3-3/24 — contestarea actului administrativ

3-3/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3-3/24

2-24011158-01-3-29012024

D E C I Z I E

03 aprilie 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Oxana Parfeni

Boris Talpă

cu participarea grefierilor Alexandru Ciorba

Tatiana Capațina

examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului

administrativ, cererea de contestare depusă de Stanislav Sorbalo împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la

anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2024, obligarea reluării procedurii de

evaluare a candidatului de către Comisie și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil,

c o n s t a t ă :

La 27 ianuarie 2024, Stanislav Sorbalo a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în

continuare Comisia de evaluare), solicitând anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie

2024, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii a invocat că, în calitate de judecător a Judecătoriei Bălți,

sediul Central a depus la 02 octombrie 2020 la Consiliul Superior al Magistraturii

dosarul său, pentru a participa la concursul pentru alegerea la funcția de membru

în Consiliul Superior al Magistraturii și funcția de membru în Colegiul disciplinar

al judecătorilor.

Prin Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, au fost introduse noi prevederi privind etapa obligatorie a

procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcții.

Prin decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 17 din 18 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo, s-a decis

că dânsul nu întrunește criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii

serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică și,

prin urmare, nu promovează evaluarea.

Prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Stanislav Sorbalo împotriva

Comisiei de evaluare și s-a anulat decizia Comisiei de evaluare nr. 17 din 18

ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo, cu dispunerea

reevaluării candidatului de către Comisia de evaluare.

Curtea Supremă de Justiție a anulat deciziile Comisiei de Pre-Vetting și a

dispus reevaluarea candidaților, pornind de la interpretarea eronată a normelor de

drept material care reglementează evaluarea, în special a conceptelor juridice

nedefinite, care formează baza legală a emiterii deciziilor Comisiei de evaluare;

stabilirea greșită a faptelor și aprecierea lor neobiectivă; tratament inegal pentru

faptele similare; ingerință în drepturile judecătorilor, procurorilor, și altor

candidați contrare principiului proporționalității; exercitarea greșită a discreției

procedurale; înfrângerea securității raporturilor juridice; încălcarea garanțiilor

procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o examinare deplină a

faptelor, dreptul la o decizie motivată și imparțială, dreptul la audiere efectivă,

dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi implicat efectiv în

procedura de evaluare, dreptul la colaborarea efectivă în clarificarea stării de fapt

și dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea aprecierii probelor;

încălcarea protecției legitime în activitatea autorităților publice care s-au relaționat

anterior cu candidații în instrumentarea diferitor raporturi juridice cu candidații

supuși evaluării; neaplicarea principiilor și normelor care formează dreptul la o

bună administrare consacrate în Codul administrativ și tangențial, și implicit în

unele prevederi ale Legii nr. 26/2022, așa cum este prevăzut în art. 41 din Carta

Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene; interpretarea normelor juridice cu

efect retroactiv și defavorabil candidaților, dar și alte încălcări.

Reclamantul menționează că Curtea Supremă de Justiție a reținut și faptul că,

sunt întemeiate obiecțiile reclamantului precum că prin decizia contestată dânsul a

fost atras la răspundere pentru aceeași faptă, invocând situația în care a fost

sancționat atât în cadrul procedurii disciplinare, fiindu-i aplicată sancțiunea sub

formă de avertisment/eliberare din funcție, atragerea la răspundere penală, cât și

în cadrul procedurii de pre-vetting în baza deciziei Comisiei de evaluare prin

eliminarea sa din concurs. Comisia de evaluare nu a făcut distincție între formele

răspunderii juridice a judecătorului, și anume, dintre răspunderea disciplinară ce

vizează abaterile disciplinare și cea deontologică ce vizează încălcările de natură

etică. Respectiv, Comisia de evaluare a confundat problemele etico-morale

reglementate de Codul de etică al judecătorului și cu cele legate de răspunderea

disciplinară a judecătorilor pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de

Legea cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr. 950-XIII din 19 iulie 1996, iar excluderea din concurs a

candidatului în baza deciziei Comisiei de evaluare în cadrul procedurii de pre-

vetting, constituie o nouă sancționare a reclamantului pentru aceeași faptă ce a avut

loc cu 15 ani în urmă, cu atât mai mult că prin textul „grav”, legislatorul a limitat

marja discreționară a Comisiei de evaluare la evaluarea integrității etice a

candidaților. Verificarea integrității care vizează candidații la funcții în Consiliul

Superior al Magistraturii și în organele lor specializate reprezintă un proces de

filtrare și nu un proces de verificare judiciară. Este esențial ca evaluarea negativă

să urmeze numai în cazurile de erori fundamentale și grave și/sau când există un

model clar și consistent de judecăți eronate care denotă lipsa de competență.

Specifică reclamantul că, Comisia de evaluare în decizia de nepromovare a

evaluării de către candidatul Stanislav Sorbalo, care a dus la neadmiterea

candidatului la alegeri la funcția de membru în organele de autoadministrare a

judecătorilor, a analizat aceleiași fapte, circumstanțe și împrejurări care de altfel

au fost apreciate în mod distorsionat, deși Comisia de evaluare susține vehement că

nu se erijează în postură de instanță de judecată sau alt organ judiciar, iar acțiunile

ei nu sunt o verificare judiciară sau de alt gen menită să constate cu certitudine un

anumit fapt. Contrar acestor argumente din textul deciziei rezultă contrariul, și

anume Comisia de evaluare a concluzionat că mențiunile din încheierea adoptată

la 15 august 2008 cu referire la avocat, evidențiază necesitatea că candidatul

trebuia să se abțină de la examinarea plângerilor și judecarea cauzei în

circumstanțe care puteau genera dubii cu privire la imparțialitatea sa. Rezultă în

afara oricărui dubiu că încălcarea regulilor de etică și de conduită profesională de

către candidatul Stanislav Sorbalo la adoptarea încheierii din 15 august 2008, nu

este o încălcare de o gravitate ridicată, respectiv soluția Comisei de evaluare este

una vădit nerezonabilă. Astfel de soluție nu poate fi acceptată într-un stat de drept,

ea fiind incompatibilă cu demnitatea omului și cu cea de judecător.

