiembrie 2023, până la ocuparea a cel 10 puțin 11 posturi de judecător, judecătorii Diana Stănilă de la Curtea de Apel Bălți și Igor Mânăscurtă de la Curtea de Apel Chișinău.

Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr. 100 din 10 august 2023 (dosarul nr.123a/2023) de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 123a/2023, nr. 159g/2023 și nr. 169g/2023 pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, depuse de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în Paramentul Republicii Moldova, de avocații Nicolae Posturusu, Petru Balan și Ion Vîzdoga, în interesele lui Igor Dodon, parte în dosarul nr. 1r-arest- 3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiție, precum și de către Neonila Casian, reclamantă în dosarul nr. 2ra-1654/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

La acest capitol, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție notează că, suportul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecători, începând cu 12 noiembrie 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a unor judecători din cadrul instanțelor judecătorești naționale, inclusiv a judecătorilor Diana Stănilă și Igor Mânăscurtă, este Legea nr. 65/2023 (art. 21 alin. (8)), care la moment este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executorie și este opozabilă tuturor subiecților de drept.

Pe cale de consecință, prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 16 februarie 2024 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022”, a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în componența: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Boris Talpă (judecători), membru supleant: Igor Mânăscurtă.

Totodată, din motiv că judecătorul Ion Malanciuc, care conform dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 16 februarie 2024 este președintele Completului de judecată special, nu poate participa la examinarea fondului prezentei cauze de contencios administrativ, prin încheierea din 07 martie 2024 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție s-a confirmat completul de judecată pentru examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 03- 33/23, intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 privind candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de promovare, în următoarea componență: Oxana Parfeni – președinte, judecător, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă – judecători.

Din considerentele menționate, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia netemeiniciei argumentelor invocate de către reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, ce țin de lipsa de independență a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, 11 Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, din motivul transferului lor temporar la Curtea Supremă de Justiție. Succesiv, Completul de judecată special consideră lipsite de suport alegațiile reclamantei și ale reprezentantului acesteia privind existența împrejurărilor ce pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, prin restituirea neîntemeiată a sesizărilor Curții Constituționale, a cererii de completare a cererii de chemare în judecată și a altor cereri și demersuri.

Or, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din 11 martie 2024, întocmit prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video, rezultă în afara oricărui dubiu că, în cadrul acelei ședințe de judecată, instanța prin încheiere protocolară a respins demersul reclamantei Cristina Gladcov și a reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, cu privire la primirea în procedură a cererii de chemare în judecată completată, datată cu 12 decembrie 2023 și prezentată la ședința de judecată din 11 martie 2024 și a restituit părții reclamante cererea de chemare în judecată completată cu toate anexele prezentate, din motiv că aceasta conține solicitări cu privire la administrarea probelor noi, deși, în speță dreptul de a administra probe urma a fi realizat la etapa de pregătire a cauzei, în interiorul termenului stabilit de către instanța de judecată întru realizarea acestui drept procedural și de care nu a făcut uz partea reclamantă.

La fel, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din 11 martie 2024, întocmit prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video, rezultă cert că, în cadrul acelei ședințe de judecată, instanța prin încheiere protocolară a restituit, în conformitate cu art. 10, art. 113, art. 1191 alin. (1), art. 122 alin. (4) din Codul de procedură civilă și art. 216 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, ca fiind depuse în afara termenului de decădere, stabilit prin încheierea din 21 decembrie 2023, următoarele: declarația de defăimare a probei ca probă falsă, în ordinea art. 227 din Codul de procedură civilă, depusă prin intermediul poștei electronice la 24 ianuarie 2024 și înscrisurile atașate; obiecțiile în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă, depuse în mod electronic la 25 ianuarie 2024, prin care s-a solicitat administrarea următoarelor probe: copia raportului de expertiză extrajudiciară din 12.01.2024 /copie/; cererea de anexare a copiilor deciziilor Comisiei de evaluare în privința altor candidați; cererea privind sesizarea Curții Constituționale în vederea ridicării excepției de neconstituționalitate a unor aspecte din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10.03.2022,

