3-1/23 — contestarea actului administrativ

3-1/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3-1/23

2-23004007-01-3-09012023

D E C I Z I E

În numele Legii

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

01 august 2023 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ion Guzun

Judecătorii Mariana Pitic

Ion Malanciuc

Grefieri Olesea Suduc

Cu participarea:

reprezentantului reclamantei, avocatul Petru Balan

reprezentanților pârâtei, avocaților Roger Gladei

Valeriu Cernei

examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului

administrativ, cererea de contestare depusă de Angela Bostan, reprezentată de

avocatul Petru Balan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de

evaluare a candidatului,

c o n s t a t ă :

Argumentele participanților la proces.

La 09 ianuarie 2023 Angela Bostan, reprezentată de avocatul Petru Balan, a

depus cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, suplinită la 30 ianuarie 2023, prin care a solicitat

anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.

1

În motivarea acțiunii inițiale și a suplimentului Angela Bostan a invocat că

este judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe parcursul activității sale, nu a avut

sancțiuni disciplinare și se bucură de o reputație ireproșabilă, nefiind vizată în

investigații jurnalistice sau situații în care să fie afectată imaginea sa de judecător.

La fel, a menționat că a depus în termen și conform legii declarațiile de avere

și interese personale la Autoritatea Națională de Integritate. În toată perioada de

activitate în funcția de judecător, Autoritatea Națională de Integritate nu a constatat

că reclamanta ar fi încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, declarării și controlului averii și al

intereselor personale.

Reclamanta a relatat că înainte de modificarea cadrului legal și introducerea

instituției „evaluării prealabile” a candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, a depus o cerere de a fi

înregistrată în calitate de candidat la concursul pentru obținerea mandatului de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii, anexând la cerere CV-ul și

scrisoarea de motivare. Lista candidaților la funcțiile de membru în Consiliul

Superior al Magistraturii a fost publicată la 05 noiembrie 2021, reclamanta fiind a

12-a în această listă.

La începutul anului 2022 a fost votată în prima lectură legea privind pre-

vettingul candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor

și Consiliului Superior al Magistraturii. La data de 10 martie 2022 Parlamentul a

votat în lectură finală Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 26 din 10 martie 2022, în vigoare din 16 martie 2022.

Reclamanta, candidând la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii a fost supusă procedurii de evaluare a candidaților la funcția de

membru în organul de administrare judecătorească, evaluare care a fost efectuată

de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Angela Bostan a susținut că procesul de evaluare prealabilă a candidaților la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a fost politizat și blocați

candidații incomozi puterii politice.

În acest sens a menționat că evaluarea integrității reclamantei a fost efectuată

de persoane necunoscute alese în mod secret/confidențial în Secretariatul Comisiei

de evaluare. Mai mult, evaluarea a fost efectuată de către persoane care nu

întrunesc minimul de integritate etică și financiară pentru a avea calitatea de

membru al unei Comisii care se pretinde independentă și formată din membri

integri.

Faptul că aceste persoane au fost selectate în calitate de membri ai Comisiei

de evaluare nu înlătură dubiile reclamantei, formate din surse publice, conform

căreia membrii desemnați ai Comisiei nu se bucură de cel mai înalt nivel de

integritate etică și financiară și de cel mai înalt nivel de independență, pentru a

aprecia nivelul de integritate etică și financiară al reclamantei.

2

Membrul Comisiei de evaluare, Tatiana Răducanu, ex-judecător al Curții

Supreme de Justiție și ex-Președinte al Consiliului de Administrație a Centrului de

Resurse Juridice din Moldova este afiliată politic puterii executive din Republica

Moldova. Aceasta a fost vizată în mai multe investigații jurnalistice și este

vinovată direct de faptul că în 7 dosare examinate de ea ca și judecător al Curții

Supreme de Justiție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a constatat încălcarea

drepturilor omului și a condamnat Republica Moldova. Și tot, Tatiana Răducanu a

fost vizată în mai multe reportaje TV și media în care au fost expuse dubii privind

integritatea acesteia.

Membrul Comisiei de evaluare, Nadejda Hriptievschi, care este și membru al

Centrului de Resurse Juridice din Moldova, chiar dacă nu a votat decizia în

privința reclamantei, participarea ei în calitate de membru al Comisiei de evaluare,

în condițiile în care nu întrunea cerințele legale, este necesar de a fi analizată.

În activitatea de evaluare a Comisiei și detaliile privind rudele membrilor

Comisiei contează. Astfel, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

07 decembrie 2021, tatăl Nadejdei Hriptievschi, Tudor Hriptievschi, a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a)

Cod Penal și i s-a aplicat o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3 ani cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani.

Victima acestei infracțiuni a decedat, iar judecătorul care a pronunțat această

sentință nu a fost confirmat în funcție de Președintele țării.

Implicarea Nadejdei Hriptievschi în Comisia de evaluare și apropierea ei

politică, pune mare presiune pe judecătorii din apel care examinează cauza penală

a tatălui acestui membru al Comisiei de evaluare.

Cu referire la procedura de evaluare Angela Bostan a relatat că în privința

acesteia a început la data de 06 aprilie 2022, atunci când Consiliul Superior al

Magistraturii a transmis Comisiei de evaluare lista candidaților la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

La 21 iunie 2022, Comisia de evaluare a trimis candidatei un chestionar

privind integritatea etică pentru a fi completat și returnat Comisiei până la 05 iulie

2022.

La solicitarea Comisiei de evaluare, la 15 iulie 2022 reclamanta a prezentat

Comisiei de evaluare declarația de avere și interese personale pentru ultimii 5 ani.

La 01 august 2022 Comisia de evaluare a trimis reclamantei o solicitare de

clarificare a informațiilor, care conținea 11 întrebări, inclusiv 27 subîntrebări și 13

solicitări adiționale de documente. Reclamanta a răspuns la toate întrebările în

termenul solicitat la 05 august 2022.

La 14 septembrie 2022 Comisia de evaluare a trimis reclamantei a doua rundă

de 10 întrebări, inclusiv 26 subîntrebări și 10 solicitări de documente suplimentare,

pentru a elucida unele aspecte care au apărut în cadrul evaluării. Reclamanta a

răspuns la toate întrebările în termenul solicitat la 17 septembrie 2022, iar la 29

septembrie 2022 a trimis și unele informații adiționale.

La 12 octombrie 2022 Comisia de evaluare a trimis reclamantei a treia rundă

de 6 întrebări, inclusiv 11 subîntrebări și 3 solicitări de documente suplimentare,

3

pentru a clarifica unele aspecte care au apărut în timpul evaluării. Reclamanta a

răspuns la toate întrebările în termenul solicitat la 15 octombrie 2022, iar la 27

octombrie 2022 a trimis și informații adiționale.

La 28 octombrie 2022 reclamanta a fost audiată în ședință publică de Comisia

de evaluare, anunțându-se după încheierea ei, deliberarea.

La 04 noiembrie 2022 după încheierea ședinței, Comisia de evaluare a trimis

a patra rundă de 2 întrebări, inclusiv 3 subîntrebări și 2 solicitări de documente

suplimentare. Reclamanta a răspuns la toate întrebările în termenul solicitat la 05

noiembrie 2022.

Astfel, reclamanta a furnizat toate informațiile, documentele și a răspuns

plenar la toate întrebările formulate de Comisia de evaluare. O nouă ședință nu a

fost convocată de către Comisia de evaluare.

La 04 ianuarie 2023, ora 11:46 reclamanta a recepționat un e-mail de la

secretariatul Comisiei de evaluare la care erau anexate patru documente și anume

decizia Comisiei de evaluare nr. 6 din 09 decembrie 2022 privind candidatura

Angelei Bostan, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii în două limbi - limba română și limba engleză și Opinia separată a

membrului Comisiei de evaluare Vitalie Miron din 12 decembrie 2022 în limbile

română și engleză.

Reclamanta a susținut că anterior nu a recepționat alte mesaje de la

secretariatul Comisiei de evaluare prin care să-i fi fost aduse la cunoștință decizia

nr. 6 din 09 decembrie 2022 și opinia separată din 12 decembrie 2022. Astfel, a

luat cunoștință de actul administrativ individual defavorabil menționat abia la data

de 04 ianuarie 2023 ora 11:46.

Conform deciziei nr. 6 din 09 decembrie 2022 privind candidatura Angelei

Bostan, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii s-a

adoptat următoarea decizie: „În baza art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. a) și c), alin. (4) lit.

a) și b) și alin. (5) lit. a), b), c), d) f) și g) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10

martie 2022 Comisia a decis că candidata nu corespunde criteriilor de integritate

întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a

criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea”.

Potrivit Opiniei separate a membrului Comisiei de evaluare Vitalie Miron la

decizia nr. 6 din 09 decembrie 2022, acesta și-a expus motivat dezacordul cu faptul

că în privința reclamantei ar exista un dubiu serios cu privire la respectarea

criteriului integrității financiare, regăsit la art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie

2022, precum și la aspectul integrității etice. În dezacord cu ceilalți membri a

reținut că acțiunile și rolul asumat de către reclamantă în cadrul Adunării Generale

a Judecătorilor, desfășurate la data de 27 septembrie 2019, au fost exercitate în

strictă conformitate cu prevederile Legii privind organizarea judecătorească nr.

514-XIII din 06 iulie 1995 și nu denotă o abatere de ordin etic.

În motivarea dezacordului cu decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, reclamanta a susținut că acesta este un act

administrativ individual defavorabil ilegal.

4

În acest sens a relatat că în conformitate cu art. 8 alin. (4) lit. a) și b) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022, se consideră că un candidat corespunde criteriului

de integritate financiară dacă averea candidatului a fost declarată în modul stabilit

de legislație, Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în

ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.

Referitor la dreptul discreționar, reclamanta a subliniat că această în concepția

Codului administrativ cuprinde 3 semnificații distincte: i) discreția în domeniul

dreptului administrativ material; ii) discreția procedurală care se referă la

chestiunile strict de procedură; iii) discreția de tip judiciar, acordată judecătorului.

Astfel, promovarea evaluării constituie un act administrativ individual obligatoriu,

dar nu discreționar. Întrunirea cumulativă a condițiilor din art. 8 alin. (2) și (4) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 generează obligația Comisei de evaluare de a

emite o decizie favorabilă de promovare a candidatului la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii sub aspectul corespunderii criteriului de

integritate financiară și etică.

Comisia de evaluare are doar o discreție procedurală, care se referă la

investigarea și clarificarea stării de fapt din oficiu (și alte aspecte privind pregătirea

și emiterea actului administrativ individual), fapt care nu implică atribuirea actului

administrativ individual la cel discreționar.

Angela Bostan a insistat asupra faptului că Comisia de evaluare nu a constatat

în decizia nr. 6 din 09 decembrie 2022 că aceasta nu ar fi declarat averea sa

conform legislației în vigoare sau că averea dobândită de către reclamantă în

ultimii 15 ani nu ar corespunde veniturilor pe care ea le-a declarat. Însă a indicat

„în ceea ce privește contribuția financiară a unui membru de familie care locuiește

în Federația Rusă, candidata a putut furniza documente referitoare la transferurile

bancare internaționale în valoare de 6 300 de euro. În plus, o declarație pe propria

răspundere a acestui membru al familiei indică faptul că în 2017 a avut loc o

donație în numerar de 3 000 de dolari SUA. De asemenea, declarația pe propria

răspundere mai precizează că pe o perioadă de 10 ani, a fost oferită o sumă totală

între 7 – 10 000 de dolari SUA pentru a sprijini financiar mama candidatei. Cu

toate acestea, această declarație nu este însoțită de documente justificative și

rămâne neclar dacă un astfel de sprijin a fost acordat în contextul procurării

apartamentului”.

Reclamanta a menționat că această afirmație din decizia Comisiei de evaluare,

din care rezultă că se pune la îndoială o sumă de 3 000 de dolari SUA oferită

mamei reclamantei în anul 2017 de către fratele ei, nu poate fi calificată ca fiind

suficientă pentru a constata existența unui „dubiu serios” privind conformitatea

reclamantei cu cerințele prevăzute la art. 8. Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Doar

în art. 13 alin. (5) apare sintagma „dubii serioase”, care nu au fost înlăturate de

către persoana evaluată. Legea nu definește conținutul acestui concept semnificativ

nou pentru sistemul de drept național. Din acest punct de vedere, Comisia de

evaluare are o marjă largă de apreciere a situațiilor de fapt pe care să le catalogheze

în deciziile sale ca fiind „dubii serioase” în privința criteriilor de integritate a unui

candidat. Totuși, marja de apreciere a Comisiei de evaluare nu poate fi absolută și

5

este limitată de prevederile art. 16 și 137 alin. (1) din Codul administrativ care

prevăd imperativ că discreția sau marja de apreciere a autorităților nu poate fi

arbitrară și urmează a fi exercitată cu bună credință.

În speță, pentru justificarea afirmațiilor sale și informațiilor furnizate

Comisiei de evaluare, reclamanta a prezentat extrase de cont pentru perioada iunie

– septembrie 2016, prin care se confirmă transferurile internaționale efectuate de

Raisa Codrean (membru a familiei mamei reclamantei) către Paraschiva Bostan

(mama reclamantei), în valoare totală de 6 300 de euro. Totodată, potrivit

declarației pe propria răspundere a Raisei Codrean se confirmă că ea a donat

personal și o sumă de 3 000 de dolari SUA Paraschivei Bostan, în timpul vacanței

sale din Republica Moldova în 2017. În declarația pe propria răspundere se mai

preciza că pe o perioadă de 10 ani, Raisa Codrean a susținut financiar mama

reclamantei în sumă de aproximativ 7 000 până la 10 000 de dolari SUA.

Afirmația din decizia nr. 6 din 09 decembrie 2022 precum că declarația pe

propria răspundere a Raisei Codrean „nu este însoțită de documente justificative”

nu este suficientă pentru a întemeia eventuale dubii serioase, or Comisia de

evaluare nu a ținut cont de: a) perioada când aceste mijloace au fost oferite mamei

reclamantei (anii 2016 – 2017); b) conduita obișnuită a unor persoane fizice ne-

atrenate în activități și funcții publice și care nu au nici un motiv serios de a păstra

ani în șir documente de virament a banilor, deoarece nu au nici un motiv să

considere că într-un viitor nedeterminat vor trebui să le prezinte autorităților. În

aceste condiții, în absența unor indicii de fraudă sau de rea-credință, de care ar

putea fi suspectată Raisa Codrean, Comisia de evaluare nu avea nici un motiv să

pună la îndoială declarația acesteia și să insiste asupra necesității unor documente

justificative.

Asta în condițiile în care, Comisia de evaluare nu a dobândit informații care

să combată existenta relațiilor strânse familiale și de afecțiune între Alexandru

Bostan, Paraschiva Bostan, Raisa Codrean și reclamantă. Anume existența

relațiilor strânse familiale dau o prezumție puternică de veridicitate a declarației

Raisei Codrean, prezumție care nu a fost răsturnată prin informațiile pe care

Comisia de evaluare le-a obținut în privința reclamantei. Comisia de evaluare a

neglijat realitatea legăturilor puternice de rudenie, afecțiune și susținere reciprocă

din această mică comunitate familială. Astfel, Paraschiva Bostan și Raisa Codrean

sunt unicele surori, iar ultima nu are copii proprii. Reclamanta și fratele ei

Alexandru Bostan sunt unicii frați cu o puternică legătură emoțională și afecțiune

reciprocă și față de mama lor și mătușa lor. Astfel, faptele de susținere reciprocă,

inclusiv materială sunt firești și naturale, nu urmăresc vreun scop ascuns. Aceste

realități într-un mod inexplicabil au fost neglijate de Comisia de evaluare.

În privința constatării din decizia contestată precum că „rămâne neclar dacă

un astfel de sprijin a fost acordat în contextul procurării apartamentului”

reclamanta a subliniat că potrivit limitelor de exercitare a discreției prevăzute de

art. 16 și 137 alin. (1) din Codul administrativ, această apreciere discreționară a

Comisiei urma să fie bazată pe informații dobândite în cadrul cercetărilor

exercitate și odată ce anumite aspecte de fapt nu au fost constatate suficient din

6

motive neimputabile reclamantei, Comisia de evaluare nu le poate opune, cu efect

negativ, acesteia din urmă.

