3-2/24 — contestarea actului administrativ

3-2/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3-2/24

2-24004130-01-3-09012024

D E C I Z I E

15 iulie 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

în componență:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Diana Stănilă

Grefier Olesea Suduc

cu participarea:

reprezentantul reclamantei Petru Balan

reprezentanții Comisiei de evaluare Roger Gladei

Valeriu Cernei

examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului

administrativ, cererea de contestare depusă de Angela Bostan împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea

deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatei,

constată:

La 09 ianuarie 2024 Angela Bostan a depus cerere de contestare împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare

Comisia de evaluare), prin care a solicitat anularea deciziei nr.5 din 21 decembrie

2023 cu privire la evaluarea reluată a Angelei Bostan, candidată la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea reevaluării candidatei

Angela Bostan de către Comisia de evaluare. (f.d.5-12,vol.I)

În motivarea contestației Angela Bostan a reiterat circumstanțele referitoare la

cariera sa, înscrierea în concursul pentru ocuparea funcției de membru în Consiliul

Superior al Magistraturii, modificarea cadrului legal și introducerea instituției

evaluării prealabile a candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare a judecătorilor și procurorilor „pre-vetting”, la fel, opiniile

Comisiei de la Veneția referitoare la procesul de evaluare extraordinară a

judecătorilor, politizarea procesului de evaluare a candidaților la funcția de

membru al Consiliul Superior al Magistraturii și blamarea candidaților incomozi

1

puterii politice, menționate în contestația depusă la data de 09 ianuarie 2023

împotriva deciziei nr. 6 din 09 decembrie 2022 a Comisiei de evaluare, care a fost

admisă prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție și dispusă

reevaluarea candidatei Angela Bostan.

Cu referire la reevaluarea candidatei și constatările Curții Supreme de Justiție,

reclamanta a menționat că completul de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor

Comisiei de evaluare a constatat că circumstanțele speței înlătură efectiv orice

dubiu serios în privința sursei de mijloace financiare pentru finanțarea

apartamentului mamei candidatei din Chișinău.

Reclamanta a indicat că procedura de evaluare repetată a acesteia a fost

inițiată la 8 septembrie 2023. În cadrul acestei proceduri Angela Bostan a răspuns

la cinci întrebări scrise din partea Comisiei de evaluare, inclusiv 16 subîntrebări,

11 solicitări de documente suplimentare. Totodată, Comisia de evaluare a colectat

informații suplimentare din diverse surse, conform necesităților, pentru a aborda

problemele examinate în cadrul evaluării reluate.

Astfel, la 21 decembrie 2023, Comisia de evaluare a adoptat decizia nr. 5 cu

privire la evaluarea reluată a Angelei Bostan, candidată la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a decis că candidata nu întrunește

criteriul de integritate financiară, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidată a criteriului de integritate financiară și, astfel, nu

promovează evaluarea.

În opinia reclamantei decizia nr. 5 din data de 21 decembrie 2023 este un act

administrativ individual defavorabil ilegal și urmează a fi anulată din următoarele

considerente.

Reclamanta a menționat că completul de judecată special al Curții Supreme

de Justiție a reținut că candidata Angela Bostan a prezentat argumente suficiente și

logice precum că faptele s-au produs în felul enunțat de ea, iar Comisia de evaluare

nejustificat nu a reținut aceste argumente ca fiind relevante. Excluderea și nu doar

limitarea dreptului de a fi ales în organele enumerate în Legea nr. 26 din 10 martie

2022 chiar pentru presupuse încălcări nesemnificative reținute de către Comisia de

evaluare nu este, la caz, o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în

lege. Având în vedere problema stringentă în buna funcționare a organelor de

autoadministrare judecătorească la momentul emiterii deciziei, neevaluarea

candidatului, nu doar că nu se încadrează în motivele de neevaluare, dar constituie

o încălcare inutilă și, prin urmare, neîntemeiată a drepturilor reclamantei.

Astfel, completul de judecată special a reiterat că așa-numitele încălcări de

integritate financiară și etică au fost apreciate de către Comisia de evaluare strict

subiectiv și izolat de contextul istorico-social, ceea ce afectează securitatea

raporturilor juridice, în general, sistemul juridic admite efectul retroactiv al legii,

dacă aceasta favorizează situația juridică a persoanei, însă acest efect nu poate fi

proiectat pe calea interpretării juridice.

