3-3/24 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3-3/24 2-24011158-01-3-29012024 D E C I Z I E 03 aprilie 2024 mun.

Chișinău Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc judecătorii Oxana Parfeni Boris Talpă cu participarea grefierilor Alexandru Ciorba Tatiana Capațina examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului administrativ, cererea de contestare depusă de Stanislav Sorbalo împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2024, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, c o n s t a t ă : La 27 ianuarie 2024, Stanislav Sorbalo a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare Comisia de evaluare), solicitând anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2024,

obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil. În motivarea acțiunii a invocat că, în calitate de judecător a Judecătoriei Bălți, sediul Central a depus la 02 octombrie 2020 la Consiliul Superior al Magistraturii dosarul său, pentru a participa la concursul pentru alegerea la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și funcția de membru în Colegiul disciplinar al judecătorilor. Prin Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, au fost introduse noi prevederi privind etapa obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcții.

Prin decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 17 din 18 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo, s-a decis că dânsul nu întrunește criteriile de integritate, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică și, prin urmare, nu promovează evaluarea. Prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Stanislav Sorbalo împotriva Comisiei de evaluare și s-a anulat decizia Comisiei de evaluare nr. 17 din 18 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo, cu dispunerea reevaluării candidatului de către Comisia de evaluare.

Curtea Supremă de Justiție a anulat deciziile Comisiei de Pre-Vetting și a dispus reevaluarea candidaților, pornind de la interpretarea eronată a normelor de drept material care reglementează evaluarea, în special a conceptelor juridice nedefinite, care formează baza legală a emiterii deciziilor Comisiei de evaluare; stabilirea greșită a faptelor și aprecierea lor neobiectivă; tratament inegal pentru faptele similare; ingerință în drepturile judecătorilor, procurorilor, și altor candidați contrare principiului proporționalității; exercitarea greșită a discreției procedurale; înfrângerea securității raporturilor juridice; încălcarea garanțiilor procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată și imparțială, dreptul la audiere efectivă, dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi implicat efectiv în procedura de evaluare, dreptul la colaborarea efectivă în clarificarea stării de fapt și dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea aprecierii probelor; încălcarea protecției legitime în activitatea autorităților publice care s-au relaționat anterior cu candidații în instrumentarea diferitor raporturi juridice cu candidații supuși evaluării; neaplicarea principiilor și normelor care formează dreptul la o bună administrare consacrate în Codul administrativ și tangențial,

și implicit în unele prevederi ale Legii nr. 26/2022, așa cum este prevăzut în art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene; interpretarea normelor juridice cu efect retroactiv și defavorabil candidaților, dar și alte încălcări. Reclamantul menționează că Curtea Supremă de Justiție a reținut și faptul că, sunt întemeiate obiecțiile reclamantului precum că prin decizia contestată dânsul a fost atras la răspundere pentru aceeași faptă, invocând situația în care a fost sancționat atât în cadrul procedurii disciplinare, fiindu-i aplicată sancțiunea sub formă de avertisment/eliberare din funcție, atragerea la răspundere penală, cât și în cadrul procedurii de pre-vetting în baza deciziei Comisiei de evaluare prin eliminarea sa din concurs.

Comisia de evaluare nu a făcut distincție între formele răspunderii juridice a judecătorului, și anume, dintre răspunderea disciplinară ce vizează abaterile disciplinare și cea deontologică ce vizează încălcările de natură etică. Respectiv, Comisia de evaluare a confundat problemele etico-morale reglementate de Codul de etică al judecătorului și cu cele legate de răspunderea disciplinară a judecătorilor pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de Legea cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 950-XIII din 19 iulie 1996, iar excluderea din concurs a candidatului în baza deciziei Comisiei de evaluare în cadrul procedurii de pre- vetting, constituie o nouă sancționare a reclamantului pentru aceeași faptă ce a avut loc cu 15 ani în urmă, cu atât mai mult că prin textul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de evaluare la evaluarea integrității etice a candidaților.

Verificarea integrității care vizează candidații la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii și în organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un proces de verificare judiciară. Este esențial ca evaluarea negativă să urmeze numai în cazurile de erori fundamentale și grave și/sau când există un model clar și consistent de judecăți eronate care denotă lipsa de competență.

Specifică reclamantul că, Comisia de evaluare în decizia de nepromovare a evaluării de către candidatul Stanislav Sorbalo, care a dus la neadmiterea candidatului la alegeri la funcția de membru în organele de autoadministrare a judecătorilor, a analizat aceleiași fapte, circumstanțe și împrejurări care de altfel au fost apreciate în mod distorsionat, deși Comisia de evaluare susține vehement că nu se erijează în postură de instanță de judecată sau alt organ judiciar, iar acțiunile ei nu sunt o verificare judiciară sau de alt gen menită să constate cu certitudine un anumit fapt. Contrar acestor argumente din textul deciziei rezultă contrariul, și anume Comisia de evaluare a concluzionat că mențiunile din încheierea adoptată la 15 august 2008 cu referire la avocat, evidențiază necesitatea că candidatul trebuia să se abțină de la examinarea plângerilor și judecarea cauzei în circumstanțe care puteau genera dubii cu privire la imparțialitatea sa.