Argumentul expus supra este cu atât mai consistent cu cât, conform art. 10 din

Legea nr. 26 din 10 martire 2022 a oferit Comisiei de evaluare o gamă largă de

instrumente și pârghii pentru acumularea tuturor informațiilor necesare în privința

reclamantei și aprecierea datelor și actelor prezentate de aceasta în cursul evaluării.

Și anume dreptul de acces gratuit și în timp real al Comisiei de evaluare și

secretariatului acesteia la sistemele informaționale care conțin toate datele și

informațiile despre reclamantă și persoanele apropiate ei; dreptul Comisiei de

evaluare și secretariatului acesteia de a solicita de la persoanele fizice și juridice de

drept public sau privat, inclusiv de la instituțiile financiare, documentele și

informația necesare pentru realizarea evaluării reclamantei etc.

Odată ce Comisia de evaluare și-a încălcat obligația de cercetare oficială

deplină, suntem în situația unei investigații insuficiente a faptelor, ceea ce

constituie un viciu de procedură, care, pe cale de consecință, duce la ilegalitatea

actului administrativ individual defavorabil contestat în prezenta speță.

În continuarea celor expuse mai sus și luând în considerație nemotivarea

respingerii argumentelor și probelor prezentate de reclamantă în cursul evaluării,

rezultă că discreția și marja de apreciere a Comisiei de evaluare la aprecierea

existenței unor „dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele

prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată” au fost

exercitate cu rea-credință și în mod arbitrar, fapt care vine în contradicție cu art. 16

și art. 137 alin. (1) din Codul administrativ.

Totodată, circumstanțele care puteau duce la o altă soluție a Comisiei de

evaluare sunt expuse motivat în opinia separată din 12 decembrie 2022. Astfel,

membrul Comisiei de evaluare care a semnat opinia separată, corect consideră că

mama reclamantei avea capacitatea financiară care i-ar fi permis să contribuie la

achiziționarea apartamentului din mun. Chișinău.

Comisia de evaluare nu a adus nici un argument plauzibil pentru a pune la

îndoială rezonabilă sursele de fonduri pentru finanțarea apartamentului mamei

reclamantei amplasat în mun. Chișinău.

În decizia contestată nu au fost combătute următoarele circumstanțe de fapt și

anume că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 6856 din 8 august 2018

Paraschiva Bostan personal a cumpărat de la Doina Jechiu un apartament de 74,0

mp, în mun. Chișinău la un preț de 973 500 de lei. Contractul a fost semnat

personal de Paraschiva Bostan care a acționat în nume și interes propriu.

La acest aspect reclamanta a menționat că comisia de evaluare, în temeiul art.

10 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, a avut dreptul de a solicita de la vânzătorul

Doina Jechiu informația necesară referitoare la această tranzacție pentru a realiza

dacă această achiziție a fost parte a activității patrimoniale personale a Paraschivei

Bostan sau a avut vreo tangență directă sau indirectă cu reclamanta. Prin datele

prezentate Comisiei de evaluare rezultă fără dubiu că mama ei practica activitate

de întreprinzător în bază de patentă. Concluzia Comisiei de evaluare precum că

mama ei nu a înregistrat niciun venit impozabil în anii anteriori cumpărării

7

apartamentului, iar explicațiile despre economiile personale și veniturile din

activitate antreprenorială din piața satului rămân nefondate, este considerată de

către reclamantă ilegală, deoarece venitul realizat în baza patentei de întreprinzător

nu este o sursă de venit impozabil, Paraschiva Bostan nu a avut obligația și nu a

depus declarații la Serviciul Fiscal de Stat.

La fel a menționat că nu există niciun indiciu care să pună la îndoială

declarația pe propria răspundere prezentată în adresa Comisiei de evaluare din

numele mamei reclamantei, potrivit căreia acest apartament a fost achiziționat din

banii obținuți de la 3 persoane distincte, fiind menționată contribuția personală a

Paraschivei Bostan, contribuita fratelui ei Alexandru Bostan care locuiește în

Federația Rusă și contribuția feciorului său care activează în Italia de circa 17 ani.

Angela Bostan a afirmat că contribuția personală a Paraschivei Bostan s-a

datorat venitului în mărime de în mărime de 108.756 lei realizat din vânzarea

apartamentului nr. 50 situat în or. Cahul, str. Ștefan cel Mare nr. 31, cât și

veniturile obținute din activitatea sa de întreprinzător desfășurată în bază de

patentă.

În ceea ce privește contribuția financiară a lui Alexandru Bostan, reclamanta a

relatat că Comisia de evaluare a apreciat critic cele două declarații pe propria

răspundere, primite de la acesta. Alexandru Bostan a depus o primă declarație pe

propria răspundere prin care a afirmat că contribuția pentru achiziționarea acestui

apartament ar fi constituit suma de 30 000 de euro, dintre care 10 000 de euro cu

titlu de economii persoanele, iar 20 000 de euro, fiind un împrumut de la o bancă

din Italia. Confruntat însă cu faptul, că acest împrumut ar fi fost contractat după 8

luni din momentul efectuării tranzacției, Alexandru Bostan a depus o nouă

declarație pe propria răspundere. Conform acestei declarații, a specificat că

contribuția sa la etapa achiziționării acestui apartament ar fi constituit suma de 30

000 de euro, cu titlu de economii persoanele, iar împrumutul în mărimea sumei de

20 000 de euro, contractat ulterior, ar fi fost folosit pentru reparația acestui imobil,

inclusiv achiziții de mobilier și a obiectelor de primă necesitate.

Astfel, Comisia de evaluare a neglijat informațiile oferite de către reclamantă

în vederea elucidării acestor aspecte care, doar la prima vedere, par a fi

neconcordante. În acest sens a prezentat Comisiei un extras din contul salarial al

fratelui său Alexandru Bostan, care în perioada 02 mai 2005 – 01 octombrie 2022 a

realizat în Italia un venit în mărime de 329 466 de euro (în particular în perioada

02 mai 2005 – 01 ianuarie 2018 a realizat un venit în mărime de 246 514 de euro).

În opinia reclamantei informația prezintă un interes sporit din perspectiva

faptului că Alexandru Bostan, cu certitudine avea disponibile resurse financiare

suficiente ce i-ar fi permis să contribuie la achiziționarea unui apartament pentru

mama sa, în mărimea sumei declarate. Pretinsele neconcordanțe, reținute de către

Comisia de evaluare, ca fiind esențiale din cele două declarații pe propria

răspundere ar fi avut importanță crucială doar dacă Alexandru Bostan nu ar fi

probat corespunzător surse de venit în Italia care să-i ofere posibilitatea de ași

susține material mama sa. Prin urmare, sunt plauzibile explicațiile reclamantei date

în cursul audierilor din Comisie, din care rezultă faptul că în prima declarație a lui

8

Alexandru Bostan ar fi fost inserată o greșeală din motiv că el locuiește o perioadă

îndelungată în afara Republicii Moldova și ar avea probleme de exprimare scrisă și

verbală în limba română, mai ales în condițiile în care declarația a fost scrisă și

transmisă reclamantei în grabă. Astfel, că odată ce respectiva greșeală a fost

identificată, au fost întreprinse acțiuni privind înlăturarea celei din urmă și anume a

fost depusă o nouă declarație autentificată notarial.

Reclamanta a considerat că este ilegală decizia Comisiei de evaluare în care

aceasta a ajuns la concluzia că comportamentul și rolul ei în cadrul Adunării

Generale a Judecătorilor provoacă un dubiu serios privind respectarea criteriului de

integritate etică prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26 din 10 martie

2022.

În acest sens Angela Bostan a menționat că conform Principiilor de la

Bangalore privind conduita judiciară, integritatea este esențială pentru îndeplinirea

adecvată a funcției judiciare. Judecătorul trebuie să se asigure că în ochii unui

observator rezonabil conduita sa este ireproșabilă. Atitudinea și conduita unui

judecător trebuie să reafirme încrederea publicului în integritatea corpului judiciar.

Justiția nu doar trebuie făcută, trebuie să se și vadă că s-a făcut justiție.

Reclamanta a susținut că nu a încălcat principiul integrității, ori detaliile

conduitei acesteia în calitate de magistrat și în calitate de participant la Adunarea

Generală a Judecătorilor din 27 septembrie 2019 nu denotă nici o abatere de la

corectitudinea, justețea, onestitatea și moralitatea judiciară.

În decizia contestată, Comisia de evaluare a insistat asupra următoarelor

„preocupant însă, în ceea ce privește participarea candidatei la Adunarea Generală,

a fost rolul pe care l-a asumat. Ea a deschis, în esență, Adunarea Generală, în locul

Președintelui Consiliul Superior al Magistraturii și a dat citire atât deciziei, cât și

rezoluției completului său de judecată care a dispus convocarea Adunării Generale.

Ea a declarat hotărârea definitivă și executorie. Candidata a mai declarat că este

cvorum și, prin urmare, este o Adunare Extraordinară deliberativă și valabilă. Ea a

procedat la ordinea de zi și a condus alegerea președintelui și a secretarului forului,

propunând ea însăși un judecător pentru funcția de președinte al Adunării Generale

a Judecătorilor. În esență, candidata a prezidat și a condus Adunarea pe care ea

dispusese să fie convocată. Rolul de conducere al candidatei la Adunarea Generală

a fost impropriu prin faptul că a contribuit la o aparență de părtinire: datorită

rolului candidatei în procedura de apel, a deciziei și rezoluției care au convocat

Adunarea Generală, judecătoarea a fost văzută ca executant al propriei decizii. O

astfel de implicare ridică inevitabil dubii cu privire la imparțialitatea judecătorului

și subminează încrederea publicului în imparțialitatea judecătorului și a sistemului

judiciar”. Gravă este o și următoarea constatare a Comisiei de evaluare „în loc să

atenueze conduita candidatei, rugămintea ar fi trebuit să servească drept

avertisment pentru candidată că participarea ei a fost solicitată pentru ca ea să

aprobe prin funcția și rolului său în decizia de apel, convocarea Adunării Generale

în ședință și, prin urmare, a fost o conduită improprie.

În opinia reclamantei aceste constatări sunt ilegale, deoarece Comisia de

evaluare s-a expus într-o manieră din care ar rezulta faptul că desfășurarea

9

Adunării Generale a Judecătorilor în ședință excepțională la data de 27 septembrie

2019 ar fi fost o ilegalitate și faptul că hotărârea Curții de Apel Chișinău din 20

septembrie 2019 ar fi fost ilegală. Comisia de evaluare nu a luat în calcul că prin

decizia din 26 septembrie 2019 Curtea Supremă de Justiție s-a menținut hotărârea

Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2019, care astfel a devenit irevocabilă,

obținând caracterul de res judecata și astfel se bucură de prezumția absolută de

legalitate atât în privința fondului cât și în privința procedurii.

Referitor la așa numita „aparență de părtinire”, reținută în decizia contestată

reclamanta a invocat faptul notoriu că dreptul la un proces echitabil, garantat de

art. 6 §1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților

fundamentale, impune să fie audiată cauza de către o „instanță independentă și

imparțială”. La fel, în contextul în care hotărârea pronunțată de completul de

judecători din care a făcut parte și reclamanta, a fost supusă controlului de

legalitate în ordine de recurs, trebuie de remarcat că în jurisprudența sa CtEDO a

subliniat că „lipsa de independență sau imparțialitate a organului decizional sau

încălcarea de către acest organ a unei garanții procedurale fundamentale nu poate

implica o încălcare a art. 6 §1 în cazul în care decizia a fost supusă controlului

ulterior al unui organism judiciar cu Jurisdicție deplină”, care a asigurat

respectarea garanțiilor prevăzute de art. 6 §1, remediind încălcarea inițială (De

Haan împotriva Țărilor de Jos, pct. 52-55; Crompton împotriva Regatului Unit, pct.

79).

Prin urmare, chestiunea imparțialității unui magistrat, precum și chestiunea

aparențelor de părtinire poate fi pusă în discuție doar atunci când este audiată

cauza.

Reclamanta a insistat asupra faptului că nici una din părțile procesului nu i-au

declarat recuzare și că, în ordine de recurs, Curtea Supremă de Justiție nu a găsit

nici o aparență de lipsă de imparțialitate a completului de judecători din care a

făcut parte, menținând astfel soluția emisă.

Comisia de evaluate pune, într-un mod ilegal, în discuție chestiunea privind o

pretinsă părtinire a reclamantei atunci când aceasta, în cadrul Adunării Generale a

Judecătorilor din 27 septembrie 2019, a dat citire soluției emise de Curtea de Apel

Chișinău la 20 septembrie 2019. Asta deoarece nu mai poate fi pusă în discuție

chestiunea imparțialității unor magistrați după ce instanța din care au făcut parte s-

au dezinvestit prin soluționarea unei cauze și emiterea unei soluții pe caz.

La fel a menționat că Comisia de evaluare într-un mod superficial și ilegal a

constatat în decizia sa că judecătoarea a fost văzută ca executant al propriei decizii,

ori această concluzie este una subiectivă și emotivă și nu este întemeiată pe niciun

text de lege.

Reclamanta în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din 27 septembrie

2019 nu a executat propria decizie, ci a executat și a respectat prevederile legale

care reglementează modul de petrecere a Adunării Generale a Judecătorilor.

Hotărârea Curții de Apel Chișinău la 20 septembrie 2019 a fost executată prin

emiterea în procedura de executare silită a actului administrativ individual de

convocare a Adunării Generale a Judecătorilor. Din acest moment hotărârea Curții

10

de Apel Chișinău la 20 septembrie 2019 și-a consumat orice efect, ulterior fiind

aplicabile în mod direct dispozițiile legii privind procedura de desfășurare a

Adunării Generale a Judecătorilor. Angela Bostan a insistat asupra faptului că

aducerea la cunoștința publicului prin citirea soluției emise de Curtea de Apel

Chișinău la 20 septembrie 2019, în sensul prevederilor legale privind executarea

hotărârilor judecătorești emise în procedura contenciosului administrativ, nu

echivalează și nu semnifică punerea lor în executare.

Angela Bostan prin prezenta acțiune în obligare solicită revendicarea

încălcării dreptului în calitatea sa de judecător de a candida și a fi membru al

Consiliului Superior al Magistraturii și urmărește anularea unui act administrativ

individual prin care s-a respins solicitarea reclamantei în procedura administrativă

și obligarea autorității publice să emită actul administrativ individual solicitat.

La 16 ianuarie 2023 Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de

contestare înaintate de Angela Bostan.

În referință, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

a invocat că decizia Comisiei nr. 6 din 09 decembrie 2022 este legală și nu încalcă

drepturile și interesele legale ale reclamantei.

Activitatea Comisiei este reglementată de Legea privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022.

Comisia de evaluare a susținut că decizia nr. 6 din 9 decembrie 2022 privind

candidatura Angelei Bostan, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior

al Magistraturii a fost emisă în urma evaluării realizate cu respectarea în întregime

a Legii nr. 26 din 10 martie 2022. Comisia a executat cu diligentă și bună-credintă

toate obligațiile în sarcina sa, în particular, atunci când a constatat anumite

neclarități, oferindu-i reclamantei posibilitatea de a le elucida, prin prezentarea

datelor și informațiilor suplimentare, acordându-i un termen suficient. Comisia a

acceptat justificările prezentate de reclamantă în cererea de repunere în termen din

27 octombrie 2022, examinând și actele prezentate cu întârziere.

În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații,

făcând uz de competențele sale legale și cu respectarea obligațiilor legale. Însă,

odată cu apariția unor neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia oferă

candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații suplimentare. Prezentarea

datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului,

însă neexercitarea acestui drept riscă să inducă Comisia la concluzia că există dubii

serioase că candidatul nu întrunește criteriile dc integritate. Respectiv, este în

interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu

numai că nu încălcă dar și protejează efectiv drepturile candidatului

Angela Bostan a refuzat să accepte inversarea sarcinii probațiunii în procesul

de pre-vetting, însă pretinde că Comisia urma să înlăture aceste dubii și să combată

existența relațiilor strânse familiale și de afecțiune între Alexandru Bostan,

11

Paraschiva Bostan, Raisa Codrean și reclamantă, să solicite de la vânzătorul Doina

Jechiu informația necesară referitoare la această tranzacție pentru a realiza dacă

această achiziție a fost parte a activității patrimoniale personale a Paraschivei

Bostan sau a avut vreo tangență directă sau indirectă cu reclamanta.