Reclamanta a susținut că completul de judecată special din cadrul Curții

Supreme de Justiție, deși, este limitat în adoptarea unei decizii finale, totuși

argumentele, concluziile și constatările sale sunt obligatorii și executorii pentru

Comisia de evaluare. Această concluzie se desprinde direct din prevederile art. 120

din Constituția Republicii Moldova, care reglementează caracterul obligatoriu al

2

sentințelor și al altor hotărâri judecătorești definitive. Prin urmare, evaluarea după

reluarea procedurii nu ar trebui să se transforme într-un argument și activitate

circulară vicioasă, fapt care este contrar standardului de protecție efectivă a

drepturilor, certitudinea juridică și efectul obligatoriu al hotărârilor judecătorești

definitive.

Angela Bostan a relatat că completul de judecată special a menționat că

circumstanțele reținute de Comisia de evaluare nu se încadrează din perspectiva

proporționalității în motivele de nepromovare a evaluării candidatei Angela

Bostan. Prin urmare, excluderea dreptului judecătorului de a fi candidat la funcția

de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, antrenează după sine nu doar o

ingerință, dar și o anulare improprie a dreptului de a fi ales în această funcție.

Astfel, de soluție nu poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă

cu demnitatea omului și cu cea de judecător.

Reclamata a menționat că Comisia de evaluare a afirmat dubii serioase cu

privire la conformitatea candidatei cu criteriul de integritate financiară conform art.

8, alin. (4), lit. b) și alin. (5), lit. c) și d) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cu

referire la sursele mijloacelor bănești utilizate pentru achiziționarea unui

apartament în mun. Chișinău pe numele mamei sale, în contextul dreptului de

abitație al candidatei în acest apartament, începând cu 2020 și a frecvenței

tranzacțiilor înregistrate în cartierul în care este amplasat apartamentul, care sunt

semnificativ mai frecvente decât tranzacțiile înregistrate în alt loc (alte locuri) în

care își declară reședința. Astfel, având dubii cu privire la sursele mijloacelor

bănești pentru ca mama sa să achiziționeze apartamentul, Comisia de evaluare a

susținut dubii serioase cu privire la faptul - dacă chiar mama candidatei sau însăși

candidata este proprietarul de facto al acestui bun.

În opinia Angelei Bostan această concluzie a Comisiei de evaluare este

neîntemeiată și nemotivată, or potrivit principiul cercetării din oficiu, o autoritate

este obligată să investigheze faptele pe care urmează să se întemeieze o decizie,

adică fără cererea unei persoane sau independent de aceasta.

Reclamanta a menționat că prin concluzia Comisiei de evaluare, pe lângă

pensie, mama candidatei a obținut venituri din activitatea comercială, fapt ce

denotă ca fiind veridice cele declarate de Angela Bostan în fața Comisiei de

evaluare referitor la venitul realizat în baza patentei de întreprinzător de mama

candidatei, Paraschiva Bostan.

În acest sens, Angela Bostan a indicat că completul de judecată special al

Curții Supreme de Justiție a subliniat cu valoare de principiu jurisprudențial că,

textul „dubii serioase”, nu este compatibil cu formalismul și subiectivismul din

partea autorității publice pârâte. Acest standard ține de rezultatul evaluării probei

pentru a putea fi considerată stabilită o circumstanță de fapt cu nivel ridicat de

probabilitate, altul decât standardul în afara oricărui dubiu.

Astfel, dacă candidatul supus evaluării prezintă argumente și explicații logice

Comisiei de evaluare, veridice contextului social-economic al Republicii Moldova,

atunci probabilitatea că, un fapt a fost într-un fel sau altul, balansează, iar orice

dubiu trebuie tratat în favoarea candidatului și acesta este un principiu înrădăcinat

în idea statului de drept.

Angela Bostan a mai menționat că Comisia de evaluare a omis să aprecieze

toate aceste circumstanțe, care denotă că mama candidatei pe lângă veniturile din

3

pensie și activitatea comercială, obținea și venituri din terenurile agricole. Această

circumstanță denotă o încălcare gravă a principiului egalității de tratament,

deoarece Comisia pentru alți candidați a reținut terenurile agricole ca surse

generatoare de venituri bănești.