Specifică reclamantul că, prin decizia nr. 1 din 19 ianuarie 2024 a Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor s-a decis încetarea

evaluării reluate a candidatului Stanislav Sorbalo.

Motivele reținute de către Comisie fiind următoarele – conform Legii nr.

947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al

Magistraturii este compus din două categorii de membri: judecători și „persoane

care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală, cu

experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant prevăzut la art. 31 alin.

(l1) lit. c), care nu activează în cadrul puterii legislative, executive sau judecătorești

și nu sunt afiliate politic”.

La 06 aprilie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a remis în adresa

Comisiei o listă a candidaților din rândul judecătorilor, în vederea evaluării pentru

funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și în Colegiul disciplinar

al judecătorilor. Candidatul era unul dintre judecătorii incluși în listă. Toți

candidații din lista remisă de Consiliul Superior al Magistraturii erau judecători

care activau în sistemul judecătoresc al Republicii Moldova.

La 09 iunie 2022 și 5 mai 2023, Parlamentul a remis listele candidaților care,

conform prevederilor art. 15 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 26/2022, erau candidați

care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală, cu

experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în

cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt afiliate

politic. Fiind un candidat din rândul judecătorilor, propus de Consiliul Superior al

Magistraturii, candidatul nu a fost și nu ar fi putut fi inclus pe acele liste.

La 18 ianuarie 2023, Comisia de evaluare a emis, în urma evaluării inițiale

decizia de nepromovare a candidatului. Prin decizia din 01 august 2023, Curtea

Supremă de Justiție a admis contestația depusă de candidat, a anulat decizia

Comisiei și a dispus reevaluarea candidatului. Comisia a inițiat reluarea procedurii

de evaluare a candidatului la data de 08 septembrie 2023.

La 20 octombrie 2023, candidatul a depus cerere de eliberare din funcția de

judecător la Judecătoria Bălți. Prin hotărârea din 24 octombrie 2023, Consiliul

Superior al Magistraturii a acceptat cererea sa de demisie și l-a eliberat din funcția

de judecător începând cu 24 octombrie 2023.

În scrisoarea sa din 30 noiembrie 2023 adresată Comisiei de evaluare,

candidatul a menționat că în prezent nu este judecător, însă promovând evaluarea,

poate continua să candideze ca non-judecător atât ca membru al CSM, cât și ca

membru al Colegiului Disciplinar.

Comisia a mai reținut că, în conformitate cu art. 15 alin. (3) din Legea nr.

26/2022, este responsabilitatea Parlamentului de a iniția concursul public pentru

candidați non-judecători în vederea numirii în funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii și a transmite Comisiei informații cu privire la candidații

considerați eligibili. Legea nr. 26/2022 nu permite unui candidat din rândul

judecătorilor de carieră, înaintat de Consiliul Superior al Magistraturii, să-și

schimbe, în mod unilateral, statutul său în candidat non-judecător, ocolind, astfel,

responsabilitățile Parlamentului de a organiza un concurs public și de a decide

asupra eligibilității pentru includerea în lista candidaților ce urmează să fie

prezentată Comisiei. Nici Legea nr. 26/2002 nu conferă Comisiei o astfel de

competență.

Suplimentar, în scrisoare sa din 30 noiembrie 2023 către Comisie, candidatul

a insistat asupra evaluării sale reluate pentru a-și apăra onoarea și reputația

profesională. Acesta pretinde că Decizia Comisiei din 18 ianuarie 2023 i-a afectat

reputația profesională. Legea nr. 26/2022, la art. 13 alin. (6) precizează în mod clar

că rezultatele evaluării efectuate de Comisie, așa cum sunt stabilite în decizia de

evaluare, constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului respectiv la

alegeri sau concurs. Legea nu prevede alte consecințe juridice ce derivă din decizia

de evaluare, decizia negativă a Comisiei de Evaluare nu afectează în niciun fel

cariera judecătorului sau procurorului, ci doar constituie un impediment pentru a

candida la funcția de membru al Consiliului.

Comisia a mai concluzionat în decizie, de asemenea, că o evaluare reluată a

candidatului nu va putea produce nici un efect juridic, întrucât candidatul nu deține

funcția de judecător și nu mai poate fi ales în funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii sau al Colegiului disciplinar al judecătorilor din rândul

judecătorilor de carieră.

Reclamantul consideră decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 19 ianuarie 2024

cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo, prin care s-a decis încetarea

evaluării reluate în privința sa, eronată, neîntemeiată și ilegală și ca consecință

lovită de nulitate, din motivele ce urmează.

Autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii

judecătorești, avându-și rațiunea în asigurarea stabilității și securității circuitului

civil. Prin reglementarea autorității de lucru judecat se îngrădește posibilitatea

repunerii ulterioare în discuție a aspectelor soluționate de o instanță

judecătorească, pentru a se evita pronunțarea unor soluții contradictorii definitive

cu privire la aceeași cerere, consecința fiind aceea a generării incertitudinii cu

privire la raporturile juridice deja rezolvate de instanțele judecătorești.

Referitor la principiul securității/stabilității raporturilor juridice, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a reținut că soluția dată de către instanțe în mod

definitiv oricărui litigiu să nu mai fie rejudecată. Principiul autorității lucrului

judecat se coroborează cu regula că, odată pronunțată hotărârea definitivă,

misiunea judecătorului care a participat la judecată se încheie. La fel și Curtea

Constituțională, a reținut referitor la forța executorie a hotărârilor judecătorești că

dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești constituie parte integrantă a

dreptului de acces la justiție.

Reclamantul a specificat că, de către comisia de evaluare nu a fost executată

decizia Curții Supreme de Justiție din 01 august 2023 și dânsul nu a fost supus

evaluării repetate. Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei de

evaluare, în conformitate cu Legea nr. 26/2022, adoptat de însăși comisia de

evaluare, la art. 19 reglementează clar procedura de desfășurare a evaluării

repetate. Nici Legea nr. 26, și nici regulamentul sus-menționat nu acordă dreptul

sau competențe comisiei de a refuza executarea deciziei Curții Supreme de Justiție

de evaluare repetată sau de a înceta procedura de evaluare.

