03-33/23 — anularea deciziei Comisiei de evaluare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei Comisiei de evaluare
- Temei legal
- procesul de pre-vetting, evaluarea integritătii candidatilor la functia de membru CSP
03-33/23 — anularea deciziei Comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la contestația depusă de Cristina Gladcov
împotriva deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 a Comisiei independente de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
(evaluarea externă conform Legii nr. 26/2022)
(Dosarul nr. 03-33/23
NR. PIGD 2-23177768-01-3-13122023)
Contestație în baza Legii nr. 26/2022; evaluarea reluată a candidatului la funcția de
membru în Consiliul Superior al Procurorilor;
04 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică cererea de contestare depusă de Cristina
Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr.1 din 04
decembrie 2023 „cu privire la evaluarea reluată a Cristine Gladcov, candidată
la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor” și obligarea pârâtei
să emită act administrativ individual favorabil de promovare,
Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate
împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,
compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Diana Stănilă,
Lilia Roic-Botezatu, judecători,
Stanislav Ungureanu, grefier
Cu participarea:
Reclamantei – Cristina Gladcov
Reprezentanților pârâtei – avocaților Roger Gladei și Valeriu Cernei
constată următoarele:
ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ
Prin ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 671-p din 22
iulie 2011, Cristina Gladcov a fost numită în funcția de procuror în cadrul
Procuraturii Cimișlia.
Prin ordinul Procurorului General nr. 1027 p 29 iulie 2016, Cristina Gladcov
a fost transferată în funcția de Procuror în Procuratura Botanica, mun. Chișinău.
Prin Ordinul Procurorului General nr. 1099-p din 12 septembrie 2017,
Cristina Gladcov a fost delegată în Procuratura Anticorupție.
Prin Ordinul Procurorului General nr. 320-p din 20 martie 2018, Cristina
Gladcov a fost delegată în Procuratura Anticorupție până la data de 17 iunie 2018.
Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-119/18 din 02
august 2018, Cristina Gladcov a fost numită procuror în Procuratura Anticorupție.
La 07 aprilie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru
în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare
1
Comisia de evaluare) lista candidaților pentru funcția de membru în Consiliul
Superior al Procurorilor, printre care se afla și reclamanta Cristina Gladcov, în
vederea evaluării în conformitate cu Legea nr. 26/2022, actualizată prin lista
expediată la 13 ianuarie 2023.
Prin decizia nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la candidatura Cristinei
Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, în
baza art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. a)-c) și art. 13 alin. (5)
din Legea nr. 26/2022, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților
la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor a decis că candidata nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-
au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de
integritate etică și financiară și, astfel, ea nu a promovat evaluarea.
Prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3-
26/23, 2-23083087-01-3-09062023) s-a admis acțiunea în contencios administrativ
depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor. S-a anulat decizia nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la
candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior
al Procurorilor. S-a dispus reevaluarea candidatei Cristina Gladcov de către Comisia
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
Ca urmare a evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov, desfășurată în
temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, Comisia de
evaluare a emis decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a
Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al
Procurorilor, prin care a constatat că, în baza art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4)
lit. a) și alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, candidata nu
întrunește criteriile de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la
respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară, și, astfel,
nu promovează evaluarea.
La 12 decembrie 2023, Cristina Gladcov a contestat la Curtea Supremă de
Justiție decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023, pretențiile căreia
au fost completate în cadrul examinării cauzei, la etapele procedurale de audiere a
explicațiilor părților și pledoarii.
Conform art. 14 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, contestația ține de
competența Curții Supreme de Justiție și este examinată de un complet de judecată
special compus din 3 judecători. Cauza a fost distribuită pentru examinare
completului compus din judecătorii Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni
(raportor) și Diana Stănilă.
2
La 21 decembrie 2023, Comisia de evaluare a depus referință, prin care nu a
recunoscut pretențiile Cristinei Gladcov și a solicitat respingerea acestora.
Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședință la 21 decembrie
2023, 15 ianuarie 2024, 25 ianuarie 2024, 02 februarie 2024, 16 februarie 2024, 11
martie 2024, 29 martie 2024, 22 aprilie 2024, 06 iunie 2024, 11 iulie 2024 și 30
septembrie 2024. Reclamanta a pledat în fața Curții Supreme de Justiție atât
personal, cât și prin intermediul reprezentantului său, avocatului Dumitru Cucu, care
la 11 iulie 2024, în conformitate cu art. 196 alin. (2) din Codul de procedură civilă,
pentru încălcarea repetată a ordinii în ședința de judecată, a fost îndepărtat din sala
de ședință pe tot timpul dezbaterilor judiciare. Având în vedere îndepărtarea
avocatului Dumitru Cucu din sala de ședință pe tot timpul dezbaterilor judiciare și
pentru a respecta dreptul reclamantei la apărare și la un proces echitabil, ședința din
11 iulie 2024 a fost întreruptă pentru ca avocatul să revină la etapa pledoariilor, care
au fost preconizate pentru 30 septembrie 2024. În cadrul ședinței din 30 septembrie
2024, la întrebarea instanței de judecată, reclamanta Cristina Gladcov a declarat că
la etapa procesuală a pledoariilor nu are nevoie de avocat care îi va reprezenta
interesele și se va apăra personal.
Comisia de evaluare a fost reprezentată de către avocații Roger Gladei și
Valeriu Cernei.
De asemenea, Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședințele din
19 ianuarie 2024, 29 ianuarie 2024, 08 aprilie, 11 iulie 2024 și 26 septembrie 2024,
pentru a examina recuzările înaintate de către reclamanta Cristina Gladcov și
reprezentantul acesteia membrilor Completului de judecată special.
În cadrul ședinței de judecată din 11 martie 2024, Cristina Gladcov și
reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, au depus cerere de chemare în
judecată completată, datată cu 12 decembrie 2023.
Prin încheierea protocolară din 11 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție
s-a respins demersul reclamantei Cristina Gladcov și a reprezentantului acesteia,
avocatului Dumitru Cucu, cu privire la primirea în procedură a cererii de chemare în
judecată completată, datată cu 12 decembrie 2023 și prezentată la ședința de judecată
din 11 martie 2024 și s-a restituit cererea de chemare în judecată completată cu toate
anexele prezentate, or, aceasta conține solicitări cu privire la administrarea probelor
noi, drept care urma să fie realizat la etapa de pregătire a cauzei, în interiorul
termenului stabilit de către instanța de judecată întru realizarea acestui drept
procedural și de care nu a făcut uz partea reclamantă.
Ulterior, la 29 martie 2024, 12 aprilie 2024 și 14 iunie 2024, Cristina
Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, au depus prin
intermediul poștei electronice obiecții în ordinea art. 194 alin. (2) din Codul de
procedură civilă în privința actelor instanței de judecată, prin care au solicitat inter
3
alia neîngrădirea dreptului avocatului și părții de a avea acces liber la justiție prin
completarea pretențiilor din acțiune și completarea acțiunii cu temeiuri de fapt și de
drept.
Prin încheierea din 11 iulie 2024 a Curții Supreme de Justiție inter alia s-au
respins cererile depuse de reclamanta Cristina Gladcov și reprezentantul acesteia,
avocatul Dumitru Cucu, cu privire la primirea în procedură a cererii de chemare în
judecată completată, din motiv că esența acesteia constă în completarea temeiurilor
acțiunii, în special prin prisma Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70
din 12 ianuarie 2024, care a fost întocmit după depunerea cererii de chemare în
judecată inițiale. Iar, prin încheierea protocolară din 15 ianuarie 2024, prin prisma
art. 1191 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Raportul de expertiză
extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024 nu poate fi administrat ca probă,
deoarece a fost dobândit în afara termenului de procedură instituit prin încheierea
protocolară din 21 decembrie 2023. Ba chiar mai mult, cererea de efectuare a
expertizei a fost depusă după expirarea termenului de decădere, deși partea
reclamantă a dispus de suficient timp pentru a dobândi această probă până la 04
ianuarie 2024.
Completul de judecată special notează că, deși prin încheierea protocolară
din 21 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a stabilit inter alia termen limită,
de decădere, până la 04 ianuarie 2024, ora 09:00, pentru prezentarea tuturor cererilor
și demersurilor, reclamanta și reprezentantul acesteia nu au solicitat până la 04
ianuarie 2024 prelungirea termenului de procedură pentru depunerea cererilor și
demersurilor, inclusiv de administrare a probelor.
Astfel, Completul de judecată special a remarcat că este inadmisibilă
completarea temeiurilor acțiunii sau alegerea unei strategii de apărare în baza unei
probe inexistente pentru instanța de judecată, și anume a Raportului de expertiză
extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024, care nu a fost administrat și
acceptat de către instanță în calitate de probă.
Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție a notat că,
cererea de chemare în judecată completată conține solicitări cu privire la
administrarea de noi probe, fapt care la fel este inadmisibil, or, prin această
manipulare procesuală, partea reclamantă a încercat eludarea încheierii protocolare
din 21 decembrie 2023 și a obligațiilor impuse de instanță prin acest act procedural
de dispoziție. Respectiv, dreptul părții reclamante de a administra probe și înaintarea
cererilor și demersurilor în acest sens urma a fi realizat la etapa de pregătire a cauzei,
în interiorul termenului stabilit de către instanța de judecată întru realizarea acestui
drept procedural, dar de care partea reclamantă nu a făcut uz.
4
La 30 septembrie 2024, a fost finalizată examinarea cauzei în fond, fiind
anunțat că decizia va fi plasată pe pagina web a CSJ, conform art. 14 alin. (9) din
Legea nr. 26/2022.
ÎN FAPT
a. Evaluarea externă a reclamantei de către Comisie
În vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale
acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul
justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr. 26, cu modificările
ulterioare. Conform acestei legi, toți candidații inter alia la funcția de membru al
Consiliului Superior al Procuraturii sunt supuși evaluării externe, ca etapă
obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a
acestora în funcțiile respective. Este evaluată integritatea etică și financiară a
acestora. Evaluarea începe cu solicitarea ca candidatul să depună Comisiei declarația
de avere și interese personale și a declarației cu privire la lista persoanelor apropiate
lui, de transmitere voluntară a răspunsurilor la chestionarul privind integritatea etică.
Evaluarea candidatei Cristina Gladcov a început la 23 ianuarie 2023. Însă, la
05 iulie 2022, candidata a depus chestionarul privind integritatea etică în mod
voluntar, iar la 30 ianuarie 2023 a depus declarația de avere și interese personale
pentru ultimii cinci ani, conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, care include
lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul
public. În timpul evaluării inițiale, Comisia a colectat informații din multiple surse,
a trimis candidatului patru runde de întrebări scrise, care cuprindeau 49 de întrebări,
103 subîntrebări și 59 de solicitări de documente suplimentare. Candidata nu a
solicitat acces la materialele de evaluare conform art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea
nr. 26/2022, iar la 28 aprilie 2023 a participat la audiere în ședință publică în fața
Comisiei și, după audiere, la inițiativa sa, candidata a furnizat Comisiei de evaluare
documente și explicații suplimentare.
La 08 septembrie 2024, Comisia a inițiat reluarea procedurii de evaluare a
candidatei Cristina Gladcov, în cadrul căreia a expediat candidatei trei întrebări
scrise, inclusiv șase subîntrebări și trei solicitări de documente suplimentare.
Comisia a colectat informații suplimentare din diverse surse, după cum a fost
necesar, pentru a aborda problemele examinate în cadrul evaluării reluate.
La 16 octombrie 2023, Comisia de evaluare a comunicat candidatei Cristina
Gladcov notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase. La solicitarea candidatei,
la 02 noiembrie 2023, acesteia i s-a acordat acces la materialele evaluării reluate
5
conform art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022. La 23 octombrie 2023,
candidata Cristina Gladcov a răspuns la notificarea cu privire la faptele și dubiile
serioase. Candidata a solicitat desfășurarea audierii în ședință publică. La 02
noiembrie 2023, a fost desfășurată audierea candidatei în fața Comisiei. Candidata a
răspuns la întrebările post-audiere din partea Comisiei, dar nu a furnizat
documentele solicitate. Candidata a solicitat Comisiei să colecteze informații
suplimentare referitoare la problema nr. 2 din decizie.
La 04 decembrie 2023, ca urmare a evaluării reluate a candidatei Cristina
Gladcov, desfășurată în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea
nr. 26/2022, Comisia a decis că, în baza art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a)
și alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, candidata nu
întrunește criteriile de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la
respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară, și, astfel,
nu promovează evaluarea.
În debut, Comisia de evaluare a notat că, în urma evaluării reluate a
candidatei Cristina Gladcov, având în vedere decizia din 01 august 2023 a Curții
Supreme de Justiție, nu a luat în considerare problema nedeclarării veniturilor
candidatei și ale soțului ei la Serviciul Fiscal de Stat și neachitarea impozitelor
aferente (2021). Astfel, în cadrul evaluării reluate, în baza deciziei din 01 august
2023 a Curții Supreme de Justiție, candidata a desființat dubiile serioase ale Comisiei
de evaluare privind vânzarea unui lot de teren și neachitarea impozitului pe creșterea
de capital.
Potrivit deciziei, Comisia de evaluare a constatat:
(i) nedeclararea cotei-părți deținute de soțul candidatei în capitalul social
al companiei SRL „T.C.”:
Comisia de evaluare a notat că, potrivit Registrului de stat al unităților de
drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova, începând cu 27
aprilie 2017, soțul candidatei este înregistrat ca fondator al SRL „T.C.”, deținând ½
din capitalul social al companiei, cu genul de activitate în domeniul construcțiilor de
drumuri și autostrăzi, și care nu a fost declarată de către candidată în declarațiile sale
anuale pentru anii 2017 – 2021. Candidata a declarat aceste cote-părți în declarația
sa anuală pentru anul 2022, depusă la 31 martie 2023.
La fel, începând cu 20 septembrie 2017, soțul candidatei este proprietarul
companiei SRL „A.C.”, când a obținut 100% din capitalul social al companiei în
temeiul unei donații de la tatăl său, care de asemenea activează în domeniul
construcțiilor de drumuri și autostrăzi.
Comisia de evaluare a reținut că, la 17 martie 2023, în răspunsul său la
întrebările Comisiei în timpul evaluării inițiale, candidata Cristina Gladcov a
declarat că soțul său activase anterior într-o altă companie deținută de familia I.G.
6
Candidata a declarat că soțul ei nu își amintea dacă a participat la fondarea companiei
SRL „T.C.”, dar nici ea, nici soțul ei nu știau că acesta deținea cotă-parte în capitalul
social al companiei. Conform informațiilor de la Serviciul Fiscal de Stat, în perioada
anilor 2014 – 2016, soțul candidatei a obținut un venit de la SRL „U.C.”, fondată de
C.G., iar în 2016 a obținut un venit de la SRL „B.”, fondată de I.G.
Comisia de evaluare a remarcat că, la 31 martie 2023, candidata Cristina
Gladcov a furnizat Certificatul nr. 022 din 29 martie 2023 eliberat de I.G.,
administrator al SRL „T.C.”, conform căruia compania SRL „T.C.” a fost fondată la
06 martie 2017 de doi fondatori, I.G. și soțul candidatei. La fel, candidata a furnizat
două ordine separate de încasare a numerarului, care atestă că I.G. a finanțat, în anul
2019, capitalul social în valoare a câte 1 000 MDL pentru fiecare fondator (o
înregistrare de plată în numele lui I.G. și o înregistrare de plată în numele soțului
candidatei). Conform certificatului, soțul candidatei nu a contribuit la capitalul
social și nu a participat la administrarea companiei. În anii 2017 și 2018, compania
nu a activat. În anul 2019, compania a înregistrat un venit în sumă de 53 969 MDL.
În anul 2020, compania a înregistrat un venit în sumă de 530 290 MDL, iar în anul
2021 un venit în sumă de 180 000 MDL. În timpul activității companiei, nu s-au
achitat dividende.
De asemenea, Comisia de evaluare a relevat că, în timpul evaluării inițiale,
candidata Cristina Gladcov a furnizat Comisiei o copie a unei scrisori din 11 aprilie
2023 din partea soțului său către administratorul SRL „T.C.”, prin care solicita
inițierea procedurilor privind radierea numelui său din actele de constituire a
companiei. La audierea din timpul evaluării inițiale, candidata a confirmat din nou
că, compania fusese fondată de foștii angajatori ai soțului său. În opinia candidatei,
dacă I.G. a putut efectua plăți în numele soțului său, ea bănuiește că exista o procură
de la soțul ei, emisă în numele companiei, unde acesta a lucrat anterior.
La audierea inițiată, candidata Cristina Gladcov a afirmat că, comunicarea
dintre soțul candidatei și foștii angajatori a devenit tensionată la un moment și, ca
rezultat, acesta și-a dat demisia de la cealaltă companie administrată de soții I.G. și
C.G., ceea ce explică de ce nu contribuise la finanțarea sau administrarea
SRL „T.C.”. La întrebarea despre obligațiile sale de declarare a cotei-părți deținute
în capitalul social al SRL „T.C.”, candidata a declarat că, potrivit explicațiilor
Autorității Naționale de Integritate, obligația de a declara drepturile de proprietate
asupra companiei de către soțul ei în declarația sa anuală a apărut doar după ce a
aflat în anul 2023 despre existența cotei-părți în capitalul social al companiei. În
opinia candidatei, declarația a fost doar o formalitate, deoarece soțul ei nu a
participat în niciun fel la activitățile companiei și nici nu a realizat vreun venit.
Comisia de evaluare a remarcat că, în decizia sa din 01 august 2023,
Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție nu a calificat
nedeclararea cotei-părți deținute de soțul candidatei în compania SRL „T.C.”, în
declarațiile ei anuale pentru perioada 2017 – 2021, drept o încălcare gravă, fapt care
7
nu generează dubii serioase privind corespunderea candidatei cu criteriul de
integritate financiară. Curtea Supremă de Justiție a considerat poziția candidatei ca
fiind veritabilă și conformă contextului socio-economic, având în vedere că soțul
candidatei nu a participat la formarea capitalului social, nu i s-au achitat dividende
și nu a participat la administrarea societății, toate circumstanțe care indică o
includere formală, fără a genera efecte sau consecințe juridice. Completul de
judecată special al Curții Supreme de Justiție a indicat, de asemenea, că Comisia nu
a arătat care a fost impactul sau prejudiciul cauzat ca urmare a nedeclarării cotei-
părți.
Ulterior, în cadrul evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov, Comisia
de evaluare a recepționat documente suplimentare furnizate de Agenția Servicii
Publice. Așa, conform deciziei Agenției Servicii Publice din 06 martie 2017,
compania SRL „T.C.” a fost înregistrată la 02 martie 2017 în baza cererii depuse de
cei doi fondatori, cet. I.G. și soțul candidatei, care conținea următoarele acte:
cererea de înregistrare a întreprinderii din 02 martie 2017, semnată de
ambii fondatori (inclusiv soțul candidatei);
procesul-verbal al adunării de constituire din 02 martie 2017, semnat de
ambii fondatori (inclusiv soțul candidatei);
statutul întreprinderii, semnat de cei doi fondatori (inclusiv soțul
candidatei) și autentificat notarial la 06 martie 2017. Notarul a indicat că ambii
fondatori au fost prezenți la momentul semnării și autentificării statutului.
ordinele de încasare a numerarului din 02 martie 2017 achitate de cet. I.G.
Comisia de evaluare a observat că, în cadrul evaluării reluate, în răspunsul la
notificarea Comisiei cu privire la faptele și dubiile serioase, expediate candidatei la
16 octombrie 2023, ultima nu a furnizat nicio explicație suplimentară cu privire la
această problemă.
La audierea în cadrul evaluării reluate, candidata a afirmat că a declarat
cotele-părți deținute de soțul său imediat ce a aflat despre acest lucru, invocând că,
în opinia sa, legislația solicită declaranților să declare doar ceea ce cunosc și numai
din momentul în care au luat cunoștință de acea obligație. Candidata a susținut că
legislația nu îi permitea să facă o verificare cu referire la soțul său, în așa fel încât să
cunoască activitatea acestuia. A mai afirmat că nedeclararea nu a prejudiciat
interesul public, deoarece nu s-au realizat venituri din cota-partea nedeclarată. A
susținut, de asemenea, că informațiile despre această companie erau disponibile în
Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica
Moldova, astfel, fiind accesibile, și, respectiv, nu a avut intenția de a ascunde aceste
informații.
În cadrul audierii la etapa evaluării reluate, după ce Comisia a prezentat
candidatei Cristina Gladcov informațiile obținute suplimentar despre participarea
personală și nemijlocită a soțului său la fondarea companiei, prin semnarea a cel
puțin trei acte, inclusiv unul fiind încheiat în fața unui notar, candidata și-a menținut
8
poziția exprimată în cadrul evaluării inițiale și în fața Curții Supreme de Justiție,
precum că compania a fost fondată fără ca soțul său să cunoască. Candidata a
declarat că a acționat întotdeauna cu bună-credință și că a răspuns la întrebările
Comisiei în cadrul evaluării inițiale pe baza a ceea ce i-a spus soțul.