Referitor la dreptul de abitație și tranzacții din vecinătate, reclamanta a

prezentat clarificări în afara oricăror dubii, potrivit cărora dreptul de abitație a fost

declarat în anul 2021 prin declarația de venituri și interese pentru anul 2020, iar în

anul 2022 a declarat dreptul de abitație în declarația avere și interese pentru 2021,

iar în 2023 în declarația de avere și interese pentru 2022.

În ce privește tranzacțiile din supermarketul situat la parterul blocului, unde

este situat și apartamentul mamei, reclamanta a subliniat că acest supermarket se

află în nemijlocita apropiere de locul ei de muncă - Curtea de Apel Chișinău, iar

cumpărăturile necesare pentru ea cât și pentru mama ei, le efectua de regulă în

acest magazin, deoarece îi era comod ca preț, calitate și acesta fiind situat și pe

traseul de deplasare spre Hîncești. Totodată, în or. Hîncești efectua mai puține

tranzacții de achiziții a bunurilor, deoarece cinci zile (serviciul, 8h/24) în

săptămână le petrecea în mun. Chișinău, iar la Hîncești ajungea seara târziu - de

regulă obosită, neavând nici necesitatea și nici posibilitatea de a mai efectua careva

treburi. Mai mult, era perioada restricțiilor instituite prin Starea excepțională în

sănătate publică - fiind perioada pandemică, accesul în locurile publice fiind

limitat, motiv pentru care mama acesteia în special practic nu era în stare să-și

realizeze achiziționarea celor necesare.

Angela Bostan a evidențiat că Comisia de evaluare referitor la ultima

circumstanță a ignorat în mod nejustificat și fără careva apreciere aceste clarificări

oferite de aceasta, ceea ce atestă o încălcare gravă de procedură cu repercusiuni

directe asupra temeiniciei (legalității) deciziei contestate.

Finalmente reclamanta a subliniat că Comisia de evaluare nu a constatat în

decizia nr. 5 din 21 decembrie 2023 că aceasta nu ar fi declarat averea sa conform

legislației în vigoare sau că averea dobândită în ultimii 15 ani nu ar corespunde

veniturilor pe care ea le-a declarat. Prin urmare, unicul aspect al procedurii

administrative a cărei legalitate urmează a fi verificată constituie aprecierea

modului în care Comisia de evaluare a verificat și cercetat modul de dobândire a

bunurilor aflate în proprietatea mamei reclamantei ca fiind persoană ce nimerește

sub incidența prevederilor art.2, alin. (2) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

Ulterior, în cadrul ședinței de judecată reprezentantul reclamantei, avocatul

Petru Balan, a prezentat supliment la cererea de chemare în judecată, solicitând

admiterea integrală a acțiuni în contencios administrativ. ( f.d.78-85, vol.II)

Suplimentar avocatul Petru Balan a menționat că decizia nr. 5 din 21

decembrie 2023 este un act administrativ, care repune în discuție, distorsionează și

eludează executarea unei hotărâri judecătorești irevocabile cu autoritate de lucru

judecat, emisă în favoarea reclamantei și anume:

- textul „dubii serioase” nu este compatibil cu formalismul și subiectivismul

din partea autorității publice pârâte;

- argumentele și explicațiile logice, veridice în contextului social-economic al

Republicii Moldova prezentate Comisiei de evaluare, balansează probabilitatea că

un fapt a fost într-un fel sau altul, iar orice dubiu trebuie tratat în favoarea

candidatului;

4

- venitul obținut de către fratele candidatei prezintă un interes sporit din

perspectiva faptului că această persoană, cu certitudine avea disponibile resurse

financiare suficiente ce i-ar fi permis să contribuie la achiziționarea unui

apartament pentru mama reclamantei;

- cercetarea multi-aspectuală, completă și obiectivă a informației acumulate în

privința candidatei și punerea la baza dubiilor serioase doar a probelor pertinente

directe, dar nu a ipotezelor abstracte și rupte de contextul social-economic al

Republicii Moldova;

- nereținerea ca probe a explicațiilor candidatei, înscrisurilor prezentate de

către aceasta pentru susținerea poziției sale;

- lipsa de motivare referitor la dreptul de abitație declarat de candidată asupra

imobilului procurat de mama sa;

- încălcarea garanțiilor în procedura administrativă, ce constituie erori grave

de procedură, care au afectat caracterul echitabil al procedurii administrative de

evaluare.

