03-33/23 — anularea deciziei Comisiei de evaluare

03-33/23 — anularea deciziei Comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la contestația depusă de Cristina Gladcov

împotriva deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 a Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

(evaluarea externă conform Legii nr. 26/2022)

(Dosarul nr. 03-33/23

NR. PIGD 2-23177768-01-3-13122023)

Contestație în baza Legii nr. 26/2022; evaluarea reluată a candidatului la funcția de

membru în Consiliul Superior al Procurorilor;

04 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea de contestare depusă de Cristina

Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr.1 din 04

decembrie 2023 „cu privire la evaluarea reluată a Cristine Gladcov, candidată

la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor” și obligarea pârâtei

să emită act administrativ individual favorabil de promovare,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

compus din:

Oxana Parfeni, Președinte,

Diana Stănilă,

Lilia Roic-Botezatu, judecători,

Stanislav Ungureanu, grefier

Cu participarea:

Reclamantei – Cristina Gladcov

Reprezentanților pârâtei – avocaților Roger Gladei și Valeriu Cernei

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

iulie 2011, Cristina Gladcov a fost numită în funcția de procuror în cadrul

Procuraturii Cimișlia.

a fost transferată în funcția de Procuror în Procuratura Botanica, mun. Chișinău.

Cristina Gladcov a fost delegată în Procuratura Anticorupție.

Gladcov a fost delegată în Procuratura Anticorupție până la data de 17 iunie 2018.

august 2018, Cristina Gladcov a fost numită procuror în Procuratura Anticorupție.

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare

1

Comisia de evaluare) lista candidaților pentru funcția de membru în Consiliul

Superior al Procurorilor, printre care se afla și reclamanta Cristina Gladcov, în

vederea evaluării în conformitate cu Legea nr. 26/2022, actualizată prin lista

expediată la 13 ianuarie 2023.

Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, în

baza art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. a)-c) și art. 13 alin. (5)

din Legea nr. 26/2022, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor a decis că candidata nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-

au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de

integritate etică și financiară și, astfel, ea nu a promovat evaluarea.

26/23, 2-23083087-01-3-09062023) s-a admis acțiunea în contencios administrativ

depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor. S-a anulat decizia nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la

candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior

al Procurorilor. S-a dispus reevaluarea candidatei Cristina Gladcov de către Comisia

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, Comisia de

evaluare a emis decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a

Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Procurorilor, prin care a constatat că, în baza art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4)

lit. a) și alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, candidata nu

întrunește criteriile de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară, și, astfel,

nu promovează evaluarea.

Justiție decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023, pretențiile căreia

au fost completate în cadrul examinării cauzei, la etapele procedurale de audiere a

explicațiilor părților și pledoarii.

competența Curții Supreme de Justiție și este examinată de un complet de judecată

special compus din 3 judecători. Cauza a fost distribuită pentru examinare

completului compus din judecătorii Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni

(raportor) și Diana Stănilă.

2

recunoscut pretențiile Cristinei Gladcov și a solicitat respingerea acestora.

2023, 15 ianuarie 2024, 25 ianuarie 2024, 02 februarie 2024, 16 februarie 2024, 11

martie 2024, 29 martie 2024, 22 aprilie 2024, 06 iunie 2024, 11 iulie 2024 și 30

septembrie 2024. Reclamanta a pledat în fața Curții Supreme de Justiție atât

personal, cât și prin intermediul reprezentantului său, avocatului Dumitru Cucu, care

la 11 iulie 2024, în conformitate cu art. 196 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

pentru încălcarea repetată a ordinii în ședința de judecată, a fost îndepărtat din sala

de ședință pe tot timpul dezbaterilor judiciare. Având în vedere îndepărtarea

avocatului Dumitru Cucu din sala de ședință pe tot timpul dezbaterilor judiciare și

pentru a respecta dreptul reclamantei la apărare și la un proces echitabil, ședința din

11 iulie 2024 a fost întreruptă pentru ca avocatul să revină la etapa pledoariilor, care

au fost preconizate pentru 30 septembrie 2024. În cadrul ședinței din 30 septembrie

2024, la întrebarea instanței de judecată, reclamanta Cristina Gladcov a declarat că

la etapa procesuală a pledoariilor nu are nevoie de avocat care îi va reprezenta

interesele și se va apăra personal.

Valeriu Cernei.

19 ianuarie 2024, 29 ianuarie 2024, 08 aprilie, 11 iulie 2024 și 26 septembrie 2024,

pentru a examina recuzările înaintate de către reclamanta Cristina Gladcov și

reprezentantul acesteia membrilor Completului de judecată special.

reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, au depus cerere de chemare în

judecată completată, datată cu 12 decembrie 2023.

s-a respins demersul reclamantei Cristina Gladcov și a reprezentantului acesteia,

avocatului Dumitru Cucu, cu privire la primirea în procedură a cererii de chemare în

judecată completată, datată cu 12 decembrie 2023 și prezentată la ședința de judecată

din 11 martie 2024 și s-a restituit cererea de chemare în judecată completată cu toate

anexele prezentate, or, aceasta conține solicitări cu privire la administrarea probelor

noi, drept care urma să fie realizat la etapa de pregătire a cauzei, în interiorul

termenului stabilit de către instanța de judecată întru realizarea acestui drept

procedural și de care nu a făcut uz partea reclamantă.

Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, au depus prin

intermediul poștei electronice obiecții în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de

procedură civilă în privința actelor instanței de judecată, prin care au solicitat inter

3

alia neîngrădirea dreptului avocatului și părții de a avea acces liber la justiție prin

completarea pretențiilor din acțiune și completarea acțiunii cu temeiuri de fapt și de

drept.

respins cererile depuse de reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia,

avocatul Dumitru Cucu, cu privire la primirea în procedură a cererii de chemare în

judecată completată, din motiv că esența acesteia constă în completarea temeiurilor

acțiunii, în special prin prisma Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70

din 12 ianuarie 2024, care a fost întocmit după depunerea cererii de chemare în

judecată inițiale. Iar, prin încheierea protocolară din 15 ianuarie 2024, prin prisma

art. 1191 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Raportul de expertiză

extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024 nu poate fi administrat ca probă,

deoarece a fost dobândit în afara termenului de procedură instituit prin încheierea

protocolară din 21 decembrie 2023. Ba chiar mai mult, cererea de efectuare a

expertizei a fost depusă după expirarea termenului de decădere, deși partea

reclamantă a dispus de suficient timp pentru a dobândi această probă până la 04

ianuarie 2024.

din 21 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a stabilit inter alia termen limită,

de decădere, până la 04 ianuarie 2024, ora 09:00, pentru prezentarea tuturor cererilor

și demersurilor, reclamanta și reprezentantul acesteia nu au solicitat până la 04

ianuarie 2024 prelungirea termenului de procedură pentru depunerea cererilor și

demersurilor, inclusiv de administrare a probelor.

completarea temeiurilor acțiunii sau alegerea unei strategii de apărare în baza unei

probe inexistente pentru instanța de judecată, și anume a Raportului de expertiză

extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024, care nu a fost administrat și

acceptat de către instanță în calitate de probă.

cererea de chemare în judecată completată conține solicitări cu privire la

administrarea de noi probe, fapt care la fel este inadmisibil, or, prin această

manipulare procesuală, partea reclamantă a încercat eludarea încheierii protocolare

din 21 decembrie 2023 și a obligațiilor impuse de instanță prin acest act procedural

de dispoziție. Respectiv, dreptul părții reclamante de a administra probe și înaintarea

cererilor și demersurilor în acest sens urma a fi realizat la etapa de pregătire a cauzei,

în interiorul termenului stabilit de către instanța de judecată întru realizarea acestui

drept procedural, dar de care partea reclamantă nu a făcut uz.

4

anunțat că decizia va fi plasată pe pagina web a CSJ, conform art. 14 alin. (9) din

Legea nr. 26/2022.

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantei de către Comisie

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr. 26, cu modificările

ulterioare. Conform acestei legi, toți candidații inter alia la funcția de membru al

Consiliului Superior al Procuraturii sunt supuși evaluării externe, ca etapă

obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a

acestora în funcțiile respective. Este evaluată integritatea etică și financiară a

acestora. Evaluarea începe cu solicitarea ca candidatul să depună Comisiei declarația

de avere și interese personale și a declarației cu privire la lista persoanelor apropiate

lui, de transmitere voluntară a răspunsurilor la chestionarul privind integritatea etică.

05 iulie 2022, candidata a depus chestionarul privind integritatea etică în mod

voluntar, iar la 30 ianuarie 2023 a depus declarația de avere și interese personale

pentru ultimii cinci ani, conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, care include

lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul

public. În timpul evaluării inițiale, Comisia a colectat informații din multiple surse,

a trimis candidatului patru runde de întrebări scrise, care cuprindeau 49 de întrebări,

103 subîntrebări și 59 de solicitări de documente suplimentare. Candidata nu a

solicitat acces la materialele de evaluare conform art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea

nr. 26/2022, iar la 28 aprilie 2023 a participat la audiere în ședință publică în fața

Comisiei și, după audiere, la inițiativa sa, candidata a furnizat Comisiei de evaluare

documente și explicații suplimentare.

candidatei Cristina Gladcov, în cadrul căreia a expediat candidatei trei întrebări

scrise, inclusiv șase subîntrebări și trei solicitări de documente suplimentare.

Comisia a colectat informații suplimentare din diverse surse, după cum a fost

necesar, pentru a aborda problemele examinate în cadrul evaluării reluate.

Gladcov notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase. La solicitarea candidatei,

la 02 noiembrie 2023, acesteia i s-a acordat acces la materialele evaluării reluate

5

conform art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022. La 23 octombrie 2023,

candidata Cristina Gladcov a răspuns la notificarea cu privire la faptele și dubiile

serioase. Candidata a solicitat desfășurarea audierii în ședință publică. La 02

noiembrie 2023, a fost desfășurată audierea candidatei în fața Comisiei. Candidata a

răspuns la întrebările post-audiere din partea Comisiei, dar nu a furnizat

documentele solicitate. Candidata a solicitat Comisiei să colecteze informații

suplimentare referitoare la problema nr. 2 din decizie.

Gladcov, desfășurată în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea

nr. 26/2022, Comisia a decis că, în baza art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a)

și alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, candidata nu

întrunește criteriile de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară, și, astfel,

nu promovează evaluarea.

candidatei Cristina Gladcov, având în vedere decizia din 01 august 2023 a Curții

Supreme de Justiție, nu a luat în considerare problema nedeclarării veniturilor

candidatei și ale soțului ei la Serviciul Fiscal de Stat și neachitarea impozitelor

aferente (2021). Astfel, în cadrul evaluării reluate, în baza deciziei din 01 august

2023 a Curții Supreme de Justiție, candidata a desființat dubiile serioase ale Comisiei

de evaluare privind vânzarea unui lot de teren și neachitarea impozitului pe creșterea

de capital.

(i) nedeclararea cotei-părți deținute de soțul candidatei în capitalul social

al companiei SRL „T.C.”:

Comisia de evaluare a notat că, potrivit Registrului de stat al unităților de

drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova, începând cu 27

aprilie 2017, soțul candidatei este înregistrat ca fondator al SRL „T.C.”, deținând ½

din capitalul social al companiei, cu genul de activitate în domeniul construcțiilor de

drumuri și autostrăzi, și care nu a fost declarată de către candidată în declarațiile sale

anuale pentru anii 2017 – 2021. Candidata a declarat aceste cote-părți în declarația

sa anuală pentru anul 2022, depusă la 31 martie 2023.

La fel, începând cu 20 septembrie 2017, soțul candidatei este proprietarul

companiei SRL „A.C.”, când a obținut 100% din capitalul social al companiei în

temeiul unei donații de la tatăl său, care de asemenea activează în domeniul

construcțiilor de drumuri și autostrăzi.

Comisia de evaluare a reținut că, la 17 martie 2023, în răspunsul său la

întrebările Comisiei în timpul evaluării inițiale, candidata Cristina Gladcov a

declarat că soțul său activase anterior într-o altă companie deținută de familia I.G.

6

Candidata a declarat că soțul ei nu își amintea dacă a participat la fondarea companiei

SRL „T.C.”, dar nici ea, nici soțul ei nu știau că acesta deținea cotă-parte în capitalul

social al companiei. Conform informațiilor de la Serviciul Fiscal de Stat, în perioada

anilor 2014 – 2016, soțul candidatei a obținut un venit de la SRL „U.C.”, fondată de

C.G., iar în 2016 a obținut un venit de la SRL „B.”, fondată de I.G.

Comisia de evaluare a remarcat că, la 31 martie 2023, candidata Cristina

Gladcov a furnizat Certificatul nr. 022 din 29 martie 2023 eliberat de I.G.,

administrator al SRL „T.C.”, conform căruia compania SRL „T.C.” a fost fondată la

06 martie 2017 de doi fondatori, I.G. și soțul candidatei. La fel, candidata a furnizat

două ordine separate de încasare a numerarului, care atestă că I.G. a finanțat, în anul

2019, capitalul social în valoare a câte 1 000 MDL pentru fiecare fondator (o

înregistrare de plată în numele lui I.G. și o înregistrare de plată în numele soțului

candidatei). Conform certificatului, soțul candidatei nu a contribuit la capitalul

social și nu a participat la administrarea companiei. În anii 2017 și 2018, compania

nu a activat. În anul 2019, compania a înregistrat un venit în sumă de 53 969 MDL.

În anul 2020, compania a înregistrat un venit în sumă de 530 290 MDL, iar în anul

2021 un venit în sumă de 180 000 MDL. În timpul activității companiei, nu s-au

achitat dividende.

De asemenea, Comisia de evaluare a relevat că, în timpul evaluării inițiale,

candidata Cristina Gladcov a furnizat Comisiei o copie a unei scrisori din 11 aprilie

2023 din partea soțului său către administratorul SRL „T.C.”, prin care solicita

inițierea procedurilor privind radierea numelui său din actele de constituire a

companiei. La audierea din timpul evaluării inițiale, candidata a confirmat din nou

că, compania fusese fondată de foștii angajatori ai soțului său. În opinia candidatei,

dacă I.G. a putut efectua plăți în numele soțului său, ea bănuiește că exista o procură

de la soțul ei, emisă în numele companiei, unde acesta a lucrat anterior.

La audierea inițiată, candidata Cristina Gladcov a afirmat că, comunicarea

dintre soțul candidatei și foștii angajatori a devenit tensionată la un moment și, ca

rezultat, acesta și-a dat demisia de la cealaltă companie administrată de soții I.G. și

C.G., ceea ce explică de ce nu contribuise la finanțarea sau administrarea

SRL „T.C.”. La întrebarea despre obligațiile sale de declarare a cotei-părți deținute

în capitalul social al SRL „T.C.”, candidata a declarat că, potrivit explicațiilor

Autorității Naționale de Integritate, obligația de a declara drepturile de proprietate

asupra companiei de către soțul ei în declarația sa anuală a apărut doar după ce a

aflat în anul 2023 despre existența cotei-părți în capitalul social al companiei. În

opinia candidatei, declarația a fost doar o formalitate, deoarece soțul ei nu a

participat în niciun fel la activitățile companiei și nici nu a realizat vreun venit.

Comisia de evaluare a remarcat că, în decizia sa din 01 august 2023,

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție nu a calificat

nedeclararea cotei-părți deținute de soțul candidatei în compania SRL „T.C.”, în

declarațiile ei anuale pentru perioada 2017 – 2021, drept o încălcare gravă, fapt care

7

nu generează dubii serioase privind corespunderea candidatei cu criteriul de

integritate financiară. Curtea Supremă de Justiție a considerat poziția candidatei ca

fiind veritabilă și conformă contextului socio-economic, având în vedere că soțul

candidatei nu a participat la formarea capitalului social, nu i s-au achitat dividende

și nu a participat la administrarea societății, toate circumstanțe care indică o

includere formală, fără a genera efecte sau consecințe juridice. Completul de

judecată special al Curții Supreme de Justiție a indicat, de asemenea, că Comisia nu

a arătat care a fost impactul sau prejudiciul cauzat ca urmare a nedeclarării cotei-

părți.

Ulterior, în cadrul evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov, Comisia

de evaluare a recepționat documente suplimentare furnizate de Agenția Servicii

Publice. Așa, conform deciziei Agenției Servicii Publice din 06 martie 2017,

compania SRL „T.C.” a fost înregistrată la 02 martie 2017 în baza cererii depuse de

cei doi fondatori, cet. I.G. și soțul candidatei, care conținea următoarele acte:

ambii fondatori (inclusiv soțul candidatei);

ambii fondatori (inclusiv soțul candidatei);

candidatei) și autentificat notarial la 06 martie 2017. Notarul a indicat că ambii

fondatori au fost prezenți la momentul semnării și autentificării statutului.

Comisia de evaluare a observat că, în cadrul evaluării reluate, în răspunsul la

notificarea Comisiei cu privire la faptele și dubiile serioase, expediate candidatei la

16 octombrie 2023, ultima nu a furnizat nicio explicație suplimentară cu privire la

această problemă.

La audierea în cadrul evaluării reluate, candidata a afirmat că a declarat

cotele-părți deținute de soțul său imediat ce a aflat despre acest lucru, invocând că,

în opinia sa, legislația solicită declaranților să declare doar ceea ce cunosc și numai

din momentul în care au luat cunoștință de acea obligație. Candidata a susținut că

legislația nu îi permitea să facă o verificare cu referire la soțul său, în așa fel încât să

cunoască activitatea acestuia. A mai afirmat că nedeclararea nu a prejudiciat

interesul public, deoarece nu s-au realizat venituri din cota-partea nedeclarată. A

susținut, de asemenea, că informațiile despre această companie erau disponibile în

Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica

Moldova, astfel, fiind accesibile, și, respectiv, nu a avut intenția de a ascunde aceste

informații.