La audierea în cadrul evaluării reluate, fiind întrebată dacă informația pe care
a pretins că a primit-o de la Autoritatea Națională de Integritate, referitor la nașterea
obligației de a declara cota-parte a soțului doar după ce a aflat de existența acesteia
în anul 2023, i-a fost transmisă în scris sau verbal, candidata Cristina Gladcov a
declarat că a avut doar comunicări prin telefon cu Autoritatea Națională de
Integritate.
Comisia a evidențiat că dubiile sale au fost fortificate când, fiind întrebată
dacă percepe vreo problemă etică în legătură cu nedeclararea uneia dintre companiile
la care soțul său era asociat și dacă faptul că nu a declarat această companie ar fi
putut afecta identificarea potențialelor conflicte de interese legate de activitatea de
afaceri a soțului său, candidata a răspuns că nu vede vreo problemă de conflict de
interese, având în vedere faptul că nu s-a identificat niciun conflict de interese în
legătură cu activitatea soțului său, iar familia lor nu obținuseră niciun venit în
perioada anilor 2017 – 2021 de la compania în care soțul său deținea cotă-parte, care
nu a fost declarată de ea.
(ii) subevaluarea prețurilor de cumpărare al camionului MAN, a/f 1997.
În privința celei de a doua neconformități a candidatei Cristina Gladcov, și
anume cu criteriul de integritate etică și financiară, rezultată din subevaluarea
prețurilor de cumpărare al camionului MAN, anul fabricației 1997, Comisia de
evaluare a reținut următoarele inconsecvențe în explicațiile candidatei, referitor la
problema subevaluării prețului de cumpărare al camionului MAN, anul fabricației
1997:
- declarația candidatei că soțul ei a achiziționat un camion MAN contra
sumei de 10 000 MDL, în timp ce el a transferat către reprezentantul proprietarului
suma de 95 930 MDL, pe care, inițial, a declarat-o că reprezenta plata pentru camion,
dar mai târziu a negat și a susținut că acești bani i-au fost dați de proprietarul
camionului pentru a achita gajul instituit asupra camionului către bancă;
- declarația candidatei că suma de 95 930 MDL i-a fost dată soțului ei de
către proprietarul camionului prin reprezentantul său, în timp ce documentele
bancare arată că soțul candidatei a indicat în transferul acestei sume (în două tranșe)
că sursa banilor era propria activitate de afaceri;
- afirmația candidatei că valoarea camionului MAN, achiziționat de soțul ei
în 2017 contra sumei de 10 000 MDL și vândut patru ani mai târziu contra sumei de
199 500 MDL, de 20 de ori mai mult decât prețul de achiziționare, a crescut datorită
reutilării camionului (înlocuirea platformei de marfa cu o platformă specializată
pentru transportul vehiculelor defecte și avariate). Comisia a identificat doar un
document de confirmare pentru reparațiile efectuate la camion, în valoare de 3 580
9
MDL, în ziua procurării camionului. Candidata nu a prezentat niciun alt document
de confirmare sau informații despre alte reparații la camion;
- declarația candidatei precum că soțul ei a achiziționat camionul MAN
contra sumei de 10 000 MDL, deoarece se afla într-o stare deteriorată, în timp ce
încheiase un contract de locațiune chiar înainte de a achiziționa camionul pentru a-l
da în locațiune contra sumei de 20 000 MDL per lună, de două ori mai mult decât
prețul pretins de cumpărare;
- faptul (confirmat printr-un contract de locațiune furnizat de către
candidată) că soțul candidatei a dat în locațiune acest camion companiei sale, cu mai
mult de o lună înainte de a obține dreptul de proprietate asupra acestui camion;
- faptul că candidata a furnizat fotografii ale unui camion de culoare albă,
fără număr de înmatriculare, în timp ce documentele oficiale indică acest camion,
atât la momentul achiziționării, cât și la momentul vânzării, ca fiind de culoare
albastră.
LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE
Cu referire la cadrul normativ aplicabil, în debutul analizei sale, Completul
de judecată special observă că, în contestație, reclamanta a invocat că prevederile
Codului administrativ au prioritate față de prevederile Legii nr. 26/2022.
La aspectul dat, Completul de judecată special învederează că, aplicarea
Codului administrativ și limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii
asupra căreia decide Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă
pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 01
decembrie 2022, §24, DCC nr. 2 din 18 ianuarie 2022, §19).
Art. 1 din Legea nr. 26/2022 prevede că:
„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al
Magistraturii, al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la
funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a
procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile
respective.”
Art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 26/2022 stipulează că:
„Comisia de evaluare are independență funcțională și autonomie decizională față
de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a
acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au
participat la desemnarea membrilor acesteia.
În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii
Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile
conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului
propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.”
10
Art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022 statuează că:
„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu
procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta
lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau
concursului la care participă candidatul respectiv.”
Art. 1 alin. (1) și (2) din Codul administrativ prevede că:
„Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură
reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și
a controlului judecătoresc asupra acesteia.
Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de
activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la
prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară
și nu contravine principiilor prezentului cod.”
Prin urmare, evaluarea candidaților pentru funcțiile de membru în organele
enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu
specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul
administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ
uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte
pot fi reglementate prin norme legislative speciale.
Art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22
decembrie 2017 reglementează că:
„Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor
constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”
Art. 7 alin. (3) din Legea nr. 100/2017 prevede că:
„În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict
de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis,
cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).”
Preambulul Legii nr. 26/2022 are următorul conținut:
„În vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale
acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul
justiției,
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”
Criteriile de evaluare sunt prevăzute de art. 8 alin. (2)-(5) din Legea
nr. 26/2022 și prevăd următoarele:
„(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:
a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a
procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa,
11
acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al
unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;
b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de
corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii
integrității nr. 82/2017;
c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al
conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.
(3) În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care
activează sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al
candidatului provoacă sau nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea
acestuia cu standardele etice și de conduită stabilite pentru judecători și procurori.
(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:
a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;
b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15
ani corespunde veniturilor declarate.
(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare
verifică:
a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea
impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută,
precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de
import și drepturilor de export;
b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor
personale;
c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori
a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de
întreținerea acestor bunuri;
d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2
alin. (2);
e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte
contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana
specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de
beneficiari efectivi este parte contractantă;
f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2
alin. (2) are statut de donatar sau de donator;
g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru
justificarea acesteia.”
Articolul 13 din Legea nr. 26/2022 reglementează modul de adoptare a
deciziei Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:
„(1) În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o
decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării.
Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de
12
evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea
alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat,
se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.
(2) Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și
concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.
(3) Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care
participă la luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină
de la vot. [...]
(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a
constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu
cerințele prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.
(6) Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru
neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor
competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările
din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese. [...]”
Cu referire la marja de apreciere (dreptul discreționar) al Comisiei de
evaluare, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§11), Comisia de la
Veneția și Direcția Generală au observat că
„Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de
judecători și procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe;
asigură încrederea cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în
integritatea acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale
democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde foarte
mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și credibilitatea
apartenenței sale.”
Comisia de la Veneția și Direcția Generală și-au exprimat anterior opinia, în
alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate
de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a
judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților
moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc
creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și
membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.
Potrivit Obiectivului 1.2. din Direcția strategică I „Consolidarea integrității
și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind
asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a
Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021:
„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a
procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității
acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele elemente de
asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării unor
proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității judiciare
13
constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre
principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.
În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul
judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al
patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii
potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri de
integritate.
Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018,
accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie
combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile
statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe
investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau
prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a
corupției.
Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să
respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort
pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem.”
În §34 din Avizul nr. 24 (2021) privind Evoluția Consiliilor Justiției și rolul
acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al
Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că:
„procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către
candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în
special imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate. În opinia Comisiei de
la Veneția și a Direcției Generale, ar trebui făcută o distincție între verificarea
membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților pentru o poziție în aceste
organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe termen determinat al
mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a asigura
independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita
continuitatea calității de membru și ar interfera cu securitatea mandatului
membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția din spatele
acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite
ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la
funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior
al Magistraturii și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un
proces de verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate
corespunzător, că ating un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește
contribuția la încrederea justiției, și posibilele efecte negative ale acesteia.”
De asemenea, în §50 din Avizul din 14 martie 2023, Comisia de la Veneția
și DGI au indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă
articolul 8 din Legea nr. 26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a
candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al
Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării
candidaților, nu neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a
14
judecătorilor și procurorilor în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru
stabilitatea ordinii juridice în general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ
flexibile și bazate pe o evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor,
a relațiilor etc., destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-
un mod legal trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită
inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită de lege.
Potrivit opiniei amicus curiae a Comisiei de la Veneția, conceptul de
evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează
garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară
solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al
integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei
simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a
evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea
inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această
avere provine din surse ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, §9-10).
În Avizul său, Comisia de la Veneția și Direcția Generală au mai notat că
Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu
privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această
normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția
persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai
probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură
reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor
organe administrative sau judiciare, menționate anterior.
La 06 aprilie 2023, Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea
unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În §§120, 123, 133, 134, 135
din decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea Constituțională a
reținut următoarele:
„prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de
evaluare la evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei
să decidă nepromovarea candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de
etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că
candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în
fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate
aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele
particulare ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul
termenilor „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Lege.
Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile constituționale de asigurare a numirii,
transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față
de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a stabilit că în
calitate de membri ai acestui organ constituțional trebuie să fie alese persoane
(judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație profesională și integritate
15
personală verificată de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea
Constituțională a considerat rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă
extinsă de verificare a integrității financiare a candidaților.
Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr. 26,
Curtea a constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil
procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă
cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu
dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară de
către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.
Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod
inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de
legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor
evaluării.
De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care
trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la
promovarea sau nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în
discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a
criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții
Supreme de Justiție.”
Articolul 14 din Legea nr. 26/2022 reglementează modul de contestare a
deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestațiilor. Partea relevantă a
art. 14, în vigoare la momentul depunerii contestației, este următoarea:
„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în
termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără
respectarea procedurii prealabile.
(2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare
la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată
special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul
supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin
decret al Președintelui Republicii Moldova. [...]
(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate
cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta
lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau
concursului la care participă candidatul respectiv. [...]
(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul
de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre
următoarele decizii:
a) respingerea cererii de contestare;
b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au
promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de
evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil
al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea
evaluării de către candidat.
16
(9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție
este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul
plasării acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică
participanților în termen de 5 zile de la data emiterii. [...]”
Prin Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 239 din 13 septembrie
2024, au fost introduse modificări la articolul 14 alineatul (8), după cum urmează:
„la litera b), cuvintele „și dispunerea reevaluării” se substituie cu cuvintele „și
dispunerea o singură dată a reevaluării”;
alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins: „c) constatarea
promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei
Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.”
În §81 din Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023 privind excepțiile de
neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26/2022, Curtea Constituțională
a stabilit că:
„legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost
asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de
eventualele carențe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului
procedural afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține
că neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o problemă centrală a
litigiului.”
Verificând dacă dispozițiile contestate îi permit Completului de judecată
special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale
ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt
apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a
deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură
nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023, §83].
Curtea a observat că articolul 12 alin.(4) din Legea nr. 26/2022 stabilește
drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede:
„Candidatul are următoarele drepturi:
a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;
b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de
evaluare;
c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;
d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră
necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în
imposibilitatea de a le prezenta anterior;
e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”
Completul de judecată special reține că noțiunea „drepturi și obligații cu
caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al
17
statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție.
Art. 6 §1 se aplică indiferent de calitatea părților, de natura legislației ce
reglementează modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială,
administrativă etc.) și de autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept
comun, organ administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, §34; Bochan
împotriva Ucrainei (nr. 2) (MC), §43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §106].
Aplicabilitatea art. 6 §1 în materie civilă depinde, în primul rând, de
existența unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se
întemeieze pe un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil,
recunoscut în dreptul intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de
Convenție. Trebuie să fie vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi
atât existența însăși a dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de
exercitare. În sfârșit, rezultatul procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru
dreptul „civil” în cauză, o legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind
suficiente pentru ca art. 6 §1 să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe
(MC), §99; Károly Nagy împotriva Ungariei (MC), §60; Naït-Liman împotriva
Elveției (MC), §106].
Prin urmare, Completul de judecată special conchide că prin prisma art. 6 §1
CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și articolul 12
alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de evaluare
reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează
caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul dacă
reclamantei Cristina Gladcov i-au fost respectate drepturile procedurale prevăzute
de lege specială.
Completul special al Curții Supreme de Justiție reține că, deși marja de
apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile
trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în
raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a
fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în
situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar
trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de
interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al
Procurorilor, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși
evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.
Completul special al Curții Supreme de Justiție învederează că, în speță, nu
se pune în discuție dreptul reclamantei de a rămâne în profesie, ci se referă la o
evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de
autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general
acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze
18
(corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc.). În astfel de
circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care să acceadă în organele de
autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în
privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin
care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei comisii
vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge
publicul larg că sunt corecte.
Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 26/2022 (în redacția în vigoare în perioada
anilor 2017 – 2021) reglementa că:
„Scopul acestei Legi este instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a
îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate,
precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor.”
Art. 2 alin. (2) din Legea nr. 26/2022 stipulează că:
„În contextul evaluării candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea
persoanelor apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea
nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, precum și a
persoanelor menționate la art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2016 cu privire
la Autoritatea Națională de Integritate.”
Art. 2 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale
nr. 133/2016 definește noțiunile în sensul acestei legi. Prin prisma acestei norme:
„persoană apropiată este soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului
declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea
persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte,
frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin
afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră);
venit este orice beneficiu financiar, indiferent de sursa de proveniență, obținut de
subiectul declarării și de membrii familiei, de concubinul/concubina acestuia atât
în țară, cât și în străinătate.”
Art. 4 alin. (1) lit. b) și h) din Legea nr. 133/2016 (în redacția în vigoare de
la 01 august 2016) stipulează că:
„Subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1) declară:
b) bunurile mobile și imobile, inclusiv cele nefinalizate, deținute în proprietate cu
drept de uzufruct, de uz, de abitație, de superficie de către subiectul declarării și
membrii familiei, concubinul/concubina acestuia, inclusiv în calitate de beneficiari
efectivi, ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte de mandat, de
comision, de administrare fiduciară, unor contracte translative de posesie și de
folosință;
h) cota-parte/acțiunile în capitalul social al unui agent economic deținute de
subiectul declarării personal sau de membrii familiei, concubinul/concubina
acestuia, inclusiv ca beneficiari efectivi;”
19
Art. 5 alin. (4) din Legea nr. 133/2016 prevede că:
„Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru
veridicitatea și deplinătatea informațiilor o poartă persoana care o depune.”
Art. 6 alin. (1) din Legea nr. 133/2016 statuează că:
„Declarația se depune anual, până în data de 31 martie, indicându-se veniturile
obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie,
concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de asemenea bunurile deținute și
interesele personale prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b)-m) la data depunerii
declarației.”
Art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2016 stipulează că:
„Controlul averii și al intereselor personale se extinde asupra membrilor de familie,
părinților/socrilor și copiilor majori ai persoanei supuse controlului. Dacă persoana
supusă controlului se află în concubinaj cu o altă persoană, verificarea se va extinde
și asupra averii acestei persoane.
Dacă există aparența că bunurile persoanei supuse controlului au fost înscrise pe
numele altor persoane, controlul se va extinde și asupra acestor bunuri și persoane.
Dacă subiectul declarării a indicat venituri și bunuri obținute din donații sau deține
bunuri în comodat, controlul se va extinde și asupra donatorului și comodantului.
Acestora li se pot cere clarificări privind originea veniturilor utilizate pentru
achiziția și întreținerea respectivelor bunuri. Pentru clarificarea acestor aspecte,
inspectorul de integritate poate solicita informații relevante de la orice persoană
fizică sau juridică.
Art. 10 alin. (1) lit. c) și d) și alin. (3) din Legea integrității nr. 82 din 25 mai
2017 stipulează că:
„(1) Climatul de integritate instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor
măsuri:
c) respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.
d) respectarea regimului juridic al conflictelor de interese;
(3) Nerealizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) duce la compromiterea climatului
de integritate instituțională și a integrității în sectorul public, la apariția
manifestărilor de corupție, la afectarea interesului public și atrage declanșarea
măsurilor de control al integrității în sectorul public de către autoritățile anticorupție
responsabile sau alte autorități cu competențe specifice, precum și răspunderea
conducătorilor entităților publice și a agenților publici, în modul stabilit de cap. VI.”
Ține de menționat și faptul că, în sensul pct. 6 din Codul de etică al
procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27
mai 2016, procurorii se află în serviciul societății, sunt responsabili de conduita lor
și au datoria ca prin fiecare acțiune și decizie să onoreze jurământul depus,
respectând cele mai înalte standarde de etică și conduită potrivit principii stabilite,
printre care și principiul integrității.
20
La pct. 6.3 din Codul de etică al procurorilor, aprobat prin Hotărârea
Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27 mai 2016, este consfințit principiului
integrității, potrivit căruia procurorul inter alia trebuie să respecte cele mai înalte
standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea societății în
procuratură; să se abțină de la luarea deciziilor atunci când interesele sale, ale
persoanelor înrudite prin sânge, adopție, afinitate sau ale altor persoane apropiate
familiei sale ar putea influența corectitudinea deciziilor; să nu facă promisiuni
privind deciziile pe care urmează să le ia, să se comporte onest și decent, prin
exemplul personal, să creeze o reputație impecabilă a procurorului; să nu ofere temei
de a se considera drept o persoană pretabilă comiterii unor acte de corupție sau
abuzuri (pct. 6.3.1, 6.3.3, 6.3.5 și 6.3.6 din Codul de etică al procurorilor).
Art. 2 alin. (2) din Regulamentul de evaluare al Comisiei independente de
evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/202,
prevede că:
„La evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică, Comisia poate lua în
considerare seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată
oricărui incident de integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat
o perioadă de timp suficientă fără incidente ulterioare. La determinarea gravității,
Comisia va lua în considerare toate circumstanțele, care să cuprindă, dar fără a se
limita la următoarele:
a. dacă incidentul a fost un eveniment singular;
b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa
intereselor private sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o încălcare
obișnuită a regulamentului rutier;
c. sau care nu este perceput de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de
respect față de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și
regulamentelor.”
ARGUMENTELE PĂRȚILOR
a. Argumentele reclamantei
La 12 decembrie 2023, Cristina Gladcov a depus cerere de contestare
împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând
anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov,
candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și obligarea
autorității publice Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
21
să emită actul administrativ individual favorabil de promovare solicitat (art. 206
alin. (1) lit. a) și art. 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ).
În motivarea acțiunii, Cristina Gladcov a invocat că, în calitate de procuror,
a depus dosarul pentru a participa la concursul pentru alegerea la funcția de membru
în Consiliul Superior al Procurorilor.
Prin modificările la Legea cu privire la procuratură nr. 3 din 25 februarie
2016, în special cele operate la art. 69, au fost introduse noi prevederi privind etapa
obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a
acestora în funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor.
Așa, conform Legii privind unele măsuri aferente selectării candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
nr. 26 din 10 martie 2022, a fost instituită o procedură extraordinară de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii,
al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru
în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a
candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.
Astfel, candidatura reclamantei la funcția de membru în Consiliul Superior
al Procurorilor a fost supusă evaluării extraordinare, în baza Legii nr. 26/2022.
Prin decizia nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la candidatura Cristinei
Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor,
Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a decis că, în baza
art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. a)-c) și art. 13 alin. (5) din
Legea nr. 26/2022, candidata nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au
constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de
integritate etică și financiară și, astfel, ea nu a promovat evaluarea.
Prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3-
26/23, 2-23083087-01-3-09062023) s-a admis acțiunea în contencios administrativ
depusă de Cristina Gladcov împotriva Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor. S-a anulat decizia nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la
candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior
al Procurorilor. S-a dispus reevaluarea candidatei Cristina Gladcov de către Comisia
independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
La acest capitol, reclamanta a reiterat argumentele ce au stat la baza decizie
din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție.