Comisia de evaluare a menționat că procesul de evaluare a integrității, dar și

decizia contestată, nu afectează statutul profesional al candidatului, or a respectat

cu strictețe obiectul mandatului său, fiind explicită în dispozitivul deciziei că

Angela Bostan, candidata nu corespunde criteriilor de integritate întrucât s-au

constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de

integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

Întinderea domeniul de aplicare a mandatului Comisiei este, la fel, expres

stabilit de lege și anume verificarea integrității etice și a integrității financiare a

candidaților, raportată la criteriile de integritate etică și financiară. Însăși legea

stabilește când, în ce situație, candidatul pică testul de integritate. Astfel, se

consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat

existenta unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele

prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

Respectiv, legea impune un test riguros, cu două elemente, constatarea

Comisiei privind existența dubiilor serioase privind corespunderea candidatului cu

criteriile de integritate etică, financiară și posibilitatea candidatului de a desființa

aceste dubii.

Efectul juridic al deciziilor Comisiei este expres și exhaustiv stabilit de lege

astfel, decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru

neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Respectiv, niciun alt efect juridic,

pretins de candidatul care nu a trecut testul de integritate, nu are suport legal.

În speță, nimic nu o împiedică pe reclamantă să continue cariera profesională

și exercitarea atribuțiilor funcției de judecător, deoarece rezultatul evaluării

integrității candidaților la funcțiile de membri ai Consiliului Superior al

Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor și organele specializate ale

acestora nu va avea nici un efect asupra carierei acestora în calitate de judecători

sau procurori. Evaluarea propusă prin intermediul prezentului proiect se face doar

în raport cu funcția pentru care se candidează și nu are drept scop evaluarea

aptitudinilor profesionale ale candidaților. Pe cale de consecință, mecanismul

propus prin proiectul dat nu afectează garanția de independență constituțională a

judecătorilor și procurorilor, nepericlitând în continuare exercitare atribuțiilor

candidaților judecători și procurori.

Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a

menționat că în urma evaluării integrității etice și financiare a candidatului, în baza

datelor și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia constată dacă există

sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de

integritate.

Prin urmare, soluția oferită prin decizia de constatare a promovării sau

nepromovării evaluării, reprezintă o apreciere, după intima sa convingere, a

12

faptului dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

criteriile de integritate financiară și etică. Comisia nu constată existenta sau lipsa

conformității candidatului cu criteriile de integritate, ci doar existența sau lipsa

dubiilor serioase privind conformitatea. Or, anumite circumstanțe faptice ar putea

fi suficiente pentru a constata că există dubii serioase privind conformitatea, dar în

același timp ar putea fi insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate.

Astfel, Comisia de evaluare nu se erijează în postura de instanță de judecată

sau alt organ similar, iar acțiunile ei nu sunt o verificare judiciară sau de alt gen

menită să constate cu certitudine un anumit fapt.

Decizia reprezintă o constatare a existenței unor dubii serioase cu privire la

conformitatea reclamantei cu criteriile de integritate etică și financiară. Decizia nu

reprezintă însă, și nu pretinde să reprezinte, o constatare a lipsei de conformitate cu

aceste criterii.

Mai mult, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

a insistat asupra faptului că decizia nu poate fi obiect al controlului judiciar,

deoarece concluzia Comisiei ține de oportunitatea deciziei.

În speță, Comisia a acționat în conformitate cu rigorile descrise mai sus,

apreciind în baza criteriilor de conformitate stabilite de Legea nr. 26 din 10 martie

2022, raportate la circumstanțele de fapt rezultate din datele și informațiile

acumulate, dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea reclamantei cu

criteriile de integritate etică și financiară.

Decizia în acest sens reprezintă realizarea acestei puteri discreționare, care nu

poate fi supusă unui control judiciar. Instanța de judecată este ținută să exercite

controlul de legalitate a deciziei, nefiind în drept să execute controlul de

oportunitate. În particular, instanța ar fi îndrituită să admită acțiunea reclamantei și

să dispună reluarea evaluării doar în situația în care constată existenta unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat.

Comisia de evaluare a susținut că la caz lipsesc circumstanțe care puteau duce

la promovarea evaluării de către Angela Bostan, deoarece obiecțiile acesteia sunt

neîntemeiate.

Angela Bostan acuză Comisia de evaluare că este lipsită de bună-credință și

de legitimitate, că nu a executat pretinsa obligație de a evalua pozitiv reclamanta, a

încălcat pretinsa obligație de a dobândi informații care să combată anumite fapte, a

exercitat cu rea-credință și în mod arbitrar atribuțiile sale. Astfel, reclamanta

pretinde că din data preluării guvernării în țară, puterea executivă controlată de

partidul pro-prezidențial și-a subordonat toate procesele în justiție, inclusiv prin

aservirea componenței Consiliului Superior al Magistraturii, că scopul Consiliului

Superior al Magistraturii ghidat de puterea executivă și politic a fost de a tergiversa

demararea Adunării Generale a Judecătorilor care este organul suprem de

autoadministrare judecătorească până când guvernarea nu va pregăti terenul

necesar pentru așa numita „evaluare extraordinară” a candidaților la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii din partea judecătorilor, astfel încât

puterea executivă să obțină filtrul necesar pentru ca să poată să promoveze în

13

Consiliul Superior al Magistraturii doar acei magistrați care sunt loiali puterii

politice, de la data aprobării componenței Comisiei de evaluare a devenit clar că se

dorește promovarea în Consiliul Superior al Magistraturii a unor magistrați loiali

puterii, dar nu a magistraților onești.

Comisia de evaluare a relatat că în lipsa unor probe care ar susține alegațiile

de mai sus, Angela Bostan operează la sofisme, apelând la premise false sau

necesare a fi demonstrate. Mai mult, în tentativa de a induce în eroare reclamanta

face uz și de argumentul majorității, o altă eroare logică.

Comisia a afirmat că Angela Bostan a încălcat obligația de probațiune, ori

fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. La caz, niciuna dintre

afirmațiile reclamantei nu sunt susținute prin probe pertinente și admisibile, iar în

lipsa probelor aceasta apelează la tehnici inadmisibile în procesul probațiunii, cum

sunt sofismele, critica legii aplicabile, dar și tentativa de inducere a instanței în a

examina oportunitatea deciziei.

Materialele dosarului confirmă cu certitudine că Comisia a acționat

independent, cu diligență și bună-credință, respectând întocmai procedura de

evaluare, regulile privind sarcina probațiunii, obiectul și limitele legale ale

mandatului său și în conformitate cu marja legală de discreție. Însăși modul de

constituire și activitate a Comisiei asigură independența acesteia, or, independența

Comisiei a fost un scop urmărit de autorii Legii nr. 26 din 10 martie 2022.

Rigorilor Legii nr. 26 din 10 martie 2022 și în contextul strict al evaluării

extraordinare, Comisia este independentă funcțional și autonomă decizional. Legea

națională stabilește expres că aprecierea criteriilor prevăzute la alin. (2), (5) și în

luarea unor decizii cu privire la acestea, Comisia de evaluare nu depinde de

constatările altor organe cu competențe în domeniul respectiv. Astfel, Comisia nu

este obligată să emită o decizie favorabilă de promovare a candidatului, ori are o

anumită marjă de discreție, pe care a respectat-o corespunzător.

La caz, reclamanta contrar prevederilor art. 16 din Codul administrativ, cere

mai întâi limitarea marjei de discreție a Comisiei, iar apoi declinarea în întregime a

marjei de discreție.

În opinia Comisiei de evaluare aceste pretenții nu se întemeiază însă pe un

text de lege, ci doar rezultă din interpretări arbitrare și tentativă de a impune

instanței exercitarea controlului de oportunitate a deciziei, ambele aceste tertipuri

fiind inadmisibile.

Comisia apreciază materialele acumulate, cu concursul candidatului și terțelor

persoane după intima sa convingere. Alegația reclamantei precum că promovarea

evaluării constituie un act administrativ individual obligatoriu, dar nu discreționar,

este contrară scopului Legii nr. 26 din 10 martie 2022, așa cum el a fost definit

chiar de lege.

Astfel, este de competența Comisiei să aprecieze dacă anumite circumstanțe

sunt sau nu suficiente pentru a constata existența sau lipsa dubiilor serioase privind

conformitatea. Asta deoarece anume această chestiune se referă la oportunitatea

deciziei, care nu poate face obiectul controlului judiciar.

14

Respectiv, sunt străine controlului judecătoresc și următoarele aspectele

invocate dc reclamantă și anume că afirmațiile din decizia nr. 6 din 09 decembrie

2022 precum că:

- declarația pe propria răspundere a Raisei Codrean nu este însoțită de

documente justificative nu este suficientă pentru a întemeia eventuale dubii

serioase, deoarece Comisia nu ține cont de perioada când aceste mijloace au fost

oferite și conduita obișnuită a unor persoane fizice neantrenate în activități și

funcții publice și care nu au nici un motiv serios de a păstra ani în șir documente de

virament a banilor;

- Comisia de evaluare a neglijat realitatea legăturilor puternice de rudenie,

afecțiune și susținere reciprocă din această mică comunitate familială. Precum și

afirmația că Comisia de evaluare a neglijat informațiile oferite de către reclamantă

în vederea elucidării acestor aspecte care, doar la prima vedere, par a fi

neconcordante;

- în timp ce idealul de integritate este ușor de statuat în termeni generali, așa

cum a făcut-o Comisia de evaluare în decizia sa, totuși este mult mai dificil să se

intre în detalii;

- detaliile conduitei reclamantei în calitate de magistrat și în calitate de

participant la Adunarea Generală a Judecătorilor din 27 septembrie 2019 nu denotă

nici o abatere de la corectitudinea, justețea, onestitatea și moralitatea judiciară. Prin

urmare, reclamanta nu a încălcat principiul integrității;

- Comisia de evaluare s-a expus în decizia contestată de o manieră din care ar

rezulta faptul că desfășurarea Adunării Generale a Judecătorilor ar fi fost o

ilegalitate;

- Comisia de evaluare s-a expus în decizia contestată de o manieră din care ar

rezulta faptul că hotărârea Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2019 ar fi

fost ilegală;

- Comisia de evaluare într-un mod superficial și ilegal a constatat în decizia sa

că judecătoarea a fost văzută ca executant al propriei decizii.

În opinia Comisiei de evaluare afirmațiile de mai sus ale Angelei Bostan de

fapt sunt niște aprecieri subiective vis-a-vis de constatările Comisiei, care denotă

dezacordul cu fondul deciziei. În niciun caz aceste afirmații nu induc la concluzia

că Comisia ar fi acționat într-un mod arbitrar sau cu rea-credință, iar decizia ar fi

ilegală și deci pasibilă anulării.

Contrar pretenției reclamantei, instanța de judecată nu trebuie să răspundă la

întrebarea dacă Angela Bostan întrunește condițiile conform art. 8 alin. (2) și (4)

din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, adică are dreptul la emiterea deciziei de

promovare și dacă Comisia de evaluare este obligată să emită o asemenea decizie,

deoarece Comisia nu trebuie să constate dacă un candidat întrunește aceste

condiții.

Comisia este ținută să constate dacă există sau nu dubii serioase privind

conformitatea candidatului cu criteriile legale de integritate și nu existența sau lipsa

unei atare conformități. Nu trebuie să constate în decizie că reclamanta nu ar fi

15

declarat averea sa conform legislației în vigoare sau că averea dobândită de către

aceasta în ultimii 15 ani nu ar corespunde veniturilor pe care ea le-a declarat.

Decizia de promovare sau nepromovare a unui candidat constituie o apreciere

a Comisiei, cu exercitarea marjei legale de discreție, în dependență de faptul dacă

constată existența sau lipsa unor dubii serioase privind conformitatea candidatului

cu cerințele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, care nu au fost

înlăturate dc către candidat.

În temeiul circumstanțelor de fapt și de drept menționate mai sus, precum și în

conformitate cu art. 14 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Comisia

independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a solicitat respingerea

cererii de contestare înaintate de către Angela Bostan.

În ședința de judecată, avocatul Petru Balan, reprezentantul reclamantei

Angela Bostan, a susținut cererea de contestare împotriva deciziei nr. 6 din 9

decembrie 2022 cu privire la candidatura Angelei Bostan, solicitând admiterea

acesteia, pe motivele de fapt și de drept invocate în cerere.

Suplimentar a menționat ca temei de ordin procedural faptul că instanței de

judecată nu s-a prezentat dosarul administrativ în corespundere cu Codul

administrativ, la fel lipsește traducerea documentelor din limba română în limba

engleză, ori trei membri ai comisiei nu cunosc limba română, deci nu este clar dacă

aceștia au înțeles argumentele candidatei.

În ședința de judecată, reprezentanții Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei au susținut

argumentele invocate în referința, solicitând respingerea acțiunii ca fiind

neîntemeiată.

Aprecierea instanței.

Audiind părțile, și reprezentanții lor, examinând actele dosarului administrativ

și cel judiciar, completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție constată

că acțiunea este admisibilă și întemeiată, din următoarele motive.

Termenul de examinare a acțiunii

Conform art. 14 alin. (7) din Legea nr. 26/2022, prin derogare de la

prevederile art. 195 din Codul administrativ nr. 116/2018, cererea de contestare a

deciziei Comisiei de evaluare se examinează în decurs de 10 zile.

Materialele dosarului atestă că cererea de contestare a deciziei Comisiei de

evaluare a fost depusă de către Angela Bostan la data de 09 ianuarie 2023.

Potrivit Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor cererea de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare depusă de Angela Bostan a fost

repartizată judecătorului raportor Ala Cobăneanu, care face parte din completul

de judecată special constituit din magistrații: Vladimir Timofti, Svetlana

Filincova și Ala Cobăneanu (f. d. 1, vol. I).

16

Prin încheierea din data de 10 ianuarie 2023 completul de judecată special,

instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor

declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, a primit spre examinare cererea Angelei Bostan și a

stabilit ședința de judecată pentru data de 23 ianuarie 2023, ora 10.00 (f. d. 226-

228, vol. I).

În ședința de judecată din 23 ianuarie 2023 Angela Bostan, reprezentată de

avocatul Petru Balan, a înaintat mai multe cereri, care au fost respinse de către

completul de judecată special, și anume, cerere privind declinarea competenței

completul de judecată special în favoarea completul de judecători specializat în

materia contenciosului administrativ, cerere privind atragerea în calitate de terț a

Ministerului Justiției, cerere privind obligarea Comisiei independente de evaluare

să prezinte lista persoanelor care fac parte din secretariatul Comisiei.

Tot la ședința din data de 23 ianuarie 2023 avocatul Petru Balan a înaintat

demers, prin care a solicitat obligarea Comisiei independente de evaluare să

prezinte dosarul administrativ, în corespundere cu art. 82 și 221 din Codul

administrativ, numerotat, cu copiile certificate și borderou.

Prin încheierea protocolară din 23 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție

s-a admis demersul reprezentantului reclamantei Angela Bostan, avocatul Petru

Balan și a acordat termen reprezentantului Comisiei independente de până la 30

ianuarie 2023, pentru a prezenta dosarul candidatului certificat și oformat în

corespundere cu prevederile legale, s-a anunțat întrerupere a ședinței de judecată

până la data de 30 ianuarie 2023, ora 10:30 (f. d. 117, vol. II).

În ședința de judecată din 30 ianuarie 2023 Angela Bostan, reprezentată de

avocatul Petru Balan, a înaintat cerere, prin care a solicitat obligarea avocaților

comisiei de evaluare să prezinte instanței de judecată informația privind

autorizarea lor de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal în calitate de operatori ai datelor cu caracter personal.

Prin încheierea protocolară din 30 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție

s-a respins cererea avocatului Petru Balan privind obligarea prezentării informației

privind autorizarea de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a avocaților comisie de evaluare în calitate de operatori ai datelor cu

caracter personal ( f. d. 119, vol. II).

Tot, la 30 ianuarie 2023 avocatul Petru Balan a înaintat demers, prin care a

solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate.