În cadrul audierii la etapa evaluării reluate, după ce Comisia a prezentat

candidatei Cristina Gladcov informațiile obținute suplimentar despre participarea

personală și nemijlocită a soțului său la fondarea companiei, prin semnarea a cel

puțin trei acte, inclusiv unul fiind încheiat în fața unui notar, candidata și-a menținut

8

poziția exprimată în cadrul evaluării inițiale și în fața Curții Supreme de Justiție,

precum că compania a fost fondată fără ca soțul său să cunoască. Candidata a

declarat că a acționat întotdeauna cu bună-credință și că a răspuns la întrebările

Comisiei în cadrul evaluării inițiale pe baza a ceea ce i-a spus soțul.

La audierea în cadrul evaluării reluate, fiind întrebată dacă informația pe care

a pretins că a primit-o de la Autoritatea Națională de Integritate, referitor la nașterea

obligației de a declara cota-parte a soțului doar după ce a aflat de existența acesteia

în anul 2023, i-a fost transmisă în scris sau verbal, candidata Cristina Gladcov a

declarat că a avut doar comunicări prin telefon cu Autoritatea Națională de

Integritate.

Comisia a evidențiat că dubiile sale au fost fortificate când, fiind întrebată

dacă percepe vreo problemă etică în legătură cu nedeclararea uneia dintre companiile

la care soțul său era asociat și dacă faptul că nu a declarat această companie ar fi

putut afecta identificarea potențialelor conflicte de interese legate de activitatea de

afaceri a soțului său, candidata a răspuns că nu vede vreo problemă de conflict de

interese, având în vedere faptul că nu s-a identificat niciun conflict de interese în

legătură cu activitatea soțului său, iar familia lor nu obținuseră niciun venit în

perioada anilor 2017 – 2021 de la compania în care soțul său deținea cotă-parte, care

nu a fost declarată de ea.

(ii) subevaluarea prețurilor de cumpărare al camionului MAN, a/f 1997.

În privința celei de a doua neconformități a candidatei Cristina Gladcov, și

anume cu criteriul de integritate etică și financiară, rezultată din subevaluarea

prețurilor de cumpărare al camionului MAN, anul fabricației 1997, Comisia de

evaluare a reținut următoarele inconsecvențe în explicațiile candidatei, referitor la

problema subevaluării prețului de cumpărare al camionului MAN, anul fabricației

1997:

- declarația candidatei că soțul ei a achiziționat un camion MAN contra

sumei de 10 000 MDL, în timp ce el a transferat către reprezentantul proprietarului

suma de 95 930 MDL, pe care, inițial, a declarat-o că reprezenta plata pentru camion,

dar mai târziu a negat și a susținut că acești bani i-au fost dați de proprietarul

camionului pentru a achita gajul instituit asupra camionului către bancă;

- declarația candidatei că suma de 95 930 MDL i-a fost dată soțului ei de

către proprietarul camionului prin reprezentantul său, în timp ce documentele

bancare arată că soțul candidatei a indicat în transferul acestei sume (în două tranșe)

că sursa banilor era propria activitate de afaceri;

- afirmația candidatei că valoarea camionului MAN, achiziționat de soțul ei

în 2017 contra sumei de 10 000 MDL și vândut patru ani mai târziu contra sumei de

199 500 MDL, de 20 de ori mai mult decât prețul de achiziționare, a crescut datorită

reutilării camionului (înlocuirea platformei de marfa cu o platformă specializată

pentru transportul vehiculelor defecte și avariate). Comisia a identificat doar un

document de confirmare pentru reparațiile efectuate la camion, în valoare de 3 580

9

MDL, în ziua procurării camionului. Candidata nu a prezentat niciun alt document

de confirmare sau informații despre alte reparații la camion;

- declarația candidatei precum că soțul ei a achiziționat camionul MAN

contra sumei de 10 000 MDL, deoarece se afla într-o stare deteriorată, în timp ce

încheiase un contract de locațiune chiar înainte de a achiziționa camionul pentru a-l

da în locațiune contra sumei de 20 000 MDL per lună, de două ori mai mult decât

prețul pretins de cumpărare;

- faptul (confirmat printr-un contract de locațiune furnizat de către

candidată) că soțul candidatei a dat în locațiune acest camion companiei sale, cu mai

mult de o lună înainte de a obține dreptul de proprietate asupra acestui camion;

- faptul că candidata a furnizat fotografii ale unui camion de culoare albă,

fără număr de înmatriculare, în timp ce documentele oficiale indică acest camion,

atât la momentul achiziționării, cât și la momentul vânzării, ca fiind de culoare

albastră.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

de judecată special observă că, în contestație, reclamanta a invocat că prevederile

Codului administrativ au prioritate față de prevederile Legii nr. 26/2022.

Codului administrativ și limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii

asupra căreia decide Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă

pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 01

decembrie 2022, §24, DCC nr. 2 din 18 ianuarie 2022, §19).

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii, al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la

funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a

procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile

respective.”

„Comisia de evaluare are independență funcțională și autonomie decizională față

de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a

acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au

participat la desemnarea membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii

Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile

conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului

propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.”

10

„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.”

„Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură

reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și

a controlului judecătoresc asupra acesteia.

Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de

activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la

prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară

și nu contravine principiilor prezentului cod.”

enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

decembrie 2017 reglementează că:

„Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor

constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”

„În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict

de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis,

cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).”

„În vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”

nr. 26/2022 și prevăd următoarele:

„(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a

procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa,

11

acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al

unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;

b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de

corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii

integrității nr. 82/2017;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

(3) În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care

activează sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al

candidatului provoacă sau nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea

acestuia cu standardele etice și de conduită stabilite pentru judecători și procurori.

(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15

ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică:

a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea

impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută,

precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de

import și drepturilor de export;

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori

a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de

întreținerea acestor bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2

alin. (2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte

contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana

specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de

beneficiari efectivi este parte contractantă;

f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2

alin. (2) are statut de donatar sau de donator;

g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru

justificarea acesteia.”

deciziei Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o

decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării.

Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de

12

evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea

alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat,

se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

(2) Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și

concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

(3) Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care

participă la luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină

de la vot. [...]

(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a

constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

cerințele prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

(6) Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru

neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor

competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările

din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese. [...]”

evaluare, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§11), Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au observat că

„Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de

judecători și procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe;

asigură încrederea cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în

integritatea acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale

democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde foarte

mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și credibilitatea

apartenenței sale.”

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate

de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a

judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind

asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a

Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021:

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a

procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității

acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele elemente de

asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării unor

proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității judiciare

13

constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul

judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al

patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii

potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri de

integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018,

accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie

combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile

statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe

investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau

prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să

respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort

pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem.”

acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că:

„procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către

candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în

special imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate. În opinia Comisiei de

la Veneția și a Direcției Generale, ar trebui făcută o distincție între verificarea

membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților pentru o poziție în aceste

organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe termen determinat al

mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a asigura

independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita

continuitatea calității de membru și ar interfera cu securitatea mandatului

membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția din spatele

acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite

ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Magistraturii și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un

proces de verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate

corespunzător, că ating un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește

contribuția la încrederea justiției, și posibilele efecte negative ale acesteia.”

și DGI au indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă

articolul 8 din Legea nr. 26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a

candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al

Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării

candidaților, nu neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a

14

judecătorilor și procurorilor în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru

stabilitatea ordinii juridice în general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ

flexibile și bazate pe o evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor,

a relațiilor etc., destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-

un mod legal trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită

inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită de lege.

evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează

garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară

solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al

integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei

simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a

evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea

inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această

avere provine din surse ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, §9-10).

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În §§120, 123, 133, 134, 135

din decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea Constituțională a

reținut următoarele:

„prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de

evaluare la evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei

să decidă nepromovarea candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de

etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că

candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în

fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate

aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele

particulare ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul

termenilor „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Lege.

Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile constituționale de asigurare a numirii,

transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față

de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a stabilit că în

calitate de membri ai acestui organ constituțional trebuie să fie alese persoane

(judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație profesională și integritate

15

personală verificată de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea

Constituțională a considerat rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă

extinsă de verificare a integrității financiare a candidaților.

Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr. 26,

Curtea a constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil

procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă

cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu

dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară de

către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod

inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de

legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor

evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care

trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la

promovarea sau nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în

discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a

criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție.”

deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestațiilor. Partea relevantă a

art. 14, în vigoare la momentul depunerii contestației, este următoarea:

„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în

termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără

respectarea procedurii prealabile.

(2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare

la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată

special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul

supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin

decret al Președintelui Republicii Moldova. [...]

(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate

cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv. [...]

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul

de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre

următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au

promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de

evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil

al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat.

16

(9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție

este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul

plasării acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică

participanților în termen de 5 zile de la data emiterii. [...]”

2024, au fost introduse modificări la articolul 14 alineatul (8), după cum urmează:

„la litera b), cuvintele „și dispunerea reevaluării” se substituie cu cuvintele „și

dispunerea o singură dată a reevaluării”;

alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins: „c) constatarea

promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei

Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.”

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26/2022, Curtea Constituțională

a stabilit că:

„legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost

asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de

eventualele carențe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului

procedural afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține

că neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o problemă centrală a

litigiului.”

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt

apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023, §83].

drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede:

„Candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de

evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră

necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în

imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

17

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție.

Art. 6 §1 se aplică indiferent de calitatea părților, de natura legislației ce

reglementează modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială,

administrativă etc.) și de autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept

comun, organ administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, §34; Bochan

împotriva Ucrainei (nr. 2) (MC), §43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

existența unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se

întemeieze pe un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil,

recunoscut în dreptul intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de

Convenție. Trebuie să fie vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi

atât existența însăși a dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de

exercitare. În sfârșit, rezultatul procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru

dreptul „civil” în cauză, o legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind

suficiente pentru ca art. 6 §1 să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe

(MC), §99; Károly Nagy împotriva Ungariei (MC), §60; Naït-Liman împotriva

Elveției (MC), §106].

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și articolul 12

alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de evaluare

reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul dacă

reclamantei Cristina Gladcov i-au fost respectate drepturile procedurale prevăzute

de lege specială.

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

Procurorilor, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

se pune în discuție dreptul reclamantei de a rămâne în profesie, ci se referă la o

evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de

autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general

acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze

18

(corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc.). În astfel de

circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care să acceadă în organele de

autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în

privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin

care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei comisii

vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge

publicul larg că sunt corecte.

anilor 2017 – 2021) reglementa că:

„Scopul acestei Legi este instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a

îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate,

precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor.”

„În contextul evaluării candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea

persoanelor apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea

nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, precum și a

persoanelor menționate la art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2016 cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate.”

nr. 133/2016 definește noțiunile în sensul acestei legi. Prin prisma acestei norme:

„persoană apropiată este soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului

declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea

persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte,

frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin

afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră);

venit este orice beneficiu financiar, indiferent de sursa de proveniență, obținut de

subiectul declarării și de membrii familiei, de concubinul/concubina acestuia atât

în țară, cât și în străinătate.”

la 01 august 2016) stipulează că:

„Subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1) declară:

b) bunurile mobile și imobile, inclusiv cele nefinalizate, deținute în proprietate cu

drept de uzufruct, de uz, de abitație, de superficie de către subiectul declarării și

membrii familiei, concubinul/concubina acestuia, inclusiv în calitate de beneficiari

efectivi, ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte de mandat, de

comision, de administrare fiduciară, unor contracte translative de posesie și de

folosință;

h) cota-parte/acțiunile în capitalul social al unui agent economic deținute de

subiectul declarării personal sau de membrii familiei, concubinul/concubina

acestuia, inclusiv ca beneficiari efectivi;”

19

„Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru

veridicitatea și deplinătatea informațiilor o poartă persoana care o depune.”

„Declarația se depune anual, până în data de 31 martie, indicându-se veniturile

obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie,

concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de asemenea bunurile deținute și

interesele personale prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b)-m) la data depunerii

declarației.”

„Controlul averii și al intereselor personale se extinde asupra membrilor de familie,

părinților/socrilor și copiilor majori ai persoanei supuse controlului. Dacă persoana

supusă controlului se află în concubinaj cu o altă persoană, verificarea se va extinde

și asupra averii acestei persoane.

Dacă există aparența că bunurile persoanei supuse controlului au fost înscrise pe

numele altor persoane, controlul se va extinde și asupra acestor bunuri și persoane.

Dacă subiectul declarării a indicat venituri și bunuri obținute din donații sau deține

bunuri în comodat, controlul se va extinde și asupra donatorului și comodantului.

Acestora li se pot cere clarificări privind originea veniturilor utilizate pentru

achiziția și întreținerea respectivelor bunuri. Pentru clarificarea acestor aspecte,

inspectorul de integritate poate solicita informații relevante de la orice persoană

fizică sau juridică.

2017 stipulează că:

„(1) Climatul de integritate instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor

măsuri:

c) respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

d) respectarea regimului juridic al conflictelor de interese;

(3) Nerealizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) duce la compromiterea climatului

de integritate instituțională și a integrității în sectorul public, la apariția

manifestărilor de corupție, la afectarea interesului public și atrage declanșarea

măsurilor de control al integrității în sectorul public de către autoritățile anticorupție

responsabile sau alte autorități cu competențe specifice, precum și răspunderea

conducătorilor entităților publice și a agenților publici, în modul stabilit de cap. VI.”

procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27

mai 2016, procurorii se află în serviciul societății, sunt responsabili de conduita lor

și au datoria ca prin fiecare acțiune și decizie să onoreze jurământul depus,

respectând cele mai înalte standarde de etică și conduită potrivit principii stabilite,

printre care și principiul integrității.

20

Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27 mai 2016, este consfințit principiului

integrității, potrivit căruia procurorul inter alia trebuie să respecte cele mai înalte

standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea societății în

procuratură; să se abțină de la luarea deciziilor atunci când interesele sale, ale

persoanelor înrudite prin sânge, adopție, afinitate sau ale altor persoane apropiate

familiei sale ar putea influența corectitudinea deciziilor; să nu facă promisiuni

privind deciziile pe care urmează să le ia, să se comporte onest și decent, prin

exemplul personal, să creeze o reputație impecabilă a procurorului; să nu ofere temei

de a se considera drept o persoană pretabilă comiterii unor acte de corupție sau

abuzuri (pct. 6.3.1, 6.3.3, 6.3.5 și 6.3.6 din Codul de etică al procurorilor).

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/202,

prevede că:

„La evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică, Comisia poate lua în

considerare seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată

oricărui incident de integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat

o perioadă de timp suficientă fără incidente ulterioare. La determinarea gravității,

Comisia va lua în considerare toate circumstanțele, care să cuprindă, dar fără a se

limita la următoarele:

a. dacă incidentul a fost un eveniment singular;

b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa

intereselor private sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o încălcare

obișnuită a regulamentului rutier;

c. sau care nu este perceput de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de

respect față de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și

regulamentelor.”

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantei

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând

anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov,

candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea

autorității publice Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

21

să emită actul administrativ individual favorabil de promovare solicitat (art. 206

alin. (1) lit. a) și art. 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ).

a depus dosarul pentru a participa la concursul pentru alegerea la funcția de membru

în Consiliul Superior al Procurorilor.

2016, în special cele operate la art. 69, au fost introduse noi prevederi privind etapa

obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a

acestora în funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor.

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 26 din 10 martie 2022, a fost instituită o procedură extraordinară de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii,

al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru

în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a

candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.

al Procurorilor a fost supusă evaluării extraordinare, în baza Legii nr. 26/2022.

Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor,

Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a decis că, în baza

art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. a)-c) și art. 13 alin. (5) din

Legea nr. 26/2022, candidata nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au

constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de

integritate etică și financiară și, astfel, ea nu a promovat evaluarea.

26/23, 2-23083087-01-3-09062023) s-a admis acțiunea în contencios administrativ

depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor. S-a anulat decizia nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la

candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior

al Procurorilor. S-a dispus reevaluarea candidatei Cristina Gladcov de către Comisia

independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție.

22

alin. (10), Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a emis

decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023, prin care a decis că, în baza art. 8 alin. (1),

alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022, candidata nu întrunește criteriile de integritate întrucât s-au constatat

dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate

etică și financiară, și, astfel, nu promovează evaluarea.

2023 cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de

membru în Consiliul Superior al Procurorilor, reprezintă un act administrativ

individual defavorabil, urmând a fi anulat pentru nelegalitate.

Cristina Gladcov, Comisia nu i-a oferit accesul la dosarul administrativ în original,

confirmând că el există doar în formă digitală, fapt ce exclude existența unui

document cu semnătură olografă în original.

constată două proiecte ale deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 (în engleză și în

română) nesemnate, dar care au fost certificate de către membrul Comisiei de

evaluare, Tatiana Răducanu, precum că corespund originalului. Această

circumstanță impune concluzia că deciziile în original (versiunea în engleză și în

română) la fel nu sunt semnate, fapt ce denotă că nu există actul administrativ

semnat.

candidatei Cristina Gladcov a constatat că Secretariatul Comisiei de evaluare i-a

expediat prin e-mail două fișiere în format „.pdf”, denumite decizii, însă,

vizualizându-le a depistat că acestea reprezintă o fotocopie fără semnătură valabilă.