Rezultă în afara oricărui dubiu că încălcarea regulilor de etică și de conduită profesională de către candidatul Stanislav Sorbalo la adoptarea încheierii din 15 august 2008, nu este o încălcare de o gravitate ridicată, respectiv soluția Comisei de evaluare este una vădit nerezonabilă. Astfel de soluție nu poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu demnitatea omului și cu cea de judecător. Specifică reclamantul că, prin decizia nr. 1 din 19 ianuarie 2024 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor s-a decis încetarea evaluării reluate a candidatului Stanislav Sorbalo.

Motivele reținute de către Comisie fiind următoarele – conform Legii nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii este compus din două categorii de membri: judecători și „persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală, cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant prevăzut la art. 31 alin. (l1) lit. c), care nu activează în cadrul puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt afiliate politic”. La 06 aprilie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a remis în adresa Comisiei o listă a candidaților din rândul judecătorilor, în vederea evaluării pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și în Colegiul disciplinar al judecătorilor.

Candidatul era unul dintre judecătorii incluși în listă. Toți candidații din lista remisă de Consiliul Superior al Magistraturii erau judecători care activau în sistemul judecătoresc al Republicii Moldova. La 09 iunie 2022 și 5 mai 2023, Parlamentul a remis listele candidaților care, conform prevederilor art. 15 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 26/2022, erau candidați care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală, cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt afiliate politic. Fiind un candidat din rândul judecătorilor, propus de Consiliul Superior al Magistraturii, candidatul nu a fost și nu ar fi putut fi inclus pe acele liste.

La 18 ianuarie 2023, Comisia de evaluare a emis, în urma evaluării inițiale decizia de nepromovare a candidatului. Prin decizia din 01 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a admis contestația depusă de candidat, a anulat decizia Comisiei și a dispus reevaluarea candidatului. Comisia a inițiat reluarea procedurii de evaluare a candidatului la data de 08 septembrie 2023. La 20 octombrie 2023, candidatul a depus cerere de eliberare din funcția de judecător la Judecătoria Bălți. Prin hotărârea din 24 octombrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererea sa de demisie și l-a eliberat din funcția de judecător începând cu 24 octombrie 2023. În scrisoarea sa din 30 noiembrie 2023 adresată Comisiei de evaluare, candidatul a menționat că în prezent nu este judecător, însă promovând evaluarea, poate continua să candideze ca non-judecător atât ca membru al CSM, cât și ca membru al Colegiului Disciplinar.

Comisia a mai reținut că, în conformitate cu art. 15 alin. (3) din Legea nr. 26/2022, este responsabilitatea Parlamentului de a iniția concursul public pentru candidați non-judecători în vederea numirii în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și a transmite Comisiei informații cu privire la candidații considerați eligibili. Legea nr. 26/2022 nu permite unui candidat din rândul judecătorilor de carieră, înaintat de Consiliul Superior al Magistraturii, să-și schimbe, în mod unilateral, statutul său în candidat non-judecător, ocolind, astfel, responsabilitățile Parlamentului de a organiza un concurs public și de a decide asupra eligibilității pentru includerea în lista candidaților ce urmează să fie prezentată Comisiei.

Nici Legea nr. 26/2002 nu conferă Comisiei o astfel de competență. Suplimentar, în scrisoare sa din 30 noiembrie 2023 către Comisie, candidatul a insistat asupra evaluării sale reluate pentru a-și apăra onoarea și reputația profesională. Acesta pretinde că Decizia Comisiei din 18 ianuarie 2023 i-a afectat reputația profesională. Legea nr. 26/2022, la art. 13 alin. (6) precizează în mod clar că rezultatele evaluării efectuate de Comisie, așa cum sunt stabilite în decizia de evaluare, constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului respectiv la alegeri sau concurs. Legea nu prevede alte consecințe juridice ce derivă din decizia de evaluare, decizia negativă a Comisiei de Evaluare nu afectează în niciun fel cariera judecătorului sau procurorului, ci doar constituie un impediment pentru a candida la funcția de membru al Consiliului.

Comisia a mai concluzionat în decizie, de asemenea, că o evaluare reluată a candidatului nu va putea produce nici un efect juridic, întrucât candidatul nu deține funcția de judecător și nu mai poate fi ales în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii sau al Colegiului disciplinar al judecătorilor din rândul judecătorilor de carieră. Reclamantul consideră decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 19 ianuarie 2024 cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo, prin care s-a decis încetarea evaluării reluate în privința sa, eronată, neîntemeiată și ilegală și ca consecință lovită de nulitate, din motivele ce urmează. Autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii judecătorești, avându-și rațiunea în asigurarea stabilității și securității circuitului civil.

Prin reglementarea autorității de lucru judecat se îngrădește posibilitatea repunerii ulterioare în discuție a aspectelor soluționate de o instanță judecătorească, pentru a se evita pronunțarea unor soluții contradictorii definitive cu privire la aceeași cerere, consecința fiind aceea a generării incertitudinii cu privire la raporturile juridice deja rezolvate de instanțele judecătorești. Referitor la principiul securității/stabilității raporturilor juridice, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că soluția dată de către instanțe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie rejudecată. Principiul autorității lucrului judecat se coroborează cu regula că, odată pronunțată hotărârea definitivă, misiunea judecătorului care a participat la judecată se încheie.