22
În urma evaluării reluate, desfășurată în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și
alin. (10), Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a emis
decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023, prin care a decis că, în baza art. 8 alin. (1),
alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5) din Legea
nr. 26/2022, candidata nu întrunește criteriile de integritate întrucât s-au constatat
dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate
etică și financiară, și, astfel, nu promovează evaluarea.
În opinia reclamantei, decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie
2023 cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de
membru în Consiliul Superior al Procurorilor, reprezintă un act administrativ
individual defavorabil, urmând a fi anulat pentru nelegalitate.
Reclamanta a invocat că, în cadrul procedurii de reevaluare a candidatei
Cristina Gladcov, Comisia nu i-a oferit accesul la dosarul administrativ în original,
confirmând că el există doar în formă digitală, fapt ce exclude existența unui
document cu semnătură olografă în original.
În copiile actelor prezentate de către Secretariatul Comisiei de evaluare se
constată două proiecte ale deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 (în engleză și în
română) nesemnate, dar care au fost certificate de către membrul Comisiei de
evaluare, Tatiana Răducanu, precum că corespund originalului. Această
circumstanță impune concluzia că deciziile în original (versiunea în engleză și în
română) la fel nu sunt semnate, fapt ce denotă că nu există actul administrativ
semnat.
Reclamanta a mai notat că, în rezultatul examinării conținutului dosarului
candidatei Cristina Gladcov a constatat că Secretariatul Comisiei de evaluare i-a
expediat prin e-mail două fișiere în format „.pdf”, denumite decizii, însă,
vizualizându-le a depistat că acestea reprezintă o fotocopie fără semnătură valabilă.
Totodată, actul electronic menționat conținea imitarea grafică a semnăturii olografe.
Verificând datele cu privire la crearea documentului electronic, a constatat că acesta
a fost creat în aplicația de redactare a textelor „Microsoft Word” la 05.06.2023, fiind
ulterior transformat în format „.pdf ’ cu utilizarea aplicației „Acrobat PDFMaker23
for Word”. Având în vedere metoda de creare a documentului electronic, a stabilit
că imaginea cu imitarea semnăturii olografe a fost aplicată în timpul redactării
textului documentului în aplicația „Microsoft Word”, fără ca documentul să fie
imprimat și semnat olograf.
La fel, reclamanta a atras atenția asupra faptului că, în rezultatul analizei
deciziilor Comisiei de evaluare, publicate pe site-ul oficial al Consiliului Superior al
Procurorilor și cel al Comisiei de evaluare, a constatat că semnăturile sunt identice
după dimensiuni și forma caracterelor. În condiția în care se pretinde că pe deciziile
23
Comisiei de evaluare au fost aplicate semnături olografe, reproducerea identică după
dimensiuni și forma caracterelor grafice a peste 50 de semnături este imposibilă.
Reclamanta a menționat că, la 04 decembrie 2023, a expediat un e-mail prin
care a solicitat Secretariatului Comisiei de evaluare expedierea deciziilor cu
semnătură electronică sau după caz preluarea acesteia de la sediu Comisiei. Însă,
până la adresarea în instanța de judecată, nu deține actul administrativ cu semnătură
valabil.
Astfel, reclamanta a considerat că decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04
decembrie 2023 este nulă, deoarece nu este semnată nici olograf nici cu semnătură
electronică, iar pe cale de consecință nu poate produce efecte juridice, conform
art. 121 din Codul administrativ.
Succesiv, reclamanta a remarcat că, Comisia de evaluare a deliberat în privat
la 02 noiembrie și la 04 decembrie 2023, iar ulterior a adoptat decizia nr. 1 cu privire
la candidatura Cristinei Gladcov, prin care s-a decis că aceasta nu întrunește criteriile
de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea
ei cu criteriile de integritate etică și financiară și, prin urmare, acesta nu promovează
evaluarea.
Reclamanta a evocat că, la 04 decembrie 2023, în adresa sa a fost expediat
un e-mail de notificare la care era atașat un fișier format „.pdf” întitulat „decizia nr. 1
din 04.12.2023”. Deși, a invocat că nu deține un act valabil pentru a fi contestat și
nu îi este clar dacă Comisia de evaluare a emis un act administrativ obligatoriu
conform prevederilor Legii cu privire la Procuratură, reclamanta a relevat că nu este
de acord cu constatările din fișierul „.pdf” ce i-a fost notificat și a considerat ca fiind
existentă decizia de nepromovare a sa, calificând-o drept neîntemeiată și rezonabil
de a o contesta în modul prevăzut de lege, aceasta fiind generat de obligația unui
termen imperativ de contestare în fața Curții Supreme de Justiție.
Cristina Gladcov a indicat că, decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04
decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la
funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, este axată pe două aspecte:
1) aspectul financiar – neplata unei sume cu titlu de impozit pentru creșterea de
capital; 2) aspectul etic – nedeclararea anterioară a unei părți sociale a soțului dintr-
o societate și achiziția unui vehicul la un preț derizoriu.
Conform constatărilor Comisiei de evaluare, aceasta a avut „dubii serioase”
privind nedeclararea de către candidată a cotei-părți deținute de soț în compania
SRL „T.C.”, deși subiectul dat a fost elucidat definitiv și irevocabil de către Curtea
Supremă de Justiție prin decizia din 01 august 2023. Astfel, Comisia de evaluare,
contrar prevederilor art. 120 din Constituția Republicii Moldova, fără a reține
argumente sau probe noi, a constatat existența dubiilor rezonabile în privința
„conflictelor de interese”.
24
La fel, în cadrul evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov, Comisia de
evaluare, contrar prevederilor art. 120 din Constituția Republicii Moldova, în mod
repetat a constatat că are „dubii serioase” în privința subiectului de subevaluare a
prețului de achiziționare al camionului MAN, anul de fabricație 1997, deși subiectul
dat a fost elucidat definitiv și irevocabil de către Curtea Supremă de Justiție prin
decizia din 01 august 2023. Comisia de evaluare a tras această concluzie fără a aduce
argumente noi sau a administra probe noi. Deși, candidata a demonstrat că suma de
plată pentru camionului MAN într-adevăr a constituit 10 000 MDL, Comisia de
evaluare a reținut doar o singură frază că „prețul pentru un astfel de utilaj de mare
tonaj este unul subestimat pentru un observator obiectiv și dificil de crezut că a fost
declarat cu bună-credință”.
În opinia reclamantei, la evaluarea reluată a sa, Comisia de evaluare nu a
ținut cont de constatările Curții Supreme de Justiție conținute în decizia din 01
august 2023, care prin prisma prevederilor art. 120 din Constituția Republicii
Moldova sunt obligatorii. Or, Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 01 august
2023 a înlăturat dubiile serioase reținute de către Comisia de evaluare în privința
nedeclarării de către candidată a cotei-părți deținute de soț în compania SRL „T.C.”,
precum și în privința subevaluării prețului de achiziționare al camionului MAN, anul
de fabricație 1997.
Reclamanta a remarcat că, în cadrul evaluării sale și administrării
probatoriului, Comisia de evaluare, în temeiul art. 6 lit. c), d) și f), art. 10 alin. (2) și
(3) din Legea nr. 26/2022, a pus în sarcina Centrului Național Anticorupție
„prezentarea informațiilor existente în evidențele instituției în privința candidaților,
referitoare la sesizările, investigațiile, procesele și cauzele penale inițiate, precum și
orice legătură între candidați, inclusiv membrii familiilor acestora și persoanele
apropiate cu „cazul Laundromat”, „frauda bancară”.
La fel, în privința candidaților, a fost solicitată efectuarea analizei
veniturilor, a proprietăților obținute, a situațiilor de conflict de interese, investiții în
capitalul social al companiilor naționale sau internaționale.
Astfel, Comisia de evaluare a solicitat Centrului Național Anticorupție
efectuarea „analizei veniturilor, a proprietăților obținute, a situațiilor de conflict de
interese, investiții în capitalul social al companiilor naționale sau internaționale,
informația privind cazurile de utilizare a bunurilor înregistrate pe persoane terțe, de
încălcare a regimului juridic de declarare a veniturilor și intereselor personale, date
privind traversarea frontierei de stat, de introducere sau scoaterea bunurilor sau a
mijloacelor financiare din țară, date privind antecedentele penale, contravenții.”
În opinia reclamantei, Comisia de evaluare și Secretariatul acesteia nu dețin
dreptul de a dispune altor organe efectuarea analizelor de date, documentelor,
informației acumulate în rezultatul accesării sistemelor de informații, prelucrarea
25
datelor cu caracter personal ale candidaților și ale persoanelor specificate la art. 2
alin. (2) Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133/2011.
La caz, conform prevederilor legale, Centrul Național Anticorupție era
obligată să respingă demersul de dispunere a efectuării măsurii speciale de
investigații, or, conform prevederilor Legii privind activitatea specială de
investigații nr. 59/2012, Centrul Național Anticorupție putea efectua măsura
specială de investigații doar în conformitate cu prevederile art. 18, adică cu
autorizarea conducătorului subdiviziunii specializate putea culege informații despre
persoane și fapte. Cu atât mai mult că, aceste măsuri de investigații pot fi efectuate
numai în cadrul unui proces penal, conform Codului de procedură penală al
Republicii Moldova.
Cu atât mai mult că, prin prisma prevederilor Legii nr. 26/2022, instituțiile,
persoanele fizice, juridice sunt obligate să prezinte informațiile, documentele pe care
le dețin, dar nu și să acceseze bazele de date pe care nu le deține dar, în scop de
realizare a atribuțiilor și drepturilor de serviciu dețin accesul oferit de instituțiile
deținătoare a informațiilor.
De altfel, conform Legii nr. 26/2022, nici Comisia de evaluare, nici
Secretariatul Comisiei nu pot dispune efectuarea măsurilor speciale de investigații,
pentru executare Centrului Național Anticorupție, în concret analiza informației și
materialelor.
Finalmente, reclamanta a invocat că, deși, unicul efect al deciziei Comisiei
de evaluare este imposibilitatea de a participa la alegeri în calitate de candidat la
funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, aceasta deja provoacă
discriminări, impedimente și îi încălcă dreptul de proprietate.
Or, prin prisma Legii cu privire la asigurarea egalității nr. 121/2012, Legii
cu privire la Procuratură nr. 3/2016 și Legii privind sistemul unitar de salarizare în
sectorul bugetar nr. 270/2018, procurorii ar trebui să fie în poziție de egalitate la
capitolul remunerației. În realitate, însă, prin Legea privind modificarea Legii
Bugetului de stat pentru anul 2023 nr. 359/2022, a fost majorat salariul procurorilor
care au promovat evaluarea conform Legii nr. 26/2022.
Astfel, deși, toți procurorii, atât cei ce au promovat evaluarea conform Legii
nr. 26/2022, cât și cei ce în prezent sunt la etapa de contestare sau reevaluare și nu
dețin nici o decizie, sunt egali în funcții, prin Legea privind modificarea Legii
Bugetului de stat pentru anul 2023 nr. 359/2022, în mod discriminator le-a fost
majorat salariul doar procurorilor ce au promovat evaluarea.
În cadrul ședinței din 11 iulie 2024, reclamanta a solicitat, în baza art. 120
din Constituția Republicii Moldova, respectarea deciziei din 01 august 2023 a Curții
Supreme de Justiție, astfel încât, neconformitățile constatate de către Comisia de
26
evaluare prin decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 să fie examinate cu punerea la
bază a deciziei din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție.
Totodată, reclamanta a solicitat expedierea sesizărilor la Curtea
Constituțională; admiterea acțiunii; constatarea faptului că în prezent nu există actul
care este contestat (decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023),
deoarece semnătura aplicată pe aceasta este falsificată, fapt confirmat prin Raportul
de expertiză; constatarea încălcării dreptului la apărare; constatarea încălcării
dreptului de a contesta la Curtea Constituțională; constatarea încălcării dreptului de
a examina legal recuzările; constatarea tuturor încălcărilor admise atât în cadrul
examinării cauzei, cât și cele admise de către Comisie.
Totodată, reclamanta a solicitat instanței de judecată sesizarea organelor de
drept pe pretinsul fapt al falsificării deciziei Comisiei de evaluare nr. 1 din 04
decembrie 2023.
b. Argumentele pârâtei
La 21 decembrie 2023, Comisia de evaluare a depus referință pe marginea
contestației Cristinei Gladcov, prin care a solicitat respingerea acțiunii. Comisia a
menționat că explicațiile reclamantei nu au fost suficiente pentru a înlătura dubiile
sale.
În motivarea referinței, pârâta a invocat că, prin decizia nr. 34 din 18 mai
2023 a decis că, candidata Cristina Gladcov nu corespunde criteriilor de integritate,
întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a
criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, ea nu a promovat evaluarea.
Iar, după anularea deciziei Comisiei de evaluare nr. 34 din 18 mai 2023, prin
decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție și dispunerii reevaluării
Cristinei Gladcov, Comisia de evaluare a executat obligațiile sale legale rezultate
din prevederile Legii nr. 26/2022 și decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de
Justiție, inițiind reluarea procedurii de evaluare a reclamantei.
Astfel, în urma reevaluării, în cadrul căreia au fost respectate prevederile
art. 10-12 din Legea nr. 26/2022 și art. 19 din Regulamentul Comisiei, a fost emisă
decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Cristinei
Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor.
Pârâta a indicat că și-a executat cu diligență și bună-credință toate obligațiile
prevăzute de Legea nr. 26/2022, iar când a constatat anumite neclarități, a oferit
reclamantei posibilitatea de a le elucida, prin prezentarea datelor și informațiilor
suplimentare, stabilindu-i un termen suficient.
La fel, pârâta a notat că, în spiritul Legii nr. 26/2022, sarcina probațiunii trece
asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de evaluare. În faza inițială este
27
în obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de competențele sale
legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea obligațiilor legale (art. 7 din
Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor neclarități și în scopul elucidării
acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații
suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022). Prezentarea datelor și
informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului (art. 12
alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept (prin refuz, fățiș sau
tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau neconcludente) riscă să inducă
Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește criteriile de
integritate (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022). Respectiv, este în interesul
candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu numai că nu
încălcă, dar și protejează efectiv drepturile candidatului.
Comisia de evaluare a notat că, rațiunea trecerii sarcinii probațiunii către
candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru
Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting
și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la
stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții
(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la
dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; pag. 68). Procesul de
redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina
probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru
exercitarea funcției în cauză (ibidem, pag. 95).
A explicat că procesul de evaluare a integrității și decizia Comisiei de
evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023 nu afectează statutul profesional al
candidatului, or, Comisia nu substituie și nu preia funcțiile unui organ public din
Republica Moldova. Iar, decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei
juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs, respectiv niciun alt
efect juridic nu are suport legal.
De asemenea, pârâta a menționat că a respectat cu strictețe obiectul
mandatului său, fiind explicită în dispozitivul deciziei că „… candidatul nu
întrunește criteriile de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la
respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel,
nu promovează evaluarea”. Decizia este, deci, în strictă conformitate cu prevederile
art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022
Respectiv, niciun alt efect juridic pretins de reclamantă nu are suport legal și
faptic, inclusiv alegațiile că decizia este de natură să prejudicieze grav și iremediabil
imaginea și probitatea profesională a candidatului, inclusiv în măsură în care să
determine pierderea funcției ocupate (pag. 27 din acțiune). În speță, nimic nu
28
împiedică reclamanta să continue cariera profesională și exercitarea atribuțiilor
funcției de procuror.
Faptul că Legea nr. 26/2022 nu lezează statutul profesional al reclamantei
rezultă direct și din Nota-informativă la proiectul acestei legi.
Totodată, potrivit pct. 39 din Opinia comună a Comisiei de la Veneția și a
Direcției generale a drepturilor omului și stat de drept a Consiliului Europei (Avizul
nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Moldova), proiectul de lege revizuit arată clar
că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra carierei
candidatului ca judecător sau procuror. Acest lucru derivă din principiul
inamovibilității judecătorilor și din competența exclusivă înrădăcinată constituțional
a Consiliilor Supreme de a impune sancțiuni sau de a demite un judecător sau
procuror.
Pârâta a specificat că, în urma evaluării integrității etice și financiare a
candidatei, în baza datelor și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia
constată dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatei cu
criteriile legale de integritate. Prin urmare, soluția oferită de Comisie, prin decizia
de constatare a promovării sau nepromovării evaluării, reprezintă o apreciere, după
intima sa convingere, a faptului dacă există sau nu dubii serioase privind
conformitatea reclamantei cu criteriile de integritate financiară și etică. Cu alte
cuvinte, Comisia nu constată existența sau lipsa conformității reclamantei cu
criteriile de integritate, ci doar existența sau lipsa dubiilor serioase privind
conformitatea. Or, anumite circumstanțe faptice ar putea fi suficiente pentru a
constata că există dubii serioase privind conformitatea, dar în același timp, ar putea
fi insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate. Așadar, decizia reprezintă o
constatare a existenței unor dubii serioase cu privire la conformitatea reclamantei cu
criteriile de integritate etică și financiară. Decizia nu reprezintă însă, și nu pretinde
să reprezinte, o constatare a lipsei de conformitate cu aceste criterii.
Comisia de evaluare a enunțat că, prin hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023,
Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „dacă constată
existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către
candidat”. Prin această decizie, Curtea Constituțională a stabilit că „până la
modificarea legii de către Parlament, completul special al Curții Supreme de Justiție,
la examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare, va
putea dispune reevaluarea candidaților nepromovați dacă va constata (a) că în cadrul
procedurii de evaluare au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de
evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și (b) că există
circumstanțe care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat.”
29
Pârâta a considerat că, reclamanta urmează să argumenteze încadrarea
alegațiilor din acțiunea sa în criteriile statuate de către Legea nr. 26/2022 și Curtea
Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii sale.
Sub alt aspect, pârâta a notat că, concluzia Comisiei, exprimată prin decizie,
privind existența unor dubii serioase cu privire la conformitatea reclamantei cu
criteriile de integritate etică și financiară ține de oportunitatea deciziei, iar instanța
de judecată este ținută să exercite controlul de legalitate al deciziei și nu este în drept
să execute controlul de oportunitate.
În opinia pârâtei, procedura reluată de evaluare a avut loc cu respectarea
garanțiilor prevăzute de art. 6 § 1 CEDO în materia executării hotărârilor
judecătorești. Or, Comisia nu a fost obligată și nici nu putea fi obligată de către
Curtea Supremă de Justiție să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă
reclamantei, dreptul reclamantei la executarea unei decizii judiciare definitive și cu
caracter obligatoriu, după cum acesta este garantat de către art. 6 § l CEDO, a fost
plenar respectat de către Comisie. Astfel, odată ce Comisia a executat în mod
integral decizia Curții Supreme de Justiție, într-un termen rezonabil, rezultă cu
certitudine că reclamanta nu poate pretinde neexecutarea de către Comisie a deciziei
Curții Supreme de Justiție.
Astfel, procedura reluată de evaluare s-a desfășurat cu respectarea
principiului res judicata, or, după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție,
Comisia în continuare are un drept neafectat de: (i) a colecta materiale noi în scopul
reevaluării; și (ii) a (re)examina și aprecia materialele acumulate în cadrul evaluării
inițiale și reluate.
Având în vedere că, Comisia nu a fost obligată de către Curtea Supremă de
Justiție să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă reclamantei, în general, ține
de esența procedurii reluate a evaluării ca să existe un drept al Comisiei de a
reexamina circumstanțele care au stat la baza deciziei Curții Supreme de Justiție.
Acest element inerent procedurii de reevaluare exclude ab initio caracterul absolut
al „autorității de lucru judecat” al faptelor analizate în decizia Curții Supreme de
Justiție, ceea ce permite și solicită Comisiei să aibă o marjă de apreciere la etapa
reevaluării problemelor de integritate a candidaților. Această marjă de apreciere
admite inclusiv posibilitatea ca Comisia să ajungă la anumite concluzii care, la prima
vedere și fără a intra în esență, pot fi considerate ca fiind contrare concluziilor
instanței de judecată, ceea ce, însă, nicidecum nu înseamnă că, Comisia ar repune în
discuție decizii judecătorești definitive.