Totodată, actul electronic menționat conținea imitarea grafică a semnăturii olografe.

Verificând datele cu privire la crearea documentului electronic, a constatat că acesta

a fost creat în aplicația de redactare a textelor „Microsoft Word” la 05.06.2023, fiind

ulterior transformat în format „.pdf ’ cu utilizarea aplicației „Acrobat PDFMaker23

for Word”. Având în vedere metoda de creare a documentului electronic, a stabilit

că imaginea cu imitarea semnăturii olografe a fost aplicată în timpul redactării

textului documentului în aplicația „Microsoft Word”, fără ca documentul să fie

imprimat și semnat olograf.

deciziilor Comisiei de evaluare, publicate pe site-ul oficial al Consiliului Superior al

Procurorilor și cel al Comisiei de evaluare, a constatat că semnăturile sunt identice

după dimensiuni și forma caracterelor. În condiția în care se pretinde că pe deciziile

23

Comisiei de evaluare au fost aplicate semnături olografe, reproducerea identică după

dimensiuni și forma caracterelor grafice a peste 50 de semnături este imposibilă.

care a solicitat Secretariatului Comisiei de evaluare expedierea deciziilor cu

semnătură electronică sau după caz preluarea acesteia de la sediu Comisiei. Însă,

până la adresarea în instanța de judecată, nu deține actul administrativ cu semnătură

valabil.

decembrie 2023 este nulă, deoarece nu este semnată nici olograf nici cu semnătură

electronică, iar pe cale de consecință nu poate produce efecte juridice, conform

art. 121 din Codul administrativ.

la 02 noiembrie și la 04 decembrie 2023, iar ulterior a adoptat decizia nr. 1 cu privire

la candidatura Cristinei Gladcov, prin care s-a decis că aceasta nu întrunește criteriile

de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea

ei cu criteriile de integritate etică și financiară și, prin urmare, acesta nu promovează

evaluarea.

un e-mail de notificare la care era atașat un fișier format „.pdf” întitulat „decizia nr. 1

din 04.12.2023”. Deși, a invocat că nu deține un act valabil pentru a fi contestat și

nu îi este clar dacă Comisia de evaluare a emis un act administrativ obligatoriu

conform prevederilor Legii cu privire la Procuratură, reclamanta a relevat că nu este

de acord cu constatările din fișierul „.pdf” ce i-a fost notificat și a considerat ca fiind

existentă decizia de nepromovare a sa, calificând-o drept neîntemeiată și rezonabil

de a o contesta în modul prevăzut de lege, aceasta fiind generat de obligația unui

termen imperativ de contestare în fața Curții Supreme de Justiție.

decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la

funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, este axată pe două aspecte:

1) aspectul financiar – neplata unei sume cu titlu de impozit pentru creșterea de

capital; 2) aspectul etic – nedeclararea anterioară a unei părți sociale a soțului dintr-

o societate și achiziția unui vehicul la un preț derizoriu.

privind nedeclararea de către candidată a cotei-părți deținute de soț în compania

SRL „T.C.”, deși subiectul dat a fost elucidat definitiv și irevocabil de către Curtea

Supremă de Justiție prin decizia din 01 august 2023. Astfel, Comisia de evaluare,

contrar prevederilor art. 120 din Constituția Republicii Moldova, fără a reține

argumente sau probe noi, a constatat existența dubiilor rezonabile în privința

„conflictelor de interese”.

24

evaluare, contrar prevederilor art. 120 din Constituția Republicii Moldova, în mod

repetat a constatat că are „dubii serioase” în privința subiectului de subevaluare a

prețului de achiziționare al camionului MAN, anul de fabricație 1997, deși subiectul

dat a fost elucidat definitiv și irevocabil de către Curtea Supremă de Justiție prin

decizia din 01 august 2023. Comisia de evaluare a tras această concluzie fără a aduce

argumente noi sau a administra probe noi. Deși, candidata a demonstrat că suma de

plată pentru camionului MAN într-adevăr a constituit 10 000 MDL, Comisia de

evaluare a reținut doar o singură frază că „prețul pentru un astfel de utilaj de mare

tonaj este unul subestimat pentru un observator obiectiv și dificil de crezut că a fost

declarat cu bună-credință”.

ținut cont de constatările Curții Supreme de Justiție conținute în decizia din 01

august 2023, care prin prisma prevederilor art. 120 din Constituția Republicii

Moldova sunt obligatorii. Or, Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 01 august

2023 a înlăturat dubiile serioase reținute de către Comisia de evaluare în privința

nedeclarării de către candidată a cotei-părți deținute de soț în compania SRL „T.C.”,

precum și în privința subevaluării prețului de achiziționare al camionului MAN, anul

de fabricație 1997.

probatoriului, Comisia de evaluare, în temeiul art. 6 lit. c), d) și f), art. 10 alin. (2) și

(3) din Legea nr. 26/2022, a pus în sarcina Centrului Național Anticorupție

„prezentarea informațiilor existente în evidențele instituției în privința candidaților,

referitoare la sesizările, investigațiile, procesele și cauzele penale inițiate, precum și

orice legătură între candidați, inclusiv membrii familiilor acestora și persoanele

apropiate cu „cazul Laundromat”, „frauda bancară”.

veniturilor, a proprietăților obținute, a situațiilor de conflict de interese, investiții în

capitalul social al companiilor naționale sau internaționale.

efectuarea „analizei veniturilor, a proprietăților obținute, a situațiilor de conflict de

interese, investiții în capitalul social al companiilor naționale sau internaționale,

informația privind cazurile de utilizare a bunurilor înregistrate pe persoane terțe, de

încălcare a regimului juridic de declarare a veniturilor și intereselor personale, date

privind traversarea frontierei de stat, de introducere sau scoaterea bunurilor sau a

mijloacelor financiare din țară, date privind antecedentele penale, contravenții.”

dreptul de a dispune altor organe efectuarea analizelor de date, documentelor,

informației acumulate în rezultatul accesării sistemelor de informații, prelucrarea

25

datelor cu caracter personal ale candidaților și ale persoanelor specificate la art. 2

alin. (2) Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133/2011.

obligată să respingă demersul de dispunere a efectuării măsurii speciale de

investigații, or, conform prevederilor Legii privind activitatea specială de

investigații nr. 59/2012, Centrul Național Anticorupție putea efectua măsura

specială de investigații doar în conformitate cu prevederile art. 18, adică cu

autorizarea conducătorului subdiviziunii specializate putea culege informații despre

persoane și fapte. Cu atât mai mult că, aceste măsuri de investigații pot fi efectuate

numai în cadrul unui proces penal, conform Codului de procedură penală al

Republicii Moldova.

persoanele fizice, juridice sunt obligate să prezinte informațiile, documentele pe care

le dețin, dar nu și să acceseze bazele de date pe care nu le deține dar, în scop de

realizare a atribuțiilor și drepturilor de serviciu dețin accesul oferit de instituțiile

deținătoare a informațiilor.

Secretariatul Comisiei nu pot dispune efectuarea măsurilor speciale de investigații,

pentru executare Centrului Național Anticorupție, în concret analiza informației și

materialelor.

de evaluare este imposibilitatea de a participa la alegeri în calitate de candidat la

funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, aceasta deja provoacă

discriminări, impedimente și îi încălcă dreptul de proprietate.

cu privire la Procuratură nr. 3/2016 și Legii privind sistemul unitar de salarizare în

sectorul bugetar nr. 270/2018, procurorii ar trebui să fie în poziție de egalitate la

capitolul remunerației. În realitate, însă, prin Legea privind modificarea Legii

Bugetului de stat pentru anul 2023 nr. 359/2022, a fost majorat salariul procurorilor

care au promovat evaluarea conform Legii nr. 26/2022.

nr. 26/2022, cât și cei ce în prezent sunt la etapa de contestare sau reevaluare și nu

dețin nici o decizie, sunt egali în funcții, prin Legea privind modificarea Legii

Bugetului de stat pentru anul 2023 nr. 359/2022, în mod discriminator le-a fost

majorat salariul doar procurorilor ce au promovat evaluarea.

din Constituția Republicii Moldova, respectarea deciziei din 01 august 2023 a Curții

Supreme de Justiție, astfel încât, neconformitățile constatate de către Comisia de

26

evaluare prin decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 să fie examinate cu punerea la

bază a deciziei din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție.

Constituțională; admiterea acțiunii; constatarea faptului că în prezent nu există actul

care este contestat (decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023),

deoarece semnătura aplicată pe aceasta este falsificată, fapt confirmat prin Raportul

de expertiză; constatarea încălcării dreptului la apărare; constatarea încălcării

dreptului de a contesta la Curtea Constituțională; constatarea încălcării dreptului de

a examina legal recuzările; constatarea tuturor încălcărilor admise atât în cadrul

examinării cauzei, cât și cele admise de către Comisie.

drept pe pretinsul fapt al falsificării deciziei Comisiei de evaluare nr. 1 din 04

decembrie 2023.

b. Argumentele pârâtei

contestației Cristinei Gladcov, prin care a solicitat respingerea acțiunii. Comisia a

menționat că explicațiile reclamantei nu au fost suficiente pentru a înlătura dubiile

sale.

2023 a decis că, candidata Cristina Gladcov nu corespunde criteriilor de integritate,

întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a

criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, ea nu a promovat evaluarea.

decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție și dispunerii reevaluării

Cristinei Gladcov, Comisia de evaluare a executat obligațiile sale legale rezultate

din prevederile Legii nr. 26/2022 și decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de

Justiție, inițiind reluarea procedurii de evaluare a reclamantei.

art. 10-12 din Legea nr. 26/2022 și art. 19 din Regulamentul Comisiei, a fost emisă

decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Cristinei

Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor.

prevăzute de Legea nr. 26/2022, iar când a constatat anumite neclarități, a oferit

reclamantei posibilitatea de a le elucida, prin prezentarea datelor și informațiilor

suplimentare, stabilindu-i un termen suficient.

asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de evaluare. În faza inițială este

27

în obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de competențele sale

legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea obligațiilor legale (art. 7 din

Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor neclarități și în scopul elucidării

acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații

suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022). Prezentarea datelor și

informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului (art. 12

alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept (prin refuz, fățiș sau

tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau neconcludente) riscă să inducă

Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește criteriile de

integritate (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022). Respectiv, este în interesul

candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu numai că nu

încălcă, dar și protejează efectiv drepturile candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; pag. 68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză (ibidem, pag. 95).

evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023 nu afectează statutul profesional al

candidatului, or, Comisia nu substituie și nu preia funcțiile unui organ public din

Republica Moldova. Iar, decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei

juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs, respectiv niciun alt

efect juridic nu are suport legal.

mandatului său, fiind explicită în dispozitivul deciziei că „… candidatul nu

întrunește criteriile de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel,

nu promovează evaluarea”. Decizia este, deci, în strictă conformitate cu prevederile

art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022

faptic, inclusiv alegațiile că decizia este de natură să prejudicieze grav și iremediabil

imaginea și probitatea profesională a candidatului, inclusiv în măsură în care să

determine pierderea funcției ocupate (pag. 27 din acțiune). În speță, nimic nu

28

împiedică reclamanta să continue cariera profesională și exercitarea atribuțiilor

funcției de procuror.

rezultă direct și din Nota-informativă la proiectul acestei legi.

Direcției generale a drepturilor omului și stat de drept a Consiliului Europei (Avizul

nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Moldova), proiectul de lege revizuit arată clar

că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra carierei

candidatului ca judecător sau procuror. Acest lucru derivă din principiul

inamovibilității judecătorilor și din competența exclusivă înrădăcinată constituțional

a Consiliilor Supreme de a impune sancțiuni sau de a demite un judecător sau

procuror.

candidatei, în baza datelor și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia

constată dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatei cu

criteriile legale de integritate. Prin urmare, soluția oferită de Comisie, prin decizia

de constatare a promovării sau nepromovării evaluării, reprezintă o apreciere, după

intima sa convingere, a faptului dacă există sau nu dubii serioase privind

conformitatea reclamantei cu criteriile de integritate financiară și etică. Cu alte

cuvinte, Comisia nu constată existența sau lipsa conformității reclamantei cu

criteriile de integritate, ci doar existența sau lipsa dubiilor serioase privind

conformitatea. Or, anumite circumstanțe faptice ar putea fi suficiente pentru a

constata că există dubii serioase privind conformitatea, dar în același timp, ar putea

fi insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate. Așadar, decizia reprezintă o

constatare a existenței unor dubii serioase cu privire la conformitatea reclamantei cu

criteriile de integritate etică și financiară. Decizia nu reprezintă însă, și nu pretinde

să reprezinte, o constatare a lipsei de conformitate cu aceste criterii.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „dacă constată

existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidat”. Prin această decizie, Curtea Constituțională a stabilit că „până la

modificarea legii de către Parlament, completul special al Curții Supreme de Justiție,

la examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare, va

putea dispune reevaluarea candidaților nepromovați dacă va constata (a) că în cadrul

procedurii de evaluare au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de

evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și (b) că există

circumstanțe care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat.”

29

alegațiilor din acțiunea sa în criteriile statuate de către Legea nr. 26/2022 și Curtea

Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii sale.

privind existența unor dubii serioase cu privire la conformitatea reclamantei cu

criteriile de integritate etică și financiară ține de oportunitatea deciziei, iar instanța

de judecată este ținută să exercite controlul de legalitate al deciziei și nu este în drept

să execute controlul de oportunitate.

garanțiilor prevăzute de art. 6 § 1 CEDO în materia executării hotărârilor

judecătorești. Or, Comisia nu a fost obligată și nici nu putea fi obligată de către

Curtea Supremă de Justiție să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă

reclamantei, dreptul reclamantei la executarea unei decizii judiciare definitive și cu

caracter obligatoriu, după cum acesta este garantat de către art. 6 § l CEDO, a fost

plenar respectat de către Comisie. Astfel, odată ce Comisia a executat în mod

integral decizia Curții Supreme de Justiție, într-un termen rezonabil, rezultă cu

certitudine că reclamanta nu poate pretinde neexecutarea de către Comisie a deciziei

Curții Supreme de Justiție.

principiului res judicata, or, după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție,

Comisia în continuare are un drept neafectat de: (i) a colecta materiale noi în scopul

reevaluării; și (ii) a (re)examina și aprecia materialele acumulate în cadrul evaluării

inițiale și reluate.

Justiție să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă reclamantei, în general, ține

de esența procedurii reluate a evaluării ca să existe un drept al Comisiei de a

reexamina circumstanțele care au stat la baza deciziei Curții Supreme de Justiție.

Acest element inerent procedurii de reevaluare exclude ab initio caracterul absolut

al „autorității de lucru judecat” al faptelor analizate în decizia Curții Supreme de

Justiție, ceea ce permite și solicită Comisiei să aibă o marjă de apreciere la etapa

reevaluării problemelor de integritate a candidaților. Această marjă de apreciere

admite inclusiv posibilitatea ca Comisia să ajungă la anumite concluzii care, la prima

vedere și fără a intra în esență, pot fi considerate ca fiind contrare concluziilor

instanței de judecată, ceea ce, însă, nicidecum nu înseamnă că, Comisia ar repune în

discuție decizii judecătorești definitive.

„… Curtea se referă în primul rând la principiul securității juridice, care este implicit

în toate articolele Convenției…”. „În dreptul Convenției, principiul securității

juridice se manifestă în diferite forme și contexte, cum ar fi necesitatea ca legea să

30

fie clar definită și previzibilă în aplicarea sa [...], sau impunând ca, în cazul în care

instanțele au hotărât definitiv o problemă, hotărârea lor să nu fie pusă în discuție (a

se vedea, de exemplu, Brumărescu împotriva României [GCJ, nr. 28342/95, § 61,

CEDO 1999-VII). Acest ultim aspect al securității juridice presupune, în general,

respectarea principiului autorității de lucru judecat, care, prin protejarea definitivă a

hotărârilor judecătorești și a drepturilor părților la procedurile interne – inclusiv a

oricăror persoane implicate în calitate de victime – servește la asigurarea stabilității

sistemului judiciar și contribuie la încrederea publicului în instanțe. Potrivit

jurisprudenței constante a Curții, deși exigențele principiului securității juridice și

autoritatea de lucru judecat nu sunt absolute (a se vedea, de exemplu, în sfera

dreptului penal, Moreira Ferreira contra Portugalia (nr. 2) [GC], nr. 19867/12, § 62,

11 iulie 2017), o derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare, cum ar fi corectarea

defectelor fundamentale sau a erorilor din justiție (a se vedea, de exemplu, Ryabykh

împotriva Rusiei, nr. 52854/99, §52, CEDO 2003-IX și OOO Link Oii SPB

împotriva Rusiei (dec.), nr. 42600/05, 25 iunie 2009).

părților de a repune în discuție anumite chestiuni soluționate definitiv prin hotărâri

judecătorești nu sunt oportune în contextul procedurii reluate de evaluare odată ce:

1) pe de o parte, însăși prin decizia Curții Supreme de Justiție, Comisiei i-a

fost recunoscut dreptul de a reevalua (relua evaluarea) reclamanta, prin prisma

probelor colectate în procedura de evaluare inițială și cea reluată; iar

2) pe de altă parte, în general, principiul res judicata nu are un caracter

absolut și permite derogări, în context, în partea motivată a deciziei, Comisia a

clarificat într-un mod explicit și convingător circumstanțele care au permis acesteia,

în anumite cazuri, să ajungă la alte concluzii decât cele expuse în decizia Curții

Supreme de Justiție.

ale soțului ei la Serviciul Fiscal de Stat și neachitarea impozitelor aferente, Comisia

de evaluare, având în vedere concluziile Completului special de judecată al Curții

Supreme de Justiție, nu a inclus această problemă în decizia sa privind promovarea

sau nepromovarea candidatei în evaluarea reluată.