La fel și Curtea Constituțională, a reținut referitor la forța executorie a hotărârilor judecătorești că dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești constituie parte integrantă a dreptului de acces la justiție. Reclamantul a specificat că, de către comisia de evaluare nu a fost executată decizia Curții Supreme de Justiție din 01 august 2023 și dânsul nu a fost supus evaluării repetate. Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei de evaluare, în conformitate cu Legea nr. 26/2022, adoptat de însăși comisia de evaluare, la art. 19 reglementează clar procedura de desfășurare a evaluării repetate. Nici Legea nr. 26, și nici regulamentul sus-menționat nu acordă dreptul sau competențe comisiei de a refuza executarea deciziei Curții Supreme de Justiție de evaluare repetată sau de a înceta procedura de evaluare.

Invocă reclamantul că Curtea Constituțională, în Decizia sa nr. 42 din 6 aprilie 2023, la pct. 143 a menționat că: „...Astfel, chiar dacă completul special al Curții Supreme de Justiție nu poate obliga Comisia de evaluare să promoveze candidatul evaluat, argumentele și concluziile făcute de această instanță în cazul soluționării contestațiilor rămân obligatorii pentru Comisie...”, astfel comisia de evaluare era obligată să examineze circumstanțele pe care și-a întemeiat decizia instanța și care au stat la baza anulării deciziei, să se expună pe fiecare în parte, astfel executând decizia. Specifică reclamantul că comisia de evaluare și-a depășit competențele acordate prin Legea nr.26, a aplicat o procedură neprevăzută de lege și contrar legii a dispus încetarea procedurii de evaluare.

Legislația nu prevede o astfel de procedură. Nici Legea nr. 26 și nici Regulamentul nu acordă asemenea competențe comisiei de a înceta procedura evaluării, la discreția comisiei de evaluare. Legea nr. 26 în art. 13 alin. (1) reglementează că, în urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. O altă soluție nu prevede legea. Faptul dat indică în mod direct la încălcările flagrante comise de către Comisia de evaluare, fapt care indică în mod inevitabil la ilegalitatea soluției adoptate. Comisia de evaluare prin decizia sa nr. 1 din 19 ianuarie 2024 a confirmat că dânsul a fost tratat în mod diferit și discriminatoriu față de alte persoane supuse evaluării.

Comisia de evaluare și-a motivat încetarea procedurii de evaluare în privința sa, din motivul că nu mai este candidat la Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece nu mai este judecător. Cu acest argument discriminatoriu a comisiei nu este de acord, or reclamantul a candidat la Consiliul Superior al Magistraturii de la instanța de fond de prim nivel și este neclaritate de ce comisia de evaluare în mod selectiv și discriminatoriu a încetat procedura de evaluare doar în privința sa, în prezent alți candidați nefiind din rândul judecătorilor.

Reclamantul a evidențiat că este important să fie reevaluat de către Comisia de evaluare, pentru a înlătura toate dubiile apărute în privința sa, pentru apărarea onoarei și reputației sale profesionale, deoarece după Decizia Comisiei de evaluare, care a fost anulată de către instanța de judecată ca ilegală, a fost privit și etichetat atât la serviciu, în orașul unde locuiește și în societate ca o persoană coruptă, fapt ce nu corespunde adevărului. La fel și în mass-media s-a menționat că din 28 de judecători doar 5 judecători au putut justifica averile sale, dând de înțeles că ceilalți sunt corupți și sau îmbogățit nejustificat, fiindu-i astfel grav afectată reputația profesională. Ca rezultat, acest motiv l-a determinat să depună cererea de demisie din funcția de judecător, deoarece peste tot era etichetat că nu a promovat evaluarea, iar în prezent nici nu se poate angaja la serviciu.

Iar odată cu reevaluarea sa, reputația profesională avea să fie reabilitată. Consideră că Comisia de evaluare a examinat superficial cazul, nu a intrat în esența materialelor expediate de candidat, având o poziție prestabilită de la bun început îndreptată spre un final în care candidatul să nu promoveze evaluarea, Comisia de evaluare reținând un caz care a avut loc cu mulți ani în urmă și ca rezultat dânsul pentru aceeași faptă a fost atras la tripla răspundere: prima dată în procedură disciplinară, avertisment/eliberarea din funcție, a doua oară prin atragerea la răspundere penală cu toate consecințele, reținere, punere sub învinuire, aplicarea măsurii preventive și a treia oară în baza deciziei Comisiei Pre- vetting, prin care candidatul a fost înlăturat din cursa electorală și nu mai poate candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce contravine standardelor naționale și internaționale.

În speță, urmare a deciziei contestate a Comisiei Pre-Vetting au fost afectate un șir de relații personale și profesionale, ingerință care nu răspunde exigenței legalității, scopului legitim și nu trece testul proporționalității. Actul administrativ individual emis nu este motivat, așa cum prevede art. 31, 118 alin. (1)-(3) din Codul administrativ.

La fel, în virtutea caracterului defavorabil al actului administrativ, autorității pârâte îi revenea obligativitatea indicării suplimentare și a unei succinte descrieri a procedurii care a stat la baza emiterii deciziei sale, incluzând investigații, probe, audieri etc. Susține că, motivarea unei decizii administrative emise de către autoritatea pârâtă nu poate fi limitată la simpla invocare a prevederilor legale, ci trebuia sa conțină cu exactitate elementele de drept și de fapt care să permită, pe de o parte, destinatarului să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de alta parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate. Astfel, nerespectarea sau după caz respectarea de către autoritatea emitentă a condiției obligatorii de motivare completă a actului administrativ individual, condiționează nemijlocit legalitatea acestuia.