În privința principiului res judicata, jurisprudența CtEDO a stabilit că
„… Curtea se referă în primul rând la principiul securității juridice, care este implicit
în toate articolele Convenției…”. „În dreptul Convenției, principiul securității
juridice se manifestă în diferite forme și contexte, cum ar fi necesitatea ca legea să
30
fie clar definită și previzibilă în aplicarea sa [...], sau impunând ca, în cazul în care
instanțele au hotărât definitiv o problemă, hotărârea lor să nu fie pusă în discuție (a
se vedea, de exemplu, Brumărescu împotriva României [GCJ, nr. 28342/95, § 61,
CEDO 1999-VII). Acest ultim aspect al securității juridice presupune, în general,
respectarea principiului autorității de lucru judecat, care, prin protejarea definitivă a
hotărârilor judecătorești și a drepturilor părților la procedurile interne – inclusiv a
oricăror persoane implicate în calitate de victime – servește la asigurarea stabilității
sistemului judiciar și contribuie la încrederea publicului în instanțe. Potrivit
jurisprudenței constante a Curții, deși exigențele principiului securității juridice și
autoritatea de lucru judecat nu sunt absolute (a se vedea, de exemplu, în sfera
dreptului penal, Moreira Ferreira contra Portugalia (nr. 2) [GC], nr. 19867/12, § 62,
11 iulie 2017), o derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este
necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare, cum ar fi corectarea
defectelor fundamentale sau a erorilor din justiție (a se vedea, de exemplu, Ryabykh
împotriva Rusiei, nr. 52854/99, §52, CEDO 2003-IX și OOO Link Oii SPB
împotriva Rusiei (dec.), nr. 42600/05, 25 iunie 2009).
La caz însă, constatările de mai sus în partea ce ține de limitarea dreptului
părților de a repune în discuție anumite chestiuni soluționate definitiv prin hotărâri
judecătorești nu sunt oportune în contextul procedurii reluate de evaluare odată ce:
1) pe de o parte, însăși prin decizia Curții Supreme de Justiție, Comisiei i-a
fost recunoscut dreptul de a reevalua (relua evaluarea) reclamanta, prin prisma
probelor colectate în procedura de evaluare inițială și cea reluată; iar
2) pe de altă parte, în general, principiul res judicata nu are un caracter
absolut și permite derogări, în context, în partea motivată a deciziei, Comisia a
clarificat într-un mod explicit și convingător circumstanțele care au permis acesteia,
în anumite cazuri, să ajungă la alte concluzii decât cele expuse în decizia Curții
Supreme de Justiție.
În privința dubiului Comisiei privind nedeclararea veniturilor candidatei și
ale soțului ei la Serviciul Fiscal de Stat și neachitarea impozitelor aferente, Comisia
de evaluare, având în vedere concluziile Completului special de judecată al Curții
Supreme de Justiție, nu a inclus această problemă în decizia sa privind promovarea
sau nepromovarea candidatei în evaluarea reluată.
Or, în această privință, decizia Curții Supreme de Justiție stabilește că
„… până la adoptarea deciziei, candidata a prezentat ordinul de încasare a
numerarului nr. 12073856 din 26 aprilie 2023 cu privire la achitarea impozitului pe
venit persoanelor fizice spre plată/achitat – Valentin Gladcov. Este necesar de
subliniat că, orice obligație fiscală față de persoana fizică se naște prin emiterea unui
act administrativ individual de către Serviciul Fiscal de Stat, deoarece administrația
obligației fiscale are loc prin formele activității administrative, astfel, prevederile
31
fiscale aplicându-se unui caz individual. Candidata a reacționat prompt când i-a fost
expusă problema respectivă de către Comisia de evaluare, astfel, soțul acesteia a
achitat impozitul datorat bugetului de stat. Prin urmare, luând în considerare
circumstanțele enunțate supra, Completul de judecată special consideră
nesemnificativă această încălcare și care respectiv nu poate duce la eșuarea
promovării favorabile a evaluării…”
Astfel, pârâta a remarcat că, în cadrul procedurii reluate de evaluare, a
acceptat argumentele și concluziile Curții Supreme de Justiție la acest capitol și a
exclus dubiul de integritate existent anterior în privința reclamantei în temeiul art. 8
alin. (4) lit. b), alin. (5) lit. a) și art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr.26/2022 (din decizia
anterioară în privința reclamantei), deoarece circumstanțele constatate prin decizia
Curții Supreme de Justiție la acest capitol nu au fost răsturnate sau modificate în
cadrul procedurii reluate de evaluare.
În privința dubiului de nedeclarare a cotei-părți deținute de soțul candidatei
în capitalul social al companiei SRL „T.C.” pârâta a menționat că, concluziile trase
de Curtea Supremă de Justiție în decizia din 01 august 2023 sunt bazate pe informații
incomplete cu privire la circumstanțele fondării societății SRL „T.C.”. Iar, în cadrul
evaluării reluate, Comisia a obținut de la ASP acte care confirmă că soțul candidatei
a participat la fondarea acestei societăți comerciale, inclusiv a fost prezent la
autentificarea actelor la notar și, prin urmare, nu putea să nu cunoască despre această
deținere în capitalul societății date.
La capitolul dat, pârâta a remarcat că, în cadrul evaluării reluate a obținut
probe care arată că soțul candidatei a participat activ la înregistrarea companiei în
În cadrul evaluării reluate, Comisia a primit informații de la ASP, conform
cărora, înregistrarea SRL „T.C.” la 02 martie 2017 a fost realizată pe baza mai
multor acte, trei dintre acestea fiind semnate de soțul candidatei, inclusiv unul
autentificat de un notar în prezenta sa. Astfel, Comisia a constatat că are dubii
serioase cu privire la integritatea financiară și etică a candidatei, deoarece aceasta nu
a declarat cota-parte a soțului său în capitalul social al companiei SRL „T.C.” în
declarațiile sale anuale pentru perioada 2017-2021, așa cum prevede legea.
Pârâta a notat că nu a putut accepta poziția candidatei, precum că soțul ei nu
a participat activ la administrarea companiei sau la activitățile financiare, or,
înregistrările oficiale primite în cadrul evaluării reluate demonstrează că soțul
candidatei a fost unul din fondatorii companiei, a participat la înregistrarea acesteia
și deținea jumătate din capitalul social.
În opinia pârâtei, declararea cotei-părți deținute într-o societate comercială
în declarația anuală a candidatei nu era o simplă formalitate, deoarece unul dintre
scopurile declarațiilor este evitarea conflictelor de interese. Nedivulgarea intereselor
reduce, dacă nu anulează, șansele de identificare a conflictelor de interese reale sau
32
potențiale. Prin nedeclararea unei companii fondate de soțul candidatei, aceasta s-ar
fi putut plasa în situații de conflict de interese ce ține de activitatea sa de procuror.
Faptul că nu au apărut conflicte de interese, nu este relevant pentru a determina dacă
exista premisa pentru un astfel de conflict. Lipsa declarării interesului personal a
împiedicat luarea de măsuri pentru evitarea conflictului. Prin urmare, încălcarea
regimului de declarare a averii și a intereselor personale nu impune producerea unui
prejudiciu, ca urmare a subminării sistemul de prevenire a conflictelor de interese.
Faptul omisiunii declarării unui interes personal într-o declarație anuală este singura
condiție pentru a constata încălcarea regimului juridic al declarării.
Astfel, Comisia de evaluare a notat că „dubiile serioase” s-au menținut cu
privire la faptul dacă candidata și soțul ei știau despre ½ cotă-parte din capitalul
social sau cel puțin că candidata nu a fost lipsită de diligentă pentru a cere informații
complete de la soțul ei atunci când completa declarațiile anuale. Faptul că soțul ei
nu își amintește de o companie pe care a fondat-o prin semnătura sa și în prezența
unui notar, nu este o explicație credibilă în ochii unui observator obiectiv.
În privința „dubiului serios” de subevaluare a prețului de cumpărare al
camionului MAN, anul fabricației 1997 pârâta a menționat că, concluziile trase de
Curtea Supremă de Justiție în decizia din 01 august 2023 sunt bazate pe informații
și materiale furnizate de către reclamantă, care contravin unor informații (inclusiv
noi) colectate de către Comisie.
În acest sens, pârâta a menționat că, în cadrul evaluării reluate, inclusiv în
lumina informațiilor suplimentare obținute de la instituțiile bancare și autorități,
Comisia a reținut următoarele inconsecvențe grave în explicațiile candidatei:
- declarația reclamantei că soțul ei a achiziționat un camion MAN contra
sumei de 10 000 MDL, în timp ce el a transferat către reprezentantul proprietarului
suma de 95 930 MDL, pe care, inițial, a declarat-o că reprezenta plata pentru camion,
dar mai târziu a negat și a susținut că acești bani i-au fost dați de proprietarul
camionului pentru a achita gajul instituit asupra camionului către bancă;
- declarația reclamantei că suma de 95 930 MDL i-a fost dată soțului ei de
către proprietarul camionului prin reprezentantul său, în timp ce documentele
bancare arată că soțul reclamantei a indicat în transferul acestei sume (în două tranșe)
că sursa banilor era propria activitate de afaceri;
- afirmația reclamantei că valoarea camionului MAN achiziționat de soțul ei
în 2017 contra sumei de 10 000 MDL și vândut patru ani mai târziu contra sumei de
199 500 MDL, de 20 de ori mai mult decât prețul de achiziționare, a crescut datorită
reutilării camionului (înlocuirea platformei de marfa cu o platformă specializată
pentru transportul vehiculelor defecte și avariate). Comisia a identificat doar un
document de confirmare pentru reparațiile efectuate la camion, în valoare de 3 580
33
MDL, în ziua procurării camionului. Reclamanta nu a prezentat niciun alt document
de confirmare sau informații despre alte reparații la camion;
- declarația reclamantei precum că soțul ei a achiziționat camionul MAN
contra sumei de 10 000 MDL, deoarece se afla într-o stare deteriorată, în timp ce
încheiase un contract de locațiune chiar înainte de a achiziționa camionul pentru a-l
da în locațiune cu 20 000 MDL per lună, de două ori mai mult decât prețul pretins
de cumpărare;
- faptul (confirmat printr-un contract de locațiune furnizat de către reclamantă)
că soțul reclamantei a dat în locațiune acest camion companiei sale, cu mai mult de
o lună înainte de a obține dreptul de proprietate asupra acestui camion;
- faptul că reclamanta a furnizat fotografii ale unui camion de culoare albă,
fără număr de înmatriculare, în timp ce documentele oficiale indică asupra faptului
că acest camion, atât la momentul achiziționării, cât și la momentul vânzării, era de
culoare albastră.
Comisia de evaluare a subliniat că, caracterul obligatoriu netăgăduit al
argumentelor și concluziilor conținute în decizia Curții Supreme de Justiție, nu
obligă însă Comisia să emită, în cadrul reevaluării, o decizie de promovare a
reclamantei, odată ce cumulul de fapte (circumstanțe) rezultat din probele noi,
acumulate în cadrul reevaluării, este diferit și în mod natural, mai avansat, decât cel
inițial, din cadrul evaluării inițiale. Este esențial însă ca Comisia să argumenteze
soluția aleasă, cu referire precisă la faptele examinate și concluziile rezultate, fapt
care s-a făcut în mod plenar în decizie.
În context, este de remarcat că atunci când abordează problematica
principiului res judicata în cazul a două sau mai multe seturi de proceduri, CtEDO
examinează, pe lângă faptul dacă setul de proceduri vizează aceleași părți sau
raporturi juridice, inclusiv dacă aceste proceduri se bazează pe același set de fapte.
La caz, după cum a fost descris supra, setul de fapte examinat de către Curtea
Supremă de Justiție este diferit de setul de fapte analizat de către Comisie în cadrul
procedurii reluate de evaluare, ceea ce exclude posibilitatea ca decizia Comisiei să
afecteze principiul res judicata.
Finalmente, pârâta a notat că pretențiile reclamantei se bazează pe
prevederile Cărților I și II din Codul administrativ (dispoziții generale și procedura
administrativă), care nu sunt aplicabile în speță. Or, din Legea nr. 26/2022 rezultă
clar că doar procedurii de judecare a cauzelor, și anume procedura contenciosului
administrativ, îi sunt aplicabile prevederile Codului administrativ (Cartea III), iar în
raport cu procedura în fața Comisiei se aplică prevederile legii speciale – Legea
nr. 26/2022 și Regulamentul Comisiei.
Respectiv, în speță, din Codul administrativ sunt aplicabile doar prevederile
Cărții a III, dar nu și prevederile Cărților I și II. Astfel, se deduce că, reclamanta cere
34
instanței de judecată aplicarea unei legi inaplicabile, și anume unele prevederi ale
Codului administrativ, în detrimentul legii aplicabile (Legea nr. 26/2022).
În acest sens, pârâta a făcut referire la Legea nr. 180/2023 de interpretare a
unor prevederi din Legea nr. 26/2022, prin care s-a explicat că, în sensul articolului
3 alineatul (2) și al articolului 4 alineatul (2), Comisia de evaluare nu este autoritate
publică în sensul prevederilor Codului administrativ.
Așadar, în condițiile speței, Comisia nu este autoritate publică (în sensul
art. 7 din Codul administrativ), atunci activitatea ei nu este una de natură
administrativă (în sensul art. 5 din Codul administrativ), iar procedura de evaluare
prevăzută de Legea nr. 26/2022 nu este o procedură administrativă (în sensul art. 6
din Codul administrativ), circumstanțe ce denotă că, la caz, nu sunt incidente
prevederile Codului administrativ aplicabile procedurii administrative, inclusiv
cercetarea din oficiu (art. 22), limba de procedură (art. 26), întocmirea dosarului
administrativ (art. 82), etc., or, legea specială (Legea nr. 26/2022) oferă mecanisme
de protecție similare echivalente.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a acțiunii, Completul de judecată special
al Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din poșta electronică cu
adresa „secretariat@vettingmd.com”, decizia Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 04 decembrie 2023 a fost recepționată de către
Cristina Gladcov la 04 decembrie 2023 (vol. I, p. I, v. II+v. III, f.d. 224). Astfel, în
speță, reclamanta a respectat prevederile art. 14 alin.(1) din Legea nr. 26/2022,
deoarece cererea de contestare a fost depusă la 12 decembrie 2023.
Până a trece la examinarea argumentelor concrete, Completul de judecată
special învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța judecătorească de
contencios administrativ ține cont de jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei
jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivarea hotărârilor judecătorești
nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot.García
Ruiz v. Spania, 1999, §26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul
procedurii necesită un răspuns clar (hot.Ruiz Torija v. Spania, 1994, §30; și, pentru
comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §43), în special argumentele cu
privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru
Drepturile Omului (hot.Fabris v. Franța, 2013, §72 in fine; Paun Jovanović v. Serbia,
2023, §108).
a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 26/2022
Completul de judecată special învederează că, atât Legea nr. 26/2022, cât și
Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură
35
finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura
de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de
examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022.
Așa, Legea nr. 26/2022 este una specială. Din motivele expuse supra și prin prisma
art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, prioritatea normelor din Legea nr. 26/2022
nu poate genera în această cauză discuții.
Evaluarea externă este reglementată de o lege adoptată de Parlament în anul
2022, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată
pentru a asigura integritatea inter alia a membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la
Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul
Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.
Procedura de efectuare a evaluării externe prevăzută de Legea nr. 26/2022
este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce
privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,
procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022
este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022
au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor
nereglementate de Legea nr. 26/2022 prevederile Codului administrativ sunt
aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 26/2022. Or, excluderea
integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere
al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu
domeniile/subdomeniile dreptului administrativ
b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe
Reclamanta susține că, potrivit Codului administrativ, obligația de respectare
a proporționalității este o sarcină probatorie exclusivă a autorității publice. La
aspectul dat, Completul de judecată special reiterează că, Legea nr. 26/2022 are
prioritate față de Codul administrativ.
Completul de judecată special notează că, în spiritul Legii nr. 26/2022,
sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de
evaluare. În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații,
făcând uz de competențele sale legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea
obligațiilor legale (art. 7 din Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor
neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea
de a prezenta date și informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022).
Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a
candidatului (art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept
(prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau
neconcludente) riscă să inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că
36
candidatul nu întrunește criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea
nr. 26/2022). Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii,
iar acest transfer legislativ nu numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile
candidatului.
Comisia de evaluare a notat că, rațiunea trecerii sarcinii probațiunii către
candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru
Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting
și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la
stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții
(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la
dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; §68). Procesul de
redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina
probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru
exercitarea funcției în cauză (ibidem, §95).
Curtea Constituțională a constatat deja că o asemenea inversare a sarcinii
probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la
Veneția. Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost considerată per se arbitrară
nici de către CtEDO (a se vedea hotărărârile Xhoxhaj vs Albania, 2021, §352 și
Sevdari vs Albania, 2022, §130).
c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația
Art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022 prevede că CSJ poate admite
contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise
„unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de
evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către
candidat”. Această prevedere a apărut în Legea nr. 26/2022 după o hotărâre a Curții
Constituționale din 14 februarie 2023, în care s-a menționat că este admisibil de a
nu anula deciziile Comisiei de evaluare pentru „erori de procedură nesemnificative”.
Curtea Constituțională a acceptat ca controlul judiciar al actelor emise în cadrul
evaluării externe să se limiteze la circumstanțele de fapt care puteau schimba
rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale Comisiei care afectează
„caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.
În hotărârea menționată în paragraful precedent, Curtea Constituțională a
făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin vs Turcia (2020). În §131 al hotărârii
respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să
examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de
drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată
în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă concluzie a Comisiei.
Prin urmare, competența CSJ la examinarea contestațiilor depuse conform
Legii nr. 26/2022 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ.
37
Ea poate anula decizia Comisiei de evaluare doar în cazurile menționate de Legea
nr. 26/2022, iar celelalte temeiuri prevăzute de Codul administrativ pentru anularea
actului administrativ nu sunt aplicabile.
CSJ poate ajunge la o concluzie diferită de cea a Comisiei. Prin urmare, CSJ
poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase constatate de Comisie nu
există, iar alte dubii există. Existența unui singur dubiu este suficient pentru
nepromovarea evaluării externe. După cum rezultă din art. 14 alin. (8) din Legea
nr. 26/2022, CSJ nu poate admite contestația dacă constată existența cel puțin a unui
dubiu prevăzut la art. 8 alin. (2)-(5) al acestei legi.
Reieșind din aceasta, precum și din dezideratele Curții Constituționale
reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu
va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamanta Cristina Gladcov
în cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile
statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și
anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de
evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și
celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la
promovarea evaluării de către candidatul Cristina Gladcov.
d. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză
Completul de judecată special observă că, unul din argumentele pe care se
bazează acțiunea reclamantei, este pretinsa lipsă de independență, imparțialitate
și/sau obiectivitate a unor membri ai Comisiei de evaluare.
Însă, Completul de judecată special consideră argumentul dat irelevant și
care nu se încadrează în criteriul de eroare procedurală gravă, care a afectat
caracterul echitabil al procedurii de evaluare a reclamantei și, cu atât mai mult, nu
se încadrează în criteriul de circumstanță care putea conduce la promovarea evaluării
de către reclamantă.
În acest sens, Completul de judecată special notează că procesul de pre-
vetting reprezintă o etapă esențială pentru consolidarea integrității și
profesionalismului în cadrul corpului de magistrați și procurori, iar imparțialitatea și
obiectivitatea membrilor Comisiei de evaluare sunt principii fundamentale în acest
sens. Cu toate acestea, simpla invocare de către reclamantă a unei pretinse lipsă de
imparțialitate sau a unei presupuse intenții ostile a membrilor Comisiei nu poate
conduce, în lipsa unor probe concrete, la concluzia că evaluarea a fost efectuată cu
încălcarea acestor principii.
Este relevant de reținut că, membrii Comisiei independente de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor au fost desemnați prin Hotărârile Parlamentului nr. 84,
38
nr. 85, nr. 86 și nr. 87 din 04 aprilie 2022, care la art. 3 stipulează imperativ că pot
fi contestate în instanța de judecată în termenul prevăzut la art. 209 din Codul
administrativ.
Iar, prin Hotărârea Parlamentului nr. 88 din 04 aprilie 2022 s-a confirmat
componența nominală a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților
la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor după cum urmează: Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu, Vitalie
Miron, Herman von Hebel, Victoria Henley și Nona Tsotsoria.
Ulterior, prin Hotărârea Parlamentului nr. 300 din 26 octombrie 2023 s-a
constatat încetarea calității de membru în Comisia independentă de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor a domnului Vitalie Miron, în baza cererii de demisie.
Hotărârea intrând în vigoare la data adoptării.
Însă, deși, reclamanta cunoștea de la momentul adoptării Legii nr. 26/2022
despre faptul că va fi supusă procesului de evaluare a integrității în calitate de
candidată la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, nu a contestat
Hotărârile Parlamentului nr. 84, nr. 85, nr. 86 și nr. 87 din 04 aprilie 2022 în ordinea
și termenul prevăzut la art. 3 al acestor hotărâri și art. 209 din Codul administrativ.
În esență, circumstanța dată profilează concluzia că, reclamanta Cristina
Gladcov și-a manifestat în mod tacit, prin inacțiune, acordul cu desemnarea de către
Parlamentul Republicii Moldova a Nadejdei Hriptievschi, Tatianei Răducanu, lui
Vitalie Miron, Herman Von Hebel, Victoriei Henley și Nonei Tsotsoria în calitate
de membri ai Comisiei de evaluare și ca aceștia să participe la evaluare, iar ulterior
la evaluarea reluată a integrității sale în calitate de candidată la funcția de membru
al Consiliului Superior al Procurorilor, ca etapă obligatorie a procesului de selectare
a candidaților în funcțiile respective.