Invocă reclamantul că Curtea Constituțională, în Decizia sa nr. 42 din 6 aprilie

2023, la pct. 143 a menționat că: „...Astfel, chiar dacă completul special al Curții

Supreme de Justiție nu poate obliga Comisia de evaluare să promoveze candidatul

evaluat, argumentele și concluziile făcute de această instanță în cazul soluționării

contestațiilor rămân obligatorii pentru Comisie...”, astfel comisia de evaluare era

obligată să examineze circumstanțele pe care și-a întemeiat decizia instanța și care

au stat la baza anulării deciziei, să se expună pe fiecare în parte, astfel executând

decizia.

Specifică reclamantul că comisia de evaluare și-a depășit competențele

acordate prin Legea nr.26, a aplicat o procedură neprevăzută de lege și contrar

legii a dispus încetarea procedurii de evaluare. Legislația nu prevede o astfel de

procedură. Nici Legea nr. 26 și nici Regulamentul nu acordă asemenea competențe

comisiei de a înceta procedura evaluării, la discreția comisiei de evaluare.

Legea nr. 26 în art. 13 alin. (1) reglementează că, în urma desfășurării

procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată privind

constatarea promovării sau nepromovării evaluării. O altă soluție nu prevede legea.

Faptul dat indică în mod direct la încălcările flagrante comise de către Comisia de

evaluare, fapt care indică în mod inevitabil la ilegalitatea soluției adoptate.

Comisia de evaluare prin decizia sa nr. 1 din 19 ianuarie 2024 a confirmat că

dânsul a fost tratat în mod diferit și discriminatoriu față de alte persoane supuse

evaluării. Comisia de evaluare și-a motivat încetarea procedurii de evaluare în

privința sa, din motivul că nu mai este candidat la Consiliul Superior al

Magistraturii, deoarece nu mai este judecător. Cu acest argument discriminatoriu

a comisiei nu este de acord, or reclamantul a candidat la Consiliul Superior al

Magistraturii de la instanța de fond de prim nivel și este neclaritate de ce comisia

de evaluare în mod selectiv și discriminatoriu a încetat procedura de evaluare doar

în privința sa, în prezent alți candidați nefiind din rândul judecătorilor.

Reclamantul a evidențiat că este important să fie reevaluat de către Comisia

de evaluare, pentru a înlătura toate dubiile apărute în privința sa, pentru apărarea

onoarei și reputației sale profesionale, deoarece după Decizia Comisiei de evaluare,

care a fost anulată de către instanța de judecată ca ilegală, a fost privit și etichetat

atât la serviciu, în orașul unde locuiește și în societate ca o persoană coruptă, fapt

ce nu corespunde adevărului. La fel și în mass-media s-a menționat că din 28 de

judecători doar 5 judecători au putut justifica averile sale, dând de înțeles că ceilalți

sunt corupți și sau îmbogățit nejustificat, fiindu-i astfel grav afectată reputația

profesională.

Ca rezultat, acest motiv l-a determinat să depună cererea de demisie din funcția

de judecător, deoarece peste tot era etichetat că nu a promovat evaluarea, iar în

prezent nici nu se poate angaja la serviciu. Iar odată cu reevaluarea sa, reputația

profesională avea să fie reabilitată.

Consideră că Comisia de evaluare a examinat superficial cazul, nu a intrat în

esența materialelor expediate de candidat, având o poziție prestabilită de la bun

început îndreptată spre un final în care candidatul să nu promoveze evaluarea,

Comisia de evaluare reținând un caz care a avut loc cu mulți ani în urmă și ca

rezultat dânsul pentru aceeași faptă a fost atras la tripla răspundere: prima dată în

procedură disciplinară, avertisment/eliberarea din funcție, a doua oară prin

atragerea la răspundere penală cu toate consecințele, reținere, punere sub

învinuire, aplicarea măsurii preventive și a treia oară în baza deciziei Comisiei Pre-

vetting, prin care candidatul a fost înlăturat din cursa electorală și nu mai poate

candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce

contravine standardelor naționale și internaționale.

În speță, urmare a deciziei contestate a Comisiei Pre-Vetting au fost afectate

un șir de relații personale și profesionale, ingerință care nu răspunde exigenței

legalității, scopului legitim și nu trece testul proporționalității. Actul administrativ

individual emis nu este motivat, așa cum prevede art. 31, 118 alin. (1)-(3) din Codul

administrativ. La fel, în virtutea caracterului defavorabil al actului administrativ,

autorității pârâte îi revenea obligativitatea indicării suplimentare și a unei succinte

descrieri a procedurii care a stat la baza emiterii deciziei sale, incluzând

investigații, probe, audieri etc.

Susține că, motivarea unei decizii administrative emise de către autoritatea

pârâtă nu poate fi limitată la simpla invocare a prevederilor legale, ci trebuia sa

conțină cu exactitate elementele de drept și de fapt care să permită, pe de o parte,

destinatarului să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de alta parte, să

facă posibilă exercitarea controlului de legalitate. Astfel, nerespectarea sau după

caz respectarea de către autoritatea emitentă a condiției obligatorii de motivare

completă a actului administrativ individual, condiționează nemijlocit legalitatea

acestuia. Prin urmare, în contextul lipsei unei motivări conforme cerințelor legale,

decizia contestată este ilegală, în acest sens impunându-se necesitatea anulării

acesteia.

Precizează că lipsa indicării în actul administrativ defavorabil, a motivelor

care au stat la baza emiterii lui, reprezintă, din perspectiva jurisprudenței CEDO,

o exercitare arbitrară a puterii publice. Astfel la caz, se constată o conduită

arbitrară a autorităților publice în procedura administrativă, care este contrară nu

doar legislației naționale, dar și jurisprudenței CEDO.