Prin urmare, în contextul lipsei unei motivări conforme cerințelor legale, decizia contestată este ilegală, în acest sens impunându-se necesitatea anulării acesteia. Precizează că lipsa indicării în actul administrativ defavorabil, a motivelor care au stat la baza emiterii lui, reprezintă, din perspectiva jurisprudenței CEDO, o exercitare arbitrară a puterii publice. Astfel la caz, se constată o conduită arbitrară a autorităților publice în procedura administrativă, care este contrară nu doar legislației naționale, dar și jurisprudenței CEDO. Referitor la prezenta acțiune, menționează că acțiunea reprezintă o acțiune în obligare, deoarece se urmărește anularea unui act administrativ individual nefavorabil prin care s-a respins solicitarea reclamantului în procedură administrativă, și obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual favorabil.

În drept Stanislav Sorbalo și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 31, art. 118 alin. (l)-(3), 189 alin. (1), 206 alin. (1) lit. a) și b), 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), 211-212, 224 alin. (1) lit. a) și b) din Codul administrativ.

Reclamantul Stanislav Sorbalo a solicitat anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 19 ianuarie 2024 cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo, prin care s-a decis încetarea evaluării reluate; obligarea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor să reia procedura de evaluare a candidatului; obligarea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor să emită actul administrativ individual favorabil solicitat.

La 01 februarie 2024, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de contestare înaintate de Stanislav Sorbalo. În susținerea referinței, pârâta a invocat că decizia Comisiei de evaluare nr. 1 din 19 ianuarie 2024, este legală și întemeiată, cererea de contestare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă. A menționat că reieșind din prevederile art. 1 , 2 alin. (1) lit.a) din Legea nr. 26/2022, art. 3 alin. (2), (4), art. 31 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947/1996, Comisia de evaluare are competența de a evalua candidații de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și organele specializate ale acestora, din rândul persoanelor care dețin calitatea de judecător, cu o vechime de muncă de cel puțin 2 ani efectiv lucrați.

La caz, Stanislav Sorbalo a depus cerere de demisie din funcția de judecător de la Judecătoria Bălți la 20 octombrie 2023, iar prin hotărârea din 24 octombrie 2023 Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat demisia acestuia începând cu data de 24 octombrie 2023. Astfel, acesta nu mai deține calitatea de candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii de la data de 24 octombrie 2023, odată cu demisia sa din funcția de judecător, iar Comisia de evaluare nu are competența de a evalua persoane care nu dețin calitatea de candidat. Conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, în urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării.

Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv. La caz, deși candidatul nu a depus o cerere de retragere din concurs, el a depus o cerere de demisie din funcția de judecător, și aceasta a fost admisă de Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce ar reprezenta și o cerere de retragere din concurs, or un candidat nu poate să demisioneze din funcția de judecător, și în același timp, să candideze la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea judecătorilor.

Prin urmare, Comisia a considerat că ar fi corect ca procedura în privința acestuia să fie încetată, fără a constata nepromovarea evaluării candidatului. Indică pârâta că prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, a fost anulată decizia Comisiei nr. 17 din 18 ianuarie 2023 și dispusă reevaluarea candidatului. În speță, Comisia de evaluare a executat decizia instanței, or la 18 septembrie 2023 a reluat procedura de evaluare a candidatului Stanislav Sorbalo. Totodată, Comisia nu a fost obligată, și nici nu putea fi obligată, să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă reclamantului. Conform art. 14 alin. (10) din Legea nr. 26/2022, în cazul reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare potrivit alin. (8) lit. b), dispozițiile prezentei legi referitoare la procedura de evaluare a integrității se aplică în mod corespunzător.

Prin urmare, după emiterea deciziei de către Curtea Supremă de Justiție, Comisia de evaluare în continuare are un drept neafectat de a colecta materiale noi în scopul reevaluării, reexaminării și aprecierii materialelor acumulate în cadrul evaluării inițiale și repetate a candidatului. Or, competența completului special al Curții Supreme de Justiție în cauzele de contestare a deciziilor Comisiei este limitată la controlul de legalitate, fără ca instanța să verifice oportunitatea deciziilor Comisiei. În context, esența procedurii reluate a evaluării este ca Comisia să reexamineze circumstanțele care au stat la baza deciziei Curții Supreme de Justiție, și aceasta nu este contrar deciziei instanței, dar și nu repune în discuții hotărâri judecătorești definitive.

O altă interpretare decât cea descrisă, ar lipsi de orice efecte juridice prevederile art. 14 alin. (10) din Legea nr. 26/2022, scopul căreia a fost asigurarea că reevaluarea va avea un caracter efectiv și nu teoretic sau formal. Comisia de evaluare consideră neîntemeiat argumentul reclamantului că, aceasta urmează să îl evalueze, deoarece dânsul ar aplica la funcția de membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii din rândul non-judecătorilor. Or, dacă Stanislav Sorbalo dorește să participe la concursul de alegere ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul non-judecătorilor, acesta urmează să parcurgă procedura corespunzătoare de alegere de către Parlament, care la rândul său, ar transmite candidatura reclamantului către Comisie pentru evaluare.