Astfel, Completul de judecată special nu poate reține ca fiind întemeiate
argumentele reclamantei ce vizează pretinsa lipsă de independență, imparțialitate
și/sau obiectivitate a membrilor nominalizați, or, la etapa dată aceste argumente sunt
irelevante, având în vedere că reclamanta a demonstrat un comportament pasiv și nu
a contestat Hotărârile Parlamentului nr. 84, nr. 85, nr. 86 și nr. 87 din 04 aprilie 2022,
expunându-și în acest mod tacit încrederea față membrii menționați în cadrul
viitoarei sale evaluări.
Cu atât mai mult că, prin efectul art. 7 lit. e) din Legea nr. 26/2022, membrii
Comisiei de evaluare au obligația să se abțină de la fapte ce ar putea discredita
Comisia de evaluare sau ar putea provoca îndoieli privind obiectivitatea deciziilor
acesteia.
39
La fel, din interpretarea sistemică a Legii nr. 26/2022 și a articolului 10
(conflictul de interese) alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru
în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu
Legea nr. 26/2022, candidatul avea dreptul de a înainta propunere de recuzare a
membrilor care consideră că nu sunt imparțiali.
La aspectul dat, Completul de judecată special reține ca pertinente
prevederile articolului 4 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, care garantează
independență funcțională și autonomie decizională Comisiei de evaluare față de
orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a
acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au
participat la desemnarea membrilor acesteia.
Un alt aspect esențial ce trebuie luat în considerare în cadrul acestui proces
este lipsa consecvenței reclamantei în privința invocării pretinsei lipse de
imparțialitate, obiectivitate și intendență a membrilor Comisiei de evaluare. Or,
argumentele reclamantei pe acest subiect au fost formulate pentru prima dată abia în
cadrul procesului judiciar declanșat ca urmare a deciziei de nepromovare emise în
urma evaluării reluate.
În acest sens Completul de judecată special observă lipsa ridicării de către
Cristina Gladcov a acestei probleme în cadrul evaluării inițiale, or, pe parcursul
procedurii de evaluare inițiale aceasta nu a ridicat nicio obiecție cu privire la
imparțialitatea sau obiectivitatea membrilor Comisiei de evaluare. Dacă ar fi existat
suspiciuni reale cu privire la părtinirea membrilor Comisiei, candidata ar fi trebuit
să formuleze cereri de recuzare sau să aducă la cunoștința Comisiei aceste suspiciuni
în cadrul evaluării inițiale. Neformularea obiecțiilor date la momentul respectiv
indică asupra faptului că, la acea etapă, Cristina Gladcov nu avea dubii privind
imparțialitatea, obiectivitatea și/sau independența Comisiei.
La fel, din memoriul deciziei din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție
se atestă că, nici în cadrul primului proces judiciar, Cristina Gladcov nu a invocat
problema pretinsei lipse de imparțialitate, obiectivitate și/sau independență a unor
membri ai Comisiei, deși a avut posibilitatea de a pune în discuție problema
suspiciunilor sale. Astfel, reclamanta a fost de acord, în mod implicit, cu componența
Comisiei care urma să efectueze evaluarea reluată.
Ulterior, în cadrul procedurii reluate de evaluare, reclamanta a avut din nou
posibilitatea să formuleze cereri de recuzare a membrilor Comisiei sau să invoce
pretinsa lipsă de imparțialitate, obiectivitate ori independență. Cu toate acestea, nici
la această etapă Cristina Gladcov nu a ridicat astfel de obiecții. Faptul că reclamanta
a participat la reevaluare fără a formula critici privind componența Comisiei denotă
că, până la momentul emiterii deciziei finale de nepromovare, nu a considerat că
40
există motive temeinice care să pună sub semnul întrebării imparțialitatea membrilor
Comisiei.
Completul de judecată special vădește că pretinsa lipsă de imparțialitate,
obiectivitate și intendență a membrilor Comisiei a fost invocată pentru prima oară
abia în cadrul procesului judiciar inițiat ca urmare a emiterii deciziei de nepromovare
în urma reevaluării (nr. 1 din 04 decembrie 2023). Acest comportament procesual al
reclamantei indică faptul că suspiciunile invocate nu au fost reale de la începutul
procedurii, ci au apărut doar ca o reacție subiectivă la un rezultat nefavorabil.
Este evident că, dacă reclamanta ar fi avut, încă de la începutul procedurii,
dubii cu privire la imparțialitatea, obiectivitatea și intendența Comisiei, ar fi formulat
astfel de obiecții în mod consecvent în cadrul tuturor etapelor procedurii și, în mod
special, în cadrul primului proces judiciar. Faptul că reclamanta nu a ridicat această
problemă nici în evaluarea inițială, nici în evaluarea reluată, dar nici în primul proces
judiciar denotă o lipsă de consecvență a acesteia, ceea ce reduce semnificativ
credibilitatea argumentelor formulate ulterior.
În concluzie, având în vedere cele expuse, se poate concluziona că pretinsa
problemă a imparțialității, obiectivității și intendenței membrilor Comisiei de
evaluare nu a fost invocată de reclamantă în mod oportun și consecvent pe parcursul
derulării procedurii de pre-vetting. Faptul că aceste suspiciuni au apărut abia după
emiterea unei decizii nefavorabile în urma evaluării reluate sugerează că ele
reprezintă mai degrabă o reacție subiectivă la rezultat, decât o problemă reală legată
de modul de desfășurare a procedurii. Prin urmare, aceste argumente nu pot fi
reținute ca întemeiate.
În această ordine de idei, Completul de judecată nu poate reține ca fiind
concludente argumentele reclamantei cu privire la pretinsele erori procedurale grave
admise de către Comisia de evaluare și care ar fi afectat caracterul echitabil al
procedurii de evaluare a candidatei Cristina Gladcov, prin participarea la procesul
de evaluare a unor membri care nu sunt independenți, imparțiali și/sau obiectivi.
În continuare, Completul de judecată special notează că, potrivit spiritului
Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau
nu criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale candidaților, ci doar
existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la
concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatei cu criteriile
legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de
conformitate.
În cazul în care, Comisia de evaluare constată existența unor dubii serioase
privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,
aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de
explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.
41
Făcând o retrospectivă a speței, Completul de judecată special reiterează că,
prin decizia nr. 34 din 18 mai 2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov,
candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, în baza art. 8
alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. a)-c) și art. 13 alin. (5) din Legea
nr. 26/2022, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a decis
că candidata nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii
serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică
și financiară și, astfel, ea nu a promovat evaluarea, constatat trei probleme, și anume:
(i) „dubiile serioase” privind declarațiile candidatului aferent vânzării unui lot
de teren și neachitarea impozitului pe creșterea de capital;
(ii) „dubiile serioase” privind nedeclararea de către candidată a cotei-părți
deținute de soț în compania SRL „T.C.”;
(iii) „dubiile serioase” privind subevaluarea prețurilor de achiziționare al
camionului MAN, anul de fabricație 1997.
Prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3-
26/23, 2-23083087-01-3-09062023) s-a admis acțiunea în contencios administrativ
depusă de Cristina Gladcov, fiind anulată decizia Comisiei de evaluare nr. 34 din 18
mai 2023 cu privire la candidatura Cristinei Gladcov, candidată la funcția de
membru în Consiliul Superior al Procurorilor și dispusă reevaluarea candidatei
Cristina Gladcov de către Comisia independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor
și procurorilor.
Ca urmare a evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov, desfășurată în
temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, Comisia de
evaluare a emis decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023, prin care a decis că, în temeiul
art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5)
din Legea nr. 26/2022, candidata nu întrunește criteriile de integritate întrucât s-au
constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de
integritate etică și financiară, și, astfel, nu promovează evaluarea.
Analizând textul deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023, Completul de
judecată special atestă că, în urma evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov,
Comisia de evaluare a constatat două neconformități, și anume:
(i) nedeclararea cotei-părți deținute de soțul candidatei în capitalul social al
companiei SRL „T.C.”;
(ii) subevaluarea prețurilor de cumpărare al camionului MAN, a/f 1997.
Efectuând control judiciar al constatărilor și concluziilor Comisiei de
evaluare, pe marginea celor două aspecte financiare și etice descrise supra, raportate
42
la criteriile de evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022, Completul de
judecată special remarcă următoarele.
În urma evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov, având în vedere
decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, Comisia de evaluare nu a
luat în considerare problema nedeclarării veniturilor candidatei și ale soțului ei la
Serviciul Fiscal de Stat și neachitarea impozitelor aferente (2021). Astfel, în cadrul
evaluării reluate, în baza deciziei din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție,
candidata a desființat dubiile serioase ale Comisiei de evaluare privind vânzarea unui
lot de teren și neachitarea impozitului pe creșterea de capital, Comisia reținând ca
valabile doar dubiile serioase ce țin de nedeclararea de către candidată a cotei-părți
deținute de soț în compania SRL „T.C.” și de subevaluarea prețurilor de
achiziționare al camionului MAN, anul de fabricație 1997.
Totodată, verificând sub aspectul concluziilor referitoare la corespunderea
candidatei Cristina Gladcov criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor
reținute de către Comisia de evaluare în decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 și a
argumentelor relevante invocate de către reclamantă în cererea de contestare,
Completul de judecată special nu a constatat existența unor circumstanțe care puteau
duce la promovarea evaluării Cristinei Gladcov în fața Comisiei independente de
evaluare, nefiind înlăturate în acest sens toate dubiile serioase formulate de Comisie
cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate financiară și
etică în temeiul art. 8 din Legea nr. 26/2022, în ceea ce privește: nedeclararea cotei-
părți a soțului său în capitalul social al companiei SRL „T.C.”, în declarațiile sale
anuale pentru perioada anilor 2017 – 2021, așa cum prevede legea.
Completul de judecată special reiterează că, în vederea sporirii integrității
viitorilor membri ai Consiliului Superior al Procuraturii (CSP), precum și în vederea
sporirii încrederii societății în activitatea organelor specializate ale CSP, dar și, în
general, în sistemul justiției, conform competențelor atribuite în baza Legii
nr. 26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice dacă candidata Cristina
Gladcov nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională, dacă nu a
admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din
punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator
imparțial, dacă în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea
actelor de corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în
sensul Legii integrității nr. 82/2017, precum și dacă nu a încălcat regimul juridic al
declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al
incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor, dar și dacă averea
candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație, conform art.8 din Legea
nr. 26/2022.
43
În înțelesul Legii nr. 26/2022, candidatul satisface criteriul de integritate
etică și financiară doar atunci când întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la
art. 8 alin. (2)-(5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5 alin. (1) din
Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare.
Ține de menționat și faptul că, în sensul pct. 6 din Codul de etică al
procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27
mai 2016, procurorii se află în serviciul societății, sunt responsabili de conduita lor
și au datoria ca prin fiecare acțiune și decizie să onoreze jurământul depus,
respectând cele mai înalte standarde de etică și conduită potrivit principii stabilite,
printre care și principiul integrității.
În sensul principiului integrității, procurorul trebuie să respecte cele mai
înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea
societății în procuratură; să se abțină de la luarea deciziilor atunci când interesele
sale, ale persoanelor înrudite prin sânge, adopție, afinitate sau ale altor persoane
apropiate familiei sale ar putea influența corectitudinea deciziilor; să nu facă
promisiuni privind deciziile pe care urmează să le ia, să se comporte onest și decent,
prin exemplul personal, să creeze o reputație impecabilă a procurorului; să nu ofere
temei de a se considera drept o persoană pretabilă comiterii unor acte de corupție
sau abuzuri (pct. 6.3.1, 6.3.3, 6.3.5 și 6.3.6 din Codul de etică al procurorilor).
Cât privește constatările de la Capitolul III Problema 2 pct. I din decizia nr. 1
din 04 decembrie 2023 nr. 1 din 4 decembrie 2023 (nedeclararea cotei-părți deținute
de soțul candidatei în capitalul social al companiei SRL „TC”), Completul de
judecată special vădește că, potrivit Comisiei de evaluare, Registrul de stat al
unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova atestă
că, începând cu 27 aprilie 2017, soțul candidatei este înregistrat ca fondator al
SRL „T.C.”, deținând ½ din capitalul social al companiei, cu genul de activitate în
domeniul construcțiilor de drumuri și autostrăzi, și care nu a fost declarată de către
candidată în declarațiile sale anuale pentru anii 2017 – 2021. Candidata a declarat
aceste cote-părți în declarația sa anuală pentru anul 2022, depusă la 31 martie 2023.
Comisia de evaluare a reținut că, la 17 martie 2023, în răspunsul său la
întrebările Comisiei în timpul evaluării inițiale, candidata Cristina Gladcov a
declarat că soțul său activase anterior într-o altă companie deținută de familia I.G.
Candidata a declarat că soțul ei nu își amintea dacă a participat la fondarea companiei
SRL „T.C.”, dar nici ea, nici soțul ei nu știau că acesta deținea cotă-parte în capitalul
social al companiei. Conform informațiilor de la Serviciul Fiscal de Stat, în perioada
anilor 2014 – 2016, soțul candidatei a obținut un venit de la SRL „U.C.”, fondată de
C.G., iar în 2016 a obținut un venit de la SRL „B.”, fondată de I.G.
Comisia de evaluare a remarcat că, la 31 martie 2023, candidata Cristina
Gladcov a furnizat Certificatul nr. 022 din 29 martie 2023 eliberat de I.G.,
44
administrator al SRL „T.C.”, conform căruia compania SRL „T.C.” a fost fondată la
06 martie 2017 de doi fondatori, I.G. și soțul candidatei. La fel, candidata a furnizat
două ordine separate de încasare a numerarului, care atestă că I.G. a finanțat, în anul
2019, capitalul social în valoare a câte 1 000 MDL pentru fiecare fondator (o
înregistrare de plată în numele lui I.G. și o înregistrare de plată în numele soțului
candidatei). Conform certificatului, soțul candidatei nu a contribuit la capitalul
social și nu a participat la administrarea companiei. În anii 2017 și 2018, compania
nu a activat. În anul 2019, compania a înregistrat un venit în sumă de 53 969 MDL.
În anul 2020, compania a înregistrat un venit în sumă de 530 290 MDL, iar în anul
2021 un venit în sumă de 180 000 MDL. În timpul activității companiei, nu s-au
achitat dividende.
De asemenea, Comisia de evaluare a relevat că, în timpul evaluării inițiale,
candidata Cristina Gladcov a furnizat Comisiei o copie a unei scrisori din 11 aprilie
2023 din partea soțului său către administratorul SRL „T.C.”, prin care solicita
inițierea procedurilor privind radierea numelui sau din actele de constituire a
companiei. La audierea din timpul evaluării inițiale, candidata a confirmat din nou
că, compania fusese fondată de foștii angajatori ai soțului său. În opinia candidatei,
dacă I.G. a putut efectua plăți în numele soțului său, ea bănuiește că exista o procură
de la soțul ei, emisă în numele companiei, unde acesta a lucrat anterior.
La audierea inițiată, candidata Cristina Gladcov a afirmat că, comunicarea
dintre soțul candidatei și foștii angajatori a devenit tensionată la un moment și, ca
rezultat, acesta și-a dat demisia de la cealaltă companie administrată de soții I.G. și
C.G., ceea ce explică de ce nu contribuise la finanțarea sau administrarea
SRL „T.C.”. Candidata a declarat că, la întrebarea despre obligațiile sale de declarare
a cotei-părți deținute în capitalul social al SRL „T.C.”, Autoritatea Națională de
Integritate i-a explicat că obligația de a declara drepturile de proprietate asupra
companiei de către soțul ei în declarația sa anuală a apărut doar după ce a aflat în
anul 2023 despre existența cotei-părți în capitalul social al companiei. În opinia
candidatei, declarația a fost doar o formalitate, deoarece soțul ei nu a participat în
niciun fel la activitățile companiei și nici nu a realizat vreun venit.
Comisia de evaluare a remarcat că, în decizia sa din 01 august 2023,
Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție nu a calificat
nedeclararea cotei-părți deținută de soțul candidatei în compania SRL „T.C.”, în
declarațiile ei anuale pentru perioada 2017 – 2021, drept o încălcare gravă, fapt care
nu generează dubii serioase privind corespunderea candidatei cu criteriul de
integritate financiară. Curtea Supremă de Justiție a considerat poziția candidatei ca
fiind veritabilă și conformă contextului socio-economic, având în vedere că soțul
candidatei nu a participat la formarea capitalului social, nu i s-au achitat dividende
și nu a participat la administrarea societății, toate circumstanțe care indică o
includere formală, fără a genera efecte sau consecințe juridice. Completul de
45
judecată special al Curții Supreme de Justiție a indicat, de asemenea, că Comisia nu
a arătat care au fost impactul sau prejudiciul cauzat ca urmare a nedeclarării cotei-
părți.
Ulterior, în cadrul evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov, Comisia
de evaluare a recepționat documente suplimentare furnizate de Agenția Servicii
Publice. Așa, conform deciziei Agenției Servicii Publice din 06 martie 2017,
compania SRL „T.C.” a fost înregistrată la 02 martie 2017 în baza cererii depuse de
cei doi fondatori, cet. I.G. și soțul candidatei, care conținea următoarele acte:
- cererea de înregistrare a întreprinderii din 02 martie 2017, semnată de ambii
fondatori (inclusiv soțul candidatei);
- procesul-verbal al adunării de constituire din 02 martie 2017, semnat de
ambii fondatori (inclusiv soțul candidatei);
- statutul întreprinderii, semnat de cei doi fondatori (inclusiv soțul candidatei)
și autentificat notarial la 06 martie 2017. Notarul a indicat că ambii fondatori
au fost prezenți la momentul semnării și autentificării statutului.
- ordinele de încasare a numerarului din 02 martie 2017 achitate de cet. I.G.
Comisia de evaluare a observat că, în cadrul evaluării reluate, în răspunsul la
notificarea Comisiei cu privire la faptele și dubiile serioase, expediate candidatei la
16 octombrie 2023, ultima nu a furnizat nicio explicație suplimentară cu privire la
această problemă.
La audierea în cadrul evaluării reluate, candidata a afirmat că a declarat
cotele-părți deținute de soțul său, imediat ce a aflat despre acest lucru, invocând că,
în opinia sa, legislația solicită declaranților să declare doar ceea ce cunosc și numai
din momentul în care au luat cunoștință de acea obligație. Candidata a susținut că
legislația nu îi permitea să facă o verificare cu referire la soțul său, în așa fel încât să
cunoască activitatea acestuia. A mai afirmat că nedeclararea nu a prejudiciat
interesul public, deoarece nu s-au realizat venituri din cota-parte nedeclarată. A
susținut, de asemenea, că informațiile despre această companie erau disponibile în
Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica
Moldova, astfel, fiind accesibile, și, respectiv, nu a avut intenția de a ascunde aceste
informații.
Dubiile Comisiei de evaluare au fost fortificate prin faptul că, în cadrul
audierii la etapa evaluării reluate, după ce Comisia a obținut și a prezentat candidatei
Cristina Gladcov informații despre participarea personală și nemijlocită a soțului său
la fondarea companiei, prin semnarea a cel puțin trei acte, inclusiv unul fiind încheiat
în fața unui notar, candidata și-a menținut poziția exprimată în cadrul evaluării
inițiale și în fața Curții Supreme de Justiție, precum că compania a fost fondată fără
ca soțul său să cunoască. Candidata nu a furnizat o explicație clară, dar a declarat că
46
a acționat întotdeauna cu bună-credință și că a răspuns la întrebările Comisiei în
cadrul evaluării inițiale pe baza a ceea ce i-a spus soțul.
La fel, dubiile Comisiei de evaluare s-au extins având în vedere că, la
audierea în cadrul evaluării reluate, fiind întrebată dacă informația pe care a pretins
că a primit-o de la Autoritatea Națională de Integritate, referitor la nașterea obligației
de a declara cota-parte a soțului doar după ce a aflat de existența acesteia în anul
2023, i-a fost transmisă în scris sau verbal, candidata Cristina Gladcov a declarat că
a avut doar comunicări prin telefon cu Autoritatea Națională de Integritate.
Comisia a evidențiat că dubiile sale au fost fortificate și mai tare atunci când,
fiind întrebată dacă percepe vreo problemă etică în legătură cu nedeclararea uneia
dintre companiile la care soțul său era asociat și dacă faptul că nu a declarat această
companie ar fi putut afecta identificarea potențialelor conflicte de interese legate de
activitatea de afaceri a soțului său, candidata a răspuns că nu vede vreo problemă de
conflict de interese, având în vedere faptul că nu s-a identificat niciun conflict de
interese în legătură cu activitatea soțului său și ea și soțul său nu obținuseră niciun
venit în perioada anilor 2017 – 2021 de la compania în care soțul său deținea cotă-
parte, care nu a fost declarată de ea.