„… până la adoptarea deciziei, candidata a prezentat ordinul de încasare a

numerarului nr. 12073856 din 26 aprilie 2023 cu privire la achitarea impozitului pe

venit persoanelor fizice spre plată/achitat – Valentin Gladcov. Este necesar de

subliniat că, orice obligație fiscală față de persoana fizică se naște prin emiterea unui

act administrativ individual de către Serviciul Fiscal de Stat, deoarece administrația

obligației fiscale are loc prin formele activității administrative, astfel, prevederile

31

fiscale aplicându-se unui caz individual. Candidata a reacționat prompt când i-a fost

expusă problema respectivă de către Comisia de evaluare, astfel, soțul acesteia a

achitat impozitul datorat bugetului de stat. Prin urmare, luând în considerare

circumstanțele enunțate supra, Completul de judecată special consideră

nesemnificativă această încălcare și care respectiv nu poate duce la eșuarea

promovării favorabile a evaluării…”

acceptat argumentele și concluziile Curții Supreme de Justiție la acest capitol și a

exclus dubiul de integritate existent anterior în privința reclamantei în temeiul art. 8

alin. (4) lit. b), alin. (5) lit. a) și art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr.26/2022 (din decizia

anterioară în privința reclamantei), deoarece circumstanțele constatate prin decizia

Curții Supreme de Justiție la acest capitol nu au fost răsturnate sau modificate în

cadrul procedurii reluate de evaluare.

în capitalul social al companiei SRL „T.C.” pârâta a menționat că, concluziile trase

de Curtea Supremă de Justiție în decizia din 01 august 2023 sunt bazate pe informații

incomplete cu privire la circumstanțele fondării societății SRL „T.C.”. Iar, în cadrul

evaluării reluate, Comisia a obținut de la ASP acte care confirmă că soțul candidatei

a participat la fondarea acestei societăți comerciale, inclusiv a fost prezent la

autentificarea actelor la notar și, prin urmare, nu putea să nu cunoască despre această

deținere în capitalul societății date.

probe care arată că soțul candidatei a participat activ la înregistrarea companiei în

cărora, înregistrarea SRL „T.C.” la 02 martie 2017 a fost realizată pe baza mai

multor acte, trei dintre acestea fiind semnate de soțul candidatei, inclusiv unul

autentificat de un notar în prezenta sa. Astfel, Comisia a constatat că are dubii

serioase cu privire la integritatea financiară și etică a candidatei, deoarece aceasta nu

a declarat cota-parte a soțului său în capitalul social al companiei SRL „T.C.” în

declarațiile sale anuale pentru perioada 2017-2021, așa cum prevede legea.

a participat activ la administrarea companiei sau la activitățile financiare, or,

înregistrările oficiale primite în cadrul evaluării reluate demonstrează că soțul

candidatei a fost unul din fondatorii companiei, a participat la înregistrarea acesteia

și deținea jumătate din capitalul social.

în declarația anuală a candidatei nu era o simplă formalitate, deoarece unul dintre

scopurile declarațiilor este evitarea conflictelor de interese. Nedivulgarea intereselor

reduce, dacă nu anulează, șansele de identificare a conflictelor de interese reale sau

32

potențiale. Prin nedeclararea unei companii fondate de soțul candidatei, aceasta s-ar

fi putut plasa în situații de conflict de interese ce ține de activitatea sa de procuror.

Faptul că nu au apărut conflicte de interese, nu este relevant pentru a determina dacă

exista premisa pentru un astfel de conflict. Lipsa declarării interesului personal a

împiedicat luarea de măsuri pentru evitarea conflictului. Prin urmare, încălcarea

regimului de declarare a averii și a intereselor personale nu impune producerea unui

prejudiciu, ca urmare a subminării sistemul de prevenire a conflictelor de interese.

Faptul omisiunii declarării unui interes personal într-o declarație anuală este singura

condiție pentru a constata încălcarea regimului juridic al declarării.

privire la faptul dacă candidata și soțul ei știau despre ½ cotă-parte din capitalul

social sau cel puțin că candidata nu a fost lipsită de diligentă pentru a cere informații

complete de la soțul ei atunci când completa declarațiile anuale. Faptul că soțul ei

nu își amintește de o companie pe care a fondat-o prin semnătura sa și în prezența

unui notar, nu este o explicație credibilă în ochii unui observator obiectiv.

camionului MAN, anul fabricației 1997 pârâta a menționat că, concluziile trase de

Curtea Supremă de Justiție în decizia din 01 august 2023 sunt bazate pe informații

și materiale furnizate de către reclamantă, care contravin unor informații (inclusiv

noi) colectate de către Comisie.

lumina informațiilor suplimentare obținute de la instituțiile bancare și autorități,

Comisia a reținut următoarele inconsecvențe grave în explicațiile candidatei:

- declarația reclamantei că soțul ei a achiziționat un camion MAN contra

sumei de 10 000 MDL, în timp ce el a transferat către reprezentantul proprietarului

suma de 95 930 MDL, pe care, inițial, a declarat-o că reprezenta plata pentru camion,

dar mai târziu a negat și a susținut că acești bani i-au fost dați de proprietarul

camionului pentru a achita gajul instituit asupra camionului către bancă;

- declarația reclamantei că suma de 95 930 MDL i-a fost dată soțului ei de

către proprietarul camionului prin reprezentantul său, în timp ce documentele

bancare arată că soțul reclamantei a indicat în transferul acestei sume (în două tranșe)

că sursa banilor era propria activitate de afaceri;

- afirmația reclamantei că valoarea camionului MAN achiziționat de soțul ei

în 2017 contra sumei de 10 000 MDL și vândut patru ani mai târziu contra sumei de

199 500 MDL, de 20 de ori mai mult decât prețul de achiziționare, a crescut datorită

reutilării camionului (înlocuirea platformei de marfa cu o platformă specializată

pentru transportul vehiculelor defecte și avariate). Comisia a identificat doar un

document de confirmare pentru reparațiile efectuate la camion, în valoare de 3 580

33

MDL, în ziua procurării camionului. Reclamanta nu a prezentat niciun alt document

de confirmare sau informații despre alte reparații la camion;

- declarația reclamantei precum că soțul ei a achiziționat camionul MAN

contra sumei de 10 000 MDL, deoarece se afla într-o stare deteriorată, în timp ce

încheiase un contract de locațiune chiar înainte de a achiziționa camionul pentru a-l

da în locațiune cu 20 000 MDL per lună, de două ori mai mult decât prețul pretins

de cumpărare;

- faptul (confirmat printr-un contract de locațiune furnizat de către reclamantă)

că soțul reclamantei a dat în locațiune acest camion companiei sale, cu mai mult de

o lună înainte de a obține dreptul de proprietate asupra acestui camion;

- faptul că reclamanta a furnizat fotografii ale unui camion de culoare albă,

fără număr de înmatriculare, în timp ce documentele oficiale indică asupra faptului

că acest camion, atât la momentul achiziționării, cât și la momentul vânzării, era de

culoare albastră.

argumentelor și concluziilor conținute în decizia Curții Supreme de Justiție, nu

obligă însă Comisia să emită, în cadrul reevaluării, o decizie de promovare a

reclamantei, odată ce cumulul de fapte (circumstanțe) rezultat din probele noi,

acumulate în cadrul reevaluării, este diferit și în mod natural, mai avansat, decât cel

inițial, din cadrul evaluării inițiale. Este esențial însă ca Comisia să argumenteze

soluția aleasă, cu referire precisă la faptele examinate și concluziile rezultate, fapt

care s-a făcut în mod plenar în decizie.

principiului res judicata în cazul a două sau mai multe seturi de proceduri, CtEDO

examinează, pe lângă faptul dacă setul de proceduri vizează aceleași părți sau

raporturi juridice, inclusiv dacă aceste proceduri se bazează pe același set de fapte.

La caz, după cum a fost descris supra, setul de fapte examinat de către Curtea

Supremă de Justiție este diferit de setul de fapte analizat de către Comisie în cadrul

procedurii reluate de evaluare, ceea ce exclude posibilitatea ca decizia Comisiei să

afecteze principiul res judicata.

prevederile Cărților I și II din Codul administrativ (dispoziții generale și procedura

administrativă), care nu sunt aplicabile în speță. Or, din Legea nr. 26/2022 rezultă

clar că doar procedurii de judecare a cauzelor, și anume procedura contenciosului

administrativ, îi sunt aplicabile prevederile Codului administrativ (Cartea III), iar în

raport cu procedura în fața Comisiei se aplică prevederile legii speciale – Legea

nr. 26/2022 și Regulamentul Comisiei.

Cărții a III, dar nu și prevederile Cărților I și II. Astfel, se deduce că, reclamanta cere

34

instanței de judecată aplicarea unei legi inaplicabile, și anume unele prevederi ale

Codului administrativ, în detrimentul legii aplicabile (Legea nr. 26/2022).

unor prevederi din Legea nr. 26/2022, prin care s-a explicat că, în sensul articolului

3 alineatul (2) și al articolului 4 alineatul (2), Comisia de evaluare nu este autoritate

publică în sensul prevederilor Codului administrativ.

art. 7 din Codul administrativ), atunci activitatea ei nu este una de natură

administrativă (în sensul art. 5 din Codul administrativ), iar procedura de evaluare

prevăzută de Legea nr. 26/2022 nu este o procedură administrativă (în sensul art. 6

din Codul administrativ), circumstanțe ce denotă că, la caz, nu sunt incidente

prevederile Codului administrativ aplicabile procedurii administrative, inclusiv

cercetarea din oficiu (art. 22), limba de procedură (art. 26), întocmirea dosarului

administrativ (art. 82), etc., or, legea specială (Legea nr. 26/2022) oferă mecanisme

de protecție similare echivalente.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din poșta electronică cu

adresa „secretariat@vettingmd.com”, decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 04 decembrie 2023 a fost recepționată de către

Cristina Gladcov la 04 decembrie 2023 (vol. I, p. I, v. II+v. III, f.d. 224). Astfel, în

speță, reclamanta a respectat prevederile art. 14 alin.(1) din Legea nr. 26/2022,

deoarece cererea de contestare a fost depusă la 12 decembrie 2023.

special învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța judecătorească de

contencios administrativ ține cont de jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei

jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivarea hotărârilor judecătorești

nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot.García

Ruiz v. Spania, 1999, §26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul

procedurii necesită un răspuns clar (hot.Ruiz Torija v. Spania, 1994, §30; și, pentru

comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §43), în special argumentele cu

privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului (hot.Fabris v. Franța, 2013, §72 in fine; Paun Jovanović v. Serbia,

2023, §108).

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 26/2022

Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură

35

finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura

de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de

examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022.

Așa, Legea nr. 26/2022 este una specială. Din motivele expuse supra și prin prisma

art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, prioritatea normelor din Legea nr. 26/2022

nu poate genera în această cauză discuții.

2022, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea inter alia a membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la

Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul

Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,

procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022

este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022

au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr. 26/2022 prevederile Codului administrativ sunt

aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 26/2022. Or, excluderea

integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere

al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

a proporționalității este o sarcină probatorie exclusivă a autorității publice. La

aspectul dat, Completul de judecată special reiterează că, Legea nr. 26/2022 are

prioritate față de Codul administrativ.

sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de

evaluare. În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații,

făcând uz de competențele sale legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea

obligațiilor legale (art. 7 din Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor

neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea

de a prezenta date și informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022).

Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a

candidatului (art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept

(prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau

neconcludente) riscă să inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că

36

candidatul nu întrunește criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022). Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii,

iar acest transfer legislativ nu numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile

candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; §68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză (ibidem, §95).

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la

Veneția. Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost considerată per se arbitrară

nici de către CtEDO (a se vedea hotărărârile Xhoxhaj vs Albania, 2021, §352 și

Sevdari vs Albania, 2022, §130).

c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise

„unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de

evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidat”. Această prevedere a apărut în Legea nr. 26/2022 după o hotărâre a Curții

Constituționale din 14 februarie 2023, în care s-a menționat că este admisibil de a

nu anula deciziile Comisiei de evaluare pentru „erori de procedură nesemnificative”.

Curtea Constituțională a acceptat ca controlul judiciar al actelor emise în cadrul

evaluării externe să se limiteze la circumstanțele de fapt care puteau schimba

rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale Comisiei care afectează

„caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin vs Turcia (2020). În §131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să

examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de

drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată

în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă concluzie a Comisiei.

Legii nr. 26/2022 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ.

37

Ea poate anula decizia Comisiei de evaluare doar în cazurile menționate de Legea

nr. 26/2022, iar celelalte temeiuri prevăzute de Codul administrativ pentru anularea

actului administrativ nu sunt aplicabile.

poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase constatate de Comisie nu

există, iar alte dubii există. Existența unui singur dubiu este suficient pentru

nepromovarea evaluării externe. După cum rezultă din art. 14 alin. (8) din Legea

nr. 26/2022, CSJ nu poate admite contestația dacă constată existența cel puțin a unui

dubiu prevăzut la art. 8 alin. (2)-(5) al acestei legi.

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamanta Cristina Gladcov

în cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și

anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidatul Cristina Gladcov.

d. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

bazează acțiunea reclamantei, este pretinsa lipsă de independență, imparțialitate

și/sau obiectivitate a unor membri ai Comisiei de evaluare.

care nu se încadrează în criteriul de eroare procedurală gravă, care a afectat

caracterul echitabil al procedurii de evaluare a reclamantei și, cu atât mai mult, nu

se încadrează în criteriul de circumstanță care putea conduce la promovarea evaluării

de către reclamantă.

vetting reprezintă o etapă esențială pentru consolidarea integrității și

profesionalismului în cadrul corpului de magistrați și procurori, iar imparțialitatea și

obiectivitatea membrilor Comisiei de evaluare sunt principii fundamentale în acest

sens. Cu toate acestea, simpla invocare de către reclamantă a unei pretinse lipsă de

imparțialitate sau a unei presupuse intenții ostile a membrilor Comisiei nu poate

conduce, în lipsa unor probe concrete, la concluzia că evaluarea a fost efectuată cu

încălcarea acestor principii.

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor au fost desemnați prin Hotărârile Parlamentului nr. 84,

38

nr. 85, nr. 86 și nr. 87 din 04 aprilie 2022, care la art. 3 stipulează imperativ că pot

fi contestate în instanța de judecată în termenul prevăzut la art. 209 din Codul

administrativ.

componența nominală a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor după cum urmează: Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu, Vitalie

Miron, Herman von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria.

constatat încetarea calității de membru în Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor a domnului Vitalie Miron, în baza cererii de demisie.

Hotărârea intrând în vigoare la data adoptării.

despre faptul că va fi supusă procesului de evaluare a integrității în calitate de

candidată la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, nu a contestat

Hotărârile Parlamentului nr. 84, nr. 85, nr. 86 și nr. 87 din 04 aprilie 2022 în ordinea

și termenul prevăzut la art. 3 al acestor hotărâri și art. 209 din Codul administrativ.

Gladcov și-a manifestat în mod tacit, prin inacțiune, acordul cu desemnarea de către

Parlamentul Republicii Moldova a Nadejdei Hriptievschi, Tatianei Răducanu, lui

Vitalie Miron, Herman Von Hebel, Victoriei Henley și Nonei Tsotsoria în calitate

de membri ai Comisiei de evaluare și ca aceștia să participe la evaluare, iar ulterior

la evaluarea reluată a integrității sale în calitate de candidată la funcția de membru

al Consiliului Superior al Procurorilor, ca etapă obligatorie a procesului de selectare

a candidaților în funcțiile respective.

argumentele reclamantei ce vizează pretinsa lipsă de independență, imparțialitate

și/sau obiectivitate a membrilor nominalizați, or, la etapa dată aceste argumente sunt

irelevante, având în vedere că reclamanta a demonstrat un comportament pasiv și nu

a contestat Hotărârile Parlamentului nr. 84, nr. 85, nr. 86 și nr. 87 din 04 aprilie 2022,

expunându-și în acest mod tacit încrederea față membrii menționați în cadrul

viitoarei sale evaluări.

Comisiei de evaluare au obligația să se abțină de la fapte ce ar putea discredita

Comisia de evaluare sau ar putea provoca îndoieli privind obiectivitatea deciziilor

acesteia.

39

(conflictul de interese) alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu

Legea nr. 26/2022, candidatul avea dreptul de a înainta propunere de recuzare a

membrilor care consideră că nu sunt imparțiali.

prevederile articolului 4 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, care garantează

independență funcțională și autonomie decizională Comisiei de evaluare față de

orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a

acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au

participat la desemnarea membrilor acesteia.

este lipsa consecvenței reclamantei în privința invocării pretinsei lipse de

imparțialitate, obiectivitate și intendență a membrilor Comisiei de evaluare. Or,

argumentele reclamantei pe acest subiect au fost formulate pentru prima dată abia în

cadrul procesului judiciar declanșat ca urmare a deciziei de nepromovare emise în

urma evaluării reluate.