Consideră neîntemeiat și argumentul reclamantului, precum că evaluarea acestuia urma să aibă loc întru apărarea onoarei și demnității acestuia, or un atare temei de evaluare lipsește din Legea nr. 26/2022, iar efectul juridic al deciziilor Comisiei este expres și exhaustiv indicat în lege, și anume decizia de nepromovare a evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Respectiv, nici un alt temei juridic nu are suport legal sau faptic. Specifică pârâta, că este irelevantă analiza de către reclamant a circumstanțelor de fapt aferentă deciziei inițiale a Comisiei nr. 17 din 18 ianuarie 2023, or în cadrul reevaluării reclamantului, Comisia a încetat procedura de evaluare, și respectiv, nu a analizat circumstanțele de fapt întru evitarea integrității financiare și etice a candidatului prin prisma instituției dubiilor serioase prevăzute de Legea nr. 26/2022.

Menționează pârâta că, este neîntemeiat și argumentul reclamantului, precum că decizia contestată nu ar fi motivată, așa cum decizia emisă de către Comisie a fost în mod corespunzător motivată, fiind indicate circumstanțele de fapt, normele juridice aplicabile, argumentele și concluziile Comisiei cu privire la necesitatea încetării procedurii de reevaluare în privința reclamantului. În acest sens, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării. Pârâta a invocat că în cazul admiterii cererii de contestare a reclamantului Stanislav Sorbalo, instanța este în drept doar să dispună reluarea procedurii de reevaluare a acestuia, însă nu și anularea deciziei, cu obligarea emiterii soluției favorabile solicitate.

În ședința de judecată reclamantul Stanislav Sorbalo, asistat de către avocatul său Zama Vitalie, a susținut cererea integral pe motivele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată, solicitând anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2024 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și trimiterea materialelor în adresa Comisiei pentru evaluarea repetată. Suplimentar a menționat că, de către Comisia de evaluare nu a fost executată decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a dispus reevaluarea candidatului Stanislav Sorbalo, iar art. 19 din Legea nr. 26/2022, reglementează clar procedura de desfășurare a evaluării repetate.

Astfel, comisia de evaluare era obligată să examineze circumstanțele pe care și-a întemeiat decizia Curții Supreme de Justiție și care au stat la baza anulării deciziei ilegale a comisiei de evaluare și să se expună pe fiecare în parte. A specificat reclamantul că, comisia de evaluare și-a depășit competențele acordate prin Legea nr.26/2022, a aplicat o procedură neprevăzută de lege, și contrar legii a dispus încetarea procedurii de reevaluare, deși conform legii Comisia de evaluare emite o decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Astfel comisia prin decizia sa nr. 1 din 19 ianuarie 2024 a confirmat că dânsul a fost tratat în mod diferit și discriminatoriu față de alte persoane supuse evaluării.

Comisia de evaluare și-a motivat încetarea procedurii de evaluare în privința sa, din motivul că dânsul nu mai este candidat la Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece nu mai este judecător, însă dânsul a depus dosarul ca candidat la Consiliul Superior al Magistraturii cu câțiva ani în urmă, și procesul evaluării a început demult. Acest proces urmează a fi finalizat cu o decizie sau de promovare a evaluării, sau de nepromovare a evaluării, iar o altă soluție legea nu prevede. Primind listele persoanelor ce urmează a fi evaluate, comisia are obligația de a supune evaluării persoanele ce sunt indicate în listele prezentate, și nici într-un caz să decidă unipersonal de a exclude pe cineva din listele date, sau de a nu supune evaluării pe cineva, pur și simplu încetând procesul de evaluare la propria discreție.

Specifică că dânsul nu se consideră candidat la Consiliul Superior al Magistraturii precum în mod eronat a invocat comisia în decizia sa, însă insistă asupra reevaluării pentru a-și putea apăra onoarea, demnitatea și reputația profesională, deoarece nu poate fi de acord cu faptul că, este catalogat ca judecător corupt și care s-a îmbogățit în mod ilegal și care nu-și poate justifica averea, or dânsul nu a promovat evaluarea comisiei pre-vetting. Reclamantul a subliniat că, un alt aspect important este și faptul falsificării de către angajații secretariatului comisiei a hotărârii comisiei, și în special a semnăturii președintelui comisiei. Faptul dat a fost posibil de stabilit în urma efectuării expertizei, care clar a descris modul de plasare a semnăturii președintelui comisiei pe decizia comisiei, și anume semnătura a fost captată de pe o semnătură autentică, prin procedeul de scanare și aplicată pe actul în litigiu.

Însă, potrivit legislației, un document, urmează a fi semnat sau prin semnătură olografică, sau semnătură electronică. Legea nu prevede procedura de semnare a documentelor prin scanarea semnăturii originale și imprimarea acesteia pe orice alt document. Respectiv, are bănuieli rezonabile în ce privește obiectivitatea și corectitudinea evaluării sale de către comisie, întocmirea și semnarea deciziei comisiei de către angajații secretariatului cu ajutorul imprimantei, bănuieli cu privire la falsificarea în general a deciziei comisiei și în special a semnăturii președintelui comisiei. Or, la data de 19 ianuarie 2024 președintele comisiei nici nu era în țară, și respectiv nu putea semna decizia olografic, doar cu ajutorul semnăturii electronice.

O altă variantă legislația Republicii Moldova nu prevede. Reprezentanții Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei, au susținut argumentele invocate în referință, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată. Au menționat, că Stanislav Sorbalo nu poate candida în calitate de membru în Consiliul Superior al Magistraturii sau organele specializate din rândul judecătorilor, or acesta a demisionat din funcția de judecător. În cazul în care reclamantul dorește să candideze în continuare în calitate de membru al Consiliul Superior al Magistraturii, legea prevede o altă procedură, acesta urmând să depună cerere ca candidat din rândul non-judecătorilor.