prezentată în cadrul ședinței de judecată din 02 februarie 2024; cererea privind sesizarea Curții Constituționale în vederea ridicării excepției de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție nr. 65 din 30.03.2023, prezentată în cadrul ședinței de judecată din 02 februarie 2024; demersul cu privire la audierea în calitate de martori a următoarelor persoane: Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu, Herman von Hebel (președinte) și Vitalie Miron, depus în cadrul ședinței de judecată din 02 februarie 2024; demersul în ordinea art. 194 și ar.

219 din Codul administrativ, prin care s-a solicitat prezentarea originalului dosarului candidatei Cristina Gladcov și originalului deciziei, depus atât în cadrul ședinței de judecată din 02 februarie 2024, cât și în mod electronic; obiecțiile, depuse electronic la 02 12 februarie 2024, în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin care s-a solicitat expedierea sesizărilor înaintate Curții Constituționale pentru examinare și neîngrădirea dreptului avocatului de a adresa întrebări părții oponente; demersurile depuse electronic la 16 februarie 2024 (un exemplar semnat doar de către avocatul Dumitru Cucu și un exemplar semnat atât de reclamanta Cristina Gladcov cât și de către reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu), în ordinea art. 194 și art. 219 din Codul administrativ, prin care s-a solicitat prezentarea dosarului tradus în limba engleză a candidatei Cristina Gladcov și dovada de expediere a acestuia membrilor Comisiei de evaluare Herman von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria; reclamarea procesului-verbal al lucrărilor Comisiei în privința examinării candidatei Cristina Gladcov în varianta originală semnat de președintele Comisiei; demersurile depuse electronic la 16 februarie 2024 (un exemplar semnat doar de către avocatul Dumitru Cucu și un exemplar semnat atât de reclamanta Cristina Gladcov cât și de către reprezentantul acesteia,

avocatul Dumitru Cucu), în ordinea art. 194 și art. 219 din Codul administrativ, prin care s-a solicitat vizualizarea materialelor video în ședința de judecată, cu link-ul corespunzător, în care să fie prezente părțile și să fie asigurată posibilitatea de a evidenția aspectele importante; obiecțiile depuse electronic la 16 februarie 2024 (un exemplar semnat doar de către avocatul Dumitru Cucu și un exemplar semnat atât de reclamanta Cristina Gladcov cât și de către reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu), în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin care s-a solicitat expedierea sesizărilor înaintate Curții Constituționale pentru examinare, în caz contrar partea reclamantă va fi impusă de situație să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală pentru investigarea completului pentru situația de justiție selectivă.

Astfel, Completul de judecată special apreciază ca fiind lipsită de suport alegația reclamantei și a reprezentantului acesteia, precum că instanța de judecată neîntemeiat a restituit în ședința de judecată din 11 martie 2024 cererile depuse, or, această măsură a intervenit ca sancțiune procedurală pentru lipsa de diligență din partea reclamantei și a reprezentantului acesteia, precum și nesupunerea acestora dispozițiilor instanței de judecată și termenului de decădere stabilit prin încheierea protocolară din 21 decembrie 2023. Completul de judecată nu poate accepta poziția reclamantei și a reprezentantului acesteia, precum că după demisionarea judecătorului Aliona Donos și înlocuirea acesteia cu un alt membru, judecătorul Igor Mânăscurtă și reluarea dezbaterilor judiciare, Completul de judecată special urma să reexamineze de la început toate aspectele invocate de reclamantă (obiecții, sesizări la Curtea Constituțională, declarația de defăimare a probei, invocările la aspecte de fapt legate de vizionarea materialului video și audio, invocarea aspectelor de fapt legate de încălcările de proceduri).