Verificând sub aspectul concluziilor referitoare la corespunderea candidatei
Cristina Gladcov criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor reținute de către
Comisia de evaluare în decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 și a argumentelor
relevante invocate de către reclamantă în cererea de contestare, Completul de
judecată special consideră că, candidata Cristina Gladcov nu a înlăturat dubiile
Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa etică, manifestată prin nedeclararea
cotei-părți a soțului său în capitalul social al companiei SRL „T.C.”, în declarațiile
sale anuale pentru perioada anilor 2017 – 2021, așa cum prevede legea.
Completul de judecată special învederează că, prin prisma art. 4 alin. (1)
lit. h) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133/2016, (în
redacția în vigoare în perioada anilor 2017 – 2021), candidatei Cristina Gladcov, ca
subiect al declarării, îi revenea obligația să declare cota-parte/acțiunile în capitalul
social al unui agent economic deținute personal de dânsa sau de membrii familiei
sale, concubinul/concubina sa, inclusiv în calitate de beneficiari efectivi.
Regulamentul privind modul de completare a declarației de avere și interese
personale în formă electronică, aprobat prin Ordinul Președintelui Comisiei
Naționale de Integritate nr. 15 din 27 februarie 2018 indică că subiectul declarării
declară cotele-părți/acțiunile conform capitolului IX „Cote-părți/Acțiuni”, pct. 39
„subiectul declarării are obligația să declare cotele-părți/acțiunile deținute în
capitalul social al unui agent economic, inclusiv, în calitate de beneficiar efectiv,
împreună cu membrii familiei și concubinul/concubina lui, atât în țară cât și în
străinătate, la data depunerii declarației.”
47
Prin prisma art. 5 alin. (4) din Legea nr. 133/2016, Cristina Gladcov este
responsabilă pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru veridicitatea
și deplinătatea informațiilor incluse în declarație.
Completul de judecată special învederează că, pilonii unei justiții
profesioniste, competente, eficiente și prietenoase sunt cei trei „i”: independența,
imparțialitatea și integritatea, care de fapt sunt principii ce se regăsesc în Codul de
etică și conduită al procurorului.
Din conținutul principiului integrității, consfințit la pct. 6.3 din Codul de
etică al procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4
din 27 mai 2016, rezultă că, procurorul trebuie să se comporte întotdeauna, și nu
numai în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod onorabil și demn de funcția sa,
fiind un exemplu de conduită pentru restul societății.
Integritatea trebuie văzută ca o valoare fundamentală care presupune o
conduită și un comportament adecvat profesiei de procuror, atât în exercitarea
funcției, cât și în afara ei, prin prisma standardului intern al demnității profesiei,
precum și prin raportare la standardul extern, al încrederii publice în actul de justiție.
Standardele de integritate emană și din prevederile Legii integrității nr. 82
din 25 mai 2017, care la art. 10 alin. (1) lit. c) și d) stipulează că climatul de
integritate instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri: respectarea
regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, precum și respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese. Iar, alineatul (3) al aceluiași articol
prevede imperativ că, nerealizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) duce la
compromiterea climatului de integritate instituțională și a integrității în sectorul
public.
Completul de judecată deduce că, normele internaționale și naționale
precitate impun în obligația procurorilor de a demonstra societății o integritate
absolută a comportamentului lor.
Respectiv, pentru a nu provoca îndoieli în privința integrității sale și a nu
admite careva posibile conflicte de interese, reclamanta Cristina Gladcov avea
obligația pozitivă de a fi în cunoștință de cauză cu privire la interesele proprii și a fi
la curent despre activitățile și interesele membrilor de familie și ale persoanelor
apropiate familiei sale și a le indica în declarațiile anuale depuse la autoritatea de
integritate.
În acest sens, este relevant că, materialele administrate de către Comisia de
evaluare în cadrul evaluării inițiale și în cadrul evaluării reluate demonstrează, în
afara oricărui dubiu, că înregistrarea companiei SRL „T.C.”, ½ cotă-parte din
capitalul căreia este deținută de soțul reclamantei Cristina Gladcov, a avut loc în
baza mai multor acte, care au fost semnate personal de soțul candidatei, iar un act
48
fiind autentificat notarial în prezența acestuia. Așa, conform actelor prezentate de
către Agenția Servicii Publice, această societate comercială a fost înregistrată în baza
cererii din 02 martie 2017 semnată de cei doi fondatori, inclusiv soțul candidatei, la
care au fost anexate procesul-verbal al adunării de constituire din 02 martie 2017,
semnat de ambii fondatori, inclusiv soțul candidatei, precum și statutul
întreprinderii, semnat de cei doi fondatori, inclusiv soțul candidatei și care a fost
autentificat notarial la 06 martie 2017. Ba mai mult ca atât, din actul autentificat
notarial rezultă cert că, în fața notarului s-au prezentat ambii fondatori pentru
semnarea și autentificarea statutului.
Aceste circumstanțe denotă că, soțul candidatei a participat activ și
nemijlocit la înregistrarea companiei SRL „T.C.” în anul 2017, iar argumentele
reclamantei precum că nici ea, nici soțul ei nu cunoșteau de faptul că acesta deținea
½ cotă-parte din capitalul social al acestei companii, în esență, reprezintă o
justificare neviabilă de neîndeplinire a obligației pozitive legale de a declara pentru
anii 2017 – 2021 deținerea acestor active.
Mai mult ca atât, Completul de judecată special învederează că, obligația de
a declara cota-parte din capitalul social al unei societăți comerciale nu depinde de
rolul unui fondator în companie, de faptul dacă a participat sau nu la administrarea
acesteia și/sau dacă a obținut sau nu vreun venit, ci de faptul deținerii unui interes în
această societate. Or, anume acest fapt contribuie la sporirea climatului de integritate
și încrederii publice în sistemul justiției. În interpretarea sistemică a Codului de etică
al procurorilor, normelor Avizului CCPE nr. 13(2018) „Independența,
responsabilitatea și etica procurorilor”, Legii integrității nr. 82/2017 și Legii privind
declararea averii și a intereselor personale nr. 133/2016, procurorii trebuie să
demonstreze societății o integritate absolută a comportamentului lor.
Reieșind din faptul că procurorii au obligația să respecte cele mai înalte
standarde etice, aceștia trebuie să demonstreze societății că sunt integri, să adopte
un comportament ce nu provoacă îndoieli și să nu admită aparența unor posibile
conflicte de interese. Or, integritatea semnifică însușirea de a fi integru, de a fi
cinstit, de a da dovadă de probitate. Integritatea este absolută și nu are diferite grade
de gravitate.
Integritatea, ca principiu etic, are ca reper modul în care ceilalți percep
comportamentul procurorului ca fiind conform cu etica și comandamentele morale
recunoscute de societate ca fiind cele mai înalte standarde pentru o persoană ce
deține o funcție publică esențială pentru societate, precum și modul în care o
persoană înțelege să se manifeste în societate. Prin urmare, procurorii trebuie să își
îndeplinească obligațiile cu integritate, în interesul justiției și societății, ceea ce
implică obligații atât în viața profesională, cât și personală.
49
Potrivit concluziilor Comisiei de evaluare, declararea cotei-părți deținute în
declarația anuală a candidatei nu era o simplă formalitate. Unul dintre scopurile
declarațiilor este evitarea conflictelor de interese. Nedivulgarea intereselor reduce,
dacă nu anulează, șansele de identificare a conflictelor de interese reale sau
potențiale, în contextul prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 133/2016.
La capitolul dat, Completul de judecată special notează că „dubiul serios” al
Comisiei de evaluare este fundamentat pe faptul că, prin nedeclararea unei companii
fondate de soțul candidatei Cristina Gladcov, aceasta s-ar fi putut plasa în situații de
conflict de interese ce țin de activitatea sa de procuror. Iar, faptul că nu au apărut
conflicte de interese, nu este relevant pentru a determina dacă exista premisa pentru
un astfel de conflict. Lipsa declarării interesului personal a împiedicat luarea de
măsuri pentru evitarea conflictului. Prin urmare, încălcarea regimului de declarare a
averii și a intereselor personale nu impune producerea unui prejudiciu, ca urmare a
subminării sistemul de prevenire a conflictelor de interese. Prin prisma Legii
integrității nr. 82/2017 și Legii privind declararea averii și a intereselor personale
nr. 133/2016, faptul omisiunii declarării unui interes personal într-o declarație
anuală este singura condiție pentru a constata încălcarea regimului juridic al
declarării, nefiind necesară producerea unui prejudiciu.
Astfel, în condițiile speței, candidata Cristina Gladcov nu a înlăturat dubiile
serioase ale Comisiei de evaluare referitor la respectarea de către aceasta a celor mai
înalte standarde ale eticii conduitei profesionale de procuror. Or, soțul candidatei cu
siguranță știa că deține ½ cotă-parte din capitalul social al SRL „T.C.”, iar Cristina
Gladcov, atunci când completa declarațiile anuale pentru perioada anilor 2017-2021,
nu a fost destul de diligentă pentru a consulta Registrul de stat al unităților de drept
privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova, care este public. Mai mult
ca atât, în ochii oricărui observator independent, argumentul soțului candidatei că nu
își amintește de existența unei companii, care a fondat-o prin semnătura sa personală
și cu prezența sa nemijlocită în fața unui notar, este lipsit de credibilitate.
Continuând șirul logic al ipotezelor sale, Completul de judecată special
apreciază ca fiind lipsită de suport poziția reclamantei precum că, în cadrul
procesului de evaluare reluată, Comisia de evaluare nu a respectat principiul res
judicata și a încălcat prevederile art. 120 din Constituția Republicii Moldova,
deoarece nu a ținut cont de constatările Curții Supreme de Justiție reținute în decizia
din 01 august 2023.
În opinia reclamantei, la evaluarea sa reluată, Comisia de evaluare, fără a
reține argumente sau probe noi, a constatat existența „dubiilor serioase” privind
nedeclararea de către candidată a cotei-părți deținute de soț în compania SRL „T.C.”,
deși subiectul dat a fost elucidat definitiv și irevocabil de către Curtea Supremă de
Justiție prin decizia din 01 august 2023.
50
Completul de judecată special consideră aceste argumente ale reclamantei ca
fiind manipulative, or, principiul res judicata prevede că o hotărâre judecătorească
definitivă și irevocabilă se bucură de autoritate asupra faptelor și circumstanțelor
constatate, astfel încât aceleași părți nu pot fi supuse unei noi judecăți pe aceleași
temeiuri. Totuși, aplicarea acestui principiu trebuie să fie analizată în contextul
specific al procesului de pre-vetting, care are un caracter continuativ și etapizat,
nefiind finalizat decât printr-o decizie definitivă privind promovarea sau
nepromovarea candidatului.
În privința caracterului continuu al procesului de pre-vetting și aplicarea
principiului res judicata, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție
notează că exercițiul de pre-vetting, așa cum este reglementat, reprezintă un proces
complex și etapizat, care se desfășoară printr-o succesiune de acțiuni menite să
evalueze criteriile de integritate ale candidaților la funcțiile de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Spre deosebire de un proces
jurisdicțional clasic, care urmărește soluționarea unui litigiu punctual printr-o
hotărâre definitivă asupra fondului, procesul de pre-vetting are un caracter evaluativ,
iar deciziile emise de Comisie reprezintă doar etape intermediare în atingerea
scopului final al procedurii.
În speță, decizia Curții Supreme de Justiție din 01 august 2023, prin care s-a
dispus anularea deciziei de nepromovare și reluarea evaluării candidatei Cristina
Gladcov, nu a stabilit definitiv faptele și circumstanțele care să confere autoritate de
lucru judecat asupra întregului proces. Decizia judecătorească a avut ca scop
remedierea unor aspecte procedurale și reluarea procedurii de evaluare pentru
verificarea mai detaliată a unor aspecte, fără a concluziona definitiv asupra
elementelor de fond. Prin urmare, această hotărâre judecătorească nu poate fi
invocată ca având autoritate de lucru judecat în partea circumstanțelor și faptelor
care au constituit obiect al evaluării și reținute de către Comisie ca dubii în privința
integrității reclamantei.
Cu atât mai mult că în cadrul evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov,
Comisia de evaluare a administrat probe noi în baza cărora și-a format opinia și care
nu au fost cercetate în cadrul primului proces judiciar, respectiv, cărora Curtea
Supremă de Justiție nu le-a dat apreciere în decizia din 01 august 2023, și anume
decizia Agenției Servicii Publice din 06 martie 2017, conform căreia compania
SRL „T.C.” a fost înregistrată la 02 martie 2017 în baza cererii depuse de cei doi
fondatori, cet. I.G. și soțul candidatei; cererea de înregistrare a întreprinderii din 02
martie 2017, semnată de ambii fondatori, inclusiv soțul candidatei; procesul-verbal
al adunării de constituire din 02 martie 2017, semnat de ambii fondatori, inclusiv
soțul candidatei; precum și statutul întreprinderii, semnat de cei doi fondatori,
inclusiv soțul candidatei și autentificat notarial la 06 martie 2017, din care rezultă
51
că, la momentul semnării și autentificării statutului, în fața notarului au fost prezenți
ambii fondatori, inclusiv soțul candidatei.
În speța dată, hotărârea judecătorească din 01 august 2023 nu a conferit un
caracter definitiv evaluării anterioare, ci a dispus reluarea procedurii de pre-vetting
tocmai pentru a permite Comisiei să reevalueze candidata în mod corect, conform
standardelor legale și procedurale. Prin urmare, procesul a continuat în mod firesc,
iar decizia finală a Comisiei, emisă în urma reevaluării, trebuie privită ca fiind o
continuare procedurală, nu o reluare a unui proces încheiat.
Este esențial de subliniat că, pentru a putea invoca autoritatea lucrului
judecat, este necesar ca hotărârea judecătorească invocată să fi soluționat în mod
definitiv și irevocabil fondul cauzei, stabilind drepturi și obligații în mod
incontestabil. În cazul dat, hotărârea judecătorească din 01 august 2023 nu a
soluționat definitiv fondul, ci doar a constatat necesitatea reluării evaluării, iar
procesul continuativ presupune că fiecare decizie intermediară poate fi modificată,
contestată sau reevaluată, până la momentul emiterii unei decizii finale de
promovare sau nepromovare definitivă a candidatului. Principiul res judicata nu
poate fi aplicat în cazul unor decizii intermediare, întrucât acestea nu soluționează
definitiv o situație juridică, ci fac parte dintr-un proces continuu aflat sub control
jurisdicțional.
La caz, decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție a avut rolul
de a verifica legalitatea procedurii inițiale de pre-vetting, iar prin anularea deciziei
de nepromovare și dispunerea reevaluării s-a dorit asigurarea unei proceduri corecte,
nu stabilirea unui rezultat final. În consecință, decizia ulterioară de nepromovare
emisă de Comisia de evaluare nu încalcă principiul res judicata, deoarece procesul
de pre-vetting nu fusese finalizat prin hotărârea judecătorească din 01 august 2023,
iar reevaluarea dispusă de instanță reprezenta o etapă procedurală obligatorie pentru
continuarea procesului. Reluarea evaluării și emiterea unei noi decizii sunt acțiuni
firești într-un proces continuu, în care fiecare etapă depinde de respectarea unor
proceduri specifice și de atingerea obiectivului final.
În concluzie, caracterul continuativ și etapizat al procesului de pre-vetting
exclude posibilitatea aplicării stricte a principiului res judicata în speță. Atât timp
cât hotărârea judecătorească din 01 august 2023 a dispus doar reluarea procedurii de
evaluare, iar Comisia a respectat această dispoziție, reevaluarea și decizia ulterioară
de nepromovare nu pot fi considerate ca fiind contrare principiului autorității
lucrului judecat, ci ca fiind o continuare legitimă și necesară a procesului început.
Completul de judecată special opinează că, probele administrate suplimentar
de către Comisia de evaluare la etapa evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov,
în concret cele enumerate supra, răstoarnă concluziile Curții Supreme de Justiție
reținute în decizia din 01 august 2023 în privința problemei de nedeclarare de către
52
candidată a cotei-părți deținute de soț în compania SRL „T.C.”. Ba mai mult ca atât,
aceste probe administrate suplimentar confirmă dubiile serioase ale Comisiei de
evaluare cu privire la respectarea de către candidata Cristina Gladcov a criteriilor de
integritate și fortifică concluzia că aceasta nu corespunde criteriului de integritate
etică, conform art. 8 alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) din Legea
nr. 26/2022.
Astfel, decizia ulterioară a Comisiei de evaluare din 04 decembrie 2023, prin
care candidata Cristina Gladcov din nou nu promovat evaluarea, reprezintă o etapă
distinctă și separată procedural față de decizia inițială, întrucât reevaluarea a fost
efectuată ca urmare a constatării unor deficiențe de către Curtea Supremă de Justiție
prin decizia din 01 august 2023 și nu a implicat o concluzie definitivă asupra
fondului cauzei, adică a evaluării.
Respectiv, nu se poate considera că principiul res judicata a fost încălcat,
deoarece:
- decizia Curții Supreme de Justiție din 01 august 2023 nu a avut caracter
definitiv asupra circumstanțelor de fapt ale evaluării, ci doar asupra necesității
reluării procedurii de evaluare pentru elucidarea mai detaliată a acestor
circumstanțe;
- procesul de pre-vetting este unul continuu, iar reevaluarea dispusă de instanța
de judecată nu reprezintă o repetare a aceleiași judecăți, ci o continuare a acestui
proces, care se finalizează abia prin emiterea unei decizii finale de către Comisia de
evaluare;
- autoritatea lucrului judecat se aplică doar asupra unor fapte sau circumstanțe
definitiv stabilite, iar în cazul din speță, prin decizia din 01 august 2023, Curtea
Supremă de Justiție nu a stabilit definitiv că reclamanta trebuie promovată, ci doar
a dispus remedierea procedurii și reluarea evaluării acesteia.
- Comisia de evaluare, în cadrul noii evaluări, a analizat din nou candidata în
lumina acelorași criterii, însă într-un cadru procedural corectat, cu administrarea
unor probe suplimentare și ținând cont de dezideratele Curții Supreme de Justiție
reținute în decizia din 01 august 2023.
Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție învederează că,
decizia Comisiei de evaluare prin care s-a constatat de nepromovarea candidatei
Cristina Gladcov în urma evaluării reluate nu contravine principiului res judicata,
deoarece procesul de evaluare nu a fost finalizat până la emiterea noii decizii, iar
instanța nu a stabilit irevocabil promovarea candidatei, ci doar necesitatea unei
reevaluări conforme.
În acest context, autoritatea lucrului judecat nu poate fi opusă deciziei
Comisiei de evaluare, întrucât procesul de pre-vetting este unul continuu și etapizat,
iar hotărârea judecătorească din 01 august 2023 nu a avut ca obiect stabilirea
53
definitivă a unui drept, ci reluarea procedurii de evaluare. Emiterea unei noi decizii
de nepromovare nu constituie o încălcare a principiului res judicata, ci reprezintă o
etapă firească în finalizarea procesului de evaluare.
La aspectul dat este imperios că, însăși Curtea Constituțională a remarcat în
din decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023 (privind excepțiile de
neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022) că,
competența trimiterii la rejudecare nu este contrară, în sine, articolului 20 din
Constituție. Potrivit jurisprudenței Curții Europene, de regulă, este inerent
conceptului de control judecătoresc ca, în eventualitatea admiterii unui recurs,
instanța de control să aibă competența de a casa decizia contestată și fie să pronunțe
o nouă decizie, fie să trimită cauza la rejudecare aceluiași organ sau unui organ
diferit (a se vedea Ramos Nunes de Carvalho e Sá v. Portugalia [MC], 06 noiembrie
2018, § 184 și jurisprudența citată acolo).
În această ordine de idei, Completul de judecată special observă că, atât în
cadrul procedurii de evaluare reluată, cât și în cadrul procedurii judiciare, inclusiv
în cererea de contestare, reclamanta Cristina Gladcov nu a înlăturat dubiile apărute
în privința problemei cu privire la nedeclararea cotei-părți deținute de soț în
compania SRL „T.C.” și nu a combătut probele noi dobândite de către Comisia de
evaluare, unicul argument de apărare invocat în acest sens fiind constatările Curții
Supreme de Justiție reținute în decizia din 01 august 2023. Însă, după cum a fost
menționat supra, constatările Curții Supreme de Justiție reținute în decizia din 01
august 2023 au fost desființate prin probele administrate suplimentar de către
Comisia de evaluare la etapa evaluării reluate a candidatei Cristina Gladcov.