Cristina Gladcov a acestei probleme în cadrul evaluării inițiale, or, pe parcursul

procedurii de evaluare inițiale aceasta nu a ridicat nicio obiecție cu privire la

imparțialitatea sau obiectivitatea membrilor Comisiei de evaluare. Dacă ar fi existat

suspiciuni reale cu privire la părtinirea membrilor Comisiei, candidata ar fi trebuit

să formuleze cereri de recuzare sau să aducă la cunoștința Comisiei aceste suspiciuni

în cadrul evaluării inițiale. Neformularea obiecțiilor date la momentul respectiv

indică asupra faptului că, la acea etapă, Cristina Gladcov nu avea dubii privind

imparțialitatea, obiectivitatea și/sau independența Comisiei.

se atestă că, nici în cadrul primului proces judiciar, Cristina Gladcov nu a invocat

problema pretinsei lipse de imparțialitate, obiectivitate și/sau independență a unor

membri ai Comisiei, deși a avut posibilitatea de a pune în discuție problema

suspiciunilor sale. Astfel, reclamanta a fost de acord, în mod implicit, cu componența

Comisiei care urma să efectueze evaluarea reluată.

posibilitatea să formuleze cereri de recuzare a membrilor Comisiei sau să invoce

pretinsa lipsă de imparțialitate, obiectivitate ori independență. Cu toate acestea, nici

la această etapă Cristina Gladcov nu a ridicat astfel de obiecții. Faptul că reclamanta

a participat la reevaluare fără a formula critici privind componența Comisiei denotă

că, până la momentul emiterii deciziei finale de nepromovare, nu a considerat că

40

există motive temeinice care să pună sub semnul întrebării imparțialitatea membrilor

Comisiei.

obiectivitate și intendență a membrilor Comisiei a fost invocată pentru prima oară

abia în cadrul procesului judiciar inițiat ca urmare a emiterii deciziei de nepromovare

în urma reevaluării (nr. 1 din 04 decembrie 2023). Acest comportament procesual al

reclamantei indică faptul că suspiciunile invocate nu au fost reale de la începutul

procedurii, ci au apărut doar ca o reacție subiectivă la un rezultat nefavorabil.

dubii cu privire la imparțialitatea, obiectivitatea și intendența Comisiei, ar fi formulat

astfel de obiecții în mod consecvent în cadrul tuturor etapelor procedurii și, în mod

special, în cadrul primului proces judiciar. Faptul că reclamanta nu a ridicat această

problemă nici în evaluarea inițială, nici în evaluarea reluată, dar nici în primul proces

judiciar denotă o lipsă de consecvență a acesteia, ceea ce reduce semnificativ

credibilitatea argumentelor formulate ulterior.

problemă a imparțialității, obiectivității și intendenței membrilor Comisiei de

evaluare nu a fost invocată de reclamantă în mod oportun și consecvent pe parcursul

derulării procedurii de pre-vetting. Faptul că aceste suspiciuni au apărut abia după

emiterea unei decizii nefavorabile în urma evaluării reluate sugerează că ele

reprezintă mai degrabă o reacție subiectivă la rezultat, decât o problemă reală legată

de modul de desfășurare a procedurii. Prin urmare, aceste argumente nu pot fi

reținute ca întemeiate.

concludente argumentele reclamantei cu privire la pretinsele erori procedurale grave

admise de către Comisia de evaluare și care ar fi afectat caracterul echitabil al

procedurii de evaluare a candidatei Cristina Gladcov, prin participarea la procesul

de evaluare a unor membri care nu sunt independenți, imparțiali și/sau obiectivi.

Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau

nu criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale candidaților, ci doar

existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la

concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatei cu criteriile

legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de

conformitate.

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

41

prin decizia nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov,

candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, în baza art. 8

alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. a)-c) și art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a decis

că candidata nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii

serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică

și financiară și, astfel, ea nu a promovat evaluarea, constatat trei probleme, și anume:

(i) „dubiile serioase” privind declarațiile candidatului aferent vânzării unui lot

de teren și neachitarea impozitului pe creșterea de capital;

(ii) „dubiile serioase” privind nedeclararea de către candidată a cotei-părți

deținute de soț în compania SRL „T.C.”;

(iii) „dubiile serioase” privind subevaluarea prețurilor de achiziționare al

camionului MAN, anul de fabricație 1997.

26/23, 2-23083087-01-3-09062023) s-a admis acțiunea în contencios administrativ

depusă de Cristina Gladcov, fiind anulată decizia Comisiei de evaluare nr. 34 din 18

mai 2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de

membru în Consiliul Superior al Procurorilor și dispusă reevaluarea candidatei

Cristina Gladcov de către Comisia independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor.

temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, Comisia de

evaluare a emis decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023, prin care a decis că, în temeiul

art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5)

din Legea nr. 26/2022, candidata nu întrunește criteriile de integritate întrucât s-au

constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de

integritate etică și financiară, și, astfel, nu promovează evaluarea.

judecată special atestă că, în urma evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov,

Comisia de evaluare a constatat două neconformități, și anume:

(i) nedeclararea cotei-părți deținute de soțul candidatei în capitalul social al

companiei SRL „T.C.”;

(ii) subevaluarea prețurilor de cumpărare al camionului MAN, a/f 1997.

evaluare, pe marginea celor două aspecte financiare și etice descrise supra, raportate

42

la criteriile de evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022, Completul de

judecată special remarcă următoarele.

decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, Comisia de evaluare nu a

luat în considerare problema nedeclarării veniturilor candidatei și ale soțului ei la

Serviciul Fiscal de Stat și neachitarea impozitelor aferente (2021). Astfel, în cadrul

evaluării reluate, în baza deciziei din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție,

candidata a desființat dubiile serioase ale Comisiei de evaluare privind vânzarea unui

lot de teren și neachitarea impozitului pe creșterea de capital, Comisia reținând ca

valabile doar dubiile serioase ce țin de nedeclararea de către candidată a cotei-părți

deținute de soț în compania SRL „T.C.” și de subevaluarea prețurilor de

achiziționare al camionului MAN, anul de fabricație 1997.

candidatei Cristina Gladcov criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamantă în cererea de contestare,

Completul de judecată special nu a constatat existența unor circumstanțe care puteau

duce la promovarea evaluării Cristinei Gladcov în fața Comisiei independente de

evaluare, nefiind înlăturate în acest sens toate dubiile serioase formulate de Comisie

cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate financiară și

etică în temeiul art. 8 din Legea nr. 26/2022, în ceea ce privește: nedeclararea cotei-

părți a soțului său în capitalul social al companiei SRL „T.C.”, în declarațiile sale

anuale pentru perioada anilor 2017 – 2021, așa cum prevede legea.

viitorilor membri ai Consiliului Superior al Procuraturii (CSP), precum și în vederea

sporirii încrederii societății în activitatea organelor specializate ale CSP, dar și, în

general, în sistemul justiției, conform competențelor atribuite în baza Legii

nr. 26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice dacă candidata Cristina

Gladcov nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională, dacă nu a

admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din

punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator

imparțial, dacă în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea

actelor de corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în

sensul Legii integrității nr. 82/2017, precum și dacă nu a încălcat regimul juridic al

declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor, dar și dacă averea

candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație, conform art.8 din Legea

nr. 26/2022.

43

etică și financiară doar atunci când întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la

art. 8 alin. (2)-(5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5 alin. (1) din

Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare.

procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27

mai 2016, procurorii se află în serviciul societății, sunt responsabili de conduita lor

și au datoria ca prin fiecare acțiune și decizie să onoreze jurământul depus,

respectând cele mai înalte standarde de etică și conduită potrivit principii stabilite,

printre care și principiul integrității.

înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în procuratură; să se abțină de la luarea deciziilor atunci când interesele

sale, ale persoanelor înrudite prin sânge, adopție, afinitate sau ale altor persoane

apropiate familiei sale ar putea influența corectitudinea deciziilor; să nu facă

promisiuni privind deciziile pe care urmează să le ia, să se comporte onest și decent,

prin exemplul personal, să creeze o reputație impecabilă a procurorului; să nu ofere

temei de a se considera drept o persoană pretabilă comiterii unor acte de corupție

sau abuzuri (pct. 6.3.1, 6.3.3, 6.3.5 și 6.3.6 din Codul de etică al procurorilor).

din 04 decembrie 2023 nr. 1 din 4 decembrie 2023 (nedeclararea cotei-părți deținute

de soțul candidatei în capitalul social al companiei SRL „TC”), Completul de

judecată special vădește că, potrivit Comisiei de evaluare, Registrul de stat al

unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova atestă

că, începând cu 27 aprilie 2017, soțul candidatei este înregistrat ca fondator al

SRL „T.C.”, deținând ½ din capitalul social al companiei, cu genul de activitate în

domeniul construcțiilor de drumuri și autostrăzi, și care nu a fost declarată de către

candidată în declarațiile sale anuale pentru anii 2017 – 2021. Candidata a declarat

aceste cote-părți în declarația sa anuală pentru anul 2022, depusă la 31 martie 2023.

întrebările Comisiei în timpul evaluării inițiale, candidata Cristina Gladcov a

declarat că soțul său activase anterior într-o altă companie deținută de familia I.G.

Candidata a declarat că soțul ei nu își amintea dacă a participat la fondarea companiei

SRL „T.C.”, dar nici ea, nici soțul ei nu știau că acesta deținea cotă-parte în capitalul

social al companiei. Conform informațiilor de la Serviciul Fiscal de Stat, în perioada

anilor 2014 – 2016, soțul candidatei a obținut un venit de la SRL „U.C.”, fondată de

C.G., iar în 2016 a obținut un venit de la SRL „B.”, fondată de I.G.

Gladcov a furnizat Certificatul nr. 022 din 29 martie 2023 eliberat de I.G.,

44

administrator al SRL „T.C.”, conform căruia compania SRL „T.C.” a fost fondată la

06 martie 2017 de doi fondatori, I.G. și soțul candidatei. La fel, candidata a furnizat

două ordine separate de încasare a numerarului, care atestă că I.G. a finanțat, în anul

2019, capitalul social în valoare a câte 1 000 MDL pentru fiecare fondator (o

înregistrare de plată în numele lui I.G. și o înregistrare de plată în numele soțului

candidatei). Conform certificatului, soțul candidatei nu a contribuit la capitalul

social și nu a participat la administrarea companiei. În anii 2017 și 2018, compania

nu a activat. În anul 2019, compania a înregistrat un venit în sumă de 53 969 MDL.

În anul 2020, compania a înregistrat un venit în sumă de 530 290 MDL, iar în anul

2021 un venit în sumă de 180 000 MDL. În timpul activității companiei, nu s-au

achitat dividende.

candidata Cristina Gladcov a furnizat Comisiei o copie a unei scrisori din 11 aprilie

2023 din partea soțului său către administratorul SRL „T.C.”, prin care solicita

inițierea procedurilor privind radierea numelui sau din actele de constituire a

companiei. La audierea din timpul evaluării inițiale, candidata a confirmat din nou

că, compania fusese fondată de foștii angajatori ai soțului său. În opinia candidatei,

dacă I.G. a putut efectua plăți în numele soțului său, ea bănuiește că exista o procură

de la soțul ei, emisă în numele companiei, unde acesta a lucrat anterior.

dintre soțul candidatei și foștii angajatori a devenit tensionată la un moment și, ca

rezultat, acesta și-a dat demisia de la cealaltă companie administrată de soții I.G. și

C.G., ceea ce explică de ce nu contribuise la finanțarea sau administrarea

SRL „T.C.”. Candidata a declarat că, la întrebarea despre obligațiile sale de declarare

a cotei-părți deținute în capitalul social al SRL „T.C.”, Autoritatea Națională de

Integritate i-a explicat că obligația de a declara drepturile de proprietate asupra

companiei de către soțul ei în declarația sa anuală a apărut doar după ce a aflat în

anul 2023 despre existența cotei-părți în capitalul social al companiei. În opinia

candidatei, declarația a fost doar o formalitate, deoarece soțul ei nu a participat în

niciun fel la activitățile companiei și nici nu a realizat vreun venit.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție nu a calificat

nedeclararea cotei-părți deținută de soțul candidatei în compania SRL „T.C.”, în

declarațiile ei anuale pentru perioada 2017 – 2021, drept o încălcare gravă, fapt care

nu generează dubii serioase privind corespunderea candidatei cu criteriul de

integritate financiară. Curtea Supremă de Justiție a considerat poziția candidatei ca

fiind veritabilă și conformă contextului socio-economic, având în vedere că soțul

candidatei nu a participat la formarea capitalului social, nu i s-au achitat dividende

și nu a participat la administrarea societății, toate circumstanțe care indică o

includere formală, fără a genera efecte sau consecințe juridice. Completul de

45

judecată special al Curții Supreme de Justiție a indicat, de asemenea, că Comisia nu

a arătat care au fost impactul sau prejudiciul cauzat ca urmare a nedeclarării cotei-

părți.

de evaluare a recepționat documente suplimentare furnizate de Agenția Servicii

Publice. Așa, conform deciziei Agenției Servicii Publice din 06 martie 2017,

compania SRL „T.C.” a fost înregistrată la 02 martie 2017 în baza cererii depuse de

cei doi fondatori, cet. I.G. și soțul candidatei, care conținea următoarele acte:

- cererea de înregistrare a întreprinderii din 02 martie 2017, semnată de ambii

fondatori (inclusiv soțul candidatei);

- procesul-verbal al adunării de constituire din 02 martie 2017, semnat de

ambii fondatori (inclusiv soțul candidatei);

- statutul întreprinderii, semnat de cei doi fondatori (inclusiv soțul candidatei)

și autentificat notarial la 06 martie 2017. Notarul a indicat că ambii fondatori

au fost prezenți la momentul semnării și autentificării statutului.

- ordinele de încasare a numerarului din 02 martie 2017 achitate de cet. I.G.

notificarea Comisiei cu privire la faptele și dubiile serioase, expediate candidatei la

16 octombrie 2023, ultima nu a furnizat nicio explicație suplimentară cu privire la

această problemă.

cotele-părți deținute de soțul său, imediat ce a aflat despre acest lucru, invocând că,

în opinia sa, legislația solicită declaranților să declare doar ceea ce cunosc și numai

din momentul în care au luat cunoștință de acea obligație. Candidata a susținut că

legislația nu îi permitea să facă o verificare cu referire la soțul său, în așa fel încât să

cunoască activitatea acestuia. A mai afirmat că nedeclararea nu a prejudiciat

interesul public, deoarece nu s-au realizat venituri din cota-parte nedeclarată. A

susținut, de asemenea, că informațiile despre această companie erau disponibile în

Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica

Moldova, astfel, fiind accesibile, și, respectiv, nu a avut intenția de a ascunde aceste

informații.

audierii la etapa evaluării reluate, după ce Comisia a obținut și a prezentat candidatei

Cristina Gladcov informații despre participarea personală și nemijlocită a soțului său

la fondarea companiei, prin semnarea a cel puțin trei acte, inclusiv unul fiind încheiat

în fața unui notar, candidata și-a menținut poziția exprimată în cadrul evaluării

inițiale și în fața Curții Supreme de Justiție, precum că compania a fost fondată fără

ca soțul său să cunoască. Candidata nu a furnizat o explicație clară, dar a declarat că

46

a acționat întotdeauna cu bună-credință și că a răspuns la întrebările Comisiei în

cadrul evaluării inițiale pe baza a ceea ce i-a spus soțul.

audierea în cadrul evaluării reluate, fiind întrebată dacă informația pe care a pretins

că a primit-o de la Autoritatea Națională de Integritate, referitor la nașterea obligației

de a declara cota-parte a soțului doar după ce a aflat de existența acesteia în anul

2023, i-a fost transmisă în scris sau verbal, candidata Cristina Gladcov a declarat că

a avut doar comunicări prin telefon cu Autoritatea Națională de Integritate.

fiind întrebată dacă percepe vreo problemă etică în legătură cu nedeclararea uneia

dintre companiile la care soțul său era asociat și dacă faptul că nu a declarat această

companie ar fi putut afecta identificarea potențialelor conflicte de interese legate de

activitatea de afaceri a soțului său, candidata a răspuns că nu vede vreo problemă de

conflict de interese, având în vedere faptul că nu s-a identificat niciun conflict de

interese în legătură cu activitatea soțului său și ea și soțul său nu obținuseră niciun

venit în perioada anilor 2017 – 2021 de la compania în care soțul său deținea cotă-

parte, care nu a fost declarată de ea.

Cristina Gladcov criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor reținute de către

Comisia de evaluare în decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 și a argumentelor

relevante invocate de către reclamantă în cererea de contestare, Completul de

judecată special consideră că, candidata Cristina Gladcov nu a înlăturat dubiile

Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa etică, manifestată prin nedeclararea

cotei-părți a soțului său în capitalul social al companiei SRL „T.C.”, în declarațiile

sale anuale pentru perioada anilor 2017 – 2021, așa cum prevede legea.

lit. h) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133/2016, (în

redacția în vigoare în perioada anilor 2017 – 2021), candidatei Cristina Gladcov, ca

subiect al declarării, îi revenea obligația să declare cota-parte/acțiunile în capitalul

social al unui agent economic deținute personal de dânsa sau de membrii familiei

sale, concubinul/concubina sa, inclusiv în calitate de beneficiari efectivi.

personale în formă electronică, aprobat prin Ordinul Președintelui Comisiei

Naționale de Integritate nr. 15 din 27 februarie 2018 indică că subiectul declarării

declară cotele-părți/acțiunile conform capitolului IX „Cote-părți/Acțiuni”, pct. 39

„subiectul declarării are obligația să declare cotele-părți/acțiunile deținute în

capitalul social al unui agent economic, inclusiv, în calitate de beneficiar efectiv,

împreună cu membrii familiei și concubinul/concubina lui, atât în țară cât și în

străinătate, la data depunerii declarației.”