Or, deși în speță au fost reluate de la început dezbaterile judecătorești, actele procedurale îndeplinite de instanță în componența anterioară a Completului de judecată special (Oxana Parfeni, Aliona Donos și Boris Talpă) au efect juridic. Astfel, încheierea protocolară din 21 decembrie 2023, prin care s-a stabilit reclamantei și reprezentantului acesteia termen de decădere până la data de 04 ianuarie 2024, ora 09:00, să prezinte toate cererile și demersurile, a rămas în vigoare și producătoare de efecte juridice.

13 Cu atât mai mult că, prin încheierea protocolară din 11 martie 2024, marea majoritate a cererilor, demersurilor și sesizărilor Curții Constituționale au fost restituite repetat, or, anterior, prin încheierea protocolară din 15 ianuarie 2024, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, a respins ca fiind neîntemeiată cererea privind prelungirea termenului de procedură pentru administrarea probelor în apărare, depusă în cadrul ședinței de judecată din 15 ianuarie 2024, or, aceasta nu a fost depusă în interiorul termenului de decădere cu prezentarea probelor justificative.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 10, art. 113, art. 1191 alin. (1), art. 122 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și art. 216 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, s-au restituit cererile și înscrisurile prezentate în cadrul ședinței de judecată din 15 ianuarie 2024, pentru că au fost depuse cu încălcarea termenului de procedură, instituit prin încheierea protocolară din 21 decembrie 2023, după cum urmează: Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024, în original, expert judiciar Dorina Dub; cererea de defăimare a probei, la care este atașată copia Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024; cererea de audiere în calitate de martori a următoarelor persoane: Vitalie Miron, Tatiana Răducanu, Nadejda Hriptievschi și Herman von Hebel; cererea de aplicare a cauzei a degrevării de probațiune, la care este anexată copia deciziei din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție în privința Cristinei Gladcov; cerere de anexare a copiilor deciziilor Comisiei pre-vetting nr. 40 din 09 iunie 2023 cu privire la candidatura Olesei Vîrlan, nr. 42 din 12 iunie 2023 cu privire la candidatura Alionei Nesterov, nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru Obadă;

cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție nr. 65 din 30 martie 2023; cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a unor aspecte din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022. Totodată, Completul de judecată special, învestit cu examinarea propunerii de recuzare, notează că nu poate da apreciere justeței încheierii protocolare din 11 martie 2024, deoarece aceasta depășește competențele sale.

La fel, nu poate fi acceptată nici alegația reclamantei și a reprezentantului acesteia, precum că încălcarea obligației de imparțialitate a Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența magistraților Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, s-a manifestat și prin faptul că avocatului Dumitru Cucu i s-a interzis să facă obiecții. Or, din conținutul procesului-verbal al ședințelor de judecată, întocmit prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video, rezultă cert că instanța de judecată a acceptat obiecțiile avocatului Dumitru Cucu. Ba mai mult ca atât, toate obiecțiile părților și participanților la proces, inclusiv ale avocatului Dumitru Cucu se conțin în înregistrările video și audio ale ședinței de judecată.

În conformitate cu art. 275 alin. (1) din Codul de procedură civilă, procesul-verbal se întocmește de grefier prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio digitală și/sau prin sistemul informațional specializat și se păstrează în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. Iar, conform 14 art. 274 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul divergențelor între conținutul procesului-verbal și înregistrarea audio, prevalează înregistrarea audio. Respectiv, toate obiecțiile avocatului Dumitru Cucu se conțin în procesul- verbal al ședinței de judecată, care potrivit art. 275 alin. (1) din Codul de procedură civilă a fost întocmit prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video.

Deopotrivă, Completul de judecată special, învestit cu examinarea propunerii de recuzare, nu poate accepta ca viabil și care ar demonstra lipsa de imparțialitate a judecătorilor învestiți cu judecarea fondului, argumentul reclamantei și a reprezentantului acesteia, precum că înainte de a pronunța încheierea protocolară, Completul de judecată special a anunțat o pauză/întrerupere, iar la revenire după pauză a pronunțat încheiere protocolară de restituire a cererilor, demersurilor și sesizărilor. Or, acest fapt nu constituie o încălcare a normelor de procedură și încălcare a procedurii de emitere a actului judecătoresc de dispoziție. Cu atât mai mult că, prin prisma principiului rolului diriguitor al instanței judecătorești în proces, consfințit la art. 9 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului.