Generalizând ipotezele descrise supra, Completul de judecată special
concluzionează că, din argumentele reclamantei, prezentate în fața instanței de
judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea
evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de
evaluare a candidatei, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de
evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea
candidatei cu criteriul de integritate etică și financiară, conform art. 8 alin. (2) lit. c),
alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) din Legea nr. 26/2022, cu referire la nedeclararea de
către candidată a cotei-părți deținute de soț în compania SRL „T.C.”.
Cât privește constatările de la Capitolul III Problema 2 pct. II din decizia
nr. 1 din 04 decembrie 2023 (subevaluarea prețului de cumpărare al camionului
MAN, a/f 1997), Completul de judecată special vădește că, potrivit Comisiei de
evaluare, în decizia din 01 august 2023, Completul de judecată special al Curții
Supreme de Justiție a conchis că Cristina Gladcov a declarat corect prețul camionului
MAN, indicând prețul contractual achitat de soțul său. Curtea Supremă de Justiție a
indicat că, Comisia a reținut neconsecvențe între declarația anuală a candidatei
54
pentru anul 2017 și explicațiile ei privind depunerea sumei de 95 930 MDL pe care
soțul ei a efectuat-o în contul lui A.T., dar Comisia nu a furnizat argumente
referitoare la aceste neconsecvențe. Curtea Supremă de Justiție a mai punctat că,
Comisia nu a acceptat, în mod nejustificat, argumentul candidatei conform căruia
valoarea camionului a crescut după reutilare, or, Comisiei de evaluare i-au fost
prezentate foto-înregistrări a automobilului la etapa de procurare și ulterior, la etapa
vânzării. Curtea Supremă de Justiție a mai constatat că, candidata a acționat cu
diligență, că nu a făcut parte din tranzacțiile juridice în care a participat soțul ei, a
completat corect declarația anuală și că, candidata și soțul ei aveau suficiente resurse
pentru a-și acoperi cheltuielile.
Comisia de evaluare a notat că, în contextul unei analize multiaspectuale,
cuprinzătoare și obiective, a efectuat o evaluare reluată a candidatei Cristina
Gladcov, pe baza informației disponibile din cadrul evaluării inițiale și a oricăror
informații obținute în cursul reluării evaluării.
Comisia de evaluare a menționat că, în cadrul evaluării reluate, a recepționat
probe care arată că soțul candidatei a efectuat depunerea bănească de 95 930 MDL
din resursele activităților sale de afaceri și nu există probe că această sumă i-a fost
vreodată restituită. La fel, Comisia de evaluare a remarcat că, nici în cadrul evaluării
inițiale, nici a celei reluate, nu i-au fost furnizate înregistrări foto ale camionului la
etapa procurării și la etapa vânzării. Iar, înregistrările prezentate Comisiei de către
Agenția Servicii Publice par să arate un alt camion, o discrepanță pe care candidata
a refuzat să o explice. Comisia a considerat aceste fapte de o importanță deosebită
pentru decizia în cadrul evaluării reluate, așa cum prevede Legea nr. 26/2022.
Potrivit Comisiei de evaluare, aceasta a reținut următoarele inconsecvențe în
explicațiile candidatei, referitor la problema subevaluării prețului de cumpărare al
camionului MAN, anul fabricației 1997:
- declarația candidatei că soțul ei a achiziționat un camion MAN contra sumei
de 10 000 MDL, în timp ce el a transferat către reprezentantul proprietarului
suma de 95 930 MDL, pe care, inițial, a declarat-o că reprezenta plata pentru
camion, dar mai târziu a negat și a susținut că acești bani i-au fost dați de
proprietarul camionului pentru a achita gajul instituit asupra camionului
către bancă;
- declarația candidatei că suma de 95 930 MDL i-a fost dată soțului ei de către
proprietarul camionului prin reprezentantul său, în timp ce documentele
bancare arată că soțul candidatei a indicat în transferul acestei sume (în două
tranșe) că sursa banilor era propria activitate de afaceri;
- afirmația candidatei că valoarea camionului MAN, achiziționat de soțul ei în
2017 contra sumei de 10 000 MDL și vândut patru ani mai târziu contra
sumei de 199 500 MDL, de 20 de ori mai mult decât prețul de achiziționare,
55
a crescut datorită reutilării camionului (înlocuirea platformei de marfa cu o
platformă specializată pentru transportul vehiculelor defecte și avariate).
Comisia a identificat doar un document de confirmare pentru reparațiile
efectuate la camion, în valoare de 3 580 MDL, în ziua procurării camionului.
Candidata nu a prezentat niciun alt document de confirmare sau informații
despre alte reparații la camion;
- declarația candidatei precum că soțul ei a achiziționat camionul MAN contra
sumei de 10 000 MDL, deoarece se afla într-o stare deteriorată, în timp ce
încheiase un contract de locațiune chiar înainte de a achiziționa camionul
pentru a-l da în locațiune contra sumei de 20 000 MDL per lună, de două ori
mai mult decât prețul pretins de cumpărare;
- faptul (confirmat printr-un contract de locațiune furnizat de către candidată)
că soțul candidatei a dat în locațiune acest camion companiei sale, cu mai
mult de o lună înainte de a obține dreptul de proprietate asupra acestui
camion;
- faptul că candidata a furnizat fotografii ale unui camion de culoare albă, fără
număr de înmatriculare, în timp ce documentele oficiale indică acest camion,
atât la momentul achiziționării, cât și la momentul vânzării, ca fiind de
culoare albastră.
La acest capitol, instanța de judecată constată că, în anul 2017, soțul
candidatei Cristinei Gladcov a înregistrat dreptul de proprietate asupra unui camion
MAN, a/f 1997. În declarația sa anuală pentru 2017, candidata Cristina Gladcov a
declarat prețul de achiziție al acestui vehicul ca fiind de 9 999 MDL. În cadrul
evaluării, candidata Cristinei Gladcov a susținut că prețul camionului, conform
contractului de cumpărare din 17 august 2017, a fost de 10 000 MDL și că acesta a
fost prețul real, dar în același timp nu a furnizat Comisiei de evaluare contractul de
cumpărare. Însă, conform contractului de vânzare din 07 aprilie 2021, soțul
candidatei ulterior a vândut acest camion contra sumei de 202 046 MDL.
Completul de judecată special atestă că, dubiile Comisiei de evaluare în
privința acestei probleme au fost fortificate prin faptul că, potrivit evidenței bancare,
la 29 iunie 2017, soțul candidatei a depus suma de 95 930 MDL în contul persoanei
fizice A.T., iar scopul depunerii mijloacelor bănești fiind indicat ca plată pentru
credit. În răspunsurile scrise către Comisie în timpul evaluării inițiale, candidata
Cristina Gladcov a explicat că acest credit a fost destinat plății pentru camionul
MAN, care fusese scos la vânzare pe internet. Candidata a explicat că atunci când
soțul său a telefonat la un număr pe care l-a găsit pe internet, reprezentantul
proprietarului (A.T.) a răspuns la apel și a declarat că bunul era gajat la bancă și că
achitarea datoriei existente (față de bancă) ar închide creditul pentru proprietar.
Candidata a explicat că soțul său nu era cunoscut anterior cu această persoană (A.T.).
Soțul candidatei l-a însoțit pe A.T. pentru a scoate gajul instituit asupra camionului
56
de bancă, pentru a se asigura că camionul nu era grevat cu alte credite și pentru a-l
cumpăra. Candidata a explicat că atunci când camionul a fost radiat din gajul bancar,
a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 17 august 2017, cu prețul de
10 000 MDL, care, în opinia candidatei, corespunde realității.
La audierea din timpul evaluării inițiale, la întrebarea cât a achitat de fapt
soțul ei pentru camion, având în vedere depunerea sumei de 95 930 MDL în contul
bancar deținut de A.T., candidata Cristina Gladcov a susținut că acei bani au
aparținut proprietarului camionului și că A.T. i-a dat soțului candidatei acei bani
pentru a-i depune în contul deținut de A.T. Candidata a susținut că soțul ei a
participat la scoaterea gajului bancar instituit asupra camionului și că a mers la bancă
cu reprezentantul vânzătorului (A.T.), gajul a fost radiat, dar suma de 95 930 MDL
a fost achitată de proprietar prin intermediul lui A.T. Candidata a insistat că soțul ei
a achitat doar 10 000 MDL și că a fost o tranzacție foarte avantajoasă pentru el.
La subiectul dat, Comisia de evaluare a notat că nu a identificat niciun
transfer sau depunere bănească în sumă de 95 930 MDL în conturile bancare ale
soțului candidatei care să indice că această sumă a fost primită de soțul candidatei
de la altcineva, iar candidata nu a furnizat niciun document de confirmare pentru a
se stabili că această sumă într-adevăr i-a fost dată soțului său de către altă persoană.
Fiind întrebată despre raționamentul proprietarului de a-i da soțului ei suma de
95 930 MDL printr-un reprezentant (doar pentru ca apoi să i-o returneze
reprezentantului proprietarului), în condițiile în care proprietarul ar fi putut folosi
acești bani pentru a scoate singur gajul și apoi să vândă camionul la un preț mai
avantajos, candidata Cristina Gladcov a răspuns că „vânzătorul nu era cointeresat să
scoată gajul de pe camion și apoi să vadă dacă îl poate vinde”. La fel, fiind întrebată
dacă se poate presupune că transferul sumei de 95 930 MDL în contul A.T. a fost
făcut pentru a rambursa împrumutul pentru care camionul fusese gajat, candidata
Cristina Gladcov a răspuns că „nu cunoaște informațiile date și nu le poate
confirma.”
Mai mult ca atât, la 01 iulie 2017, pentru camionul MAN a fost încheiat un
contract de locațiune între soțul candidatei (ca persoană fizică) în calitate de locator
și SRL „A.C.” în calitate de locatar și în numele căreia a semnat contractul tot soțul
candidatei, în calitate de director al acestei societăți, valoarea locațiunii lunare a
bunului fiind de 20 000 MDL. La aspectul dat este relevant și faptul că, ulterior, la
20 septembrie 2017, soțul candidatei a devenit proprietarul companiei SRL „A.C.”.
Instanța de judecată atestă că, fiind întrebată cum a fost posibil ca contractul
de locațiune să fie încheiat de soțul ei înainte ca acesta să devină proprietar al
camionului (la 17 august 2017), candidata a răspuns că proprietarul camionului
MAN, cet. V.V., a eliberat o procură generală din 08 august 2017 în numele soțului
ei, prin care l-a împuternicit „să administreze și să dispună de mijlocul de transport,
57
să fie reprezentantul proprietarului în fața organelor competente de frontieră, vamale
și cele ale poliției auto, cu dreptul de a radia orice interdicții, gajuri, de a înregistra
dreptul de proprietate în numele proprietarului, de a ridica certificatul de
înmatriculare, de a reînnoi documentele, de a radia mijlocul de transport, de a
schimba numerele de înmatriculare, de a schimba culoarea caroseriei vehiculului, cu
dreptul de a înstrăina vehiculul, de a încheie contracte de locațiune, în mod
convenabil, cu dreptul de a semna contracte și de a depune cereri, de a prime bani,
de a semna în numele proprietarului.”
Instanța de judecată decelează că, ulterior, în cadrul evaluării reluate a
candidatei Cristina Gladcov, Comisia de evaluare a primit de la o instituție bancară
un extras din contul bancar deținut de A.T., cu situația la 29 iunie 2017, conform
căruia la depunerea de către soțul candidatei a mijloacelor bănești în sumă de 95 930
MDL în contul bancar al A.T., primul a indicat că sursa banilor este din propria
activitate de afaceri.
La fel, în cadrul evaluării reluate, Comisia de evaluare a solicitat de la
Agenția Servicii Publice copii ale documentelor privind înregistrarea dreptului de
proprietate al soțului candidatei asupra camionului MAN, pe care candidata nu le-a
furnizat Comisiei, și informații cu privire la starea vehiculului menționat, atât la data
achiziției din 17 august 2017, cât și la data vânzării – 25 mai 2021. Drept răspuns la
această solicitare, Agenția Servicii Publice a expediat Comisiei de evaluare
următoarele documente:
- procura autentificată notarial din 08 august 2017, prin care proprietarul
camionului MAN, V.V. a împuternicit soțul candidatei să efectueze
mentenanța tehnică și vânzarea camionului MAN conform drepturilor
indicate în procură;
- răspunsul la solicitarea permisiunii de reutilare, din 15 august 2017 al
Inspectoratului General al Poliției adresat soțului candidatei, în calitate de
reprezentant al lui V.V., prin care i s-a permis reutilarea camionului MAN
într-un camion specializat de evacuare, în conformitate cu anumite condiții;
- raportul de identificare al camionului MAN din 17 august 2017, conform
căruia camionul era de culoare albastră și fotografii ale camionului, dar din
fotografiile alb-negru atașate nu se poate determina culoarea camionului;
- actul de executare a lucrărilor de reutilare a camionului MAN, emis de
compania SRL „S” la 17 august 2017 către soțul candidatei și V.V. Conform
acestui document, platforma de marfa a fost înlăturată și a fost instalată o
platformă specializată pentru transportul vehiculelor defecte și avariate,
precum și s-au efectuat și alte lucrări. În baza acestui document, compania a
perceput suma de 3 580 MDL pentru lucrări de manoperă.
- contractul de vânzare-cumpărare din 17 august 2017, conform căruia
vânzătorul V.V., reprezentat de soțul candidatei printr-o procură din 08
58
august 2017, a vândut camionul MAN soțului candidatei, pentru suma de
10 000 MDL.
De asemenea, Comisia de evaluare a administrat și două contracte de
vânzare-cumpărare a camionului MAN în anul 2021, prin care soțul candidatei a
înstrăinat acest bun, dar în care sunt indicate prețuri diferite. Așa, copia primului
contract a fost furnizată Comisiei de evaluare de către candidată în timpul evaluării
inițiale și a fost încheiat la 07 aprilie 2021, fiind semnat de ambele părți, dar nu la
sediul Agenției Servicii Publice, cu prețul de vânzare indicat de 202 046 MDL. Al
doilea contract de vânzare-cumpărare a fost furnizat Comisiei de evaluare de către
Agenția Servicii Publice la etapa evaluării reluate, fiind datat cu 25 mai 2021 și din
care rezultă că soțul candidatei a vândut camionul MAN contra sumei de 199 500
MDL. Raportul Agenției Servicii Publice de identificare a camionului MAN din 25
mai 2021, avea anexate și fotografii ale vehiculului.
Comisia de evaluare a remarcat că, în toate documentele ce i-au fost furnizate
de Agenția Servicii Publice, camionul MAN este descris ca fiind de culoare albastră,
însă, în fotografiile trimise de candidată Comisiei de evaluare la 03 mai 2023,
camionul este de culoare albă. Fiindu-i adresate întrebări suplimentare și de
concretizare despre camionul MAN, precum și documente confirmative, candidata
Cristina Gladcov a explicat Comisiei de evaluare că, camionul MAN a fost reparat
și reutilat, iar unele lucrări fiind executate de către soțul său și prietenii acestuia,
doar că nici ea, nici soțul său nu dețin dovezi, având în vedere că au trecut 6 ani de
la achiziție. Totodată, candidata Cristina Gladcov a declarat că, ține de competența
Comisiei de evaluare să confirme faptul că, camionul a fost cumpărat, îmbunătățit
între anii 2017 – 2021 și ulterior vândut, în condițiile în care ea nu deține astfel de
dovezi. Astfel, candidata Cristina Gladcov nu a oferit nicio explicație de ce camionul
MAN din fotografiile ce le-a prezentat ea era de culoare albă, pe când în
documentele furnizate de Agenția Servicii Publice camionul este descris ca fiind de
culoare albastră.
Deopotrivă, candidatei i-a fost solicitat să explice în detaliu ce lucrări de
reutilare (îmbunătățiri) a efectuat soțul său la camionul MAN, când au fost efectuate
aceste lucrări de reutilare, cine a executat lucrările și ce costuri au fost suportate și
să furnizeze documentele de confirmare. Însă, candidata a răspuns că reutilarea a
fost făcută mult timp în urmă și nu s-au păstrat documente de confirmare, cu atât
mai mult că unele dintre reparații au fost realizate de soțul său și prietenii lui, pe cât
posibil, iar costurile au fost suportate doar pentru unele piese utilizate la reutilare.
La fel, conform informațiilor furnizate de compania SRL „S.” în cadrul
evaluării reluate, aceasta nu păstrează o arhivă și nu a putut furniza nicio informație
sau documente de confirmare cu privire la efectuarea unor lucrări de reparații la
59
camionul MAN. În cazul în care au fost efectuate lucrări de către ei, ar fi fost
furnizate documente aferente proprietarului automobilului.
Succesiv, Completul de judecată special atestă că, în cadrul evaluării reluate,
Comisia de evaluare a trimis scrisori recomandate prin ÎS „Poșta Moldovei” la
adresele de domiciliu ale persoanelor fizice V.V., fostul proprietar al camionului
MAN și A.T., care primiseră transferul bancar de la soțul candidatei, prin care a
solicitat furnizarea informațiilor de contact (număr de telefon, adresă de e-mail)
pentru ca Comisia să le adreseze întrebări cu privire la vânzarea camionului de
model MAN în anul 2017. Deși, A.T. a recepționat scrisoarea la 12 octombrie 2023,
nu a răspuns Comisiei, iar scrisoarea expediată lui V.V. a fost returnată cu mențiunea
factorului poștal „trimiterea poștală nu a fost recepționată.”
Instanța de judecată reține ca pertinent și faptul că, la etapa audierilor în
cadrul evaluării reluate, candidata a confirmat că suma de 95 930 MDL a fost
furnizată soțului ei de către proprietarul camionului MAN, însă nu a putut explica
de ce transferul (în două tranșe) al acestei sume a fost efectuat de către soțul ei către
reprezentantul proprietarului camionului MAN, iar sursa mijloacelor bănești fiind
indicată activitatea de afaceri a soțului candidatei. La fel, candidata a declarat că nu
știe dacă suma de 95 930 MDL făcea parte din prețul camionului MAN și că,
cunoaște doar faptele ce i le-a spus soțul ei, că suma dată a fost achitată pentru
scoaterea gajului bancar instituit asupra camionului MAN. De asemenea, a afirmat
că nu știe dacă exista vreo obligație ca acești bani să fie rambursați soțului ei.
Relevant este și faptul că, referitor la majorarea valorii camionului MAN, la
vânzarea acestuia în anul 2021, de 20 de ori mai mare decât prețul de achiziție în
anul 2017, candidata Cristina Gladcov a explicat, în cadrul evaluării reluate, că
creșterea prețului s-a datorat faptului reutilării camionului. La fel, candidata a
menționat că, din spusele soțului, au fost efectuate și alte lucrări suplimentare de
reutilare/reparare/îmbunătățire a camionului, altele decât cele realizate în anul 2017
de îndepărtare a platformei de marfa și instalarea unei platforme specializate pentru
transportul vehiculelor defecte și avariate, costul cărora a constituit 3 580 MDL, care
ar fi putut creste valoarea camionului de 20 de ori, doar că ea nu poate oferi detalii,
deoarece nu le cunoaște.
De asemenea, în cadrul evaluării reluate, candidata Cristina Gladcov nu a
putut explica de ce în fotografiile trimise de ea camionul este de culoare albă, iar în
documentele de la Agenția Servicii Publice acesta este de culoare albastră, deoarece
niciodată nu a discutat cu soțul ei despre culoarea camionului și nu a văzut niciodată
camionul. De altfel, candidata a remarcat că nu poate prezenta fotografii care să arate
starea camionului la momentul achiziției în 2017 și la momentul vânzării în 2021.
60
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată special consideră că,
neconsecvențele și explicațiile incoerente ale candidatei cu privire la aspectele
supuse evaluării au subminat credibilitatea sa în fața Comisiei de evaluare.
Or, după cum instanța de judecată a subliniat supra, procurorii trebuie să
respecte cele mai înalte standarde etice și profesionale, atât în exercitarea atribuțiilor
lor, cât și în afara lor, permițând astfel societății să aibă încredere în justiție. Având
în vedere că procurorii acționează în numele poporului și în interesul public, ei
trebuie să fie întotdeauna integri și întotdeauna să fie conștienți de riscurile corupției
și să nu admită aparența unui comportament corupțional în activitatea sa, iar
tranzacțiile cu privire la proprietatea personală să fie încheiate într-un mod care să
nu provoace îndoieli. Procurorul trebuie să se comporte întotdeauna, și nu numai în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod onorabil și demn de funcția sa, fiind un
exemplu de conduită pentru restul societății.