Reprezentantul reclamantei a subliniat că Comisia de evaluare nu a respectat

constatările făcute cu autoritate de lucru judecat în decizia din 01 august 2023, și

astfel, a încălcat dreptul reclamantei la o instanță. Groso modo, autoritatea pârâtă

nu a executat decizia Curții Supreme de Justiție din 01 august 2023 și prin aceasta

a eludat caracterul executoriu și obligatoriu al acesteia.

Avocatul reclamantei a menționat că este un fapt notoriu că dreptul la

executarea deciziilor judiciare definitive și cu caracter obligatoriu, indiferent de

tipul jurisdicției, face parte integrantă din „dreptul la o instanță” [Hornsby

împotrivii Greciei, pct. 40; Scordino împotriva Italiei (nr. 1) (MC), pct. 196]. În

caz contrar, garanțiile art. 6 § 1 din Convenția europeană pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale ar fi lipsite de orice efect util

(Bourdov împotriva Rusiei, pct. 34 și 37).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat cu titlu de principiu că

dreptul la executarea deciziilor judiciare are și mai multă importanță în contextul

contenciosului administrativ [Sharxhi și alții împotriva Albaniei, pct. 92). Într-

adevăr, prin introducerea unei acțiuni în anulare în fața celei mai înalte jurisdicții

administrative a statului, justițiabilul dorește nu doar anularea actului în litigiu, ci,

mai ales, eliminarea efectelor acestuia. Protecția efectivă a justițiabilului și

restabilirea legalității implică așadar obligația administrației de a executa hotărârea

(Hornsby împotriva Greciei, pct. 41; Kyrtatos împotriva Greciei, pct. 31-32).

Executarea hotărârii trebuie să fie completă, perfectă și nu parțială (Matheus

împotriva Franței, pct. 58; Sabin Popescu împotriva României, pct. 68-76) și nu

poate fi împiedicată, anulată sau întârziată în mod excesiv [Immobiliare împotriva

Italiei (MC), pct. 74].

La caz, autoritatea pârâtă a încălcat dreptul reclamantei de a nu fi repusă în

discuție o decizie judecătorească definitivă emisă în favoarea ei.

În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat

că dreptul la un proces echitabil trebuie să fie interpretat în lumina principiului

proeminenței legii, unul dintre elementele fundamentale fiind principiul securității

raporturilor juridice (Okyay și alții Turciei, pct. 73). În consecință, soluția

definitivă dată litigiului de instanțe nu mai poate fi pusă în discuție [Brumărescu

împotriva României (MC), pct. 61; Agrokompleks împotriva Ucrainei, pct. 148].

5

Repunerea în discuție a unei soluții judecătorești și a constatărilor irevocabile a

unei instanțe de judecată sunt inadmisibile, fie că vin din partea judecătorilor, fie

din partea membrilor puterii executive (Tregoubenko împotriva Ucrainei, pct. 36)

sau a autorităților nejudiciare (Aqrokotrp- împotriva Ucrainei, pct. 150-151).

O hotărâre definitivă nu poate fi repusă în discuție decât în circumstanțe cu

caracter substanțial și de necontestat, ca de exemplu, o eroare judiciară (Riabykh

împotriva Rusiei, pct. 52; a se vedea, de asemenea, Vardanyan și Nanushyan

împotriva Armeniei, pct. 70, și a se compara cu cauza Trapeznikov și alții

împotriva Rusiei, în care procedura reexaminării, aplicată la cererea părților, nu a

adus atingere principiului securității juridice, pct. 39-40).

Avocatul Petru Balan a evidențiat că, în fond, decizia nr. 5 din 21 decembrie

2023 este un act administrativ individual defavorabil, care pune la îndoială și

rediscută fapte constatate irevocabil de Curtea Supremă de Justiție în decizia sa din

01 august 2023. Astfel, este revoltător faptul că autoritatea pârâtă își arogă atribuții

să desconsidere constatările irevocabile și obligatorii ale instanței judecătorești

supreme din stat.