Art. 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 prevede că retragerea din concurs a unui candidat după data transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv. La caz, demisia candidatului din funcția de judecător a fost tratată ca retragerea din concurs, or condiția de bază era participarea la concurs ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor.

Audiind argumentele participanților la proces în susținerea pretențiilor formulate și obiecțiile înaintate, ținând cont de probele administrate și de legislația pertinentă, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, stabilește următoarele. Motivare: Aprecierea instanței.

Conform deciziei nr. 01 din 19 ianuarie 2024 cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și în Colegiul disciplinar al judecătorilor, se constată că Comisia a inițiat evaluarea reluată a candidatului din rândul judecătorilor la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Colegiului disciplinar al judecătorilor, la data de 08 septembrie 2023. La cererea candidatului, Consiliul Superior al Magistraturii l-a eliberat pe candidat din funcția de judecător începând cu 24 octombrie 2023. Deși candidatul nu s-a retras din concurs în conformitate cu art. 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, o consecință logică a eliberării lui din funcția de judecător este faptul că acest candidat nu mai poate fi considerat candidat, din rândul judecătorilor de carieră, la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii sau al Colegiului disciplinar al judecătorilor.

În consecință, candidatul nu se mai califică drept candidat în conformitate cu art. 2 din Legea nr. 26/2022 și, respectiv, Comisia a încetat evaluarea reluată a candidatului (f.d.33-36). La 27 ianuarie 2023, Stanislav Sorbalo a expediat prin poșta electronică cererea de contestare a deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2024, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (f.d. 4-10).

Conform art. 14 alin. (1) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile. Potrivit art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.

În acest context, se reține că la materialele cauzei nu se atestă dovada recepționării deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 19 ianuarie 2024 de către Stanislav Sorbalo, prin urmare contestația depusă de Stanislav Sorbalo este admisibilă, deoarece reclamantul s-a conformat prevederilor legale, depunând prezenta cerere la 27 ianuarie 2024, în interiorul termenului prevăzut de lege, la Curtea Supreme de Justiție. Totodată, nici partea pârâtă în cadrul examinării cauzei nu a invocat că cererea ar fi fost depusă cu încălcarea termenului stabilit de lege.

Cu referire la cadrul normativ aplicabil, Completul de judecată special învederează că, aplicarea Codului administrativ și limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia are competență Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 01 decembrie 2022, §24, DCC nr. 2 din 18 ianuarie 2022, §19). Completul de judecată special reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 26/2022, prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.

În conformitate cu art. 4 din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare are independență funcțională și autonomie decizională față de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea membrilor acesteia. În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.

Conform art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv. În corespundere cu art. 1 alin. (1) din Codul administrativ, legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia. Potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Astfel, Completul de judecată special relevă că, în preambulul Legii nr. 26/2022, legiuitorul a indicat că prezenta lege a fost adoptată în vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției. Prin urmare, evaluarea candidaților pentru funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ.

Și, deși Codul administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte pot fi reglementate prin norme legislative speciale. Conform art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție. Iar, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 100/2017 prevede că, în cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4). Astfel, atât Legea nr. 26/2022, cât și Codul administrativ sunt legi organice, însă prima este una specială.

Respectiv, prioritate are Legea nr. 26/2022, însă, aceasta nu exclude aplicarea Codului administrativ, în măsura în care legea specială nu conține norme care să reglementeze un anumit aspect. Or, excluderea integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu domeniile/subdomeniile dreptului administrativ. Completul de judecată special, în acest sens, nu poate reține argumentul potrivit căruia Codul administrative prevalează la examinarea prezentului litigiu, deoarece prin aplicarea prevederilor Codului administrativ nu pot fi denaturate reglementările Legii speciale nr. 26/2022, după cum se încearcă a se invoca.

Or, prevederile Codului administrativ urmează a fi aplicate în măsura în care nu contravin Legii speciale nr. 26/2022. Cu referire la consecințele juridice ale deciziei Comisiei de evaluare, Completul special de judecată reține că, existența unui act de constatare a lipsei de integritate a unui judecător sau procuror este incompatibilă cu deținerea în continuare a funcției. În același timp, potrivit art. 13 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Careva alte consecințe juridice, în afara celor menționate expres în lege, nu sunt stipulate la moment. La fel, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Comisia de la Veneția și Direcția Generală au conchis că proiectul de lege revizuit arată clar că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra carierei candidatului.

Astfel, Completul special de judecată nu poate accepta ideea că, o eventuală decizie de nepromovare ar echivala cu o constatare că persoana nu e integră. Or, în cazul dat persoana ar urma să fie eliberată imediat din funcție sau supusă unei altei sancțiuni disciplinare destul de grave, fapt care nu e prevăzut de reglementările actuale, după cum s-a menționat supra.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție relevă că, potrivit art. 14 alin. (8) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în vigoare la moment, la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat.