Prin încheierea din 30 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis în

parte demersul depus de către Angela Bostan, reprezentată de avocatul Petru Balan

cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, s-a ridicat excepția de

neconstituționalitate a sintagmei „dacă constată existența unor circumstanțe care

puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din art. 14 alin. (8) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor (f. d. 121-122, vol. II).

17

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din data de 30 ianuarie 2023

ședința de judecată s-a întrerupt fără termen până la examinarea de către Curtea

Constituțională a sesizării privind excepția de neconstituționalitate ( f. d. 120, vol.

II).

La 22 februarie 2023 Curtea Constituțională a expediat în adresa Curții

Supreme de Justiție copia hotărârii nr. 5 din data de 14 februarie 2023 privind

excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie

2022 ( f. d. 130, vol. II).

În legătură cu examinarea de către Curtea Constituțională a sesizării privind

excepția de neconstituționalitate, Curtea Supremă de Justiție a stabilit ședința de

judecată pentru data de 09 martie 2023, ora 10:00, cu citarea participanților la

proces (f. d. 143, vol. II).

La 02 martie 2023 cauza de contencios administrativ a fost redistribuită prin

intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor din motivul că

judecătorul raportor a demisionat.

Astfel, potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului cererea de contestare

depusă de Angela Bostan, reprezentată de avocatul Petru Balan împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea

deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului a fost

repartizată judecătorului raportor Tamara Chișca-Doneva, care face parte din

completul specializat în componența magistraților: Vladimir Timofti, Dumitru

Mardari și Tamara Chișca-Doneva (f. d. 155, vol. II).

La 02 martie 2023 judecătorul raportor Tamara Chișca-Doneva a declarat

abținere de la judecarea cererii de contestare depusă de Angela Bostan,

reprezentată de avocatul Petru Balan împotriva Comisiei independente de evaluare

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea reluării

procedurii de evaluare a candidatului (f. d. 160-163, vol. II).

Prin încheierea din data de 07 martie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a

admis declarația de abținere de la judecată a judecătorului Tamara Chișca-Doneva

(f. d. 169-172, vol. II).

Potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului cererea de contestare depusă

de Angela Bostan, reprezentată de avocatul Petru Balan împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea

deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului, a fost

repartizată la data de 09 martie 2023 judecătorului raportor Ion Guzun, care este

membru supleant în completul special (f. d. 173, vol. II).

Din procesul-verbal al ședinței de judecată din 09 martie 2023 rezultă că

reclamanta Angela Bostan și avocatul acesteia Petru Balan nu s-au prezentat, însă

prin intermediul poștei electronice au informat instanța de judecată că reclamanta

Angela Bostan este în deplasare de serviciu peste hotarele țării până la data de 16

martie 2023, iar avocatul Petru Balan este plecat din țară și au solicit amânarea

18

ședinței de judecată după data de 16 martie 2023, din motiv că nu au posibilitatea

de a se prezenta în fața instanței.

Prin încheierea protocolară din 09 martie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-

a admis cererea avocatului Petru Balan cu privire la amânarea ședinței de judecată

și s-a amânat ședința de judecată pentru data de 22 martie 2023, ora 10:00 (f. d.

176-179, vol. II)

Potrivit încheierii Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 39

din 22 martie 2023, în legătură cu demisia judecătorului Dumitru Mardari, s-a

schimbat componența completului de judecată special pentru examinarea

contestației depusă de Angela Bostan împotriva Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și

dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului, după cum urmează:

Vladimir Timofti, Mariana Pitic și Ion Guzun ( f. d. 197-198, vol. II).

Judecătorul Mariana Pitic a declarat abținere de la judecarea cererii de

contestare depusă de Angela Bostan împotriva Comisiei independente de evaluare

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea reluării

procedurii de evaluare a candidatului (f. d. 186-187, vol. II).

Prin încheierea din data de 22 martie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a

respins declarația de abținere de la judecată a judecătorului Mariana Pitic (f. d.

191-193, vol. II).

În ședința de judecată din 22 martie 2023 Angela Bostan, reprezentată de

avocatul Petru Balan, a înaintat demers, prin care a solicitat ridicarea excepției de

neconstituționalitate.

Prin încheierea din 22 martie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis în

parte demersul depus de către Angela Bostan, reprezentată de avocatul Petru

Balan, cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate (f. d. 240-242, vol.

II).

Prin încheierea protocolară din data de 22 martie 2013 a Curții Supreme de

Justiție s-a acceptat cererea de amânare a ședinței de judecată înaintată de către

reprezentantul reclamantei și s-a anunțat întrerupere până la examinarea de către

Curtea Constituțională a sesizării privind excepția de neconstituționalitate (f. d.

196, vol. II).

Curtea Constituțională prin decizia din 06 aprilie 2023 a declarat inadmisibile

sesizările cu privire excepțiile de neconstituționalitate prevederilor Legii nr. 26 din

10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (f. d. 1-

26, vol. II).

În legătură cu examinarea de către Curtea Constituțională a sesizării privind

excepția de neconstituționalitate, Curtea Supremă de Justiție a stabilit ședința de

judecată pentru data de 12 aprilie 2023, ora 10:00, cu citarea participanților la

proces. (f. d. 249, vol. II).

19

La 10 aprilie 2023 Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor a înaintat propunere de recuzare judecătorului

Mariana Pitic (f. d. 251, vol. II).

Prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

nr. 66 din 10 aprilie 2022, în contextul intervenirii unei reacții prompte a

autorităților statului la problema asigurării funcționalității Curții Supreme de

Justiție, prin ajustarea cadrului normativ și consacrarea în cuprinsul acestuia a

unor mecanisme care ar permite soluționarea dificultăților legate de completarea

provizorie a locurilor vacante de judecător la instanța judecătorească supremă,

precum și luându-se act de acțiunile subsecvente ale Consiliului Superior al

Magistraturii, care, urmare a intervențiilor legislative recent operate prin

intermediul Legii nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a

candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în cadrul

ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 10 aprilie 2023 a

examinat subiectul anunțării concursului pentru suplinirea, prin transfer temporar,

a funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, se revizuiesc

măsurile specifice în domeniul justiției stabilite prin Dispoziția Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 64/2023, stabilindu-se că

subpunctul 1.2 de la pct. 1 al dispoziției menționate se abrogă.

Prin dispoziția nr. 69 din 04 mai 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie

2022” a fost desemnat în calitate de membrul supleant în completul de judecată

special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, judecătorul Ion

Malanciuc.

Cererea de recuzare înaintată judecătorului Mariana Pitic a fost repartizată în

mod automat-electronic, prin intermediul PIGD, la 15 mai 2023 și a fost

examinată în ședința de judecată din 23 mai 2023, fiind amânată deliberarea și

pronunțarea pe marginea cererii de recuzare pentru data de 25 mai 2023.

Prin încheierea din 25 mai 2023 a completului de judecată special, instituit

în cadrul Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă cererea de recuzare înaintată

judecătorului Mariana Pitic, de către Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor (f. d. 33-37, vol. III).

Participanții la proces au fost convocați pentru următoarea ședință de

judecată stabilită pentru 19 iunie 2023, ora 10.00, pentru examinarea cauzei.

În această ordine de idei, având în vedere cele enunțate supra, completul de

judecată special notează că depășirea termenului de examinare a contestație în 10

zile, a fost influențat inclusiv de complexitatea cauzei, comportamentul părților la

proces, care include pe cel al autorității pârâte, dificultatea dezbaterilor, demisiile

în masă a judecătorilor Curții Supreme de Justiție și imposibilitatea formării

completului special pentru judecarea cererilor de contestare.

20

Mai mult, durata de aflare pe rol a cauzei a fost condiționată inclusiv de

asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, fapt ce nu poate fi

privit drept tergiversare a examinării cauzei, deoarece judecarea cererii de

contestare a avut ca scop respectarea dreptului garantat al părților la un proces

echitabil, consfințit în articolul 38 din Codul administrativ și articolul 6 § 1 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

În cadrul ședinței de judecată din data de 19 iunie 2023 a fost examinată în

fond cauza, fiind ascultate explicațiile părților, cercetate probele, ascultate

pledoariile și conform art. 14 alin. (9) din Legea nr. 26/2022, a fost anunțată

emiterea și plasarea deciziei pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Aplicabilitatea Codului administrativ.

Completul de judecată special menționează că, în cadrul dezbaterilor

judiciare, reprezentanții Comisiei au invocat neaplicarea cărților I și II din Codul

administrativ la examinarea cauzelor pendinte pe rolul Curții Supreme de Justiție,

argument care nu poate fi reținut din următoarele considerentele.

Completul de judecată special reține că aplicarea Codului administrativ și

limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia are

competență Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru

examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 1 decembrie

2022, § 24, DCC nr.2 din 18 ianuarie 2022, §19).

În primul rând, este necesar de a se explica de ce este aplicabil Codul

administrativ procedurii de evaluare, dar și procedurii de contencios

administrativ.

Din punct de vedere al conținutului normativ, Legea nr. 26/2022 cuprinde

atât norme de drept public material, cât și norme de procedură administrativă și

procedură a contenciosului administrativ.

În special, dispozițiile legale care reglementează definiția și condițiile de

evaluare a integrității etice/financiare după natura lor constituie norme de drept

administrativ material, care formează baza legală conform art. 21 alin. (1) din

Codul administrativ pentru emiterea actului administrativ individual de către

Comisie. Astfel, dispozițiile art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 26/2022 sunt norme

de drept administrativ material.

Inițierea procedurii de evaluare este, conform art. 9 alin. (2) și art. 69

alin. (1) din Codul administrativ, o inițiere a procedurii administrative la cererea

candidatului pentru una din funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2

alin. (1) din Legea nr. 26/2022. Inițierea procedurii de contencios administrativ

este condiționată, în conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul

administrativ, de revendicarea de către reclamant a încălcării unui drept prin

activitatea administrativă.

Astfel, Completul de judecată special relevă că, decizia Comisiei de evaluare

este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (l) din Codul

administrativ. Actul administrativ individual este rezultatul final al procedurii

administrative.

21

Prin decizia Comisiei privind promovarea/nepromovarea evaluării de către

candidat are loc finalizarea procedurii administrative conform art. 78 din Codul

administrativ.

Mai mult decât atât, în nota informativă la Legea nr. 26/2022, autorii au

indicat că „drept urmare a desfășurării activității sale, Comisia de evaluare va

emite o decizie. Reieșind din faptul că decizia respectivă reprezintă un act

administrativ, contestarea acesteia se va face conform prevederilor Codului

administrativ nr. 116/2018 cu derogările exprese stabilite în prezentul proiect.”

Astfel, însăși legiuitorul a calificat decizia Comisiei de evaluare drept un act

administrativ individual în privința căruia poate fi exercitată acțiunea în

contencios administrativ.

Prin urmare, normele Codului administrativ privind procedura

administrativă și instituția actului administrativ individual sunt aplicabile

procedurii de evaluare, cu excepțiile prevăzute de Legea nr. 26/2022.

Completul de judecată special subliniază că, evaluarea candidaților pentru

funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr.

26/2022 este prin natura sa un domeniu specific de activitate în sensul art. 2

alin. (2) din Codul administrativ.

Deși, Codul administrativ instituie o procedură administrativă și de

contencios administrativ uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ, anumite aspecte pot fi reglementate prin norme legislative speciale,

dacă nu contravin principiilor Codului administrativ.

Normele speciale din Legea nr. 26/2022 nu exclude aplicarea cărților I și II,

decât în privința unor aspecte, cum ar fi în special, inițierea procedurii

administrative, clarificarea stării fapt din oficiu, cvorumul și majoritatea, dreptul

la audiere a candidatului, dar și altele. Sintagma „anumite aspecte” din art. 2

alin. (2) din Codul administrativ nu echivalează cu excluderea de la aplicare a

Codului administrativ.

Așadar, în condițiile speței, excluderea integrală de la aplicare a cărților I și

II este imposibilă din punct de vedere al rolului central și legăturii organice a

Codului administrativ cu domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

Potrivit art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, cererea de contestare a

deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în

Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect

suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la

care participă candidatul respectiv.

Principiile care guvernează procedura contenciosului administrativ sunt

reglementate în cartea I din Codul administrativ, în special art. 21-27 și art. 36-

administrativ, există o legătură organică și de substanță, ce nu poate fi negată sau

exclusă sub nici o formă.

Controlul judecătoresc este un control de legalitate, care cuprinde în sine

verificarea legalității temeiului formei activității administrative, corectitudinii

interpretării noțiunilor juridice vagi, proporționalității egalității de tratament,

22

imparțialității, securității juridice, motivării, exercitarea dreptului discreționar,

dacă autoritatea este împuternicită să acționeze în baza acestui drept, protecția

încrederii legitime în activitatea autorității și altele.

Din considerentele menționate supra, completul de judecată special respinge

ca nefondat argumentul reprezentanților Comisiei de evaluare, precum că nu este

aplicabilă cartea I și II din Codul administrativ. Or, aceasta ar însemna negarea

respectării principiilor legalității, cercetării din oficiu, egalității de tratament,

securității raporturilor juridice, proporționalității, imparțialității Comisei, bunei-

credințe și altele.

Aplicarea normelor procedurii de contencios administrativ este condiționată

de aplicarea acelorași norme care se referă la procedura administrativă, cum ar fi

obținerea probelor conform art. 220 alin. (1), 87-93 din Codul administrativ,

notificările conform art. 223, 97-114 Codul administrativ, imparțialitatea conform

art. 25 din Codul administrativ, recuzarea conform art. 202, 49-50 din Codul

administrativ, formele activității administrative conform art. art. 5, 10-15 și 189

din Codul administrativ, conceptul de parte în procedura de contencios

administrativ conform art. art. 204 și 7 din Codul administrativ, efectele juridice

ale actului administrativ individual, e.g. funcția executorie a Deciziei Comisiei în

calitate de act administrativ individual conform art. 171 alin. (4) din Codul

administrativ, valabilitatea, obligativitatea și puterea lucrului decis a Deciziei

Comisiei conform art. art. 139 alin. (2)-(4) și 140 din Codul administrativ și

altele.

Neaplicarea cărții I și II din Codul administrativ ar echivala cu excluderea

deciziei Comisei ca act administrativ individual, iar pe cale de consecință

respingerea accesului la un control judecătoresc efectiv.

În această ordine de idei, completul de judecată special subliniază că, decizia

Comisiei de evaluare este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (l)

din Codul administrativ, deoarece este: 1) emisă de o autoritate publică; 2) este o

decizie, dispoziție sau altă măsură oficială; 3) se referă la domeniul dreptului

public; 4) este o reglementare; 5) se referă la un caz individual; 6) produce

nemijlocit efecte juridice.

Din punct de vedere funcțional și organizatoric, Comisia independentă de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor este o „autoritate publică” în

sensul art. 7, 10, 203 lit. a) și 204 din Codul administrativ, deoarece este creată

prin lege, îndeplinește sarcini de drept public prin intermediul competenței

reglementată în art. 8 din Legea nr. 26/2022, în vedere realizării unui interes

public.

Completul de judecată special mai subliniază că, procedura administrativă de

evaluare are o funcție de clarificare și orientare datorită caracterului procedural al

acțiunii oficiale de evaluare a candidaților în funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii. Prin urmare, respectarea principiilor, garanțiilor și

regulilor de bază a procedurii administrative constituie o cerință înrădăcinată direct

23

în conceptul statului de drept stipulat în art. 1 alin. (3) din Constituția Republicii

Moldova.

Astfel, prin Legea nr. 180 din 07 iunie 2023 s-a consolidat înțelegerea că,

Comisia de evaluare este o autoritate publică specifică în felul său, adică nu este

persoană juridică de drept public, cu toate că, în art. 7 din Codul administrativ, are

o funcție universală, cuprinde și este definit conceptul de autoritate publică atât în

sensul interpretat de Parlamentul Republicii Moldova, adică funcțional,

organizațional cât și ca persoană juridică de drept public, după caz. Această

concluzie rezultă și din pronumele nedeterminat „orice structură organizatorică” al

art. 7 din Codul administrativ. Autoritatea publică pe lângă elementul de orice

structură organizatorică sau organ, instituit/ă prin lege sau alt act normativ,

realizare de interese publice, îl conține și pe cel de regim public, care desemnează

sarcinile și competențele, care oferă dreptul de a se impune cu forță juridică față de

persoanele cu care intră în raporturi de drept autoritatea publică. O altă interpretare

și aplicare ar însemna că activitatea Comisiei și deciziile ei nu sunt obligatorii ca

acte administrative individuale, dar reprezinte acte juridice de drept privat.