Referitor la prezenta acțiune, menționează că acțiunea reprezintă o acțiune în

obligare, deoarece se urmărește anularea unui act administrativ individual

nefavorabil prin care s-a respins solicitarea reclamantului în procedură

administrativă, și obligarea autorității publice să emită un act administrativ

individual favorabil.

În drept Stanislav Sorbalo și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art.

31, art. 118 alin. (l)-(3), 189 alin. (1), 206 alin. (1) lit. a) și b), 208 alin. (1), 209

alin. (1) lit. a), 211-212, 224 alin. (1) lit. a) și b) din Codul administrativ.

Reclamantul Stanislav Sorbalo a solicitat anularea deciziei Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 19 ianuarie 2024 cu

privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo, prin care s-a decis încetarea evaluării

reluate; obligarea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

să reia procedura de evaluare a candidatului; obligarea Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor să emită actul administrativ

individual favorabil solicitat.

La 01 februarie 2024, Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de contestare

înaintate de Stanislav Sorbalo.

În susținerea referinței, pârâta a invocat că decizia Comisiei de evaluare nr. 1

din 19 ianuarie 2024, este legală și întemeiată, cererea de contestare este

neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

A menționat că reieșind din prevederile art. 1 , 2 alin. (1) lit.a) din Legea nr.

26/2022, art. 3 alin. (2), (4), art. 31 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii nr. 947/1996, Comisia de evaluare are competența de a

evalua candidații de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și organele

specializate ale acestora, din rândul persoanelor care dețin calitatea de judecător,

cu o vechime de muncă de cel puțin 2 ani efectiv lucrați.

La caz, Stanislav Sorbalo a depus cerere de demisie din funcția de judecător

de la Judecătoria Bălți la 20 octombrie 2023, iar prin hotărârea din 24 octombrie

2023 Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat demisia acestuia începând cu

data de 24 octombrie 2023. Astfel, acesta nu mai deține calitatea de candidat la

funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii de la data de 24 octombrie

2023, odată cu demisia sa din funcția de judecător, iar Comisia de evaluare nu are

competența de a evalua persoane care nu dețin calitatea de candidat.

Conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, în urma desfășurării

procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată privind

constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui

candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați

de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a

concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu

nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

La caz, deși candidatul nu a depus o cerere de retragere din concurs, el a depus

o cerere de demisie din funcția de judecător, și aceasta a fost admisă de Consiliul

Superior al Magistraturii, ceea ce ar reprezenta și o cerere de retragere din concurs,

or un candidat nu poate să demisioneze din funcția de judecător, și în același timp,

să candideze la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din

partea judecătorilor. Prin urmare, Comisia a considerat că ar fi corect ca

procedura în privința acestuia să fie încetată, fără a constata nepromovarea

evaluării candidatului.

Indică pârâta că prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție,

a fost anulată decizia Comisiei nr. 17 din 18 ianuarie 2023 și dispusă reevaluarea

candidatului. În speță, Comisia de evaluare a executat decizia instanței, or la 18

septembrie 2023 a reluat procedura de evaluare a candidatului Stanislav Sorbalo.

Totodată, Comisia nu a fost obligată, și nici nu putea fi obligată, să emită o decizie

favorabilă sau defavorabilă reclamantului.

Conform art. 14 alin. (10) din Legea nr. 26/2022, în cazul reluării procedurii

de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare potrivit alin. (8) lit. b),

dispozițiile prezentei legi referitoare la procedura de evaluare a integrității se

aplică în mod corespunzător.

Prin urmare, după emiterea deciziei de către Curtea Supremă de Justiție,

Comisia de evaluare în continuare are un drept neafectat de a colecta materiale noi

în scopul reevaluării, reexaminării și aprecierii materialelor acumulate în cadrul

evaluării inițiale și repetate a candidatului. Or, competența completului special al

Curții Supreme de Justiție în cauzele de contestare a deciziilor Comisiei este limitată

la controlul de legalitate, fără ca instanța să verifice oportunitatea deciziilor

Comisiei. În context, esența procedurii reluate a evaluării este ca Comisia să

reexamineze circumstanțele care au stat la baza deciziei Curții Supreme de Justiție,

și aceasta nu este contrar deciziei instanței, dar și nu repune în discuții hotărâri

judecătorești definitive. O altă interpretare decât cea descrisă, ar lipsi de orice

efecte juridice prevederile art. 14 alin. (10) din Legea nr. 26/2022, scopul căreia a

fost asigurarea că reevaluarea va avea un caracter efectiv și nu teoretic sau formal.

Comisia de evaluare consideră neîntemeiat argumentul reclamantului că,

aceasta urmează să îl evalueze, deoarece dânsul ar aplica la funcția de membru în

cadrul Consiliului Superior al Magistraturii din rândul non-judecătorilor. Or, dacă

Stanislav Sorbalo dorește să participe la concursul de alegere ca membru al

Consiliului Superior al Magistraturii din rândul non-judecătorilor, acesta urmează

să parcurgă procedura corespunzătoare de alegere de către Parlament, care la

rândul său, ar transmite candidatura reclamantului către Comisie pentru evaluare.

Consideră neîntemeiat și argumentul reclamantului, precum că evaluarea

acestuia urma să aibă loc întru apărarea onoarei și demnității acestuia, or un atare

temei de evaluare lipsește din Legea nr. 26/2022, iar efectul juridic al deciziilor

Comisiei este expres și exhaustiv indicat în lege, și anume decizia de nepromovare

a evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau

concurs. Respectiv, nici un alt temei juridic nu are suport legal sau faptic.

Specifică pârâta, că este irelevantă analiza de către reclamant a

circumstanțelor de fapt aferentă deciziei inițiale a Comisiei nr. 17 din 18 ianuarie

2023, or în cadrul reevaluării reclamantului, Comisia a încetat procedura de

evaluare, și respectiv, nu a analizat circumstanțele de fapt întru evitarea integrității

financiare și etice a candidatului prin prisma instituției dubiilor serioase prevăzute

de Legea nr. 26/2022.