47

responsabilă pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru veridicitatea

și deplinătatea informațiilor incluse în declarație.

profesioniste, competente, eficiente și prietenoase sunt cei trei „i”: independența,

imparțialitatea și integritatea, care de fapt sunt principii ce se regăsesc în Codul de

etică și conduită al procurorului.

etică al procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4

din 27 mai 2016, rezultă că, procurorul trebuie să se comporte întotdeauna, și nu

numai în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod onorabil și demn de funcția sa,

fiind un exemplu de conduită pentru restul societății.

conduită și un comportament adecvat profesiei de procuror, atât în exercitarea

funcției, cât și în afara ei, prin prisma standardului intern al demnității profesiei,

precum și prin raportare la standardul extern, al încrederii publice în actul de justiție.

din 25 mai 2017, care la art. 10 alin. (1) lit. c) și d) stipulează că climatul de

integritate instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri: respectarea

regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, precum și respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese. Iar, alineatul (3) al aceluiași articol

prevede imperativ că, nerealizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) duce la

compromiterea climatului de integritate instituțională și a integrității în sectorul

public.

precitate impun în obligația procurorilor de a demonstra societății o integritate

absolută a comportamentului lor.

admite careva posibile conflicte de interese, reclamanta Cristina Gladcov avea

obligația pozitivă de a fi în cunoștință de cauză cu privire la interesele proprii și a fi

la curent despre activitățile și interesele membrilor de familie și ale persoanelor

apropiate familiei sale și a le indica în declarațiile anuale depuse la autoritatea de

integritate.

evaluare în cadrul evaluării inițiale și în cadrul evaluării reluate demonstrează, în

afara oricărui dubiu, că înregistrarea companiei SRL „T.C.”, ½ cotă-parte din

capitalul căreia este deținută de soțul reclamantei Cristina Gladcov, a avut loc în

baza mai multor acte, care au fost semnate personal de soțul candidatei, iar un act

48

fiind autentificat notarial în prezența acestuia. Așa, conform actelor prezentate de

către Agenția Servicii Publice, această societate comercială a fost înregistrată în baza

cererii din 02 martie 2017 semnată de cei doi fondatori, inclusiv soțul candidatei, la

care au fost anexate procesul-verbal al adunării de constituire din 02 martie 2017,

semnat de ambii fondatori, inclusiv soțul candidatei, precum și statutul

întreprinderii, semnat de cei doi fondatori, inclusiv soțul candidatei și care a fost

autentificat notarial la 06 martie 2017. Ba mai mult ca atât, din actul autentificat

notarial rezultă cert că, în fața notarului s-au prezentat ambii fondatori pentru

semnarea și autentificarea statutului.

nemijlocit la înregistrarea companiei SRL „T.C.” în anul 2017, iar argumentele

reclamantei precum că nici ea, nici soțul ei nu cunoșteau de faptul că acesta deținea

½ cotă-parte din capitalul social al acestei companii, în esență, reprezintă o

justificare neviabilă de neîndeplinire a obligației pozitive legale de a declara pentru

anii 2017 – 2021 deținerea acestor active.

a declara cota-parte din capitalul social al unei societăți comerciale nu depinde de

rolul unui fondator în companie, de faptul dacă a participat sau nu la administrarea

acesteia și/sau dacă a obținut sau nu vreun venit, ci de faptul deținerii unui interes în

această societate. Or, anume acest fapt contribuie la sporirea climatului de integritate

și încrederii publice în sistemul justiției. În interpretarea sistemică a Codului de etică

al procurorilor, normelor Avizului CCPE nr. 13(2018) „Independența,

responsabilitatea și etica procurorilor”, Legii integrității nr. 82/2017 și Legii privind

declararea averii și a intereselor personale nr. 133/2016, procurorii trebuie să

demonstreze societății o integritate absolută a comportamentului lor.

standarde etice, aceștia trebuie să demonstreze societății că sunt integri, să adopte

un comportament ce nu provoacă îndoieli și să nu admită aparența unor posibile

conflicte de interese. Or, integritatea semnifică însușirea de a fi integru, de a fi

cinstit, de a da dovadă de probitate. Integritatea este absolută și nu are diferite grade

de gravitate.

comportamentul procurorului ca fiind conform cu etica și comandamentele morale

recunoscute de societate ca fiind cele mai înalte standarde pentru o persoană ce

deține o funcție publică esențială pentru societate, precum și modul în care o

persoană înțelege să se manifeste în societate. Prin urmare, procurorii trebuie să își

îndeplinească obligațiile cu integritate, în interesul justiției și societății, ceea ce

implică obligații atât în viața profesională, cât și personală.

49

declarația anuală a candidatei nu era o simplă formalitate. Unul dintre scopurile

declarațiilor este evitarea conflictelor de interese. Nedivulgarea intereselor reduce,

dacă nu anulează, șansele de identificare a conflictelor de interese reale sau

potențiale, în contextul prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 133/2016.

Comisiei de evaluare este fundamentat pe faptul că, prin nedeclararea unei companii

fondate de soțul candidatei Cristina Gladcov, aceasta s-ar fi putut plasa în situații de

conflict de interese ce țin de activitatea sa de procuror. Iar, faptul că nu au apărut

conflicte de interese, nu este relevant pentru a determina dacă exista premisa pentru

un astfel de conflict. Lipsa declarării interesului personal a împiedicat luarea de

măsuri pentru evitarea conflictului. Prin urmare, încălcarea regimului de declarare a

averii și a intereselor personale nu impune producerea unui prejudiciu, ca urmare a

subminării sistemul de prevenire a conflictelor de interese. Prin prisma Legii

integrității nr. 82/2017 și Legii privind declararea averii și a intereselor personale

nr. 133/2016, faptul omisiunii declarării unui interes personal într-o declarație

anuală este singura condiție pentru a constata încălcarea regimului juridic al

declarării, nefiind necesară producerea unui prejudiciu.

serioase ale Comisiei de evaluare referitor la respectarea de către aceasta a celor mai

înalte standarde ale eticii conduitei profesionale de procuror. Or, soțul candidatei cu

siguranță știa că deține ½ cotă-parte din capitalul social al SRL „T.C.”, iar Cristina

Gladcov, atunci când completa declarațiile anuale pentru perioada anilor 2017-2021,

nu a fost destul de diligentă pentru a consulta Registrul de stat al unităților de drept

privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova, care este public. Mai mult

ca atât, în ochii oricărui observator independent, argumentul soțului candidatei că nu

își amintește de existența unei companii, care a fondat-o prin semnătura sa personală

și cu prezența sa nemijlocită în fața unui notar, este lipsit de credibilitate.

apreciază ca fiind lipsită de suport poziția reclamantei precum că, în cadrul

procesului de evaluare reluată, Comisia de evaluare nu a respectat principiul res

judicata și a încălcat prevederile art. 120 din Constituția Republicii Moldova,

deoarece nu a ținut cont de constatările Curții Supreme de Justiție reținute în decizia

din 01 august 2023.

reține argumente sau probe noi, a constatat existența „dubiilor serioase” privind

nedeclararea de către candidată a cotei-părți deținute de soț în compania SRL „T.C.”,

deși subiectul dat a fost elucidat definitiv și irevocabil de către Curtea Supremă de

Justiție prin decizia din 01 august 2023.

50

fiind manipulative, or, principiul res judicata prevede că o hotărâre judecătorească

definitivă și irevocabilă se bucură de autoritate asupra faptelor și circumstanțelor

constatate, astfel încât aceleași părți nu pot fi supuse unei noi judecăți pe aceleași

temeiuri. Totuși, aplicarea acestui principiu trebuie să fie analizată în contextul

specific al procesului de pre-vetting, care are un caracter continuativ și etapizat,

nefiind finalizat decât printr-o decizie definitivă privind promovarea sau

nepromovarea candidatului.

principiului res judicata, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție

notează că exercițiul de pre-vetting, așa cum este reglementat, reprezintă un proces

complex și etapizat, care se desfășoară printr-o succesiune de acțiuni menite să

evalueze criteriile de integritate ale candidaților la funcțiile de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Spre deosebire de un proces

jurisdicțional clasic, care urmărește soluționarea unui litigiu punctual printr-o

hotărâre definitivă asupra fondului, procesul de pre-vetting are un caracter evaluativ,

iar deciziile emise de Comisie reprezintă doar etape intermediare în atingerea

scopului final al procedurii.

dispus anularea deciziei de nepromovare și reluarea evaluării candidatei Cristina

Gladcov, nu a stabilit definitiv faptele și circumstanțele care să confere autoritate de

lucru judecat asupra întregului proces. Decizia judecătorească a avut ca scop

remedierea unor aspecte procedurale și reluarea procedurii de evaluare pentru

verificarea mai detaliată a unor aspecte, fără a concluziona definitiv asupra

elementelor de fond. Prin urmare, această hotărâre judecătorească nu poate fi

invocată ca având autoritate de lucru judecat în partea circumstanțelor și faptelor

care au constituit obiect al evaluării și reținute de către Comisie ca dubii în privința

integrității reclamantei.

Comisia de evaluare a administrat probe noi în baza cărora și-a format opinia și care

nu au fost cercetate în cadrul primului proces judiciar, respectiv, cărora Curtea

Supremă de Justiție nu le-a dat apreciere în decizia din 01 august 2023, și anume

decizia Agenției Servicii Publice din 06 martie 2017, conform căreia compania

SRL „T.C.” a fost înregistrată la 02 martie 2017 în baza cererii depuse de cei doi

fondatori, cet. I.G. și soțul candidatei; cererea de înregistrare a întreprinderii din 02

martie 2017, semnată de ambii fondatori, inclusiv soțul candidatei; procesul-verbal

al adunării de constituire din 02 martie 2017, semnat de ambii fondatori, inclusiv

soțul candidatei; precum și statutul întreprinderii, semnat de cei doi fondatori,

inclusiv soțul candidatei și autentificat notarial la 06 martie 2017, din care rezultă

51

că, la momentul semnării și autentificării statutului, în fața notarului au fost prezenți

ambii fondatori, inclusiv soțul candidatei.

caracter definitiv evaluării anterioare, ci a dispus reluarea procedurii de pre-vetting

tocmai pentru a permite Comisiei să reevalueze candidata în mod corect, conform

standardelor legale și procedurale. Prin urmare, procesul a continuat în mod firesc,

iar decizia finală a Comisiei, emisă în urma reevaluării, trebuie privită ca fiind o

continuare procedurală, nu o reluare a unui proces încheiat.

judecat, este necesar ca hotărârea judecătorească invocată să fi soluționat în mod

definitiv și irevocabil fondul cauzei, stabilind drepturi și obligații în mod

incontestabil. În cazul dat, hotărârea judecătorească din 01 august 2023 nu a

soluționat definitiv fondul, ci doar a constatat necesitatea reluării evaluării, iar

procesul continuativ presupune că fiecare decizie intermediară poate fi modificată,

contestată sau reevaluată, până la momentul emiterii unei decizii finale de

promovare sau nepromovare definitivă a candidatului. Principiul res judicata nu

poate fi aplicat în cazul unor decizii intermediare, întrucât acestea nu soluționează

definitiv o situație juridică, ci fac parte dintr-un proces continuu aflat sub control

jurisdicțional.

de a verifica legalitatea procedurii inițiale de pre-vetting, iar prin anularea deciziei

de nepromovare și dispunerea reevaluării s-a dorit asigurarea unei proceduri corecte,

nu stabilirea unui rezultat final. În consecință, decizia ulterioară de nepromovare

emisă de Comisia de evaluare nu încalcă principiul res judicata, deoarece procesul

de pre-vetting nu fusese finalizat prin hotărârea judecătorească din 01 august 2023,

iar reevaluarea dispusă de instanță reprezenta o etapă procedurală obligatorie pentru

continuarea procesului. Reluarea evaluării și emiterea unei noi decizii sunt acțiuni

firești într-un proces continuu, în care fiecare etapă depinde de respectarea unor

proceduri specifice și de atingerea obiectivului final.

exclude posibilitatea aplicării stricte a principiului res judicata în speță. Atât timp

cât hotărârea judecătorească din 01 august 2023 a dispus doar reluarea procedurii de

evaluare, iar Comisia a respectat această dispoziție, reevaluarea și decizia ulterioară

de nepromovare nu pot fi considerate ca fiind contrare principiului autorității

lucrului judecat, ci ca fiind o continuare legitimă și necesară a procesului început.

de către Comisia de evaluare la etapa evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov,

în concret cele enumerate supra, răstoarnă concluziile Curții Supreme de Justiție

reținute în decizia din 01 august 2023 în privința problemei de nedeclarare de către

52

candidată a cotei-părți deținute de soț în compania SRL „T.C.”. Ba mai mult ca atât,

aceste probe administrate suplimentar confirmă dubiile serioase ale Comisiei de

evaluare cu privire la respectarea de către candidata Cristina Gladcov a criteriilor de

integritate și fortifică concluzia că aceasta nu corespunde criteriului de integritate

etică, conform art. 8 alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) din Legea

nr. 26/2022.

care candidata Cristina Gladcov din nou nu promovat evaluarea, reprezintă o etapă

distinctă și separată procedural față de decizia inițială, întrucât reevaluarea a fost

efectuată ca urmare a constatării unor deficiențe de către Curtea Supremă de Justiție

prin decizia din 01 august 2023 și nu a implicat o concluzie definitivă asupra

fondului cauzei, adică a evaluării.

deoarece:

- decizia Curții Supreme de Justiție din 01 august 2023 nu a avut caracter

definitiv asupra circumstanțelor de fapt ale evaluării, ci doar asupra necesității

reluării procedurii de evaluare pentru elucidarea mai detaliată a acestor

circumstanțe;

- procesul de pre-vetting este unul continuu, iar reevaluarea dispusă de instanța

de judecată nu reprezintă o repetare a aceleiași judecăți, ci o continuare a acestui

proces, care se finalizează abia prin emiterea unei decizii finale de către Comisia de

evaluare;

- autoritatea lucrului judecat se aplică doar asupra unor fapte sau circumstanțe

definitiv stabilite, iar în cazul din speță, prin decizia din 01 august 2023, Curtea

Supremă de Justiție nu a stabilit definitiv că reclamanta trebuie promovată, ci doar

a dispus remedierea procedurii și reluarea evaluării acesteia.

- Comisia de evaluare, în cadrul noii evaluări, a analizat din nou candidata în

lumina acelorași criterii, însă într-un cadru procedural corectat, cu administrarea

unor probe suplimentare și ținând cont de dezideratele Curții Supreme de Justiție

reținute în decizia din 01 august 2023.

decizia Comisiei de evaluare prin care s-a constatat de nepromovarea candidatei

Cristina Gladcov în urma evaluării reluate nu contravine principiului res judicata,

deoarece procesul de evaluare nu a fost finalizat până la emiterea noii decizii, iar

instanța nu a stabilit irevocabil promovarea candidatei, ci doar necesitatea unei

reevaluări conforme.

Comisiei de evaluare, întrucât procesul de pre-vetting este unul continuu și etapizat,

iar hotărârea judecătorească din 01 august 2023 nu a avut ca obiect stabilirea

53

definitivă a unui drept, ci reluarea procedurii de evaluare. Emiterea unei noi decizii

de nepromovare nu constituie o încălcare a principiului res judicata, ci reprezintă o

etapă firească în finalizarea procesului de evaluare.