Completul de judecată special subliniază că, și o persoană privată poate fi

autoritate publică dacă prin lege îi sunt delegate sarcini al autorităților publice și

competențele corespunzătoare pentru realizarea lor. Mai mult, conform art. 72 alin.

(6) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017, actul normativ de interpretare nu are

efecte retroactive, cu excepția cazurilor când prin interpretarea normelor de

sancționare se creează o situație mai favorabilă.

Completul de judecată special subliniază că, sarcinile Comisiei nu reprezintă

domenii private de activitate dar publice, de aceea și a fost investită prin Legea nr.

26/2022 cu competențe care îi permite să se impune cu putere juridică în raport cu

cei evaluați conform art. 8 din Codul administrativ. Completul de judecată special

notează cu titlu de principiu că, nu poate fi confundat, din punct de vedere

funcțional și organizatoric, conceptul de autoritate publică cu cel de persoană

juridică de drept public, în caz contrar s-ar exclude decizia Comisiei din conceptul

de act administrativ individual.

Totodată, se reține că nu s-a pătruns în esența art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ care reglementează condițiile de derogare prin norme legislative de la

caracterul uniform al Codului administrativ pentru „anumite aspecte” de activitate

administrativă. A reține argumentul că, Comisia nu este autoritate publică

înseamnă a nega o realitatea juridică că aceasta înfăptuiește activitate

administrativă de drept public prin procedura administrativă și că, decizia ei este

act administrativ individual supus controlului judecătoresc în procedura

contenciosului administrativ. Astfel, conceptul de autoritate publică nu se reduce

la conceptul de persoană juridică de drept publice, dar are o semnificație

funcțională proprie în sensul art. 7 și art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, și în

sensul Legii nr. 26/2022.

Decizia Comisiei se relaționează cu însușirea de „orice dispoziție, decizie sau

altă măsură oficială” ca element definitoriu al actului administrativ individual

conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Din această optică se delimitează

24

că, Comisia nu desfășoară activitate legislativă sau judecătorească, dar activitate de

executare a legii.

Decizia Comisiei se încadrează în conceptul de „domeniul dreptului public”

conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Conform art. 5 din Codul

administrativ actul administrativ individual este una din formele activității

administrative prin care se aplică legea. Prin Decizia Comisiei a fost aplicată Legea

nr. 26/2022, care reglementează temeiul deciziei, iar această reglementare

normativă este, după natura juridică a ei, una de drept public material. Astfel, prin

această însușire decizia Comisei este exceptată de la acțiunea privată, penală,

contravențională și de contencios constituțional la care participă autoritățile publice

conform art. 2 alin. (3) lit. a) – c) din Codul administrativ.

Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ este o

„reglementare” prin care pârâta își realizează unilateral competența materială

potrivit art. 6 din Legea nr.26/2022. Curtea subliniază că prin acest element al

actului administrativ individual are loc delimitarea acestuia de alte forme ale

activității administrative, cum ar fi acul real și contractul administrativ.

Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ se referă la

„un caz individual”, care constă în situația concretă de evaluare a reclamantului.

Funcția acestei însușiri a actului administrativ individual rezidă în delimitarea

acestuia în raport cu actul administrativ normativ, care este o reglementare

abstractă conform art. 12 din Codul administrativ.

Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ întrunește

criteriul „cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice”, adică de a naște,

modifica sau stinge raporturi juridice de drept public. Completul de judecată

special reține că, Decizia Comisiei produce nemijlocit efecte juridice în sfera

juridică a reclamantului, în calitatea sa de judecător care a candidat la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Funcția acestui criteriu constă în

diferențierea actului administrativ individual de o simplă operațiune administrativă

realizată în interior procedurii administrative de evaluare a integrității financiare și

etice a candidatului.

Completul de judecată special conchide că, Decizia Comisiei este un act

administrativ individual prin care se finalizează procedura administrativă.

Conceptul de procedură administrativă definit în art. 6 din Codul administrativ și

cel de autoritate publică definit în art. 7 din Codul administrativ are o funcție

universală, aplicabil pentru orice domeniu/subdomeniu al dreptului public. Pentru

aceste motive, Comisia avea și are obligația să aplice normele Codului

administrativ, și normele de procedură din Legea nr. 26/2022 în partea ce se referă

la aspectele derogatorii de la caracterul uniform al Codului.

Prin urmare, este inacceptabil argumentul reprezentanților pârâtei că

procedura de evaluare nu ar fi o procedură administrativă guvernată de regulile

Codului administrativ, cum ar fi principiul legalității (art. 21), principiul

cercetării din oficiu (art. 22), principiul egalității de tratament (art. 23), principiul

bunei-credințe (art. 24), principiul imparțialității (art. 25), principiul limbii de

procedură și rezonabilității (art. 26, art. 27), principiul eficienții (art. 28),

25

principiul proporționalității (art. 29), securității juridice (art. 30), principiul

motivării actelor administrative și operațiunilor administrativ (art. 31), principiul

comprehensibilității (art. 32), cel al protecției încrederii legitime și altele.

În aceeași ordine de idei, completul de judecată specială relevă că, în cadrul

ședinței de judecată reprezentanții pârâtei au invocat cauzele Țurcan vs Comisia

de evaluare și Clevadî vs Comisia de evaluare, unde instanța a stabilit cu puterea

lucrului judecat că, cauzelor intentate împotriva Comisiei de evaluarea nu sunt

aplicabile prevederile cărților I și II din Codul administrativ.

Așadar, urmare a celor constatate, completul de judecată special

menționează că dosarele la care fac referire reprezentanții Comisiei de evaluare,

intentate la cererea lui Anatolie Țurcanu (nr. 3-5/23) și Nataliei Clevadî (nr. 3-

13/23) nu formează o jurisprudență unitară. Or, rolul jurisprudenței este de a

interpreta și aplica la cazuri concrete legea. Respectiv, nu orice hotărâre care

diferă de o altă hotărâre constituie o divergență de jurisprudență.

Principiul res judicata în sine nu impune instanțelor judecătorești naționale

să urmeze precedentele în cazuri similare, realizarea coerenței dreptului necesită

timp iar perioadele de conflict în jurisprudență pot fi, prin urmare, tolerate fără a

submina securitatea juridică.

În principiu, jurisprudența trebuie să fie stabilă, dar totuși acest caracter nu

trebuie să împiedice evoluția dreptului. Tocmai de aceea, Curtea de la Strasbourg

arată că nu există un drept la o jurisprudență constantă, astfel că schimbarea

jurisprudenței impusă de o abordare dinamică și progresivă este admisibilă și nu

încalcă principiul securității juridice (CtEDO, Unedic c. Franței, 2008, §74;

Legrand c. Franței, 2011), dar trebuie întrunite două condiții: noua abordare să fie

consecventă la nivelul acelei jurisdicții și instanța care a decis schimbarea

interpretării să motiveze detaliat considerentele pentru care a decis astfel

(CtEDO, Atanasovski c. Macedoniei, 2010, §38).

În aceste circumstanțe, completul de judecată special respinge argumentul

expus de Comisie precum că la emiterea soluției pe caz instanța de judecată

urmează să își fundamenteze opinia și să emită soluția bazându-se pe

considerentele și exemplele de practică judiciară enunțate.

În concluzie, completul de judecată special statuează că un judecător,

potrivit regulilor de organizare judecătorească, nu este, în general, legat de

hotărârea pronunțată de un alt judecător și nici chiar de propriile sale hotărâri

anterioare, deoarece dânsul se pronunță pe cazul particular care se prezintă în fața

sa.

Admisibilitatea acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) din Codul administrativ,

instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

unei acțiuni în contenciosul administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ

orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

26

Potrivit art. 5 din Codul administrativ activitatea administrativă de drept

public al autorităților publice cuprinde actul administrativ individual ca formă

principală de acțiune administrativă a autorităților.

Completul de judecată special a motivat la capitolul aplicabilității Codului

administrativ de ce decizia Comisiei este act administrativ individual. Astfel, la

compartimentul admisibilității acțiunii se va sublinia că, decizia Comisiei este un

act administrativ individual defavorabil.

Conform art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele administrative

individuale pot fi acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații,

sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori

care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Completul de judecată special notează că, prin acțiunea înaintată,

reclamantul Angela Bostan revendică încălcarea unui drept prin activitatea

administrativă, conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, și anume că

prin decizia nr. 6 din 09 decembrie 2022, Comisia de evaluare i-a încălcat dreptul

de a fi ales în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (art. 14

din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544/1995), dreptul la

autoadministrare judecătorească (art. 231 din Legea privind organizarea

judecătorească nr. 514/1995).

Prin derogare de la prevederile art. 209 din Codul administrativ prin art. 14

alin. (1) și (2) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, s-a reglementat un termen special de

înaintare a acțiunii în contencios administrativ. Astfel, decizia Comisiei de

evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la

data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii

prealabile.

Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de

evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de

judecată special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și

judecătorul supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție și

confirmați prin decret al Președintelui Republicii Moldova.

În acest context, se reține că decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 6 din 09 decembrie 2022 a fost notificată

reclamantei Angela Bostan în mod electronic la 04 ianuarie 2023, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f. d. 66, vol. I).

Completul de judecată special conchide că cererea de contestare depusă de

Angela Bostan este admisibilă, întrucât reclamanta s-a conformat prevederilor

legale ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, fiind depusă la 09 ianuarie 2023,

în interiorul termenului prevăzut de lege, la Curtea Supreme de Justiție.

27

Din punct de vedere a felului acțiunii în contencios administrativ, Completul

de judecată special apreciază acțiunea înaintată drept o acțiune în obligare

specifică în felul său. Prin acțiunea în obligare obișnuită, reclamantul conform

art. art. 206 alin. (1) lit. b) și 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ

urmărește anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării sale

referitor la obținerea unui avantaj juridic de orice fel și obligarea autorității

publice să emită actul administrativ individual respins. Pe când specificul acțiunii

înaintate este caracterizat prin anularea deciziei Comisiei referitor la

nepromovarea evaluării și dispunerea reluării procedurii de evaluare.

Completul de judecată special în conformitate cu prevederile art. 219 alin.

(3) din Codul administrativ nu este legat de textul cererilor formulate de

participanții la proces, astfel, argumentul de oportunitate expus în referință de

către pârât va fi apreciat la capitolul admisibilității. Controlul judecătoresc efectiv

implică o verificare deplină a problemelor de fapt și de drept, însă totuși exclude

verificarea oportunității conform art. 225 alin. (1) din Codul administrativ și

limitează controlul în privința actului administrativ individual discreționar, când

lege prevede astfel de temei pentru emitere. Oportunitatea este o chestiune de

admisibilitate dar nu de fond a acțiunii în contencios administrativ. Argumentul

pârâtului în referința depusă precum că acțiunea trebuie respinsă pe motiv de

oportunitate este lipsit de temeinicie, deoarece reclamantul n-a motivat acțiunea

pe oportunitate dar pe aspecte de legalitate.

Din referință și argumentele de oportunitate relevate de pârât în conținutul ei

se neagă însăși dreptul la înaintarea acțiunii în contencios administrativ potrivit

art. 39 și 189 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, nici Codul administrativ,

dar nici art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022 nu exclud dreptul la acțiune a

candidatului. Acceptarea soluției propuse de pârât este lipsită de temei legal și

contrară statului de drept. Completul de judecată special notează că, prevederile

art. 225 alin. (1) din Codul administrativ sunt clare și nu pot fi confundate,

reglementând într-o unitate funcțională cu prevederile art. 36, 39, 189, 190 și 207

Codul administrativ doar aspecte referitor la excluderea sau limitarea controlului

judecătoresc.

Completul de judecată special apreciază decizia Comisiei emisă în temeiul

art. 8 din Legea nr. 26/2022 din categoria actelor administrative obligatorii, adică

care nu se emit în baza dreptului discreționar. Comisia este obligată să emită

decizia indiferent dacă este favorabilă sau defavorabilă. În cazul deciziilor

discreționare, autoritatea publică are dreptul în general să nu acționeze, iar în

cazul în care decide de a acționa în dreptul administrativ, atunci are posibilitatea

de selecție a consecințelor juridice, cu excepția situației de reducere a discreției la

zero conform art. 137 alin. (2) din Codul administrativ.

Referitor la fondul cauzei completul de judecată special reține

următoarea stare de fapt și de drept.

Conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în

28

mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

instanța independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

În sensul art. 13 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale, orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți

recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate, are dreptul să se adreseze

efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor

peroane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Potrivit art. 20 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, orice

persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Reieșind din art. 53 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, persoana

vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ

sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină

recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

În conformitate cu art. 114 din Constituția Republicii Moldova, justiția se

înfăptuiește în numele legii numai de instanțele judecătorești, acestea urmează să

dispună de plenitudinea prerogativelor procesuale pentru soluționarea justă a

cauzei, fără a exista limitări nejustificate în acțiunile ce urmează a fi întreprinse,

astfel încât la realizarea scopului final hotărârea judecătorească să nu devină una

iluzorie.

Protecția juridică efectivă împotriva acțiunii administrativă a autorităților

publice implică un control judecătoresc de legalitate deplin, care cuprinde atât

chestiunile de fapt, cât și cele de drept, așa cum este reglementat în art. 194 alin.

(1), 219, 22, 36 și 21 din Codul administrativ.

Densitatea controlului judecătoresc înseamnă precizarea conținutului

controlului judecătoresc asupra deciziilor Comisiei, care se referă nu numai la

profunzimea, ci și la sfera de aplicare a controlului. Acest lucru se referă atât

aplicării legii, cât și stabilirii faptelor relevante pentru o hotărâre judecătorească

legală și întemeiată.

Controlul judecătoresc efectiv implică verificarea tuturor aspectelor de

legalitate procedurală și substanțială, în special, al egalității de tratament,

proporționalității, securității juridice, motivării, corectitudinii cercetării de fapt

din oficiu, imparțialității, interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și

altele. Numai în acest fel poate fi atins standardul de protecție efectivă consacrat

în art. 53 din Constituția Republicii Moldova. În acest sens, art. 194 alin. (1) din

Codul administrativ în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în

procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se

soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

Controlul instanței de judecată asupra activității administrative de drept

public necesită o determinare independentă a faptelor relevante, o interpretare a

normelor relevante și a subsumării lor. Un astfel de control administrativ de

29

legalitate inteligibil exclude, în principiu, o obligare a justiției la constatări și

aprecieri de fapt sau de drept făcute de alte puteri cu privire la ceea ce este legal

în speță.

Potrivit art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, la examinarea

cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată

special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele

decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare,

dacă constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat, și dispunerea reluării procedurii de evaluare a

candidatului de către Comisia de evaluare (normă constituționalitatea căreia a fost

verificată prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023

privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din

10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

(competența Curții Supreme de Justiție în cazul examinării contestațiilor depuse

împotriva deciziei Comisiei de evaluare)).

Curtea Constituțională a reținut că, în nota informativă la proiectul de Lege

nu se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării controlului

judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată de

autorități și din conținutul textului contestat, Curtea Constituțională a dedus că

legislatorul a urmărit să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de

evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de

altă parte, pentru a asigura celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai

repede un Consiliu Superior al Magistraturii funcțional. Curtea Constituțională a

reținut că aceste scopuri legitime pot fi încadrate în obiectivele generale ale

ordinii publice și garantării autorității și imparțialității justiției, stabilite de

articolul 54 alin. (2) din Constituție (HCC nr. 5 din 14 februarie 2023, §78).

Astfel, Curtea Constituțională a dispus că, până la modificarea legii în

conformitate cu raționamentele prezentei hotărâri, completul special al Curții

Supreme de Justiție, la examinarea contestațiilor, va putea dispune reevaluarea

candidaților nepromovați dacă va constata (a) că în cadrul procedurii de evaluare

au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și (b) că există

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat (HCC

nr. 5 din 14 februarie 2023, §88).