În acest context, Completul de judecată special reține că potrivit art. 3 alin. (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, în componența Consiliului Superior al Magistraturii intră judecători și persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală, cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant prevăzut la art. 31 alin. (11) lit. c), care nu activează în cadrul puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt afiliate politic. Cel puțin 4 dintre aceștia trebuie să aibă experiență în domeniul dreptului. Conform art. 3 alin. (4) din Legea precitată, șase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor sunt aleși prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, după cum urmează: patru – din cadrul judecătoriilor, unul – din cadrul curților de apel și unul – din cadrul Curții Supreme de Justiție.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996, în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor poate fi ales candidatul care întrunește următoarele condiții: a) are o vechime în funcție de judecător de cel puțin 2 ani efectiv lucrați; b) nu a fost sancționat disciplinar sau termenul de acțiune a sancțiunii disciplinare a expirat; c) a promovat evaluarea efectuată de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, prevede că Colegiul disciplinar este format din 4 judecători și 3 persoane din societatea civilă.

Conform art. 10 alin. (1), (31) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, membrii colegiului disciplinar din rândul judecătorilor se aleg prin vot secret de Adunarea Generală a Judecătorilor. Judecătorii pot fi aleși în colegiul disciplinar doar dacă au activat efectiv în funcția de judecător cel puțin 2 ani. Candidații la funcția de membru al colegiului disciplinar prevăzuți la alin.(1), (2) și (3) sunt supuși evaluării integrității de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, constituită în baza legii. Candidatul care nu a promovat evaluarea nu poate fi ales în calitate de membru sau membru supleant al colegiului disciplinar.

Prin urmare, dreptul de a participa la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor și membru în Colegiul disciplinar al judecătorilor este condiționată de întrunirea cumulativă a anumitor condiții stabilite exhaustiv de Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996 și Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014. La caz, Completul de judecată special reține că reclamantul Stanislav Sorbalo a depus dosarul de participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și în Colegiul disciplinar al judecătorilor, din rândul judecătorilor, din cadrul judecătoriei.

Prin decizia nr. 17 din 18 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și funcția de membru al Colegiului disciplinar al judecătorilor, în baza art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. a) și art. 13 alin. (5) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a decis că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate, deoarece s-au constatat dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică, și astfel, el nu promovează evaluarea.

Prin decizia din 01 august 2023 al Curții Supreme de Justiție, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Stanislav Sorbalo împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 17 din 18 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo, dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului. A fost anulată decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 17 din 18 ianuarie 2023 cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo.

S-a dispus reevaluarea candidatului Stanislav Sorbalo de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (f.d. 13-32). Prin hotărârea nr. 485/30 din 24 octombrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii a fost acceptată parțial cererea de demisie a judecătorului Stanislav Sorbalo de la Judecătoria Bălți, și s-a eliberat domnul Stanislav Sorbalo din funcția de judecător de la Judecătoria Bălți, în baza art. 25 alin. (1) lit. a) și art. 26 din Legea cu privire la statutul judecătorului, din data de 24 octombrie 2023 (f. 4-6, vol. III, dosarul candidatului).

Prin urmare, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că Stanislav Sorbalo, din data de 24 octombrie 2023, nu întrunește una din condițiile esențiale de participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și în Colegiul disciplinar al judecătorilor, din rândul judecătorilor, din cadrul judecătoriilor, or acesta nu mai deține funcția de judecător al Judecătoriei Bălți. În context, este relevant de menționat că, Curtea Constituțională în decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, a reținut că alineatul (2) din art. 39 din Constituție, îi garantează oricărui cetățean, potrivit legii, accesul la o funcție publică.

Totuși, utilizarea textului „potrivit legii” din acest articol presupune că legislatorul poate stabili condiții de accedere într-o funcție publică. Această competență a legislatorului trebuie recunoscută, având în vedere că integritatea administratorilor publici joacă un rol esențial. Mai ales în cazul funcțiilor publice de care depinde bunăstarea națiunii, persoanele care vor să le ocupe trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde înalte în materie de integritate.

Din acest motiv, Constituția îi permite legislatorului să stabilească condiții de accedere într-o funcție publică care să asigure că procedurile de recrutare și de verificare a candidaților vor urmări identificarea persoanelor care se potrivesc cel mai bine pentru realizarea acestui deziderat (HCC nr.6 din 10 aprilie 2018, § 70). Potrivit art. 1 din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.

Conform art. 2 alin. (1) lit. a), d) din legea sus-menționată, prevederile prezentei legi se aplică candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Colegiul disciplinar al judecătorilor. Conform art. 122 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri: șase judecători aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanțelor judecătorești, și șase persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală, cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt afiliate politic.

Art. 15 alin. (10) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în termen de 7 zile de la expirarea termenului pentru depunerea dosarelor candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor și la funcția de membru în organele specializate ale judecătorilor și procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor vor transmite listele candidaților pentru funcțiile respective împreună cu informația prevăzută la art. 9 alin. (1). Până la expirarea acestui termen, candidații care și-au depus dosarele își pot retrage candidatura printr-o cerere, iar în privința acestora nu se va aplica procedura de evaluare.

Art. 13 alin. (1) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022 stipulează că, în urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție reține că, Comisia de evaluare la momentul reevaluării candidatului Stanislav Sorbalo la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și în Colegiul disciplinar al judecătorilor, corect a conchis că candidatul Stanislav Sorbalo nu mai întrunea una din condițiile de participare în calitate de candidat-judecător la procesul de alegeri pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Colegiul disciplinar al judecătorilor din rândul judecătoriilor, deoarece nu mai deține funcția de judecător al Judecătoriei Bălți, și deoarece acesta nu s-a retras din concurs în conformitate cu art. 13 alin. (1) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, Comisia a încetat evaluarea reluată a candidatului Stanislav Sorbalo.