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022) că,

competența trimiterii la rejudecare nu este contrară, în sine, articolului 20 din

Constituție. Potrivit jurisprudenței Curții Europene, de regulă, este inerent

conceptului de control judecătoresc ca, în eventualitatea admiterii unui recurs,

instanța de control să aibă competența de a casa decizia contestată și fie să pronunțe

o nouă decizie, fie să trimită cauza la rejudecare aceluiași organ sau unui organ

diferit (a se vedea Ramos Nunes de Carvalho e Sá v. Portugalia [MC], 06 noiembrie

2018, § 184 și jurisprudența citată acolo).

cadrul procedurii de evaluare reluată, cât și în cadrul procedurii judiciare, inclusiv

în cererea de contestare, reclamanta Cristina Gladcov nu a înlăturat dubiile apărute

în privința problemei cu privire la nedeclararea cotei-părți deținute de soț în

compania SRL „T.C.” și nu a combătut probele noi dobândite de către Comisia de

evaluare, unicul argument de apărare invocat în acest sens fiind constatările Curții

Supreme de Justiție reținute în decizia din 01 august 2023. Însă, după cum a fost

menționat supra, constatările Curții Supreme de Justiție reținute în decizia din 01

august 2023 au fost desființate prin probele administrate suplimentar de către

Comisia de evaluare la etapa evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov.

concluzionează că, din argumentele reclamantei, prezentate în fața instanței de

judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de

evaluare a candidatei, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de

evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea

candidatei cu criteriul de integritate etică și financiară, conform art. 8 alin. (2) lit. c),

alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) din Legea nr. 26/2022, cu referire la nedeclararea de

către candidată a cotei-părți deținute de soț în compania SRL „T.C.”.

nr. 1 din 04 decembrie 2023 (subevaluarea prețului de cumpărare al camionului

MAN, a/f 1997), Completul de judecată special vădește că, potrivit Comisiei de

evaluare, în decizia din 01 august 2023, Completul de judecată special al Curții

Supreme de Justiție a conchis că Cristina Gladcov a declarat corect prețul camionului

MAN, indicând prețul contractual achitat de soțul său. Curtea Supremă de Justiție a

indicat că, Comisia a reținut neconsecvențe între declarația anuală a candidatei

54

pentru anul 2017 și explicațiile ei privind depunerea sumei de 95 930 MDL pe care

soțul ei a efectuat-o în contul lui A.T., dar Comisia nu a furnizat argumente

referitoare la aceste neconsecvențe. Curtea Supremă de Justiție a mai punctat că,

Comisia nu a acceptat, în mod nejustificat, argumentul candidatei conform căruia

valoarea camionului a crescut după reutilare, or, Comisiei de evaluare i-au fost

prezentate foto-înregistrări a automobilului la etapa de procurare și ulterior, la etapa

vânzării. Curtea Supremă de Justiție a mai constatat că, candidata a acționat cu

diligență, că nu a făcut parte din tranzacțiile juridice în care a participat soțul ei, a

completat corect declarația anuală și că, candidata și soțul ei aveau suficiente resurse

pentru a-și acoperi cheltuielile.

cuprinzătoare și obiective, a efectuat o evaluare reluată a candidatei Cristina

Gladcov, pe baza informației disponibile din cadrul evaluării inițiale și a oricăror

informații obținute în cursul reluării evaluării.

probe care arată că soțul candidatei a efectuat depunerea bănească de 95 930 MDL

din resursele activităților sale de afaceri și nu există probe că această sumă i-a fost

vreodată restituită. La fel, Comisia de evaluare a remarcat că, nici în cadrul evaluării

inițiale, nici a celei reluate, nu i-au fost furnizate înregistrări foto ale camionului la

etapa procurării și la etapa vânzării. Iar, înregistrările prezentate Comisiei de către

Agenția Servicii Publice par să arate un alt camion, o discrepanță pe care candidata

a refuzat să o explice. Comisia a considerat aceste fapte de o importanță deosebită

pentru decizia în cadrul evaluării reluate, așa cum prevede Legea nr. 26/2022.

explicațiile candidatei, referitor la problema subevaluării prețului de cumpărare al

camionului MAN, anul fabricației 1997:

- declarația candidatei că soțul ei a achiziționat un camion MAN contra sumei

de 10 000 MDL, în timp ce el a transferat către reprezentantul proprietarului

suma de 95 930 MDL, pe care, inițial, a declarat-o că reprezenta plata pentru

camion, dar mai târziu a negat și a susținut că acești bani i-au fost dați de

proprietarul camionului pentru a achita gajul instituit asupra camionului

către bancă;

- declarația candidatei că suma de 95 930 MDL i-a fost dată soțului ei de către

proprietarul camionului prin reprezentantul său, în timp ce documentele

bancare arată că soțul candidatei a indicat în transferul acestei sume (în două

tranșe) că sursa banilor era propria activitate de afaceri;

- afirmația candidatei că valoarea camionului MAN, achiziționat de soțul ei în

2017 contra sumei de 10 000 MDL și vândut patru ani mai târziu contra

sumei de 199 500 MDL, de 20 de ori mai mult decât prețul de achiziționare,

55

a crescut datorită reutilării camionului (înlocuirea platformei de marfa cu o

platformă specializată pentru transportul vehiculelor defecte și avariate).

Comisia a identificat doar un document de confirmare pentru reparațiile

efectuate la camion, în valoare de 3 580 MDL, în ziua procurării camionului.

Candidata nu a prezentat niciun alt document de confirmare sau informații

despre alte reparații la camion;

- declarația candidatei precum că soțul ei a achiziționat camionul MAN contra

sumei de 10 000 MDL, deoarece se afla într-o stare deteriorată, în timp ce

încheiase un contract de locațiune chiar înainte de a achiziționa camionul

pentru a-l da în locațiune contra sumei de 20 000 MDL per lună, de două ori

mai mult decât prețul pretins de cumpărare;

- faptul (confirmat printr-un contract de locațiune furnizat de către candidată)

că soțul candidatei a dat în locațiune acest camion companiei sale, cu mai

mult de o lună înainte de a obține dreptul de proprietate asupra acestui

camion;

- faptul că candidata a furnizat fotografii ale unui camion de culoare albă, fără

număr de înmatriculare, în timp ce documentele oficiale indică acest camion,

atât la momentul achiziționării, cât și la momentul vânzării, ca fiind de

culoare albastră.

candidatei Cristinei Gladcov a înregistrat dreptul de proprietate asupra unui camion

MAN, a/f 1997. În declarația sa anuală pentru 2017, candidata Cristina Gladcov a

declarat prețul de achiziție al acestui vehicul ca fiind de 9 999 MDL. În cadrul

evaluării, candidata Cristinei Gladcov a susținut că prețul camionului, conform

contractului de cumpărare din 17 august 2017, a fost de 10 000 MDL și că acesta a

fost prețul real, dar în același timp nu a furnizat Comisiei de evaluare contractul de

cumpărare. Însă, conform contractului de vânzare din 07 aprilie 2021, soțul

candidatei ulterior a vândut acest camion contra sumei de 202 046 MDL.

privința acestei probleme au fost fortificate prin faptul că, potrivit evidenței bancare,

la 29 iunie 2017, soțul candidatei a depus suma de 95 930 MDL în contul persoanei

fizice A.T., iar scopul depunerii mijloacelor bănești fiind indicat ca plată pentru

credit. În răspunsurile scrise către Comisie în timpul evaluării inițiale, candidata

Cristina Gladcov a explicat că acest credit a fost destinat plății pentru camionul

MAN, care fusese scos la vânzare pe internet. Candidata a explicat că atunci când

soțul său a telefonat la un număr pe care l-a găsit pe internet, reprezentantul

proprietarului (A.T.) a răspuns la apel și a declarat că bunul era gajat la bancă și că

achitarea datoriei existente (față de bancă) ar închide creditul pentru proprietar.

Candidata a explicat că soțul său nu era cunoscut anterior cu această persoană (A.T.).

Soțul candidatei l-a însoțit pe A.T. pentru a scoate gajul instituit asupra camionului

56

de bancă, pentru a se asigura că camionul nu era grevat cu alte credite și pentru a-l

cumpăra. Candidata a explicat că atunci când camionul a fost radiat din gajul bancar,

a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 17 august 2017, cu prețul de

10 000 MDL, care, în opinia candidatei, corespunde realității.

soțul ei pentru camion, având în vedere depunerea sumei de 95 930 MDL în contul

bancar deținut de A.T., candidata Cristina Gladcov a susținut că acei bani au

aparținut proprietarului camionului și că A.T. i-a dat soțului candidatei acei bani

pentru a-i depune în contul deținut de A.T. Candidata a susținut că soțul ei a

participat la scoaterea gajului bancar instituit asupra camionului și că a mers la bancă

cu reprezentantul vânzătorului (A.T.), gajul a fost radiat, dar suma de 95 930 MDL

a fost achitată de proprietar prin intermediul lui A.T. Candidata a insistat că soțul ei

a achitat doar 10 000 MDL și că a fost o tranzacție foarte avantajoasă pentru el.

transfer sau depunere bănească în sumă de 95 930 MDL în conturile bancare ale

soțului candidatei care să indice că această sumă a fost primită de soțul candidatei

de la altcineva, iar candidata nu a furnizat niciun document de confirmare pentru a

se stabili că această sumă într-adevăr i-a fost dată soțului său de către altă persoană.

Fiind întrebată despre raționamentul proprietarului de a-i da soțului ei suma de

95 930 MDL printr-un reprezentant (doar pentru ca apoi să i-o returneze

reprezentantului proprietarului), în condițiile în care proprietarul ar fi putut folosi

acești bani pentru a scoate singur gajul și apoi să vândă camionul la un preț mai

avantajos, candidata Cristina Gladcov a răspuns că „vânzătorul nu era cointeresat să

scoată gajul de pe camion și apoi să vadă dacă îl poate vinde”. La fel, fiind întrebată

dacă se poate presupune că transferul sumei de 95 930 MDL în contul A.T. a fost

făcut pentru a rambursa împrumutul pentru care camionul fusese gajat, candidata

Cristina Gladcov a răspuns că „nu cunoaște informațiile date și nu le poate

confirma.”

contract de locațiune între soțul candidatei (ca persoană fizică) în calitate de locator

și SRL „A.C.” în calitate de locatar și în numele căreia a semnat contractul tot soțul

candidatei, în calitate de director al acestei societăți, valoarea locațiunii lunare a

bunului fiind de 20 000 MDL. La aspectul dat este relevant și faptul că, ulterior, la

20 septembrie 2017, soțul candidatei a devenit proprietarul companiei SRL „A.C.”.

de locațiune să fie încheiat de soțul ei înainte ca acesta să devină proprietar al

camionului (la 17 august 2017), candidata a răspuns că proprietarul camionului

MAN, cet. V.V., a eliberat o procură generală din 08 august 2017 în numele soțului

ei, prin care l-a împuternicit „să administreze și să dispună de mijlocul de transport,

57

să fie reprezentantul proprietarului în fața organelor competente de frontieră, vamale

și cele ale poliției auto, cu dreptul de a radia orice interdicții, gajuri, de a înregistra

dreptul de proprietate în numele proprietarului, de a ridica certificatul de

înmatriculare, de a reînnoi documentele, de a radia mijlocul de transport, de a

schimba numerele de înmatriculare, de a schimba culoarea caroseriei vehiculului, cu

dreptul de a înstrăina vehiculul, de a încheie contracte de locațiune, în mod

convenabil, cu dreptul de a semna contracte și de a depune cereri, de a prime bani,

de a semna în numele proprietarului.”

candidatei Cristina Gladcov, Comisia de evaluare a primit de la o instituție bancară

un extras din contul bancar deținut de A.T., cu situația la 29 iunie 2017, conform

căruia la depunerea de către soțul candidatei a mijloacelor bănești în sumă de 95 930

MDL în contul bancar al A.T., primul a indicat că sursa banilor este din propria

activitate de afaceri.

Agenția Servicii Publice copii ale documentelor privind înregistrarea dreptului de

proprietate al soțului candidatei asupra camionului MAN, pe care candidata nu le-a

furnizat Comisiei, și informații cu privire la starea vehiculului menționat, atât la data

achiziției din 17 august 2017, cât și la data vânzării – 25 mai 2021. Drept răspuns la

această solicitare, Agenția Servicii Publice a expediat Comisiei de evaluare

următoarele documente:

- procura autentificată notarial din 08 august 2017, prin care proprietarul

camionului MAN, V.V. a împuternicit soțul candidatei să efectueze

mentenanța tehnică și vânzarea camionului MAN conform drepturilor

indicate în procură;

- răspunsul la solicitarea permisiunii de reutilare, din 15 august 2017 al

Inspectoratului General al Poliției adresat soțului candidatei, în calitate de

reprezentant al lui V.V., prin care i s-a permis reutilarea camionului MAN

într-un camion specializat de evacuare, în conformitate cu anumite condiții;

- raportul de identificare al camionului MAN din 17 august 2017, conform

căruia camionul era de culoare albastră și fotografii ale camionului, dar din

fotografiile alb-negru atașate nu se poate determina culoarea camionului;

- actul de executare a lucrărilor de reutilare a camionului MAN, emis de

compania SRL „S” la 17 august 2017 către soțul candidatei și V.V. Conform

acestui document, platforma de marfa a fost înlăturată și a fost instalată o

platformă specializată pentru transportul vehiculelor defecte și avariate,

precum și s-au efectuat și alte lucrări. În baza acestui document, compania a

perceput suma de 3 580 MDL pentru lucrări de manoperă.

- contractul de vânzare-cumpărare din 17 august 2017, conform căruia

vânzătorul V.V., reprezentat de soțul candidatei printr-o procură din 08

58

august 2017, a vândut camionul MAN soțului candidatei, pentru suma de

10 000 MDL.

vânzare-cumpărare a camionului MAN în anul 2021, prin care soțul candidatei a

înstrăinat acest bun, dar în care sunt indicate prețuri diferite. Așa, copia primului

contract a fost furnizată Comisiei de evaluare de către candidată în timpul evaluării

inițiale și a fost încheiat la 07 aprilie 2021, fiind semnat de ambele părți, dar nu la

sediul Agenției Servicii Publice, cu prețul de vânzare indicat de 202 046 MDL. Al

doilea contract de vânzare-cumpărare a fost furnizat Comisiei de evaluare de către

Agenția Servicii Publice la etapa evaluării reluate, fiind datat cu 25 mai 2021 și din

care rezultă că soțul candidatei a vândut camionul MAN contra sumei de 199 500

MDL. Raportul Agenției Servicii Publice de identificare a camionului MAN din 25

mai 2021, avea anexate și fotografii ale vehiculului.

de Agenția Servicii Publice, camionul MAN este descris ca fiind de culoare albastră,

însă, în fotografiile trimise de candidată Comisiei de evaluare la 03 mai 2023,

camionul este de culoare albă. Fiindu-i adresate întrebări suplimentare și de

concretizare despre camionul MAN, precum și documente confirmative, candidata

Cristina Gladcov a explicat Comisiei de evaluare că, camionul MAN a fost reparat

și reutilat, iar unele lucrări fiind executate de către soțul său și prietenii acestuia,

doar că nici ea, nici soțul său nu dețin dovezi, având în vedere că au trecut 6 ani de

la achiziție. Totodată, candidata Cristina Gladcov a declarat că, ține de competența

Comisiei de evaluare să confirme faptul că, camionul a fost cumpărat, îmbunătățit

între anii 2017 – 2021 și ulterior vândut, în condițiile în care ea nu deține astfel de

dovezi. Astfel, candidata Cristina Gladcov nu a oferit nicio explicație de ce camionul

MAN din fotografiile ce le-a prezentat ea era de culoare albă, pe când în

documentele furnizate de Agenția Servicii Publice camionul este descris ca fiind de

culoare albastră.

reutilare (îmbunătățiri) a efectuat soțul său la camionul MAN, când au fost efectuate

aceste lucrări de reutilare, cine a executat lucrările și ce costuri au fost suportate și

să furnizeze documentele de confirmare. Însă, candidata a răspuns că reutilarea a

fost făcută mult timp în urmă și nu s-au păstrat documente de confirmare, cu atât

mai mult că unele dintre reparații au fost realizate de soțul său și prietenii lui, pe cât

posibil, iar costurile au fost suportate doar pentru unele piese utilizate la reutilare.

evaluării reluate, aceasta nu păstrează o arhivă și nu a putut furniza nicio informație

sau documente de confirmare cu privire la efectuarea unor lucrări de reparații la

59

camionul MAN. În cazul în care au fost efectuate lucrări de către ei, ar fi fost

furnizate documente aferente proprietarului automobilului.

Comisia de evaluare a trimis scrisori recomandate prin ÎS „Poșta Moldovei” la

adresele de domiciliu ale persoanelor fizice V.V., fostul proprietar al camionului

MAN și A.T., care primiseră transferul bancar de la soțul candidatei, prin care a

solicitat furnizarea informațiilor de contact (număr de telefon, adresă de e-mail)

pentru ca Comisia să le adreseze întrebări cu privire la vânzarea camionului de

model MAN în anul 2017. Deși, A.T. a recepționat scrisoarea la 12 octombrie 2023,

nu a răspuns Comisiei, iar scrisoarea expediată lui V.V. a fost returnată cu mențiunea

factorului poștal „trimiterea poștală nu a fost recepționată.”

cadrul evaluării reluate, candidata a confirmat că suma de 95 930 MDL a fost

furnizată soțului ei de către proprietarul camionului MAN, însă nu a putut explica

de ce transferul (în două tranșe) al acestei sume a fost efectuat de către soțul ei către

reprezentantul proprietarului camionului MAN, iar sursa mijloacelor bănești fiind

indicată activitatea de afaceri a soțului candidatei. La fel, candidata a declarat că nu

știe dacă suma de 95 930 MDL făcea parte din prețul camionului MAN și că,

cunoaște doar faptele ce i le-a spus soțul ei, că suma dată a fost achitată pentru

scoaterea gajului bancar instituit asupra camionului MAN. De asemenea, a afirmat

că nu știe dacă exista vreo obligație ca acești bani să fie rambursați soțului ei.

vânzarea acestuia în anul 2021, de 20 de ori mai mare decât prețul de achiziție în

anul 2017, candidata Cristina Gladcov a explicat, în cadrul evaluării reluate, că

creșterea prețului s-a datorat faptului reutilării camionului. La fel, candidata a

menționat că, din spusele soțului, au fost efectuate și alte lucrări suplimentare de

reutilare/reparare/îmbunătățire a camionului, altele decât cele realizate în anul 2017

de îndepărtare a platformei de marfa și instalarea unei platforme specializate pentru

transportul vehiculelor defecte și avariate, costul cărora a constituit 3 580 MDL, care

ar fi putut creste valoarea camionului de 20 de ori, doar că ea nu poate oferi detalii,

deoarece nu le cunoaște.

putut explica de ce în fotografiile trimise de ea camionul este de culoare albă, iar în

documentele de la Agenția Servicii Publice acesta este de culoare albastră, deoarece

niciodată nu a discutat cu soțul ei despre culoarea camionului și nu a văzut niciodată

camionul. De altfel, candidata a remarcat că nu poate prezenta fotografii care să arate

starea camionului la momentul achiziției în 2017 și la momentul vânzării în 2021.