În decizia contestată autoritatea pârâtă și-a permis să rețină că: „în același

timp, Comisia nu poate fi de acord cu constatarea completului de judecată special

al Curții Supreme de Justiție că nedeclararea conturilor bancare de către candidată

nu a constituit o abatere de la standardele etice și că aceasta nu a încălcat principiul

integrității în conformitate cu criteriile stabilite de Legea nr. 26 din 10 martie

2022”.

Mai mult în privința pasajelor mari de text în care autoritatea pârâtă „oferă

explicații” referitoare la tratarea nedeclarării conturilor bancare ale unor 13

candidați pentru a demonstra baza rațională și consecvența în tratamentul Comisiei

față de candidați, reclamanta constată cu stupoare că autoritatea pârâtă și-a permis

să facă, în decizia care o privește doar pe ea, o platformă pentru a-și face publică

poziția sa de negare a concluziilor irevocabile ale Curții Supreme de Justiție.

În opinia avocatului Petru Balan aceste pasaje din decizia contestată, pe lângă

faptul că nu-și au locul în acest act administrativ din motivul nepertinenții lor, încă

o dată susțin poziția reclamantei că Comisia de evaluare a desconsiderat și a

refuzat să execute decizia Curții Supreme de Justiție din 01 august 2023.

La 17 ianuarie 2024 Comisia de evaluare a depus referință, prin care a

solicitat respingerea cererii de contestare înaintată de Angela Bostan. (f.d. 100-128,

vol.I)

În referință, Comisia de evaluare a invocat că decizia nr.5 din 21 decembrie

2023 este legală și nu încalcă drepturile și interesele legale ale reclamantei.

Activitatea Comisiei de evaluare este reglementată de Legea privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr.26 din 10 martie 2022.

Suplimentar, Comisia de evaluare este organizată și funcționează potrivit

prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei, adoptat în

cadrul ședinței Comisiei din 22 aprilie 2022, cu modificările ulterioare.

Comisia de evaluare a menționat că Angela Bostan a fost evaluată inițial

începând cu 21 iunie 2022. Prin decizia nr.6 din 09 decembrie 2022 s-a decis că

candidata Angela Bostan nu corespunde criteriilor de integritate, deoarece s-au

6

constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de

integritate etică și financiară și nu promovează evaluarea.

La 09 ianuarie 2023 reclamanta a contestat decizia emisă de către Comisia de

evaluare la Curtea Supremă de Justiție, iar la 01 august 2023 completul de judecată

special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție a emis decizia prin care a

admis contestația reclamantei, a anulat decizia Comisiei de evaluare emisă în urma

evaluării inițiale și a dispus reevaluarea reclamantei.

În vederea executării obligațiilor sale legale, rezultate din prevederile Legii

nr.26 din 10 martie 2022 și decizia Curții Supreme de Justiție, Comisia de evaluare

a inițiat reluarea procedurii de evaluare a reclamantei. În urma reevaluării, Comisia

a emis decizia nr. 5 din 21 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a

Angelei Bostan, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii.

În context, în cadrul procesului reluat de evaluare Comisia de evaluare a

executat cu diligentă și bună-credință toate obligațiile prevăzute de Legea nr.26 din

10 martie 2022. În acest sens a oferit reclamantei posibilitatea de a le elucida, prin

prezentarea datelor și informațiilor suplimentare, oferind un termen suficient.

Cu referire la sarcina probațiunii Comisia de evaluare a menționat că în faza

inițială este în obligația Comisiei de evaluare de a acumula date și informații,

făcând uz de competențele sale legale și cu respectarea obligațiilor legale. Însă,

odată cu apariția unor neclarității și în scopul elucidării acestora, Comisia oferă

candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații suplimentare, inclusiv în

cadrul reluării procedurii de evaluare. Prezentarea datelor și informațiilor

suplimentare este un drept, nu o obligație a candidatului, însă neexercitarea acestui

drept riscă să inducă Comisia de evaluare la concluzia că există dubii serioase că

candidatul nu întrunește criteriile de integritate. Respectiv, este în interesul

candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu numai că nu

încalcă, dar și protejează efectiv drepturile candidatului.

În acest context, Comisia de evaluare a indicat că rațiunea trecerii sarcinii

probațiunii către candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia

Europeană pentru Democrație, prin lege, constată că într-un sistem de vetting și

verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții.