În această consecvență, completul de judecată special constată că, Curtea

Constituțională a stabilit un dublu test care urmează a fi întrunit pentru ca

acțiunea candidatului împotriva unei decizii emise de Comisia independentă de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor să fie admisă, și anume: 1) să

existe erori procedurale grave admise de către Comisia de evaluare, și aceste erori

să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare; și 2) să existe

circumstanțe care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat.

30

Prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023, în vigoare din 21 iunie 2023, alin. (8) al

art. 14 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 a fost modificat, având următorul

conținut: La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare,

completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta

una dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea

cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat

evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a

admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al

procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat.

Completul de judecată special subliniază că, prevederile art. 14 alin. (8) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 modificat prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023

proiectează un control judecătoresc efectiv, care implică legalitatea procedurii de

evaluare și legalitatea materială a Deciziei de nepromovare a evaluării.

Controlul de legalitate procedurală a Deciziei se va rezuma dacă Comisia de

evaluare a admis sau nu erori procedurale grave care ar putea afecta caracterul

echitabil al procedurii de evaluare. Controlul de legalitate materială a Deciziei se

va rezuma dacă există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de

către candidata Angela Bostan.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție notează, că

Codul administrativ reglementează conceptul de erori grave și erori deosebit de

grave. În cazul erorilor deosebit de grave conform art. 141 alin. (1) din Codul

administrativ, actul administrativ individual este nul și pe cale de consecință nu

produce efecte juridice din momentul emiterii. Pe când în cazul erorilor grave

actul administrativ individual este neîntemeiat și produce efecte juridice până la

anularea sa în mod definitiv. Astfel, ori de câte ori se invocă o problemă de

legalitate procedurală, ea trebuie analizată atât prin conceptul de eroare deosebit

de gravă, cât și prin cel de eroare gravă.

Decizia Comisiei este neîntemeiată, iar reclamantul ar avea dreptul la o

decizie favorabilă, deoarece decizia contestată este viciată în special din punct de

vedere a proporționalității, interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și

egalității de tratament. Comisia este legată de respectarea proporționalității și

egalității de tratament la emiterea deciziilor pe marginea evaluării candidaților la

funcțiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Negarea acestui

fapt, ar pune în discuție nu doar statul de drept, dar însuși scopul pentru care a

fost edictată Legea nr. 26/2022. Dubiile serioase ale Comisiei trebuie să fie

analizate/evaluate și prin prisma proporționalității, dar și egalitatea de tratament.

Din conținutul deciziei nr. 6 din 09 decembrie 2022 rezultă că, în privința

candidatei Angela Bostan, Comisia de evaluare a constatat două neconformități,

și anume: (i) sursa de mijloace financiare pentru finanțarea apartamentului mamei

candidatei din Chișinău și dreptul de abitație declarat de candidată asupra acestui

imobil; (ii) încălcarea etică cu privire la participarea la Adunarea Generală a

Judecătorilor.

31

Comisia de evaluare a indicat că are dubii serioase (art. 13 alin. (5) din

Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de

integritate financiară în temeiul art. 8 alin. (4) lit. b), alin. (5) lit. c), d) și g) din

Legea nr. 26/2022, în legătură cu achiziția și finanțarea imobilului mamei din

Chișinău în anul 2018, care nu au fost înlăturate de candidat.

Comisia de evaluare a reținut că la procurarea apartamentului de 74,0 mp în

Chișinău la prețul de 973 500 de lei de către mama candidatei Bostan Paraschiva,

potrivit candidatei au contribuit: mama candidatei, un membru de familie care

locuiește în Federația Rusă și fratele candidatei.

Concluzia Comisiei de evaluare se bazează pe faptul că candidata nu a reușit

să demonstreze sursele de venit ale mamei sale pentru a contribui la cumpărarea

apartamentului.

Dubiile Comisiei de evaluare s-au extins având în vedere că mama

candidatei nu a înregistrat niciun venit impozabil în anii anteriori cumpărării

apartamentului, iar explicațiile despre economiile persoanele și veniturile din

activitatea antreprenorială din piața satului rămân nefondate.

În ceea ce privește contribuția a unui membru de familie care locuiește în

Federația Rusă, în opinia Comisiei de evaluare candidata a putut furniza

documentele referitoare la transferurile bancare intonaționale în valoare de 6 300

de euro. În plus o declarație pe propria răspundere a acestui membru al familiei

indică faptul că în anul 2017 a avut loc o donație în numerar de 3 000 de dolari

SUA. De asemenea declarația pe propria răspundere mai precizează că pe o

perioadă de 10 ani a fost oferită o sumă totală între 7 000 – 10 000 de dolari SUA

pentru a sprijini financiar mama candidatei. Cu toate acestea, această declarație

nu este însoțită de documente justificative și rămâne neclar dacă un astfel de

sprijin a fost acordat în contextul procurării apartamentului.

De asemenea, Comisia de evaluare a remarcat că este preocupată de cele

două declarații pe propria răspundere în mod vădit contradictorii depuse de

fratele candidatei cu privire la contribuția acestuia la procurarea apartamentului.

În contextul dat, Comisia de evaluare a specificat că în prima declarație pe

propria răspundere se precizează că fratele a oferit 30 000 de euro pentru

procurarea apartamentului în baza economiilor personale (10 000 de euro) și un

împrumut de la bancă (20 000 de euro).

Confruntat însă cu faptul că împrumutul a fost contractat la 8 luni de la

cumpărarea apartamentului, candidata a depus o a doua declarație pe propria

răspundere, conform căreia economiile personale ale fratelui au totalizat 30 000

de euro, iar împrumutul a fost destinat pentru lucrările de reparații și procurarea

de mobilier și echipamente. Cu toate acestea nu au fost furnizate documente care

să susțină această a doua declarație pe propria răspundere.

Astfel, Comisia de evaluare a apreciat că dubiile serioase adresate candidatei

în legătură cu finanțarea achiziției apartamentului în anul 2018 de către mama

acesteia, nu au fost înlăturate de către candidata Angela Bostan.

Analizând memoriul deciziei nr. 6 din 09 decembrie 2022 în partea primei

neconformități, completul de judecată special consideră că, Comisia de evaluare

32

nejustificat a constatat dubii serioase în legătură cu sursa de mijloace financiare

pentru finanțarea apartamentului mamei candidatei din Chișinău și dreptul de

abitație declarat de candidată asupra acestui imobil.

În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată special reține că la data

de 08 august 2018, mama reclamantei, a achiziționat un apartament de 74,0 mp,

în mun. Chișinău la un preț declarat de 973 500 de lei.

Conform declarației pe propria răspundere prezentată în adresa Comisiei din

numele mamei candidatei, acest apartament a fost achiziționat din banii obținuți

de la 3 persoane distincte, fiind menționată contribuția personală a mamei

candidatei, contribuția unui membru de familie care locuiește în afara țării și

contribuția unei rude apropiate a candidatei care activează în afara țării de circa

17 ani.

În același timp, potrivit aceleiași declarații, contribuția personală a mamei

candidatei a fost posibilă datorită venitului realizat din vânzarea unui apartament

situat în or. Cahul, cât și veniturile obținute din activitatea sa de întreprinzător

desfășurată în bază de patentă,

Totodată, Comisia de evaluate a apreciat critic, ca fiind nefondate

explicațiile privind economiile personale realizate de către mama candidatei în

perioada anterioară achiziționării apartamentului vizat.

La caz, Completul de judecată special observă că, Comisia a supus

examinării un contract de vânzare-cumpărare, care cert indică asupra faptului că

mama candidatei a înstrăinat un apartament aflat în proprietatea sa, situat în or.

Cahul.

Respectiva tranzacție a avut loc la data de 01 august 2007, iar în rezultatul

acestui transfer de proprietate, mama reclamantei a obținut un venit în mărime de

108 756 de lei (6 500 de euro).

Totodată, Comisia de evaluare nu a ținut cont de explicația privind

înregistrarea unui venit suplimentar de către mama reclamantei, soldat din

activitatea de întreprinzător în bază de patentă, raportat la perioada de timp în

care acesta ar fi fost realizat.

Mai cu seamă, deși Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor a statuat că, prima sursă financiară, conform declarației mamei, au

fost economiile obținute după pensionare, activând în calitate de antreprenor la

piața din satul de baștină a acesteia, unde a comercializat diferite bunuri înainte de

2010 – 2013. Cu toate acestea, Comisia a statuat că, conform informațiilor primite

de la autoritățile fiscale, mama candidatei nu a înregistrat niciun venit impozabil pe

teritoriul Republicii Moldova în perioada 2007 – 2021.

La capitolul dat, Comisia însă nu a făcut nici o referire la legislația fiscală din

care rezulta această obligație a mamei reclamantei.

Or, potrivit art. 20 lit. x) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice

obținute din activitatea în baza patentei de întreprinzător sunt surse de venit

neimpozabile.

33

La rândul său, în conformitate cu art. 83 din Codul fiscal au obligația de a

depune declarația pe venit persoanele care realizează un venit impozabil.

Astfel, în condițiile în care venitul realizat în baza patentei de întreprinzător

nu este o sursă de venit impozabil, mama reclamantei nu a avut obligația de a

depune declarații la Serviciul Fiscal de Stat.

În contextul dat urmează a fi reținute și dispozițiile art. 12 alin. (1) din Legea

cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93 din 15 iulie 1998, potrivit cărora

impunerea fiscală a titularului patentei se efectuează sub formă de taxă pentru

patentă, care include impozitul pe venit, taxele pentru resursele naturale, taxa

pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, taxa pentru amenajarea

teritoriului.

Iar potrivit art. 14 alin. (1) și (2) din aceiași Lege, taxa pentru patentă se

achită la contul bugetului local până la data depunerii cererii de eliberare sau de

prelungire a patentei, în cuantum corespunzător termenului solicitat, dar care nu

poate fi mai mic decât cel prevăzut la art. 7. Pentru prelungirea termenului ce

permite desfășurarea activității în baza patentei de întreprinzător din ziua

următoare perioadei pentru care a fost eliberată sau prelungită patenta anterior,

taxa aferentă perioadei următoare se achită până la expirarea acestui termen. În

cazul achitării taxei după expirarea perioadei ce permite desfășurarea activității în

baza patentei, prelungirea acesteia se va realiza din ziua următoare zilei achitării

taxei pentru patentă. Perceptorii fiscali ai primăriilor sânt în drept să încaseze taxa

pentru patentă, cu transferarea ulterioară a acesteia la contul bugetului local.

La achitarea plății pentru patentă, Serviciul Fiscal de Stat sau, după caz,

primăria eliberează titularului patentei cuponul (cupoanele) decupat de la

duplicatul patentei, prin care se confirmă că patenta este valabilă până la un termen

stabilit, și face înscrierea respectivă pe versoul patentei.

Prin urmare, Completul de judecată special reține întemeiat argumentul

reclamantului că venitul realizat în baza patentei de întreprinzător nu este o sursă

de venit impozabil, motiv din care mama candidatei Paraschiva Bostan nu a avut

obligația și nu a depus declarații la Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, veniturile

obținute din practicarea activității de întreprinzător nu se contabilizează, ele pot fi

de diferite mărimi, de la sute și mii de lei până la milioane de lei. Această

circumstanță denotă ca fiind veridice cele declarate în fața Comisiei de evaluare

referitor la venitul realizat în baza patentei de întreprinzător de mama candidatei,

Paraschiva Bostan.

În ceea ce privește contribuția financiară a unui membru de familie care

locuiește în afara țării, a fost stabilit cu certitudine că în luna septembrie 2016,

această persoană a efectuat un transfer bancar către mama candidatei, în mărimea

de 6 300 de euro. Suplimentar, în conformitate cu declarația pe propria

răspundere primită din numele persoanei menționate, aceasta din urmă, în vara

anului 2017, fiind în concediu în Republica Moldova, ar fi donat personal mamei

candidatei, suma de 3 000 de dolari SUA. Comisia de evaluare a dat o apreciere

critică acestor declarații, motivând că declarația pe propria răspundere nu este

însoțită de documente justificative care ar confirma cele relatate de către persoana

34

vizată și rămâne neclar dacă un astfel de sprijin financiar ar fi fost acordat în

contextul achiziției apartamentului din mun. Chișinău.

În contextual dat, Completul de judecată special din cadrul Curții Supreme

de Justiție reiterează, că în conformitate cu informația deținută de către Comisie

de evaluare, mama reclamantei în 2016 a obținut de la această persoană prin

intermediul unui transfer bancar suma de 6 300 de euro.

Totodată, urmează a fi menționat că în conformitate cu declarația pe propria

răspundere această persoană a declarat că în lipsa copiilor proprii, mama

reclamantei și familia acesteia sunt unicele rude apropiate.

În susținerea acestei afirmații fiind invocat și faptul, că anterior în legătură

cu decesul unei rude comune, a renunțat la cota succesorală tot în folosul mamei

candidatei. Toate aceste aspecte denotă o legătură strânsă între acest cerc de

persoane, iar în atare circumstanțe, urma a fi reținut că acest membru de familie

avea capacitatea financiară și dorința necesară pentru a contribui la achiziționarea

apartamentului din mun. Chișinău.

În ceea ce privește contribuția financiară a rudei apropiate a candidatei

Angela Bostan, Comisia a apreciat critic cele două declarații pe propria

răspundere, primite din partea acestei persoane. La caz, se reține că, într-adevăr

această persoană inițial a depus o primă declarație pe propria răspundere prin care

a afirmat că contribuția pentru achiziționarea acestui apartament ar fi constituit

suma de 30 000 de euro, dintre care 10 000 de euro cu titlu de economii

persoanele, iar 20 000 de euro, fiind un împrumut de la o bancă străină.

Confruntat însă cu faptul, că acest împrumut ar fi fost contractat după 8 luni din

momentul efectuării tranzacției, ruda apropiată a candidatei a depus o nouă

declarație pe propria răspundere. Conform acestei declarații, respectiva persoană

a specificat că contribuția sa la etapa achiziționării acestui apartament ar fi

constituit suma de 30 000 de euro, cu titlu de economii persoanele, iar

împrumutul în mărimea sumei de 20 000 de euro, contractat ulterior, ar fi fost

folosit pentru reparația acestui imobil, inclusiv achiziții de mobilier și a

obiectelor de primă necesitate.

În vederea elucidării aspectului abordat, în cadrul audierilor publice,

candidata Angela Bostan a fost întrebată despre neconcordanțele regăsite în cele

două declarații pe propria răspundere a fratelui său.

Drept urmare, candidata a oferit explicație care se rezumă la faptul că în

prima declarație ar fi fost inserată o greșeală din motiv că fratele acesteia

locuiește o perioadă îndelungată în afara Republicii Moldova, fiind datorată

problemelor de exprimare.

Așa fiind, se rețin ca întemeiate explicațiile candidatei în cadrul audierilor că

odată ce respectiva greșeală a fost identificată, au fost întreprinse acțiuni privind

înlăturarea celei din urmă, fiind depusă o nouă declarație autentificată notarial

care a fost perfectată în Republica Moldova.

În vederea elucidării aspectului abordat, urmează a fi menționat și faptul că

candidata Angela Bostan a prezentat Comisiei de evaluare un extras din contul

salarial al rudei sale apropiate.

35

Astfel potrivit informației prezentate, această persoană în perioada 02 mai

2005 – 01 ianuarie 2022, ar fi realizat un venit în mărimea de 329 466 de euro,

(notă: perioada 02 mai 2005 – 01 ianuarie 2018, venit realizat 246 514 de euro).

Completul de judecată special subliniază că, respectiva informație prezintă

un interes sporit din perspectiva faptului că această persoană, cu certitudine avea

disponibile resurse financiare suficiente ce i-ar fi permis să contribuie la

achiziționarea unui apartament pentru mama reclamantei, în mărimea sumei

declarate. Mai mult, Completul de judecată special reține conform art. 22 alin. (2)

din Codul administrativ drept fapt notoriu și element cultural național ca, părinții

să-și ajute copii, iar copii la rândul lor să-și ajute părinții. Acest fapt este o

expresie a principiului solidarității dintre membrii familiei, profund înrădăcinat în

tradiția și cultura națională. Elementele de tradiție și cultură definesc conceptul

politico-juridic de popor (națiune) ca element al statului, și pe cale de consecință

suveranitatea națională a cărui titular este poporul.