Menționează pârâta că, este neîntemeiat și argumentul reclamantului, precum

că decizia contestată nu ar fi motivată, așa cum decizia emisă de către Comisie a

fost în mod corespunzător motivată, fiind indicate circumstanțele de fapt, normele

juridice aplicabile, argumentele și concluziile Comisiei cu privire la necesitatea

încetării procedurii de reevaluare în privința reclamantului. În acest sens, potrivit

art. 13 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, decizia Comisiei de evaluare trebuie să

cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia comisiei cu privire la promovarea

sau nepromovarea evaluării.

Pârâta a invocat că în cazul admiterii cererii de contestare a reclamantului

Stanislav Sorbalo, instanța este în drept doar să dispună reluarea procedurii de

reevaluare a acestuia, însă nu și anularea deciziei, cu obligarea emiterii soluției

favorabile solicitate.

În ședința de judecată reclamantul Stanislav Sorbalo, asistat de către avocatul

său Zama Vitalie, a susținut cererea integral pe motivele de fapt și de drept indicate

în cererea de chemare în judecată, solicitând anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie

2024 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și

trimiterea materialelor în adresa Comisiei pentru evaluarea repetată.

Suplimentar a menționat că, de către Comisia de evaluare nu a fost executată

decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a dispus

reevaluarea candidatului Stanislav Sorbalo, iar art. 19 din Legea nr. 26/2022,

reglementează clar procedura de desfășurare a evaluării repetate. Astfel, comisia de

evaluare era obligată să examineze circumstanțele pe care și-a întemeiat decizia

Curții Supreme de Justiție și care au stat la baza anulării deciziei ilegale a comisiei

de evaluare și să se expună pe fiecare în parte.

A specificat reclamantul că, comisia de evaluare și-a depășit competențele

acordate prin Legea nr.26/2022, a aplicat o procedură neprevăzută de lege, și contrar

legii a dispus încetarea procedurii de reevaluare, deși conform legii Comisia de

evaluare emite o decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării

evaluării. Astfel comisia prin decizia sa nr. 1 din 19 ianuarie 2024 a confirmat că

dânsul a fost tratat în mod diferit și discriminatoriu față de alte persoane supuse

evaluării.

Comisia de evaluare și-a motivat încetarea procedurii de evaluare în privința

sa, din motivul că dânsul nu mai este candidat la Consiliul Superior al Magistraturii,

deoarece nu mai este judecător, însă dânsul a depus dosarul ca candidat la Consiliul

Superior al Magistraturii cu câțiva ani în urmă, și procesul evaluării a început

demult. Acest proces urmează a fi finalizat cu o decizie sau de promovare a evaluării,

sau de nepromovare a evaluării, iar o altă soluție legea nu prevede. Primind listele

persoanelor ce urmează a fi evaluate, comisia are obligația de a supune evaluării

persoanele ce sunt indicate în listele prezentate, și nici într-un caz să decidă

unipersonal de a exclude pe cineva din listele date, sau de a nu supune evaluării pe

cineva, pur și simplu încetând procesul de evaluare la propria discreție.

Specifică că dânsul nu se consideră candidat la Consiliul Superior al

Magistraturii precum în mod eronat a invocat comisia în decizia sa, însă insistă

asupra reevaluării pentru a-și putea apăra onoarea, demnitatea și reputația

profesională, deoarece nu poate fi de acord cu faptul că, este catalogat ca judecător

corupt și care s-a îmbogățit în mod ilegal și care nu-și poate justifica averea, or

dânsul nu a promovat evaluarea comisiei pre-vetting.

Reclamantul a subliniat că, un alt aspect important este și faptul falsificării de

către angajații secretariatului comisiei a hotărârii comisiei, și în special a semnăturii

președintelui comisiei. Faptul dat a fost posibil de stabilit în urma efectuării

expertizei, care clar a descris modul de plasare a semnăturii președintelui comisiei

pe decizia comisiei, și anume semnătura a fost captată de pe o semnătură autentică,

prin procedeul de scanare și aplicată pe actul în litigiu. Însă, potrivit legislației, un

document, urmează a fi semnat sau prin semnătură olografică, sau semnătură

electronică. Legea nu prevede procedura de semnare a documentelor prin scanarea

semnăturii originale și imprimarea acesteia pe orice alt document. Respectiv, are

bănuieli rezonabile în ce privește obiectivitatea și corectitudinea evaluării sale de

către comisie, întocmirea și semnarea deciziei comisiei de către angajații

secretariatului cu ajutorul imprimantei, bănuieli cu privire la falsificarea în general

a deciziei comisiei și în special a semnăturii președintelui comisiei. Or, la data de 19

ianuarie 2024 președintele comisiei nici nu era în țară, și respectiv nu putea semna

decizia olografic, doar cu ajutorul semnăturii electronice. O altă variantă legislația

Republicii Moldova nu prevede.

Reprezentanții Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei, au susținut argumentele invocate în

referință, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Au menționat, că Stanislav Sorbalo nu poate candida în calitate de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii sau organele specializate din rândul judecătorilor,

or acesta a demisionat din funcția de judecător. În cazul în care reclamantul dorește

să candideze în continuare în calitate de membru al Consiliul Superior al

Magistraturii, legea prevede o altă procedură, acesta urmând să depună cerere ca

candidat din rândul non-judecătorilor.

Art. 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 prevede că retragerea din concurs a unui

candidat după data transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de

către instituțiile responsabile, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către

candidatul respectiv. La caz, demisia candidatului din funcția de judecător a fost

tratată ca retragerea din concurs, or condiția de bază era participarea la concurs ca

membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor.

Audiind argumentele participanților la proces în susținerea pretențiilor

formulate și obiecțiile înaintate, ținând cont de probele administrate și de legislația

pertinentă, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, stabilește următoarele.

Motivare:

Aprecierea instanței.