60

neconsecvențele și explicațiile incoerente ale candidatei cu privire la aspectele

supuse evaluării au subminat credibilitatea sa în fața Comisiei de evaluare.

respecte cele mai înalte standarde etice și profesionale, atât în exercitarea atribuțiilor

lor, cât și în afara lor, permițând astfel societății să aibă încredere în justiție. Având

în vedere că procurorii acționează în numele poporului și în interesul public, ei

trebuie să fie întotdeauna integri și întotdeauna să fie conștienți de riscurile corupției

și să nu admită aparența unui comportament corupțional în activitatea sa, iar

tranzacțiile cu privire la proprietatea personală să fie încheiate într-un mod care să

nu provoace îndoieli. Procurorul trebuie să se comporte întotdeauna, și nu numai în

exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod onorabil și demn de funcția sa, fiind un

exemplu de conduită pentru restul societății.

reținut că anumite încălcări ale funcționarilor publici a obligațiilor cu privire la

declararea averii, pot fi considerate, în general, ca grave. Acestea pot include, printre

altele, nedeclararea principalelor active sau a surselor de venit sau încercări

deliberate de a le ascunde de autorități, incapacitatea de a justifica achiziții majore

prin economii sau resurse legitime și suficiente, deținute la momentul achiziționării;

sau incapacitatea de a justifica un stil de viață excesiv sau cheltuieli extravagante,

care depășesc în mod clar mijloacele legale declarate funcționarului vizat și ale

familiei sale (nr. 40662/19, din 13 decembrie 2022, § 85).

nu a desființat dubiile Comisiei de evaluare în privința respectării de către aceasta a

regimului juridic al declarării averii, ba mai mult ca atât, prin comportamentul său,

explicațiile incomprehensibile și inconsecvente, candidata a fortificat dubiile

Comisiei, transformându-le în dubii serioase. Or, prin prisma art. 5 alin. (4) din

Legea nr. 133/2016, responsabilitatea pentru veridicitatea și deplinătatea

informațiilor incluse în declarația averii și intereselor personale o poartă declarantul,

adică persoana care depune declarația. Respectiv, candidata era responsabilă de

informațiile incluse în declarațiile sale anuale.

algoritmul reclamantei și a soțului acesteia de a indica suma de 10 000 MDL ca preț

de cumpărare și vânzare a mai multor unități de transport, și anume: în declarația sa

anuală pentru 2017, candidata a declarat 10 000 MDL ca preț de cumpărare pentru

automobilul său, Toyota Auris, a/f 2007 și 10 000 MDL ca preț de cumpărare al

automobilul soțului său, Ford Transit, a/f 2001; în declarația sa anuală anul 2018,

candidata a declarat 10 000 MDL ca preț de vânzare al automobilul soțului său,

BMW, a/f 2004; în declarația sa anuală pentru anul 2019, candidata a declarat 10 000

61

MDL ca preț de vânzare al automobilului său, Toyota Auris, a/f 2007. Prețul de

10 000 MDL pentru toate tranzacțiile cu automobile a fost inclus în notificarea cu

privire la faptele și dubiile serioase trimisă candidatei și a fost reiterat în timpul

audierii în cadrul evaluării reluate, însă candidata Cristina Gladcov nu a avut replică.

concluzionează că din argumentele reclamantei, prezentate în fața instanței de

judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării sale în fața Comisiei de evaluare, nefiind înlăturate dubiile serioase

formulate de Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire

la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică și financiară, conform

art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5)

din Legea nr. 26/2022, cu referire la subevaluarea prețului de cumpărare al

camionului MAN, anul fabricației 1997.

ambele neconformități constatate de Comisia independentă de evaluare, reclamanta

Cristina Gladcov a invocat încălcarea principiului res judicata. A indicat că,

autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii judecătorești,

avându-și rațiunea în asigurarea stabilității și securității circuitului civil. Prin

reglementarea autorității de lucru judecat se îngrădește posibilitatea repunerii

ulterioare în discuție a aspectelor soluționate de o instanță judecătorească, pentru a

se evita pronunțarea unor soluții contradictorii definitive cu privire la aceeași cerere,

consecința fiind aceea a generării incertitudinii cu privire la raporturile juridice deja

rezolvate de instanțele judecătorești.

2023, Curtea Supremă de Justiție a înlăturat dubiile serioase reținute de către

Comisia de evaluare în privința nedeclarării de către candidata Cristina Gladcov a

cotei-părți deținute de soț în compania SRL „T.C.”, precum și în privința

subevaluării prețului de achiziționare al camionului MAN, anul de fabricație 1997.

Iar, prin decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Cristinei

Gladcov, Comisia independentă de evaluare, de fapt, a anulat efectele deciziei din

01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, ceea ce este inadmisibil.

Completul de judecată special nu va admite cererile depuse de către reclamantă și

reprezentantul acesteia pe parcursul examinării cauzei și care prin încheierea din 11

iulie 2024 s-a dispus că vor fi soluționare odată cu fondul litigiului, și anume privind

aplicarea principiului autorității de lucru judecat și degrevarea din dreptul la

probațiune a reclamantei.

administrativ, precum că în urma deciziei din 01 august 2023 Comisia independentă

62

de evaluare era obligată să adopte o hotărâre favorabilă de promovare, Completul de

judecată special consideră că această alegație nu are o acoperire legală și contravine

prevederilor exprese ale Legii nr. 26/2022, care reglementează procesul de pre-

vetting.

normative și reglementează în mod detaliat procedura de pre-vetting, la situația din

01 august 2024, în cazul soluționării contestațiilor împotriva deciziilor Comisiei de

evaluare, instanța de judecată avea competența doar de a respinge contestația și a

menține decizia de evaluare a Comisiei sau de a admite contestația și a dispune

reevaluarea candidatului de către Comisie. Astfel, legea nu a conferit instanței de

judecată competența de a se substitui Comisiei de evaluare și de a decide promovarea

candidatului, ci îi permitea doar să verifice legalitatea deciziei contestate și, dacă

constată nereguli, să dispună reluarea procedurii de evaluare. Prin urmare, hotărârea

judecătorească din 01 august 2023 nu a avut ca efect obligarea Comisiei de a adopta

o decizie favorabilă candidatei Cristina Gladcov, ci doar reluarea procedurii de

evaluare, cu respectarea cerințelor legale și a observațiilor instanței.

rezultatul unui proces autonom și independent de apreciere a criteriilor de integritate,

obiectivitate și profesionalism stabilite prin lege. Comisia de evaluare nu este

subordonată instanței de judecată, iar hotărârea judecătorească din 01 august 2023

nu a avut ca scop impunerea unui rezultat favorabil candidatei, ci doar remedierea

eventualelor erori identificate în procesul inițial de evaluare. Obligația Comisiei era

de a repeta procedura de evaluare, nu de a adopta o anumită soluție prestabilită.

automat promovarea candidatei, ci doar reluarea procedurii. Prin urmare, Comisia

de evaluare a acționat în limitele competențelor sale legale atunci când a efectuat

reevaluarea candidatului și a emis o nouă decizie de nepromovare.

un automatism între anularea unei decizii de nepromovare și obligarea Comisiei de

a emite o decizie de promovare. Dacă legiuitorul ar fi dorit să impună o astfel de

obligație, ar fi prevăzut-o în mod expres.

evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare”, în baza articolului 14 alin. (8)

lit. b) din Legea nr. 26/2022, sub aspectul că candidaților nu li se permite obținerea

unei soluții favorabile în cazul admiterii de către Curtea Supremă de Justiție a

contestației împotriva deciziei Comisiei de evaluare, Curtea Constituțională a

declarat inadmisibile sesizările privind cu privire excepțiile de neconstituționalitate

a prevederilor art. 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26/2022.

63

143 că competența trimiterii la rejudecare nu este contrară, în sine, articolului 20 din

Constituție. Potrivit jurisprudenței Curții Europene, de regulă, este inerent

conceptului de control judecătoresc ca, în eventualitatea admiterii unui recurs,

instanța de control să aibă competența de a casa decizia contestată și fie să pronunțe

o nouă decizie, fie să trimită cauza la rejudecare aceluiași organ sau unui organ

diferit (a se vedea Ramos Nunes de Carvalho e Sá v. Portugalia [MC], 06 noiembrie

2018, § 184 și jurisprudența citată acolo).

în raport cu alți candidați care au fost evaluați pozitiv în situații similare, Completul

de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție constată că aceasta nu a fost

probată. Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații comparabile și care ar fi

identice sau aproape identice situației reclamantei, pentru a fi supuse analizei dacă

într-adevăr așa s-a procedat.

nu se referă la situații similare, or, fiecare decizie conține aprecierea Comisiei de

evaluare referitor la circumstanțe de fapt distincte de cele care au fost reținute în

decizia adoptată referitor la integritatea reclamantei.

că Comisia și-ar fi exercitat discreția sa în mod diferit, din moment ce în celelalte

cazuri invocate de către reclamant au existat circumstanțe diferite și candidații au

reușit să înlăture dubiile Comisiei.

Comisiei de evaluare contravin principiului nediscriminării, deoarece prin efectul

Legii privind modificarea Legii Bugetului de stat pentru anul 2023 nr. 359/2022 și

al Legii Bugetului de stat pentru anul 2024, în mod discriminator a fost majorat

salariul procurorilor ce au promovat evaluarea față de procurorii ce nu au promovat

evaluare, care sunt în cursul evaluării sau la etapa contestării deciziei Comisiei de

evaluare sau în general nu au fost și nu sunt subiecți ai evaluării conform aceste

Legii nr. 26/2022, Completul de judecată special învederează că acesta excedează

atribuțiile instanței de judecată la examinarea contestațiilor depuse în baza Legii

nr. 26/2022.

Cristina Gladcov prin efectul Legii privind modificarea Legii Bugetului de stat

pentru anul 2023 nr. 359/2022 și al Legii Bugetului de stat pentru anul 2024 nu ține

de competența Completului de judecată special al Curții Supreme de Justiție la

examinarea contestației depuse în baza Legii nr. 26/2022 împotriva deciziei

Comisiei de evaluare.

64

administrativ îl formează efectuarea controlului judecătoresc de legalitate al deciziei

nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov,

candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor. Iar, prin prisma

art. 13 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, decizia privind nepromovarea evaluării

constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs.

stipulate. Ba mai mult ca atât, potrivit pct. 39 din Opinia comună a Comisiei de la

Veneția și a Direcției generale a drepturilor omului și stat de drept a Consiliului

Europei (Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Moldova), proiectul de lege

revizuit arată clar că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra

carierei candidatului.

profesională și exercitarea atribuțiilor funcției de procuror, iar efectele juridice

pretinse de reclamantă nu au suport legal și faptic.

către reclamantă și reprezentantul acesteia pe parcursul examinării cauzei, și care

prin încheierea din 11 iulie 2024 s-a dispus că vor fi soluționare odată cu fondul

litigiului, și anume cererile privind declararea probei ca fiind falsă, prin care s-a

solicitat declararea drept defăimătoare a deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 „cu

privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în

Consiliul Superior al Procurorilor”.

nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024, expert judiciar Dorina Dub, care nu a fost

acceptat de către instanța de judecată în calitate de probă. În privința acceptării ca

probă a Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024

Completul de judecată special s-a expus deja prin încheierile protocolare din 15

ianuarie 2024 și 11 martie 2024, dar și prin încheierea separată din 11 iulie 2024.

restituit ca probă tardivă. Nerespectarea termenului de decădere duce, de regulă, la

pierderea dreptului de a invoca falsul și de a folosi probele administrate tardiv. Proba

invocată de reclamantă în susținerea falsului a fost depusă cu depășirea termenului

de decădere stabilit de instanța de judecată, motiv pentru care aceasta a fost restituită

și nu poate fi reținută la soluționarea cauzei.

explicațiile și pledoariile finale nu au fost susținute prin probe depuse în termenul

legal și admisibile în cauză. Astfel, în lipsa unor dovezi admisibile, care să probeze

falsul, instanța de judecată constată că această cerință este lipsită de temei probator

și nu poate fi luată în considerare la soluționarea cauzei.

65

sunt inadmisibile, deoarece sunt întemeiate în baza unei probe inexistente pentru

instanța de judecată, și anume a Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-

70 din 12 ianuarie 2024, care nu a fost administrat și acceptat de către instanță în

calitate de probă.

inadmisibile și cerințele reclamantei, formulate pentru prima oară în cadrul

dezbaterilor judecătorești și în pledoarii, cu privire la constatarea faptului că în

prezent nu există actul care este contestat (decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04

decembrie 2023), deoarece semnătura aplicată pe aceasta este falsificată, fapt

confirmat prin Raportul de expertiză; cu privire la sesizarea organelor de drept pe

pretinsul fapt al falsificării deciziei Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie

2023.

suport argumentele reclamantei privind nulitatea actului administrativ individual,

decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 a Comisiei de evaluare, în temeiul art. 121

alin. (4) din Codul administrativ, din următoarele considerente.

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu

Legea nr. 26/2022 (în continuare Regulament), ședințele se vor desfășura la locul

convenit de membrii Comisiei sau prin videoconferință. Membrii pot să fie prezenți

fizic la ședință sau să se conecteze prin videoconferință, condiție asigurată de

secretariat.

votul majorității simple a membrilor participanți.

proiectul procesului-verbal tuturor membrilor Comisiei cât mai curând posibil și în

cel mult trei zile lucrătoare. Procesul-verbal se aprobă prin email, în cazul în care,

timp de două zile lucrătoare, nu survin obiecții sau dacă toți membrii aprobă. De

asemenea, procesul-verbal poate fi aprobat prin decizia majorității în conformitate

cu art. 11 din prezentul Regulament, reflectând toate declarațiile expuse de membrii

care au înaintat obiecții. După aprobare, președintele va semna procesul-verbal în

termen de o zi lucrătoare.

este adoptată prin coordonare prin e-mail atunci când numărul minim de voturi

exprimate este în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea nr. 26/2022.

66

motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării de către

candidat. Dacă este necesar, Comisia poate amâna adoptarea deciziei până la

primirea informațiilor sau clarificărilor suplimentare. Decizia se transmite

candidatului în conformitate cu art. 13 alin. (7) din Legea nr. 26/2022. În aceeași zi,

Comisia va anunța pe pagina sa web faptul că a fost luată decizia privind

conformitatea sau neconformitatea unui candidat. O decizie va fi publicată pe pagina

web a Comisiei numai atunci când un candidat nu notifică Comisia despre refuzul

său privind publicarea, în conformitate cu art. 13 alin. (7) din Legea nr. 26/2022.

care au o semnificație juridică, ce este întocmit potrivit regulilor și care cuprinde

elementele necesare, după caz.

normal, este necesară pentru a se atesta că documentul provine de la

persoana/autoritatea anume menționată în conținut, după cum și prin ea se verifică,

în mod normal, că autorul documentului are împuternicirile de a întocmi documentul

respectiv. Problema falsificării semnăturii se pune în discuție atunci când există

dubii că documentul este semnat nu de persoana menționată ca fiind autorul acesteia.

Justiție relevă odată în plus că prevederile Codului administrativ se aplică în măsura

în care nu contravin spiritului Legii nr. 26/2022. Activitatea Comisiei independente

de evaluare este plenar reglementată de Regulamentul de organizare și funcționare

al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu

Legea nr. 26/2022, inclusiv și modalitatea de adoptare și semnare a unor decizii.

Evident că art. 121 din Codul administrativ în acest sens este inaplicabil, iar

prevederile din Regulamentul citat supra nu prevăd nici o condiție de formă pentru

semnătura de pe decizie, precum și eventuale consecințe în caz de nerespectare a

acelei forme care nu e prevăzută.

evaluare, inclusiv a faptului că ședințele pot fi organizate on-line, fără ca membrii

să fie prezenți în țară, ei au libertatea deplină de a decide în ce mod urmează a fi

semnat actul care reprezintă rezultatul materializat al voinței lor: fie prin semnătură

olografă, fie prin semnătură electronică.

se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea de către

Cristina Gladcov, candidată la funcția de membrul în Consiliul Superior al

Procurorilor, a evaluării în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea

procedurii de evaluare a candidatei, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de

67

Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la

conformitatea candidatei cu criteriul de integritate etică și financiară, conform art. 8

alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (4) lit. a) din Legea nr. 26/2022.

Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni a remarcat că procurorii trebuie să

facă dovada unei integrități absolute a comportamentului lor [Avizul CCPE nr. 13

(2018) „Independența, responsabilitatea și etica procurorilor”, §§ 55].

în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu

privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în

Consiliul Superior al Procurorilor.

prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidată, iar în cadrul procedurii de evaluare și

evaluare reluată nu au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de

evaluare, care să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că

cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă.

cadrul dezbaterilor judecătorești, cu privire la expedierea sesizărilor la Curtea

Constituțională; constatarea încălcării dreptului la apărare; constatarea încălcării

dreptului de a contesta la Curtea Constituțională; constatarea încălcării dreptului de

a examina legal recuzările; constatarea tuturor încălcărilor admise atât în cadrul

examinării cauzei, cât și cele admise de către Comisie, Completul de judecată special

le apreciază ca fiind cereri camuflate, în privința cărora anterior Curtea Supremă de

Justiție s-a expus prin încheierile protocolare din 15 ianuarie 2024 și 11 martie 2024,

dar și prin încheierea separată din 11 iulie 2024.

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

68

COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE

VOTURI,

Respinge cererile depuse pe parcursul examinării cauzei de reclamanta Cristina

Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, privind aplicarea

principiului autorității de lucru judecat și degrevarea din dreptul la probațiune a

reclamantei, prin prisma deciziei din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție,

cererile privind declararea probei ca fiind falsă, prin care s-a solicitat declararea

drept defăimătoare a deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 „cu privire la evaluarea

reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Procurorilor”, precum și cu privire la sesizarea organelor de drept pe pretinsul fapt

al falsificării deciziei Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023.

Respinge contestația depusă de Cristina Gladcov împotriva deciziei nr.1 din 04

decembrie 2023 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Oxana Parfeni

Judecători Diana Stănilă

Lilia Roic-Botezatu

69