Completul de judecată special subliniază că, neonorarea de către stat a

sarcinii constituționale de a lua măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai

decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea, lui și familiei lui, cuprinzând

hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale

necesare, nu exclude posibilitatea de solidaritate economică, financiară și materială

între persoane bazată pe relații de familie, prietenie și altele similare.

În același timp, după cum rezultă din prevederile art. 10 alin. (9) din Legea

nr. 26/2022, Comisia de evaluare trebuia să cerceteze multiaspectual, complet și

obiectiv informația acumulată în privința candidatei Angela Bostan și să pună la

baza dubiilor serioase doar probe pertinente directe, dar nu ipoteze abstracte și

rupte de contextul social-economic al Republicii Moldova.

În speță, însă, se atestă că, Comisia de evaluare nu a reținut probe cum ar fi

explicațiile candidatei, înscrisurile prezentate de către acesta pentru susținerea

poziției sale.

Suplimentar, completul de judecată special constată lipsa de motivare

referitor la dreptul de abitație declarat de candidată asupra imobilului procurat de

mama sa la capitolului III, pct. 1) lit. c) al deciziei Comisiei de evaluare nr. 6 din

09 decembrie 2022, fiind descrise doar anumite fapte la acest aspect.

Astfel, completul de judecată special constată că aceste circumstanțe înlătură

efectiv orice dubiu serios în privința sursei de mijloace financiare pentru

finanțarea apartamentului mamei candidatei din Chișinău.

Cu titlu subsecvent, completul de judecată special observă că, capitolului III,

pct. 1) al deciziei Comisiei de evaluare nr. 6 din 09 decembrie 2022 nu conține o

motivare serioasă și logică cu privire la achiziția și finanțarea imobilului mamei

candidatei din Chișinău în anul 2018 pentru a fi încadrate de către Comisia de

evaluare în criteriul de „necorespundere a criteriului de integritate financiară”.

În această consecvență, completul de judecată special conchide că, Comisia

de evaluare nu a respectat aspectul de legalitate procedurală și substanțială, în

special, al corectitudinii cercetării multiaspectuale din oficiu a stării de fapt, al

motivării soluției sale, precum și a interpretat greșit noțiunile juridice de

36

„necorespundere a criteriului de integritate financiară” și „dubiu serios” referitor

la sursa de mijloace financiare pentru finanțarea apartamentului mamei

candidatei.

Completul de judecată special subliniază cu valoare de principiu

jurisprudențial că, textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr.

26/2022 instituie o derogare de la standardul de probă stipulat în art. 93 din Codul

administrativ, chiar acest articol deschide calea pentru o asemenea derogare,

inclusiv în condițiile art. 2 alin. (2) din Codul administrativ.

Totodată, textul „dubii serioase” nu este compatibil cu formalismul și

subiectivismul din partea autorității publice pârâte. Acest standard ține de

rezultatul evaluării probei pentru a putea fi considerată stabilită o circumstanță de

fapt cu nivel ridicat de probabilitate, altul decât standardul în afara oricărui dubiu.

Astfel, dacă candidatul supus evaluării prezintă argumente și explicații logice

Comisiei, veridice contextului social-economic al Republicii Moldova, atunci

probabilitatea că un fapt a fost într-un fel sau altul balansează, iar orice dubiu

trebuie tratat în favoarea candidatului, și acesta este un principiu înrădăcinat în idea

statului de drept.

Completul de judecată special reține că, reclamanta a prezentat argumente

suficiente și logice că, faptele s-au produs în felul enunțat de ea, iar Comisia

nejustificat n-a reținut aceste argumente ca fiind relevante.

În privința celei de a doua neconformități, Comisia a avut dubii serioase (art.

13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu

criteriul de integritate etică în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022,

în legătură cu participarea candidatei la Adunarea Generală a Judecătorilor, care nu

au fost înlăturate de candidata.

În continuare, referitor la cea de a doua neconformitate, Comisia de evaluare

a conchis că are dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire

la conformitatea candidatei cu criteriul de integritate etică în temeiul art. 8 alin. (2)

lit. a) din Legea nr. 26/2022, în legătură cu participarea candidatei la Adunarea

Generală a Judecătorilor, care nu au fost înlăturate de candidata.

Comisia de evaluare a observat că, la 20 septembrie 2019, în calitate de

președinte al completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții de Apel Chișinău, împreună cu alți judecători, candidata a examinat cauza

privind obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a convoca Adunarea

Generală Extraordinară a Judecătorilor.

Prin hotărârea din 20 septembrie 2019, completul de judecată a decis ca

Adunarea Generală a Judecătorilor să fie convocată la 27 septembrie 2019, cu

stabilirea ordinii de zi a ședinței.

La 27 septembrie 2019 candidata a participat la Adunarea Generală a

Judecătorilor care a fost convocată în baza acestei decizii. La deschiderea

Adunării, candidata a anunțat public decizia adoptată la 20 septembrie 2019 și a

dat citire dispozitivul deciziei. În plus, în discursul de deschidere, candidata și-a

37

exprimat poziția personală cu privire la starea de lucruri din justiție și necesitatea

schimbării.

La audieri Angela Bostan a confirmat că la deschiderea Adunării Generale a

Judecătorilor a anunțat public decizia adoptată la 20 septembrie 2019, a dat citire

dispozitivului deciziei și a anunțat că este definitivă și executorie, a anunțat

existența unei Adunări Extraordinare a Judecătorilor deliberative și valabile, a

continuat cu ordinea de zi și a purces la alegerea președintelui și secretarului

acestui forum.

Totodată, Angela Bostan a menționat că în calitate de magistrat, are dreptul

de a-și exercita libertatea de exprimare în cadrul Adunării Generale și că și-a

exprimat poziția personală, de judecător participant la Adunare și nu de judecător

care a emis decizia privind convocarea acestei. Candidata a subliniat că prezența

și opiniile exprimate la această Adunare au reprezentat viziunea ei personală

asupra situației din justiție în acea perioadă și că a simțit că pentru această opinie

a fost criticată și „persecutată” de unii membri ai Consiliul Superior al

Magistraturii.

Prin decizia contestată rezultă că Comisia de evaluare a apreciat rolul pe

care și l-a asumat candidata la Adunarea Generală și anume că ea a deschis, în

esență, Adunarea Generală, în locul Președintelui Consiliului Superior al

Magistraturii și a dat citire atât deciziei, cât și rezoluției completului său de

judecată care a dispus convocarea Adunării Generale. Ea a declarat hotărârea

definitivă și executorie. Candidata a mai declarat că este cvorum și, prin urmare,

este o Adunare Extraordinară deliberativă și valabilă. Ea a procedat la ordinea de

zi și a condus alegerea președintelui și a secretarului Adunării Generale

Extraordinare a Judecătorilor, propunând ea însăși un judecător pentru funcția de

președinte al Adunării Generale a Judecătorilor. În esență, candidata a prezidat și

a condus Adunarea pe care ea dispusese să fie convocată.

Reprezentantul reclamanta a susținut că detaliind conduita reclamantei în

calitate de magistrat și în calitate de participant la Adunarea Generală a

Judecătorilor din 27 septembrie 2019 nu denotă nici o abatere de la

corectitudinea, justețea, onestitatea și moralitatea judiciară. Prin urmare,

reclamanta nu a încălcat principiul integrității.

Completul de judecată special acceptă argumentele reprezentantului

reclamantei, ori potrivit art. 4 alin. (2) al Codului de etică și de conduită

profesională al judecătorului aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a

Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie 2015, judecătorul își va exercita funcțiile

nepărtinitor și fără prejudecăți, nu va manifesta atitudine preconcepută prin

exprimare sau prin fapte și nu-și va permite cuvinte, fraze, gesturi sau alte acțiuni

care ar putea fi interpretate ca semne de părtinire sau prejudecată.

Conform art. 9 alin. (1) din Codului de etică și de conduită profesională al

judecătorului aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 8 din

11 septembrie 2015, judecătorul beneficiază de dreptul la libera exprimare cu

respectarea următoarelor prevederi: nu va divulga, comenta și folosi în scopuri

38

personale informațiile confidențiale sau secretizate de care a luat cunoștință în

exercitarea atribuțiilor.

Totodată, conform Principiilor de la Bangalore privind conduita judiciară,

integritatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare.

Judecătorul trebuie să se asigure că în ochii unui observator rezonabil conduita sa

este ireproșabilă. Atitudinea și conduita unui judecător trebuie să reafirme

încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Justiția nu doar trebuie

făcută, trebuie să se și vadă că s-a făcut justiție.

Conform pct. 4.6 al Principiilor de la Bangalore ca orice alt cetățean,

judecătorul are dreptul la libertatea de exprimare, libertatea convingerilor,

libertatea de asociere și de adunare, dar își va exercita aceste drepturi având o

conduită conformă cu demnitatea funcției judiciare, ca și cu imparțialitatea și

independența corpului judiciar.

Completul de judecată special reține că atât prevederile Codului de etică și

de conduită profesională al judecătorului, cât și Principiile de la Bangalore

privind Conduita Judiciară, recunosc dreptul judecătorilor la libera exprimare.

În aceste circumstanței este substanțial de a stabili detaliile, care sunt

importante pentru a aprecia dacă modul în care a acționat candidata Angela

Bostan la Adunarea Generală a Judecătorilor din data de 27 septembrie 2019 și

anume comportament acesteia ar fi perceput de către un profesionist și a un

observator imparțial ca fiind unul lipsit de integritate etică și dacă această

percepție ar fi de natură să diminueze respectul comunității pentru judecător sau

pentru puterea judecătorească în ansamblul ei.

Completul special reține dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1

din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților

fundamentale, impune să fie audiată cauza de către o „instanță independentă și

imparțială”.

La caz, candidata Angela Bostan, în calitate de judecător al Curții de Apel

Chișinău a participat la pronunțarea hotărârii din 20 septembrie 2019, prin care s-

a admis cererea de chemare în judecată depusă de grupul de judecători-reclamanți

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil. Hotărârea pronunțată de completul de

judecători din care a făcut parte și reclamanta, a fost supusă controlului de

legalitate în ordine de recurs, fiind menținută de Curtea Supremă de Justiție.

În acest context este relevantă jurisprudența CtEDO, care a subliniat că

lipsa de independență sau imparțialitate a organului decizional sau încălcarea de

către acest organ a unei garanții procedurale fundamentale nu poate implica o

încălcare a art. 6 §1 în cazul în care decizia a fost supusă controlului ulterior al

unui organism judiciar cu Jurisdicție deplină, care a asigurat respectarea

garanțiilor prevăzute de art. 6 §1, remediind încălcarea inițială (De Haan

împotriva Țărilor de Jos, pct. 52-55; Crompton împotriva Regatului Unit, pct.

79). Prin urmare, chestiunea imparțialității unui magistrat, precum și chestiunea

aparențelor de părtinire poate fi pusă în discuție doar atunci când este audiată

cauza”.

39

Astfel, detaliile conduitei reclamantei în calitate de magistrat și în calitate de

participant la Adunarea Generală a Judecătorilor din 27 septembrie 2019 nu

denotă nici o abatere de la corectitudinea, justețea, onestitatea și moralitatea

judiciară. Prin urmare, reclamanta nu a încălcat principiul integrității etice.

Acțiunile reclamantei în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor

au derivat direct din lege, deoarece odată cu convocarea acesteia a fost executată

pe deplin hotărârea judecătorească prin care s-a obligat Consiliul Superior al

Magistraturii să emită hotărârea de convocare a Adunării Generale Extraordinare

a Judecătorilor.

Acțiunile/activitățile din cadrul Adunării Generale a Judecătorilor sunt

autonome și nu derivă din hotărârea de convocare, ele reprezintă o executare

directă a legii prin care judecătorii își exercită dreptul la autoadministrare

judecătorească.

Prin urmare, Completul de judecată special nu poate accepta concluziile

Comisiei de evaluare, precum că candidata a participat la Adunarea Generală a

Judecătorilor ridică dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu

criteriul de integritate etică, conform art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022.

Or, conform art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, se consideră că un

candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă nu a încălcat grav regulile

de etică și conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a

altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni

reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în

domeniul dreptului și al unui observator imparțial.

În context, Curtea Constituțională a explicat în § 118-120 din Decizia de

inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023 că, deși, Legea nr. 26 nu definește

semnificația termenilor „grav”, „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8

alin. (2) lit. a), instanța competentă trebuie să aibă în vedere atât sensul

gramatical pe care îl impune termenul în discuție, în funcție de semnificația

termenului pe care îl determină, cât și sensul juridic care ar putea rezulta din

interpretările unor norme ce reglementează situații juridice asemănătoare

Deși, Legea nr. 26 nu definește semnificația termenilor „grav”,

„reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a), Curtea trebuie să

aibă în vedere principiul sistemului normativ coerent. O interpretare sistemică ar

permite precizarea acestor calificative. De exemplu, interpretul care aplică

articolul 8 alin. (2) lit. a) îl poate analiza în coroborare cu dispozițiile articolelor

4, 41 și 6 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, care

constituie dreptul comun pentru evaluarea tuturor candidaților la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Curtea Constituțională a reținut, că prin textul „grav”, legislatorul a limitat

marja discreționară a Comisiei de evaluare la evaluarea integrității etice a

candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea candidatului

doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de

o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în discuție

gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în fața completului special al Curții

40

Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate aprecia caracterul „grav” al

abaterii constatate în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei.

În acest sens, completul de judecată special observă și faptul că, capitolul

III, pct. 2) al deciziei Comisiei de evaluare nr. 6 din 09 decembrie 2023 nu

conține o motivare serioasă, consecventă, întemeiată și logică, din care să rezulte

cum Comisia de evaluare a calificat participarea la Adunarea Generală a

Judecătorilor a judecătorului Angela Bostan ca fiind „încălcare gravă a regulilor

de etică și conduită profesională a judecătorilor”.

Coroborând circumstanțele enunțate supra, completul de judecată special

conchide că, decizia emisă de Comisia de evaluare contrar prevederilor art. 21 din

Codul administrativ nu întrunește cerințele de legalitate procedurală și substanțială,

iar circumstanțele constatate denotă dreptul candidatului la o decizie de evaluare

favorabilă din acest punct de vedere.

Completul de judecată special subliniază că, noțiunile „grav”, „reprobabile” și

„inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022 constituie după

natura lor juridică noțiuni juridice nedefinite (normă juridică vagă), care nu oferă

discreție Comisiei de evaluare, dar obligă la o interpretare complexă și riguroasă a

normei în lumina unor fapte de încălcare gravă a regulilor de etică și conduită

profesională, pe când, la caz, Comisia a reținut succint că în acțiunile candidatei

este o încălcare gravă a regulilor de etică și conduită profesională a judecătorului.

În același sens, Completul de judecată special subliniază că, în virtutea

funcției sale constituționale de înfăptuire a justiției instanța de judecată are

competența finală de a interpreta într-un caz concret o noțiune juridică vagă.

Completul de judecată special constată că, Comisia de evaluare nu a efectuat

o analiză și motivare a scopului legitim a deciziei emise. Din preambulul Legii

nr. 26/2022 rezultă că scopul acesteia constă în sporirea integrității viitorilor

membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și organelor specializate a

acestora și în vederea sporirii încrederii în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor, dar și în general, în sistemul justiției.

Din decizia contestată și actele prezentate de pârâtă nu rezultă care din

aceste scopuri sunt urmărite prin soluția de nepromovare a evaluării. Oricare din

aceste scopuri ar fi legitime, însă nici unul din ele nu este analizat.

Trebuie remarcat, însă, că Comisia este în mod fundamental liberă să-și

aleagă scopurile sau scopul legitim, însă acest fapt trebuie să rezulte din

conținutul deciziei și confirmat din actele dosarului administrativ.

Potrivit art. 29 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, o măsură este

proporțională dacă este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul

împuternicirii atribuite prin lege. Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului

de a fi ales în organele enumerate în Legea nr. 26/2022 chiar pentru presupuse

încălcări nesemnificative reținute de către Comisie nu este la caz o măsură

adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în vedere problema

stringentă în buna funcționare a organelor de autoadministrare judecătorească la

momentul emiterii deciziei, neevaluarea candidatului, nu doar că nu se încadrează

41

în motivele de neevaluare, dar constituie o încălcare inutilă și, prin urmare,

neîntemeiată a drepturilor reclamantei.