Conform deciziei nr. 01 din 19 ianuarie 2024 cu privire la candidatura lui

Stanislav Sorbalo, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii și în Colegiul disciplinar al judecătorilor, se constată că Comisia a

inițiat evaluarea reluată a candidatului din rândul judecătorilor la funcția de membru

al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar al judecătorilor,

la data de 08 septembrie 2023. La cererea candidatului, Consiliul Superior al

Magistraturii l-a eliberat pe candidat din funcția de judecător începând cu 24

octombrie 2023. Deși candidatul nu s-a retras din concurs în conformitate cu art. 13

alin. (1) din Legea nr. 26/2022, o consecință logică a eliberării lui din funcția de

judecător este faptul că acest candidat nu mai poate fi considerat candidat, din rândul

judecătorilor de carieră, la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii sau al Colegiului disciplinar al judecătorilor. În consecință, candidatul

nu se mai califică drept candidat în conformitate cu art. 2 din Legea nr. 26/2022 și,

respectiv, Comisia a încetat evaluarea reluată a candidatului (f.d.33-36).

La 27 ianuarie 2023, Stanislav Sorbalo a expediat prin poșta electronică cererea

de contestare a deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2024, obligarea

reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil (f.d. 4-10).

Conform art. 14 alin. (1) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, decizia Comisiei de evaluare poate fi

contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de

către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile.

Potrivit art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cererea de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura

prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are

efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la

care participă candidatul respectiv.

În acest context, se reține că la materialele cauzei nu se atestă dovada

recepționării deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 1 din 19 ianuarie 2024 de către Stanislav Sorbalo, prin urmare

contestația depusă de Stanislav Sorbalo este admisibilă, deoarece reclamantul s-a

conformat prevederilor legale, depunând prezenta cerere la 27 ianuarie 2024, în

interiorul termenului prevăzut de lege, la Curtea Supreme de Justiție. Totodată, nici

partea pârâtă în cadrul examinării cauzei nu a invocat că cererea ar fi fost depusă cu

încălcarea termenului stabilit de lege.

Cu referire la cadrul normativ aplicabil, Completul de judecată special

învederează că, aplicarea Codului administrativ și limitele ei este o problemă de

interpretare și aplicare a legii asupra căreia are competență Curtea Supremă de

Justiție ca instanță de judecată competentă pentru examinarea acțiunii în contencios

administrativ (DCC nr. 163 din 01 decembrie 2022, §24, DCC nr. 2 din 18 ianuarie

2022, §19).

Completul de judecată special reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 26/2022,

prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii,

al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru

în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a

candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.

În conformitate cu art. 4 din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare are

independență funcțională și autonomie decizională față de orice persoane fizice sau

juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de

fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea

membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii

Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile

conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului

propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.

Conform art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, cererea de contestare a deciziei

Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul

administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv

asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv.

În corespundere cu art. 1 alin. (1) din Codul administrativ, legislația

administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea

raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia.

Potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate

prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai

dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor

prezentului cod.

Astfel, Completul de judecată special relevă că, în preambulul Legii nr.

26/2022, legiuitorul a indicat că prezenta lege a fost adoptată în vederea sporirii

integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Consiliului

Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale acestora, precum și în

vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

Prin urmare, evaluarea candidaților pentru funcțiile de membru în organele

enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Și, deși Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din

22 decembrie 2017, legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare

a normelor constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de

Constituție.

Iar, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 100/2017 prevede că, în cazul în care între două

acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică

prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor

prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).

Astfel, atât Legea nr. 26/2022, cât și Codul administrativ sunt legi organice,

însă prima este una specială. Respectiv, prioritate are Legea nr. 26/2022, însă,

aceasta nu exclude aplicarea Codului administrativ, în măsura în care legea specială

nu conține norme care să reglementeze un anumit aspect. Or, excluderea integrală

de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere al rolului

central și legăturii organice a Codului administrativ cu domeniile/subdomeniile

dreptului administrativ.

Completul de judecată special, în acest sens, nu poate reține argumentul potrivit

căruia Codul administrative prevalează la examinarea prezentului litigiu, deoarece

prin aplicarea prevederilor Codului administrativ nu pot fi denaturate reglementările

Legii speciale nr. 26/2022, după cum se încearcă a se invoca. Or, prevederile Codului

administrativ urmează a fi aplicate în măsura în care nu contravin Legii speciale nr.

26/2022.

Cu referire la consecințele juridice ale deciziei Comisiei de evaluare,

Completul special de judecată reține că, existența unui act de constatare a lipsei de

integritate a unui judecător sau procuror este incompatibilă cu deținerea în

continuare a funcției.

În același timp, potrivit art. 13 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, decizia privind

nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la

alegeri sau concurs. Careva alte consecințe juridice, în afara celor menționate expres

în lege, nu sunt stipulate la moment.

La fel, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Comisia de la Veneția

și Direcția Generală au conchis că proiectul de lege revizuit arată clar că rezultatele

evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra carierei candidatului.

Astfel, Completul special de judecată nu poate accepta ideea că, o eventuală

decizie de nepromovare ar echivala cu o constatare că persoana nu e integră. Or, în

cazul dat persoana ar urma să fie eliberată imediat din funcție sau supusă unei altei

sancțiuni disciplinare destul de grave, fapt care nu e prevăzut de reglementările

actuale, după cum s-a menționat supra.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție relevă că, potrivit

art. 14 alin. (8) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 26 din 10 martie 2022, în vigoare la moment, la examinarea cererii de contestare

a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curții

Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu

au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia

de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil

al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat.

În acest context, Completul de judecată special reține că potrivit art. 3 alin. (2)

din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996,

în componența Consiliului Superior al Magistraturii intră judecători și persoane care

se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală, cu experiență în

domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant prevăzut la art. 31 alin. (11) lit. c),

care nu activează în cadrul puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt

afiliate politic. Cel puțin 4 dintre aceștia trebuie să aibă experiență în domeniul

dreptului.

Conform art. 3 alin. (4) din Legea precitată, șase membri ai Consiliului Superior

al Magistraturii din rândul judecătorilor sunt aleși prin vot secret de către Adunarea

Generală a Judecătorilor, după cum urmează: patru – din cadrul judecătoriilor, unul

– din cadrul curților de apel și unul – din cadrul Curții Supreme de Justiție.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, în funcția de membru al Consiliului Superior

al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care întrunește

următoarele condiții: a) are o vechime în funcție de judecător de cel puțin 2 ani

efectiv lucrați; b) nu a fost sancționat disciplinar sau termenul de acțiune a sancțiunii

disciplinare a expirat; c) a promovat evaluarea efectuată de către Comisia

independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor

nr. 178 din 25 iulie 2014, prevede că Colegiul disciplinar este format din 4 judecători

și 3 persoane din societatea civilă.