În cauza Sevdari v. Albania, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
reținut că anumite încălcări ale funcționarilor publici a obligațiilor cu privire la
declararea averii, pot fi considerate, în general, ca grave. Acestea pot include, printre
altele, nedeclararea principalelor active sau a surselor de venit sau încercări
deliberate de a le ascunde de autorități, incapacitatea de a justifica achiziții majore
prin economii sau resurse legitime și suficiente, deținute la momentul achiziționării;
sau incapacitatea de a justifica un stil de viață excesiv sau cheltuieli extravagante,
care depășesc în mod clar mijloacele legale declarate funcționarului vizat și ale
familiei sale (nr. 40662/19, din 13 decembrie 2022, § 85).
Astfel, în opinia Completului de judecată special, candidata Cristina Gladcov
nu a desființat dubiile Comisiei de evaluare în privința respectării de către aceasta a
regimului juridic al declarării averii, ba mai mult ca atât, prin comportamentul său,
explicațiile incomprehensibile și inconsecvente, candidata a fortificat dubiile
Comisiei, transformându-le în dubii serioase. Or, prin prisma art. 5 alin. (4) din
Legea nr. 133/2016, responsabilitatea pentru veridicitatea și deplinătatea
informațiilor incluse în declarația averii și intereselor personale o poartă declarantul,
adică persoana care depune declarația. Respectiv, candidata era responsabilă de
informațiile incluse în declarațiile sale anuale.
Mai mult ca atât, dubiile Comisiei de evaluare s-au fortificat în legătură cu
algoritmul reclamantei și a soțului acesteia de a indica suma de 10 000 MDL ca preț
de cumpărare și vânzare a mai multor unități de transport, și anume: în declarația sa
anuală pentru 2017, candidata a declarat 10 000 MDL ca preț de cumpărare pentru
automobilul său, Toyota Auris, a/f 2007 și 10 000 MDL ca preț de cumpărare al
automobilul soțului său, Ford Transit, a/f 2001; în declarația sa anuală anul 2018,
candidata a declarat 10 000 MDL ca preț de vânzare al automobilul soțului său,
BMW, a/f 2004; în declarația sa anuală pentru anul 2019, candidata a declarat 10 000
61
MDL ca preț de vânzare al automobilului său, Toyota Auris, a/f 2007. Prețul de
10 000 MDL pentru toate tranzacțiile cu automobile a fost inclus în notificarea cu
privire la faptele și dubiile serioase trimisă candidatei și a fost reiterat în timpul
audierii în cadrul evaluării reluate, însă candidata Cristina Gladcov nu a avut replică.
Generalizând ipotezele descrise supra, Completul de judecată special
concluzionează că din argumentele reclamantei, prezentate în fața instanței de
judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea
evaluării sale în fața Comisiei de evaluare, nefiind înlăturate dubiile serioase
formulate de Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire
la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică și financiară, conform
art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și c) și art. 13 alin. (5)
din Legea nr. 26/2022, cu referire la subevaluarea prețului de cumpărare al
camionului MAN, anul fabricației 1997.
Cu titlu subsecvent, Completul de judecată special atestă că, în legătură cu
ambele neconformități constatate de Comisia independentă de evaluare, reclamanta
Cristina Gladcov a invocat încălcarea principiului res judicata. A indicat că,
autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii judecătorești,
avându-și rațiunea în asigurarea stabilității și securității circuitului civil. Prin
reglementarea autorității de lucru judecat se îngrădește posibilitatea repunerii
ulterioare în discuție a aspectelor soluționate de o instanță judecătorească, pentru a
se evita pronunțarea unor soluții contradictorii definitive cu privire la aceeași cerere,
consecința fiind aceea a generării incertitudinii cu privire la raporturile juridice deja
rezolvate de instanțele judecătorești.
Reclamanta a notat că, prin constatările conținute în decizia din 01 august
2023, Curtea Supremă de Justiție a înlăturat dubiile serioase reținute de către
Comisia de evaluare în privința nedeclarării de către candidata Cristina Gladcov a
cotei-părți deținute de soț în compania SRL „T.C.”, precum și în privința
subevaluării prețului de achiziționare al camionului MAN, anul de fabricație 1997.
Iar, prin decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Cristinei
Gladcov, Comisia independentă de evaluare, de fapt, a anulat efectele deciziei din
01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, ceea ce este inadmisibil.
Din această perspectivă, precum și din dezideratele evocate la §§ 221-237,
Completul de judecată special nu va admite cererile depuse de către reclamantă și
reprezentantul acesteia pe parcursul examinării cauzei și care prin încheierea din 11
iulie 2024 s-a dispus că vor fi soluționare odată cu fondul litigiului, și anume privind
aplicarea principiului autorității de lucru judecat și degrevarea din dreptul la
probațiune a reclamantei.
Cu referire la argumentul reclamantei, cu trimitere la art. 206 din Codul
administrativ, precum că în urma deciziei din 01 august 2023 Comisia independentă
62
de evaluare era obligată să adopte o hotărâre favorabilă de promovare, Completul de
judecată special consideră că această alegație nu are o acoperire legală și contravine
prevederilor exprese ale Legii nr. 26/2022, care reglementează procesul de pre-
vetting.
Or, potrivit Legii nr. 26/2022, care are caracter special în raport cu alte acte
normative și reglementează în mod detaliat procedura de pre-vetting, la situația din
01 august 2024, în cazul soluționării contestațiilor împotriva deciziilor Comisiei de
evaluare, instanța de judecată avea competența doar de a respinge contestația și a
menține decizia de evaluare a Comisiei sau de a admite contestația și a dispune
reevaluarea candidatului de către Comisie. Astfel, legea nu a conferit instanței de
judecată competența de a se substitui Comisiei de evaluare și de a decide promovarea
candidatului, ci îi permitea doar să verifice legalitatea deciziei contestate și, dacă
constată nereguli, să dispună reluarea procedurii de evaluare. Prin urmare, hotărârea
judecătorească din 01 august 2023 nu a avut ca efect obligarea Comisiei de a adopta
o decizie favorabilă candidatei Cristina Gladcov, ci doar reluarea procedurii de
evaluare, cu respectarea cerințelor legale și a observațiilor instanței.
Decizia Comisiei de evaluare emisă în urma reevaluării trebuie să fie
rezultatul unui proces autonom și independent de apreciere a criteriilor de integritate,
obiectivitate și profesionalism stabilite prin lege. Comisia de evaluare nu este
subordonată instanței de judecată, iar hotărârea judecătorească din 01 august 2023
nu a avut ca scop impunerea unui rezultat favorabil candidatei, ci doar remedierea
eventualelor erori identificate în procesul inițial de evaluare. Obligația Comisiei era
de a repeta procedura de evaluare, nu de a adopta o anumită soluție prestabilită.
În acest context, simpla anulare a unei decizii anterioare nu determină în mod
automat promovarea candidatei, ci doar reluarea procedurii. Prin urmare, Comisia
de evaluare a acționat în limitele competențelor sale legale atunci când a efectuat
reevaluarea candidatului și a emis o nouă decizie de nepromovare.
Această interpretare reiese din faptul că, la acel moment, legea nu stabilea
un automatism între anularea unei decizii de nepromovare și obligarea Comisiei de
a emite o decizie de promovare. Dacă legiuitorul ar fi dorit să impună o astfel de
obligație, ar fi prevăzut-o în mod expres.
Mai mult ca atât, fiind ridicată problema „dispunerii reluării procedurii de
evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare”, în baza articolului 14 alin. (8)
lit. b) din Legea nr. 26/2022, sub aspectul că candidaților nu li se permite obținerea
unei soluții favorabile în cazul admiterii de către Curtea Supremă de Justiție a
contestației împotriva deciziei Comisiei de evaluare, Curtea Constituțională a
declarat inadmisibile sesizările privind cu privire excepțiile de neconstituționalitate
a prevederilor art. 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26/2022.
63
În argumentarea soluției sale, Curtea Constituțională a reținut în §§ 102 și
143 că competența trimiterii la rejudecare nu este contrară, în sine, articolului 20 din
Constituție. Potrivit jurisprudenței Curții Europene, de regulă, este inerent
conceptului de control judecătoresc ca, în eventualitatea admiterii unui recurs,
instanța de control să aibă competența de a casa decizia contestată și fie să pronunțe
o nouă decizie, fie să trimită cauza la rejudecare aceluiași organ sau unui organ
diferit (a se vedea Ramos Nunes de Carvalho e Sá v. Portugalia [MC], 06 noiembrie
2018, § 184 și jurisprudența citată acolo).
Ce ține de afirmația reclamantei că a fost supusă unui tratament diferențiat
în raport cu alți candidați care au fost evaluați pozitiv în situații similare, Completul
de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție constată că aceasta nu a fost
probată. Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații comparabile și care ar fi
identice sau aproape identice situației reclamantei, pentru a fi supuse analizei dacă
într-adevăr așa s-a procedat.
Iar, deciziile invocate de reclamantă, care ar demonstra tratamentul diferit,
nu se referă la situații similare, or, fiecare decizie conține aprecierea Comisiei de
evaluare referitor la circumstanțe de fapt distincte de cele care au fost reținute în
decizia adoptată referitor la integritatea reclamantei.
Astfel, se deduce că sunt absolut neîntemeiate alegațiile reclamantei, precum
că Comisia și-ar fi exercitat discreția sa în mod diferit, din moment ce în celelalte
cazuri invocate de către reclamant au existat circumstanțe diferite și candidații au
reușit să înlăture dubiile Comisiei.
La fel, în privința argumentului reclamantei, precum că efectele deciziei
Comisiei de evaluare contravin principiului nediscriminării, deoarece prin efectul
Legii privind modificarea Legii Bugetului de stat pentru anul 2023 nr. 359/2022 și
al Legii Bugetului de stat pentru anul 2024, în mod discriminator a fost majorat
salariul procurorilor ce au promovat evaluarea față de procurorii ce nu au promovat
evaluare, care sunt în cursul evaluării sau la etapa contestării deciziei Comisiei de
evaluare sau în general nu au fost și nu sunt subiecți ai evaluării conform aceste
Legii nr. 26/2022, Completul de judecată special învederează că acesta excedează
atribuțiile instanței de judecată la examinarea contestațiilor depuse în baza Legii
nr. 26/2022.
Respectiv, examinarea chestiunii dacă este sau nu discriminată reclamanta
Cristina Gladcov prin efectul Legii privind modificarea Legii Bugetului de stat
pentru anul 2023 nr. 359/2022 și al Legii Bugetului de stat pentru anul 2024 nu ține
de competența Completului de judecată special al Curții Supreme de Justiție la
examinarea contestației depuse în baza Legii nr. 26/2022 împotriva deciziei
Comisiei de evaluare.
64
Cu atât mai mult că, obiectul material al prezentei cauze de contencios
administrativ îl formează efectuarea controlului judecătoresc de legalitate al deciziei
nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov,
candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor. Iar, prin prisma
art. 13 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, decizia privind nepromovarea evaluării
constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs.
Alte consecințe juridice, în afara celor menționate expres în lege, nu sunt
stipulate. Ba mai mult ca atât, potrivit pct. 39 din Opinia comună a Comisiei de la
Veneția și a Direcției generale a drepturilor omului și stat de drept a Consiliului
Europei (Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Moldova), proiectul de lege
revizuit arată clar că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra
carierei candidatului.
Așadar, în speță, nimic nu împiedică reclamanta să continue cariera
profesională și exercitarea atribuțiilor funcției de procuror, iar efectele juridice
pretinse de reclamantă nu au suport legal și faptic.
În continuare, instanța de judecată consideră inadmisibile cererile depuse de
către reclamantă și reprezentantul acesteia pe parcursul examinării cauzei, și care
prin încheierea din 11 iulie 2024 s-a dispus că vor fi soluționare odată cu fondul
litigiului, și anume cererile privind declararea probei ca fiind falsă, prin care s-a
solicitat declararea drept defăimătoare a deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 „cu
privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în
Consiliul Superior al Procurorilor”.
Or, această solicitare este întemeiată pe Raportul de expertiză extrajudiciară
nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024, expert judiciar Dorina Dub, care nu a fost
acceptat de către instanța de judecată în calitate de probă. În privința acceptării ca
probă a Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-70 din 12 ianuarie 2024
Completul de judecată special s-a expus deja prin încheierile protocolare din 15
ianuarie 2024 și 11 martie 2024, dar și prin încheierea separată din 11 iulie 2024.
La aspectul dat urmează a fi reiterat faptul că, Raportul de expertiză a fost
restituit ca probă tardivă. Nerespectarea termenului de decădere duce, de regulă, la
pierderea dreptului de a invoca falsul și de a folosi probele administrate tardiv. Proba
invocată de reclamantă în susținerea falsului a fost depusă cu depășirea termenului
de decădere stabilit de instanța de judecată, motiv pentru care aceasta a fost restituită
și nu poate fi reținută la soluționarea cauzei.
Argumentele de susținere a falsului actului reiterate de reclamantă în
explicațiile și pledoariile finale nu au fost susținute prin probe depuse în termenul
legal și admisibile în cauză. Astfel, în lipsa unor dovezi admisibile, care să probeze
falsul, instanța de judecată constată că această cerință este lipsită de temei probator
și nu poate fi luată în considerare la soluționarea cauzei.
65
Astfel, cererile părții reclamante cu privire la declararea probei ca fiind falsă
sunt inadmisibile, deoarece sunt întemeiate în baza unei probe inexistente pentru
instanța de judecată, și anume a Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 34/12-R-
70 din 12 ianuarie 2024, care nu a fost administrat și acceptat de către instanță în
calitate de probă.
Din aceleași considerente, Completul de judecată special consideră
inadmisibile și cerințele reclamantei, formulate pentru prima oară în cadrul
dezbaterilor judecătorești și în pledoarii, cu privire la constatarea faptului că în
prezent nu există actul care este contestat (decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 04
decembrie 2023), deoarece semnătura aplicată pe aceasta este falsificată, fapt
confirmat prin Raportul de expertiză; cu privire la sesizarea organelor de drept pe
pretinsul fapt al falsificării deciziei Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie
2023.
Subsecvent, Completul de judecată special apreciază ca fiind lipsite de
suport argumentele reclamantei privind nulitatea actului administrativ individual,
decizia nr. 1 din 04 decembrie 2023 a Comisiei de evaluare, în temeiul art. 121
alin. (4) din Codul administrativ, din următoarele considerente.
Potrivit art. 9 pct. 4 din Regulamentul de organizare și funcționare al
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru
în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu
Legea nr. 26/2022 (în continuare Regulament), ședințele se vor desfășura la locul
convenit de membrii Comisiei sau prin videoconferință. Membrii pot să fie prezenți
fizic la ședință sau să se conecteze prin videoconferință, condiție asigurată de
secretariat.
În conformitate cu art. 11 pct. 1 din Regulament, deciziile sunt adoptate cu
votul majorității simple a membrilor participanți.
Potrivit art. 12 pct. 2 din Regulament, președintele va distribui, prin email,
proiectul procesului-verbal tuturor membrilor Comisiei cât mai curând posibil și în
cel mult trei zile lucrătoare. Procesul-verbal se aprobă prin email, în cazul în care,
timp de două zile lucrătoare, nu survin obiecții sau dacă toți membrii aprobă. De
asemenea, procesul-verbal poate fi aprobat prin decizia majorității în conformitate
cu art. 11 din prezentul Regulament, reflectând toate declarațiile expuse de membrii
care au înaintat obiecții. După aprobare, președintele va semna procesul-verbal în
termen de o zi lucrătoare.
În conformitate cu art. 14 pct. 4 din Regulament, o decizie se consideră că
este adoptată prin coordonare prin e-mail atunci când numărul minim de voturi
exprimate este în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea nr. 26/2022.
66
Potrivit art. 18 pct. 1 și pct. 3 din Regulament, comisia va lua o decizie
motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării de către
candidat. Dacă este necesar, Comisia poate amâna adoptarea deciziei până la
primirea informațiilor sau clarificărilor suplimentare. Decizia se transmite
candidatului în conformitate cu art. 13 alin. (7) din Legea nr. 26/2022. În aceeași zi,
Comisia va anunța pe pagina sa web faptul că a fost luată decizia privind
conformitatea sau neconformitatea unui candidat. O decizie va fi publicată pe pagina
web a Comisiei numai atunci când un candidat nu notifică Comisia despre refuzul
său privind publicarea, în conformitate cu art. 13 alin. (7) din Legea nr. 26/2022.
Un document este un act (scris, electronic etc.) atestând fapte și evenimente
care au o semnificație juridică, ce este întocmit potrivit regulilor și care cuprinde
elementele necesare, după caz.
Semnătura pe un document nu reprezintă un scop în sine. Semnătura, în mod
normal, este necesară pentru a se atesta că documentul provine de la
persoana/autoritatea anume menționată în conținut, după cum și prin ea se verifică,
în mod normal, că autorul documentului are împuternicirile de a întocmi documentul
respectiv. Problema falsificării semnăturii se pune în discuție atunci când există
dubii că documentul este semnat nu de persoana menționată ca fiind autorul acesteia.
Raportat la cazul dedus judecării, Completul special al Curții Supreme de
Justiție relevă odată în plus că prevederile Codului administrativ se aplică în măsura
în care nu contravin spiritului Legii nr. 26/2022. Activitatea Comisiei independente
de evaluare este plenar reglementată de Regulamentul de organizare și funcționare
al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru
în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu
Legea nr. 26/2022, inclusiv și modalitatea de adoptare și semnare a unor decizii.
Evident că art. 121 din Codul administrativ în acest sens este inaplicabil, iar
prevederile din Regulamentul citat supra nu prevăd nici o condiție de formă pentru
semnătura de pe decizie, precum și eventuale consecințe în caz de nerespectare a
acelei forme care nu e prevăzută.
Ținând cont de specificul modului desfășurării activității Comisiei de
evaluare, inclusiv a faptului că ședințele pot fi organizate on-line, fără ca membrii
să fie prezenți în țară, ei au libertatea deplină de a decide în ce mod urmează a fi
semnat actul care reprezintă rezultatul materializat al voinței lor: fie prin semnătură
olografă, fie prin semnătură electronică.
Cumulul ipotezelor descrise supra conving instanța de judecată că, la caz, nu
se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea de către
Cristina Gladcov, candidată la funcția de membrul în Consiliul Superior al
Procurorilor, a evaluării în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea
procedurii de evaluare a candidatei, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de
67
Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la
conformitatea candidatei cu criteriul de integritate etică și financiară, conform art. 8
alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (4) lit. a) din Legea nr. 26/2022.
În Justiție, integritatea este mai mult decât o virtute, ea este o necesitate.
Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni a remarcat că procurorii trebuie să
facă dovada unei integrități absolute a comportamentului lor [Avizul CCPE nr. 13
(2018) „Independența, responsabilitatea și etica procurorilor”, §§ 55].
Ținând cont de cele reținute supra, Completul de judecată special relevă că,
în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 04 decembrie 2023 cu
privire la evaluarea reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în
Consiliul Superior al Procurorilor.
Or, actul administrativ supus controlului judiciar este emis conform
prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la
promovarea evaluării de către candidată, iar în cadrul procedurii de evaluare și
evaluare reluată nu au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de
evaluare, care să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că
cererea de contestare depusă de Cristina Gladcov este neîntemeiată și urmează a fi
respinsă.
Finalmente, în privința solicitărilor noi formulate de către reclamantă în
cadrul dezbaterilor judecătorești, cu privire la expedierea sesizărilor la Curtea
Constituțională; constatarea încălcării dreptului la apărare; constatarea încălcării
dreptului de a contesta la Curtea Constituțională; constatarea încălcării dreptului de
a examina legal recuzările; constatarea tuturor încălcărilor admise atât în cadrul
examinării cauzei, cât și cele admise de către Comisie, Completul de judecată special
le apreciază ca fiind cereri camuflate, în privința cărora anterior Curtea Supremă de
Justiție s-a expus prin încheierile protocolare din 15 ianuarie 2024 și 11 martie 2024,
dar și prin încheierea separată din 11 iulie 2024.
În conformitate cu art. 14 alin. (6), alin. (8) lit. a), alin. (9) din Legea privind
unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,
68
COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de
Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE
VOTURI,
Respinge cererile depuse pe parcursul examinării cauzei de reclamanta Cristina
Gladcov și reprezentantul acesteia, avocatul Dumitru Cucu, privind aplicarea
principiului autorității de lucru judecat și degrevarea din dreptul la probațiune a
reclamantei, prin prisma deciziei din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție,
cererile privind declararea probei ca fiind falsă, prin care s-a solicitat declararea
drept defăimătoare a deciziei nr. 1 din 04 decembrie 2023 „cu privire la evaluarea
reluată a Cristinei Gladcov, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al
Procurorilor”, precum și cu privire la sesizarea organelor de drept pe pretinsul fapt
al falsificării deciziei Comisiei de evaluare nr. 1 din 04 decembrie 2023.
Respinge contestația depusă de Cristina Gladcov împotriva deciziei nr.1 din 04
decembrie 2023 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Diana Stănilă
Lilia Roic-Botezatu
69