Procesul de redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajați în solicitanți, iar

sarcina probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte

pentru exercitarea funcției în cauză.

La rândul său, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că articolul 6

din Convenție nu stabilește nicio regulă cu privire la admisibilitatea probelor sau la

modul în care acestea ar trebui evaluate, care sunt, prin urmare, chestiuni necesare

de reglementat în primul rând de dreptul național și de instanțele naționale.

În plus, Curtea reiterează că nu este în sine arbitrar, în sensul părții „civile” a

articolului 6§1 din Convenție, ca sarcina probei să fie transferată asupra

reclamantului în cadrul procedurii de verificare după ce IQC a pus la dispoziție

constatări preliminare rezultate în urma încheierii anchetei și a dat acces la probele

din dosarul cauzei. În consecință, Curtea constată că, având în vedere procesul de

evaluare a bunurilor personale sau familiale acumulate în timpul duratei de viață

profesionale a judecătorului, circumstanțele atenuante prevăzute în Legea privind

7

verificarea, nedepunerea de către solicitant a documentelor justificative care să

ateste imposibilitatea obiectivă de a demonstra caracterul legal al veniturilor

partenerului său și propria ei omisiune de a dezvălui bunul la momentul relevant în

care l-a dobândit, nu a existat nicio încălcare a articolului 6§1 din Convenție în

ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului securității juridice.

Adițional, în Opinia comună a Comisiei de la Veneția și a Direcției generale a

drepturilor omului și statului de drept (DGI) a Consiliului Europei (Avizul nr.

1069/2021 din 13 decembrie 2021 („Avizul nr. 1069/2021”), Moldova) s-a reținut

că, crearea unor organe ad-hoc de evaluare a integrității judecătorilor și

procurorilor se bazează pe presupunerea că sistemul de justiție are deficiențe

extrem de grave și că există îndoieli sistemice cu privire la integritatea

magistraților (para. 12), și doar într-un regim de funcționare normală, integritatea

magistraților, care urmează să fie aleși de colegii lor ar trebui, prin natura sa, să

rezulte din calitățile, condițiile personale, integritatea și competența profesionala

care au permis numirea în funcția de judecător sau procuror (par. 11).

În aceste circumstanțe, Comisia de evaluare a menționat că pilonii de bază a

filtrului de integritate instituit prin Legea nr.26 din 10 martie 2022 au avut ca scop

asigurarea faptului că prezumția de integritate poate fi înlăturată pe baza probelor.

Totodată, Comisia de evaluare a indicat că procesul reluat de evaluare a

integrității, dar și decizia contestată, nu afectează statutul profesional al

reclamantei, deoarece obiectul și întinderea domeniului de aplicare a mandatului

Comisiei sunt expres stabilit de lege, respectiv, Comisia nu substituie și nu preia

funcțiile vreunui organ public din Republica Moldova, dar verifică integritatea

etică și integritatea financiară a candidaților, raportată la criteriile de integritate

etică și financiară.

Comisia de evaluare a menționat că însăși Legea nr.26 din 10 martie 2022 la

art. 13, alin. (5) stabilește când/în ce situație candidatul nu promovează evaluarea

integrității. Respectiv, legea impune un test riguros, cu două elemente:

- constatarea de către Comisie a existenței dubiilor serioase privind

corespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară, și

- posibilitatea candidatului de a desființa aceste dubii.

În speță, Comisia de evaluare a aplicat plenar acest construct juridic, oferind

reclamantei posibilitatea de a înlătura orice dubiu, prin date și informații

suplimentare.

Comisia de evaluare a susținut că decizia este în strictă conformitate cu

prevederile art. 13, alin. (5) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, nu încălcă

drepturile și interesele legale ale Angelei Bostan și nu i-a afectat statutul

profesional, or rezultatele evaluării nu au niciun efect asupra carierei candidatei.

În urma evaluării integrității etice și financiare a candidatului, în baza datelor

și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia de evaluare constată dacă

există sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale

de integritate. Prin urmare, soluția oferită de Comisie, prin decizia de constatare a

promovării sau nepromovării evaluării, reprezintă o apreciere, după intima sa

convingere, a faptului dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea

reclamantei cu criteriile de integritate financiară și etică.