Conform art. 10 alin. (1), (31) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară

a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, membrii colegiului disciplinar din rândul

judecătorilor se aleg prin vot secret de Adunarea Generală a Judecătorilor.

Judecătorii pot fi aleși în colegiul disciplinar doar dacă au activat efectiv în funcția

de judecător cel puțin 2 ani.

Candidații la funcția de membru al colegiului disciplinar prevăzuți la alin.(1),

(2) și (3) sunt supuși evaluării integrității de către Comisia independentă de evaluare

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, constituită în baza legii. Candidatul care nu a promovat

evaluarea nu poate fi ales în calitate de membru sau membru supleant al colegiului

disciplinar.

Prin urmare, dreptul de a participa la concursul pentru selectarea candidatului

la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor

și membru în Colegiul disciplinar al judecătorilor este condiționată de întrunirea

cumulativă a anumitor condiții stabilite exhaustiv de Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996 și Legea cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014.

La caz, Completul de judecată special reține că reclamantul Stanislav Sorbalo

a depus dosarul de participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția

de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și în Colegiul disciplinar al

judecătorilor, din rândul judecătorilor, din cadrul judecătoriei.

Prin decizia nr. 17 din 18 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Stanislav

Sorbalo, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și

funcția de membru al Colegiului disciplinar al judecătorilor, în baza art. 8 alin. (1),

alin. (2) lit. a) și art. 13 alin. (5) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor a decis că candidatul nu corespunde criteriilor de

integritate, deoarece s-au constatat dubii serioase cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriul de integritate etică, și astfel, el nu promovează evaluarea.

Prin decizia din 01 august 2023 al Curții Supreme de Justiție, s-a admis acțiunea

în contencios administrativ înaintată de Stanislav Sorbalo împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 17

din 18 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo, dispunerea

reluării procedurii de evaluare a candidatului. A fost anulată decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 17 din 18 ianuarie 2023 cu

privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo. S-a dispus reevaluarea candidatului

Stanislav Sorbalo de către Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor (f.d. 13-32).

Prin hotărârea nr. 485/30 din 24 octombrie 2023 a Consiliului Superior al

Magistraturii a fost acceptată parțial cererea de demisie a judecătorului Stanislav

Sorbalo de la Judecătoria Bălți, și s-a eliberat domnul Stanislav Sorbalo din funcția

de judecător de la Judecătoria Bălți, în baza art. 25 alin. (1) lit. a) și art. 26 din Legea

cu privire la statutul judecătorului, din data de 24 octombrie 2023 (f. 4-6, vol. III,

dosarul candidatului).

Prin urmare, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție

conchide că Stanislav Sorbalo, din data de 24 octombrie 2023, nu întrunește una

din condițiile esențiale de participare la concursul pentru selectarea

candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și

în Colegiul disciplinar al judecătorilor, din rândul judecătorilor, din cadrul

judecătoriilor, or acesta nu mai deține funcția de judecător al Judecătoriei

Bălți.

În context, este relevant de menționat că, Curtea Constituțională în decizia de

inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, a reținut că alineatul (2) din art. 39 din

Constituție, îi garantează oricărui cetățean, potrivit legii, accesul la o funcție publică.

Totuși, utilizarea textului „potrivit legii” din acest articol presupune că legislatorul

poate stabili condiții de accedere într-o funcție publică. Această competență a

legislatorului trebuie recunoscută, având în vedere că integritatea administratorilor

publici joacă un rol esențial. Mai ales în cazul funcțiilor publice de care depinde

bunăstarea națiunii, persoanele care vor să le ocupe trebuie să demonstreze că

îndeplinesc standarde înalte în materie de integritate. Din acest motiv, Constituția îi

permite legislatorului să stabilească condiții de accedere într-o funcție publică care

să asigure că procedurile de recrutare și de verificare a candidaților vor urmări

identificarea persoanelor care se potrivesc cel mai bine pentru realizarea acestui

deziderat (HCC nr.6 din 10 aprilie 2018, § 70).

Potrivit art. 1 din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 26 din 10 martie 2022, prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente

procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a

candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă

obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a

acestora în funcțiile respective.

Conform art. 2 alin. (1) lit. a), d) din legea sus-menționată, prevederile

prezentei legi se aplică candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii și Colegiul disciplinar al judecătorilor.

Conform art. 122 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, Consiliul

Superior al Magistraturii este format din 12 membri: șase judecători aleși de

Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanțelor

judecătorești, și șase persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și

integritate personală, cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu

relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau

judecătorești și nu sunt afiliate politic.

Art. 15 alin. (10) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în termen de 7 zile de la expirarea termenului

pentru depunerea dosarelor candidaților la funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor și la funcția de

membru în organele specializate ale judecătorilor și procurorilor, Consiliul Superior

al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor vor transmite listele

candidaților pentru funcțiile respective împreună cu informația prevăzută la art. 9

alin. (1). Până la expirarea acestui termen, candidații care și-au depus dosarele își

pot retrage candidatura printr-o cerere, iar în privința acestora nu se va aplica

procedura de evaluare.

Art. 13 alin. (1) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022 stipulează că, în urma desfășurării procedurii

de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată privind constatarea

promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui candidat

ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către

instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului,

indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării

de către candidatul respectiv.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată special al Curții Supreme de

Justiție reține că, Comisia de evaluare la momentul reevaluării candidatului

Stanislav Sorbalo la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și în

Colegiul disciplinar al judecătorilor, corect a conchis că candidatul Stanislav Sorbalo

nu mai întrunea una din condițiile de participare în calitate de candidat-judecător la

procesul de alegeri pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

și Colegiul disciplinar al judecătorilor din rândul judecătoriilor, deoarece nu mai

deține funcția de judecător al Judecătoriei Bălți, și deoarece acesta nu s-a retras

din concurs în conformitate cu art. 13 alin. (1) din Legea privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, Comisia a încetat

evaluarea reluată a candidatului Stanislav Sorbalo. Or, candidatul Stanislav Sorbalo

nu se mai califică drept candidat în conformitate cu art. 2 lit. a), d) din Legea privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, iar o

eventuală evaluare a candidatului nu va produce efectele juridice prevăzute de lege.