De fel, nu poate fi acceptat ca un argument ce ar demonstra lipsa de imparțialitate a judecătorilor învestiți cu judecarea fondului faptul că, în cauza Leonid Umaneț împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Bubuieci nr. 1/8 și Comisiei Electorale Centrale, același complet de judecată a menționat că este ilegal de a nu admite și prezenta sesizările la Curtea Constituțională și de a nu reclama probele originale în special înscrisurile.

Or, fiecare speță este individuală în felul său, așa, în cauza Cristinei Gladcov vs. Comisia de evaluare, Completul de judecată special a pus în sarcina reclamantei obligația de depunere/prezentare a tuturor cererilor, demersurilor, sesizărilor, prezentare a probelor suplimentare până în data de 04 ianuarie 2024, acest termen fiind unul de decădere, însă, partea reclamantă nu a înaintat până la această dată nici o cerere, demers și/sau sesizare.

Cu referire la argumentul reclamantei și reprezentantului acesteia, precum că au înaintat propunere de recuzare a întregului Complet de judecată și o recuzare separată judecătorului Igor Mânăscurtă, însă aceste recuzări nu au fost repartizate și nu s-au examinat până în prezent, Completul de judecată special atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 11 martie 2024, întocmit prin utilizarea echipamentelor de înregistrare audio și video, propunerile de recuzare la care fac referire reclamanta și reprezentantul acesteia au fost formulate în formă orală, fără invocarea motivelor de fapt și drept.

Iar, președintele ședinței de judecată a dispus notarea în procesul-verbal al ședinței de judecată faptul înaintării de către avocatul Dumitru Cucu a propunerii de recuzare și a explicat că propunerile de recuzare vor fi distribuite spre examinare atunci când vor fi depuse în formă scrisă și motivate, pentru a putea fi încărcată spre distribuire în Programul integrat de gestionare a dosarelor. Astfel, Completul de judecată special, învestit cu examinarea propunerii de recuzare, constată că argumentele invocate de Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, drept temeiuri de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, de la 15 judecarea prezentei cauze, nu sunt justificate.

Or, criticile înaintate în cererea de recuzare sunt mizate pe simple declarații de suspiciuni de imparțialitate. În consecință, se reține faptul că în motivarea cererii de recuzare nu au fost prezentate careva probe plauzibile în susținerea argumentelor care ar pune la îndoială obiectivitatea, nepărtinirea și lipsa de independență a judecătorilor care participă la examinarea fondului cauzei, acestea fiind declarative. Totodată, Completul de judecată special consideră că argumentele invocate de către Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, în susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistrațului recuzat, susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă a acestora, în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Art. 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar” redactate de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va decide în problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu legea, fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințări sau interferență, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”.

Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât să păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului juridic”. Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 CEDO, se determină prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă. În Recomandarea nr.R(94)12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității și independenței judecătorului, precum și circumstanțele invocate în propunerea de recuzare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că aceasta nu indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea, nepărtinirea și lipsa de independență a judecătorilor Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.

În contextul celor redate supra, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate în propunerea de 16 recuzare nu se referă la circumstanțe ce ar putea pune la îndoială obiectivitatea, nepărtinirea și lipsa de independență a judecătorilor Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, prin urmare, propunerea de recuzare urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 50, art. 52, art. 202 alin. (1), (3)-(4) și art. 230 din Codul administrativ, precum și în corespundere cu art. 53 și art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, dispune: Se respinge propunerea reclamantei Cristina Gladcov și a reprezentantului acesteia, avocatului Dumitru Cucu, de recuzare a Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, în componența judecătorilor Oxana Parfeni, Boris Talpă și Igor Mânăscurtă, de la judecarea cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc 17