Totodată, concluzia Comisiei de evaluare, exprimată prin decizie, privind

existența unor dubii serioase cu privire la conformitatea reclamantei cu criteriile de

8

integritate etică și financiară ține de oportunitatea deciziei, asupra căreia instanța

nu este competentă să se pronunțe.

Comisia de evaluare a susținut că instanța de judecată este ținută să exercite

controlul de legalitate a deciziei, nu și controlul de oportunitate. În particular,

instanța ar fi îndrituită să admită acțiunea reclamantei și să dispună reluarea

evaluării doar în situația în care va constata că comisia a admis unele erori

procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare și

doar dacă există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidat, situații care lipsesc în speță.

La caz, procedura reluată de evaluare a avut loc cu respectarea garanțiilor

prevăzute de art.6§1 din CEDO în materia executării hotărârilor judecătorești, or

comisia nu a fost obligată de către Curtea Supremă de Justiție să emită o decizie

favorabilă sau defavorabilă reclamantei. Comisia de evaluare a susținut că dreptul

reclamantei la executarea unei decizii judiciare definitive și cu caracter obligatoriu,

după cum acesta este garantat de către art.6§l din CEDO, a fost plenar respectat de

către Comisie.

Comisia de evaluare a relatat că, emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție

nu i-a afectat dreptul de a colecta materiale noi în scopul reevaluării, de a

reexamina și aprecia materialele acumulate în cadrul evaluării inițiale și reluate.

Astfel, odată ce Comisia de evaluare nu a fost obligată să emită o decizie

favorabilă sau defavorabilă reclamantei, ține de esența procedurii reluate a

evaluării ca să existe un drept al Comisiei de a reexamina circumstanțele care au

stat la baza deciziei Curții Supreme de Justiție. Acest element inerent procedurii de

reevaluare exclude ab initio caracterul absolut al „autorității de lucru judecat” al

faptelor analizate de către Curtea Supremă de Justiție, ceea ce permite și solicită

Comisiei să aibă o marjă de apreciere la etapa reevaluării problemelor de

integritate a candidaților. Această marjă de apreciere admite inclusiv posibilitatea

ca Comisia de evaluare să ajungă la anumite concluzii care, la prima vedere și fără

a intra în esență, pot fi considerate ca fiind contrare concluziilor instanței de

judecată, ceea ce nicidecum nu înseamnă că Comisia ar repune în discuție decizii

judecătorești definitive.

La caz, constatările în partea ce ține de limitarea dreptului părților de a repune

în discuție anumite chestiuni soluționate definitiv prin hotărâri judecătorești nu

sunt oportune în contextul procedurii reluate de evaluare odată ce pe de o parte,

însăși prin decizia Curții Supreme de Justiție, Comisiei i-a fost recunoscut dreptul

de a reevalua (relua evaluarea) reclamanta prin prisma probelor colectate în

procedura de evaluare inițială și cea reluată, iar pe de altă parte, în general,

principiul res judicata nu are un caracter absolut și permite derogări.

Astfel, în partea motivată a deciziei, Comisia de evaluare a clarificat într-un

mod explicit și convingător circumstanțele care au permis, în anumite cazuri, să

ajungă la alte concluzii decât cele expuse în decizia Curții Supreme de Justiție. În

privința dubiului privind rolul asumat de către candidată în cadrul Adunării

Generale a Judecătorilor din 2019, Comisia de evaluare a stabilit că deși nu poate fi

de acord cu soluția completului de judecată special al Curții Supreme de Justiție

privind faptul că conduita candidatei nu se abate de la standardele etice și că nu a

încălcat principiul integrității în conformitate cu criteriile stabilite de Legea nr. 26

din 10 martie 2022, având în vedere decizia din 01 august 2023 și informațiile

9

evaluate în procesul de reevaluare, Comisia de evaluare nu a inclus acest aspect în

decizia sa privind promovarea sau nepromovarea evaluării de către Angela Bostan

în evaluarea reluată.