Or, candidatul Stanislav Sorbalo nu se mai califică drept candidat în conformitate cu art. 2 lit. a), d) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, iar o eventuală evaluare a candidatului nu va produce efectele juridice prevăzute de lege. Referitor la argumentul reclamantului Stanislav Sorbalo, precum că prin emiterea deciziei de către Comisia de evaluare nr. 1 din 19 ianuarie 2024 de încetare a procedurii de evaluare în privința sa, dânsul a fost tratat diferit și discriminatoriu față de alte persoane supuse evaluării, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție reține că acest argument nu a fost probat și respectiv îl va respinge ca neîntemeiat.

Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații comparabile pentru a fi supuse analizei dacă într-adevăr așa s-a procedat, or la caz, este certă situația că Stanislav Sorbalo a demisionat din funcția de judecător al Judecătoriei Bălți, astfel neîntrunind condiția de participare în calitate de candidat- judecător la procesul de alegeri pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Colegiul disciplinar al judecătorilor din rândul judecătoriilor.

Totodată, drepturile lui Stanislav Sorbalo nu au fost încălcate nici într-un mod prin emiterea deciziei contestate, or dânsul poate candida în continuare în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Colegiul disciplinar al judecătorilor ca candidat care nu face parte din rândul judecătorilor, cu respectarea condițiilor și procedurilor stabilite de Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19 iulie 1996 și Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, cât și să întrunească condițiile de eligibilitate impuse de lege pentru fiecare categorie de candidat.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție notează că nu este oportună analiza aplicabilității constatărilor din decizia Curții Supreme de Justiție din 01 august 2023 de către Comisia de evaluare invocată de reclamantul Stanislav Sorbalo, or în speță Stanislav Sorbalo a demisionat din funcția de judecător, și respectiv nu mai deține calitatea de candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Colegiul disciplinar al judecătorilor din rândul judecătoriilor.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție, la fel, apreciază ca fiind irelevant și argumentul potrivit căruia reclamantului i s-a lezat dreptul la viața privată prin afectarea reputației profesionale, or, în urma decizei nr.17 de nepromovare a evaluării din 18 ianuarie 2023 acesta s-ar confrunta cu o stare continuă de planare asupra sa a unor dubii că nu ar fi integru și consideră că o eventuală decizie a comisiei de promovare a evaluării îi va restabili reputația ireproșabilă. Astfel, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 1 august 2023 a fost admisă acțiunea lui Sorbalo Stanislav și anulată decizia Comisiei independente de evaluare din 18 ianuarie 2023. În consecință, la moment nu există nici un act care să producă efecte juridice și care să justifice existența unor dubii rezonabile privind integritatea lui Sorbalo Stanislav.

Argumentul reclamantului precum că o decizie de promovare a comisiei independente de evaluare ar avea la public o priză mai mare decât o decizie a Curții Supreme de Justiție, este unul pur declarativ, care nu are nici o justificare logico-juridică sau faptică.

Cu privire la alegațiile reclamantului invocând nulitatea actului administrativ individual, decizia nr. 1 din 19 ianuarie 2024 a Comisiei de evaluare, în temeiul art. 121 alin. (4) din Codul administrativ, pe motivul pretinsei falsificări a semnăturii de pe act, instanța de judecată îl consideră vădit neîntemeiat fiind relevante în acest sens constatările instanței în decizia nr.3-31/23 din 8 februarie 2024 pe cauza Codreanu Vitalie împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 2 din 04 decembrie 2023, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, or circumstanțele invocate sunt similare.

Prin urmare, ținând cont de normele legale precitate, circumstanțele constatate în cadrul examinării cauzei, argumentele expuse de părțile la proces și de faptul că obiect al prezentei acțiuni îl constituie decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 1 din 19 ianuarie 2024 cu privire candidatura lui Stanislav Sorbalo, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și în Colegiul disciplinar al judecătorilor, Completul de judecată special menționează că, decizia emisă de Comisia de evaluare este legală, în motivare au fost indicate temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare Comisia de evaluare pentru decizia sa.

Totodată, având în vedere că candidatul Stanislav Sorbalo, din data de 24 octombrie 2023, nu întrunește una din condițiile esențiale de participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și în Colegiul disciplinar al judecătorilor, din rândul judecătorilor, din cadrul judecătoriilor, ca rezultat al demisiei din funcția de judecător al Judecătoriei Bălți, completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că la caz nu sunt prezente careva circumstanțe care puteau duce la promovarea procedurii de evaluare, în condiția în care candidatul Stanislav Sorbalo nu se mai califică drept candidat în conformitate cu art. 2 lit. a), d) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, iar o eventuală evaluare a candidatului nu ar fi produs efectele juridice prevăzute de lege.

Din aceste considerente, cererea de contestare depusă de Stanislav Sorbalo este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 14 alin. (6), alin. (8) lit. a), alin. (9) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor d e c i d e: Se respinge cererea de contestare depusă de Stanislav Sorbalo împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei Comisiei de evaluare nr. 1 din 19 ianuarie 2024 cu privire la candidatura lui Stanislav Sorbalo, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și Colegiul disciplinar al judecătorilor, obligarea Comisiei de evaluare să reia procedura de evaluare a candidatului Stanislav Sorbalo și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil solicitat.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc judecătorii Oxana Parfeni Boris Talpă