Referitor la argumentul reclamantului Stanislav Sorbalo, precum că prin

emiterea deciziei de către Comisia de evaluare nr. 1 din 19 ianuarie 2024 de încetare

a procedurii de evaluare în privința sa, dânsul a fost tratat diferit și discriminatoriu

față de alte persoane supuse evaluării, Completul de judecată special al Curții

Supreme de Justiție reține că acest argument nu a fost probat și respectiv îl va

respinge ca neîntemeiat. Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații

comparabile pentru a fi supuse analizei dacă într-adevăr așa s-a procedat, or la caz,

este certă situația că Stanislav Sorbalo a demisionat din funcția de judecător al

Judecătoriei Bălți, astfel neîntrunind condiția de participare în calitate de candidat-

judecător la procesul de alegeri pentru funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii și Colegiul disciplinar al judecătorilor din rândul judecătoriilor.

Totodată, drepturile lui Stanislav Sorbalo nu au fost încălcate nici într-un mod

prin emiterea deciziei contestate, or dânsul poate candida în continuare în calitate de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Colegiul disciplinar al

judecătorilor ca candidat care nu face parte din rândul judecătorilor, cu respectarea

condițiilor și procedurilor stabilite de Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996 și Legea cu privire la răspunderea disciplinară

a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, cât și să întrunească condițiile de

eligibilitate impuse de lege pentru fiecare categorie de candidat.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție notează că nu este

oportună analiza aplicabilității constatărilor din decizia Curții Supreme de Justiție

din 01 august 2023 de către Comisia de evaluare invocată de reclamantul Stanislav

Sorbalo, or în speță Stanislav Sorbalo a demisionat din funcția de judecător, și

respectiv nu mai deține calitatea de candidat la funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii și Colegiul disciplinar al judecătorilor din rândul

judecătoriilor.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție, la fel, apreciază ca

fiind irelevant și argumentul potrivit căruia reclamantului i s-a lezat dreptul la viața

privată prin afectarea reputației profesionale, or, în urma decizei nr.17 de

nepromovare a evaluării din 18 ianuarie 2023 acesta s-ar confrunta cu o stare

continuă de planare asupra sa a unor dubii că nu ar fi integru și consideră că o

eventuală decizie a comisiei de promovare a evaluării îi va restabili reputația

ireproșabilă.

Astfel, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 1 august 2023 a fost admisă

acțiunea lui Sorbalo Stanislav și anulată decizia Comisiei independente de evaluare

din 18 ianuarie 2023. În consecință, la moment nu există nici un act care să producă

efecte juridice și care să justifice existența unor dubii rezonabile privind integritatea

lui Sorbalo Stanislav. Argumentul reclamantului precum că o decizie de promovare

a comisiei independente de evaluare ar avea la public o priză mai mare decât o

decizie a Curții Supreme de Justiție, este unul pur declarativ, care nu are nici o

justificare logico-juridică sau faptică.

Cu privire la alegațiile reclamantului invocând nulitatea actului administrativ

individual, decizia nr. 1 din 19 ianuarie 2024 a Comisiei de evaluare, în temeiul art.

121 alin. (4) din Codul administrativ, pe motivul pretinsei falsificări a semnăturii de

pe act, instanța de judecată îl consideră vădit neîntemeiat fiind relevante în acest sens

constatările instanței în decizia nr.3-31/23 din 8 februarie 2024 pe cauza Codreanu

Vitalie împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

cu privire la anularea deciziei nr. 2 din 04 decembrie 2023, obligarea reluării

procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, or circumstanțele invocate sunt similare.

Prin urmare, ținând cont de normele legale precitate, circumstanțele constatate

în cadrul examinării cauzei, argumentele expuse de părțile la proces și de faptul că

obiect al prezentei acțiuni îl constituie decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 19 ianuarie 2024 cu privire candidatura lui

Stanislav Sorbalo, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii și în Colegiul disciplinar al judecătorilor, Completul de judecată

special menționează că, decizia emisă de Comisia de evaluare este legală, în

motivare au fost indicate temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în

considerare Comisia de evaluare pentru decizia sa.

Totodată, având în vedere că candidatul Stanislav Sorbalo, din data de 24

octombrie 2023, nu întrunește una din condițiile esențiale de participare la concursul

pentru selectarea candidatului la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii și în Colegiul disciplinar al judecătorilor, din rândul judecătorilor, din

cadrul judecătoriilor, ca rezultat al demisiei din funcția de judecător al Judecătoriei

Bălți, completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că la caz

nu sunt prezente careva circumstanțe care puteau duce la promovarea procedurii de

evaluare, în condiția în care candidatul Stanislav Sorbalo nu se mai califică drept

candidat în conformitate cu art. 2 lit. a), d) din Legea privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, iar o eventuală evaluare a

candidatului nu ar fi produs efectele juridice prevăzute de lege. Din aceste

considerente, cererea de contestare depusă de Stanislav Sorbalo este neîntemeiată și

urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 14 alin. (6), alin. (8) lit. a), alin. (9) din Legea privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

d e c i d e:

Se respinge cererea de contestare depusă de Stanislav Sorbalo împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea

deciziei Comisiei de evaluare nr. 1 din 19 ianuarie 2024 cu privire la candidatura lui

Stanislav Sorbalo, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii și Colegiul disciplinar al judecătorilor, obligarea Comisiei de evaluare

să reia procedura de evaluare a candidatului Stanislav Sorbalo și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil solicitat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Oxana Parfeni

Boris Talpă