Totodată, conform art. 29 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este necesară pentru

atingerea scopului. Conform acestui element al proporționalității înseamnă că

măsura oficială trebuie să fie cel mai blând mijloc de atingere a scopului de

reglementare. Comisia de evaluare nu a efectuat această analiză la caz. Astfel,

Comisia de evaluare nu a analizat alternativele de reglementare a cazului

individual care să îndeplinească scopul de reglementare în același mod.

Dezavantajele pe care le presupun alte opțiuni de reglementare trebuie luate în

considerare și stau în calea caracterizării lor ca mijloc mai blând. Participarea

candidatului la alegeri pentru funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii cu constatările unor probleme minore plasate în spațiul public și

care fac parte din realitățile sociale ale Republicii Moldova, reieșind și din

modificarea constantă a legislației naționale, ar fi fost o măsură mai blândă pentru

atingerea scopurilor dorite.

Conform art. 29 alin. (2) lit. c) – (3) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este rezonabilă. Măsura

întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin

ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit. Această cerință implică o

punere în balanță a valorilor protejate juridic. Cu cât dreptul este mai vătămat cu

atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma ingerinței să fie superior. Este de

notat că, excluderea dreptului judecătorului de a fi candidat la funcția de membru

al Consiliului Superior al Magistraturii antrenează după sine nu doar o ingerință,

dar o anulare improprie a dreptului de fi ales în această funcție. Astfel de soluție

nu poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu demnitatea

omului și cea de judecător. Scopul încrederii în justiție poate fi realizat prin

mijloace complexe, dar în niciun caz prin reducerea la zero a ideii de alegeri

libere, transparente și în condiții de concurență în funcțiile de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii și organelor acestuia. Judecătorul, fiind în

funcție, se prezumă a fi integru, iar în cazul în care se demonstrează contrariul

atunci urmează ca acesta să fie eliberat din sistemul judecătoresc printr-o

procedură disciplinară sau altă procedură, care să țină cont de garanțiile

independenței sale. Completul de judecată special notează că, scopul Legii nr.

26/2022 este printre altele de a spori încrederea în justiție.

În sinteză la acest aspect de legalitate, Completul de judecată special

constată că, decizia Comisiei de evaluare este contrară și principiului

proporționalității.

În continuare, completul de judecată special reiterează că așa-numitele

încălcări de integritate financiară și etică au fost apreciate de către Comisie strict

subiectiv și izolat de contextul istoric-social, ceea ce afectează securitatea

raporturilor juridice. În general, sistemul juridic admite efectul retroactiv al legii,

dacă aceasta favorizează situația juridică a persoanei, însă acest efect nu poate fi

proiectat pe calea interpretării juridice.

42

Cu referire la argumentul reclamantului precum că în procedura de evaluare

au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare cu privire la

încălcarea limbii de desfășurare a procesului de evaluare, manifestat prin lipsa

traducerilor în limba engleză a actelor și declarațiilor prezentate de către candidat

la etapa colectării și verificării datelor de către membrii Comisiei, având în

vedere că membrii Comisiei Herman von Hebel, Victoria Henley, Nona

Tsotsoria, care sunt vorbitori de limbă engleză și cărora nu le-ar fi fost asigurată

traducerea în limba engleză de către secretariatul Comisiei, completul de judecată

special reține următoarele.

Potrivit art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare

apreciază materialele acumulate după intima sa convingere, formată în urma

cercetării multiaspectuale complete și obiective a informației. Niciunul dintre

materialele prezentate nu are o forță probantă prestabilită fără aprecierea lui de

către Comisia de evaluare.

Din această normă rezultă regula cercetării nemijlocite a probelor, libertatea

probei și aprecierea nemijlocită a probelor de către membri Comisiei.

Completul de judecată special constată că, reprezentanții pârâtei în ședința

de judecată au confirmat că nu există traducere scrisă a documentelor în limba

cunoscută de membrii străini ai Comisei de evaluare, desemnați de partenerii de

dezvoltare, fapt ce contravine art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26/2022, dar și

prevederilor art. 22 și 92 din Codul administrativ.

În aceeași ordine de idei, completul de judecată special constată că, Comisia

nu a respectat dreptul de acces efectiv a candidatului la conținutul dosarului

administrativ, care oferă dreptul acestuia de a face cunoștință și extrage copii de

pe orice document și informație care se referă în privința sa ca participant la

procedura administrativă de evaluare. Îngrădirea accesului la dosarul

administrativ a generat și încălcarea altei garanții, cum este dreptul la apărare a

candidatului în fața Comisiei de evaluare.

Completul de judecată special apreciază ca întemeiat argumentul

reclamantului precum că timpul acordat de către Comisie pentru prezentarea

informațiilor a fost unul insuficient și restrâns, astfel nefiind posibil acumularea

probelor în vederea desființării integrale a eventualelor „dubii serioase” Comisie

de evaluare.

La capitolul dat, completul de judecată special învederează că, potrivit

art. 82 din Codul administrativ, dacă procedura administrativă trebuie realizată în

scris conform art. 28 sau se realizează în scris, autoritatea publică, concomitent

cu inițierea procedurii, întocmește un dosar în format electronic sau pe suport de

hârtie, care conține toate documentele și înscrisurile ce se referă la procedura

respectivă. Dosarul în format electronic conține, după caz, copii scanate de pe

documentele pe suport de hârtie, autenticitatea copiilor fiind confirmată prin

semnătura electronică aplicată de persoana responsabilă din cadrul autorității

publice, documente electronice, alte înscrisuri și informații relevante expuse în

format electronic. Copiile scanate în format electronic de pe documentele oficiale

emise pe suport de hârtie și înscrisurile în format electronic pe care nu s-a aplicat

43

semnătura electronică se utilizează fără restricții în raporturile cu autoritatea

publică și pot fi incluse în dosarul administrativ, în măsura în care actele

normative nu impun expres aplicarea semnăturii pe copiile/înscrisurile în cauză

sau respectarea cerințelor pentru documentul electronic. În momentul în care este

pus la dosar, un document se vizează cu numere continue de pagini. Dacă din

dosar se extrag documente pentru o anumită perioadă, despre aceasta se face o

mențiune, care va cuprinde: a) denumirea documentului extras; b) numărul

paginilor extrase; c) motivul extragerii documentului; d) numele persoanei care a

dispus extragerea documentului; e) data la care documentul a fost extras.

Mențiunea se pune la dosar în locul documentului extras. Dosarele administrative

se păstrează până la expirarea termenului de păstrare, ce rezultă din dispozițiile

legale existente în acest sens.

În corespundere cu art. 83 din Codul administrativ, autoritatea publică care

conduce procedura administrativă acordă participanților la procedură accesul la

dosarul administrativ. Până la finalizarea procedurii, participanții nu vor avea

acces la proiectele de acte administrative individuale. Accesul la dosarul

administrativ nu este permis în cazul în care prin aceasta se afectează îndeplinirea

regulamentară a sarcinilor autorității publice sau în cazul în care se urmărește

protejarea unui secret ocrotit de lege ori există necesitatea protecției drepturilor

participanților la procedura administrativă sau ale terților. În cazul în care există

un interes îndreptățit, autoritatea publică care conduce procedura administrativă

poate permite, la cerere, accesul la dosar și în cadrul unei alte autorități publice

sau unei reprezentanțe diplomatice ori consulare a Republicii Moldova din

străinătate. În cadrul accesului la dosar participanții își pot face notițe sau copii

de pe dosar. Costurile pentru copii le suportă fiecare participant în parte, ele fiind

de 0,02 unități convenționale pentru fiecare pagină. Copiile de pe dosar în format

electronic, precum și exemplarele documentelor electronice și copiile acestora

sunt gratuite.

Mai mult, Completul de judecată special notează că, Comisia de evaluare

avea obligația să prezinte în conformitate cu prevederile art. 221 și 82 din Codul

administrativ pe deplin dosarul administrativ a candidatei Angela Bostan în

instanța de judecată, astfel, încât și instanța de judecată să-și poată îndeplini

sarcina constituțională de control judecătoresc efectiv asupra chestiunilor de fapt

și de drept.

La fel, și normele speciale, prevăzute la art. 10 alin. (5), art. 12 alin. (4)

lit. c) din Legea nr. 26/2022 și art. 2 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de evaluare

în temeiul Legii nr. 26/2022, adoptat la ședința Comisiei de evaluare din 02 mai

2022, garantează dreptul candidaților de a avea acces a lua cunoștință cu

materialele acumulate de către Comisia de evaluare și secretariatul acesteia

pentru evaluarea sa.

Completul de judecată special constată că, potrivit procesului-verbal al

ședinței de judecată din 23 ianuarie 2023, completul de judecată special a admis

cererea reprezentantului reclamantei avocatului Petru Balan și a obligat Comisia

de evaluare să prezinte dosarul candidatei certificat și oformat în corespundere cu

44

prevederile legale (vol. 117, vol. II). Astfel, în rezultatul executării încheierii

protocolare din 23 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, reprezentanții

pârâtei au prezentat instanței de judecată și reclamantului dosarul, la care

candidata nu a avut acces cu cel puțin 3 zile până la audiere, după cum prevede

art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022.

Mai mult, în cadrul examinării prezentei cauze de contencios administrativ,

reprezentanții pârâtei au recunoscut că nu au fost prezentate toate materialele

administrate de către Comisiei de evaluare, ci doar înscrisurile care Comisia de

evaluare le-a considerat în opinia ei relevante.

Circumstanțele date atestă că, Comisia de evaluare a încălcat dreptul la

apărare al candidatei Angela Bostan, deoarece nu i-a asigurat accesul la dosarul

administrativ, care trebuie să conțină toate materialele acumulate de către

Comisia de evaluare, cu cel puțin 3 zile până la audiere, conform art. 82 și art. 83

din Codul administrativ, în coroborare cu art. 10 alin. (5), art. 12 alin. (4) lit. c)

din Legea nr. 26/2022 și art. 2 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de evaluare în

temeiul Legii nr. 26/2022.

Respectiv, Comisia de evaluarea nu și-a exercitat în totalitate competența de

a cerceta starea de fapt din oficiu, aceasta fiind prevăzută în mod expres și de art.

6 lit. f) din Legea nr. 26/2022 care prevede că întru exercitarea competențelor

sale, Comisia de evaluare solicită informații de la persoanele fizice și juridice de

drept public sau privat, precum și acumulează orice informații relevante pentru

realizarea mandatului său.

Deci, legiuitorul a oferit Comisiei de evaluare o gamă largă de instrumente

și pârghii pentru acumularea tuturor informațiilor necesare. Prin urmare,

neexecutarea obligației de cercetare din oficiu a dus la adoptarea unei soluții

eronate de către Comisie și respectiv, încălcarea dreptului la apărare a

candidatului.

Completul de judecată special reține că, circumstanțele constatate denotă o

încălcare a garanțiilor procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o

examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată și imparțială, dreptul

la audiere efectivă, dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi

implicat efectiv în procedura de evaluare, dreptul la colaborare efectivă în

clarificarea stării de fapt și dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea

aprecierii probelor.

Completul de judecată special constată că, doar aceste încălcări izolate a

garanțiilor în procedura administrativă constituie erori grave de procedură, care

au afectat caracterul echitabil al procedurii administrative de evaluare, și ca

consecință existența unor circumstanțe de natură procesuală, care ar fi dus la

promovarea evaluării de către candidata.

Completul de judecată special remarcă faptul că, statul a învestit Comisia de

evaluare cu prerogativa de a se ghida de anumite standarde pentru a selecta cei

mai integri candidați la funcția de membri inter alia în Consiliul Superior al

Magistraturii, care la rândul lor ar putea asigura corectitudinea funcționării

45

sistemului judiciar per ansamblu, inclusiv prin aplicarea unor politici coerente și

conforme cu standardele general acceptate.

Reclamanta a demonstrat completului de judecată special din cadrul Curții

Supreme de Justiție caracterul plauzibil al elementelor invocate în contestația sa,

inclusiv cu privire la corectitudinea, precum și la respectarea normelor de etică și

deontologie.

Totodată, Completul de judecată special notează că, Comisia de la Veneția a

recomandat că, decizia finală în privința evaluării să fie luată de către instanța de

judecată competentă. În pofida acestui fapt, Completul special de judecată

subliniază că, din rațiuni de protecție efectivă a drepturilor este în drept și obligat

să desfășoare un control judecătoresc de legalitate deplin asupra chestiunilor de

fapt și de drept.

Chiar dacă, Completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de

Justiție este limitat în adoptarea unei decizii finale, totuși argumentele,

concluziile și constatările sale sunt obligatorii și executorii pentru Comisia de

evaluare. Această concluzie se desprinde direct din prevederile art. 120 din

Constituția Republicii Moldova, care reglementează caracterul obligatoriu al

sentințelor și al altor hotărâri judecătorești definitive.

Completul special de judecată își întemeiază argumentul său pornind și de la

jurisprudența Curții Constituționale, care a reliefat că, chiar dacă completul

special al Curții Supreme de Justiție nu poate obliga Comisia de evaluare să

promoveze candidatul evaluat, argumentele și concluziile făcute de această

instanță în cazul soluționării contestațiilor rămân obligatorii pentru Comisie

(DCC nr. 42 din 06 aprilie 2023 §143).

Completul de judecată special notează, că tot din rațiuni de control

judecătoresc efectiv, dar și din motive de calitate a legii, Comisia nu este

obligată, după dispunerea reluării procedurii de evaluare, să cerceteze alte

circumstanțe decât cele care au stat la baza admiterii acțiunii reclamantei.

Astfel, evaluarea după reluarea procedurii nu ar trebui să se transforme într-

un argument și activitate circulară vicioasă, fapt care este contrar standardului de

protecție efectivă a drepturilor, certitudinea juridică și efectul obligatoriu al

hotărârilor judecătorești definitive.

Completul de judecată special menționează că circumstanțele reținute de

Comisia de evaluare nu se încadrează din perspectiva proporționalității în

motivele de nepromovare a evaluării candidatei Angela Bostan.

Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului candidatei Angela Bostan

de a participa și de a fi aleasă în calitate de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii pentru faptele minore reținute de către Comisia de evaluare nu este

la caz o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în

vedere problema de buna funcționare a organelor de autoadministrare

judecătorească la momentul emiterii deciziei și nepromovarea candidatei pentru

faptele minore, nu doar că nu se încadrează în motivele de nepromovare, dar

constituie o încălcare a drepturilor enunțate.

46

Completul de judecată special reiterează că măsură întreprinsă de autoritatea

publică pârâtă este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este

disproporțională în raport cu scopul urmărit. Acesta cerință a legiuitorului implică

o punere în balanță a valorilor protejate juridic, o pondere a intereselor în joc. Cu

cât dreptul este mai vătămat, cu atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma

integrității să fie superior.

Prin urmare, excluderea dreptului judecătorului de a fi candidat la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii, antrenează după sine nu doar

ingerința dar o anulare improprie a dreptului de a fi ales în această funcție. Astfel

de soluție nu poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu

demnitatea omului și cu cea de judecător.

Din considerentele menționate, completul de judecată special relevă că, în

prezenta cauză se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 6 din 09

decembrie 2022 cu privire la candidatura Angelei Bostan.

Completul de judecată special reține că ilegalitatea deciziei contestate duce

la anularea deciziei și dispunerea reevaluării candidatei. Or, dispunerea

reevaluării este rezultatul final și implicit care include pierderea valabilității

deciziei conform art. 139 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (a se vedea DCC

nr.42 din 06 aprilie 2023 § 143; cauza Ramos Nunes de Carvalho e Sá vs

Portugalia [MC], 06 noiembrie 2018, § 184 și jurisprudența citată acolo).

În conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) lit. b) și 195 din Codul

administrativ, art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 14 alin. (6), alin.

(8) lit. b), alin. (9) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, completul de judecată special, instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor

d e c i d e :

Se admite acțiunea în contencios administrativ înaintată de judecătorul,

Angela Bostan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 6 din 09 decembrie 2022

cu privire la candidatura Angelei Bostan, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea reluării procedurii de evaluare a

candidatului.

Se anulează decizia nr. 6 din 09 decembrie 2022 cu privire la candidatura

Angelei Bostan, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii.

47

Se dispune reevaluarea candidatei Angela Bostan de către Comisia

independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ion Guzun

judecătorii Mariana Pitic

Ion Malanciuc

48