Comisia de evaluare a indicat că în cadrul procedurii reluate de evaluare a

aspectului integrității, s-a bazat pe aceleași circumstanțe de fapt ca și cele existente

din cadrul procedurii inițiale de evaluare a Angelei Bostan, dar a exclus dubiul de

integritate existent anterior în privința reclamantei în temeiul art. 8, alin. (2), lit. a)

din Legea nr.26 din 10 martie 2022. Astfel, din moment ce circumstanțele

constatate prin decizia Curții Supreme de Justiție nu au fost răsturnate sau

modificate în cadrul procedurii reluate de evaluare, Comisia a acceptat

argumentele și concluziile Curții Supreme de Justiție.

În privința dubiului legat de sursa mijloacelor financiare pentru procurarea

apartamentului mamei candidatei în mun. Chișinău și dreptul de abitație în

respectivul apartament declarat de Angela Bostan, Comisia de evaluare a avut o

concluzie diferită de cea din decizia Curții Supreme de Justiție, care a fost luată în

baza informațiilor incomplete și care au fost colectate de către Comisia de evaluare

în cadrul evaluării reluate.

În acest sens în cadrul evaluării reluate, Comisia de evaluare a obținut:

- de la autoritatea locală și oficiul teritorial al organului fiscal confirmarea

faptului că mama reclamantei a deținut patentă de întreprinzător doar în perioada

01 septembrie 1999 – 30 noiembrie 1999;

- a aflat de la candidată că au mai existat și alte activități ocazionale ale

mamei reclamantei;

- a calculat ce ar fi putut economisi maxim mama reclamantei în perioada

2008 - iulie 2018;

- a încercat să clarifice neclaritățile referitoare la scopul împrumutului obținut

de fratele reclamantei, dar și la modul în care acesta ar fi acumulat pretinsele

economii;

- a obținut de la bănci informație prin care se confirmă lipsa unor transferuri

ale fratelui reclamantei către mama sa;

- a obținut informația cu privire la cheltuielile candidatei în apropierea

apartamentului din Chișinău și a celor în apropierea apartamentului din mun.

Hîncești, fiind constatată o medie mai înaltă a tranzacțiilor în Chișinău.

Aceste informații au permis Comisiei de evaluare să ajungă la o concluzie

diferită de cea din decizia Curții Supreme de Justiție care s-a bazat pe informații

incomplete, ulterior colectate de către Comisia de evaluare în cadrul evaluării

reluate.

Comisia de evaluare a reținut ca fiind neîntemeiate obiecțiile Angelei Bostan

precum că este mai puțin relevant faptul deținerii sau nedeținerii patentei de

întreprinzător, or anume deținerea unei atare patente a fost invocată drept dovadă a

obținerii unor venituri de către mama reclamantei. Astfel, a subliniat că poziția

reclamantei este contradictorie, or la evaluarea inițială a insistat asupra deținerii

acestei patente de întreprinzător, iar după obținerea informației de la Serviciul

Fiscal de Stat deja nu mai insistă că acest aspect este atât de relevant.

Comisia de evaluare a menționat că poziția reclamantei este contradictorie

referitor la calculul veniturilor obținute de mama acesteia, or în cererea de chemare

în judecată a afirmat că venitul minim al mamei era de 100-200 USD pe lună, iar în

10

cadrul evaluării reluate Angela Bostan a menționat că venitul de 100-200 USD pe

lună nu era permanent, ezitând să facă careva estimări, iar activitatea comercială a

mamei sale nu era continuă. Totodată, în calculele sale, reclamanta a ignorat în

totalitate cheltuielile care le-a avut mama sa în toți acești ani, fapt care însă este

obligatoriu pentru efectuarea unui calcul corect și obiectiv.

În aceste circumstanțe Comisia de evaluare a menționat că caracterul

obligatoriu netăgăduit al argumentelor și concluziilor conținute în decizia Curții

Supreme de Justiție, nu obligă Comisia să emită, în cadrul reevaluării, o decizie de

promovare a reclamantei, odată ce cumulul de fapte (circumstanțe) rezultat din

probele noi, acumulate în cadrul reevaluării, este diferit și, în mod natural, mai

avansat, decât cel inițial, din cadrul evaluării inițiale.

În context, Comisia de evaluare a indicat că este de remarcat că atunci când

abordează problematica principiului res judicata în cazul a două sau mai multe

seturi de proceduri, CtEDO examinează, pe lângă faptul dacă setul de proceduri

vizează aceleași părți sau raporturi juridice, inclusiv dacă aceste proceduri se

bazează pe același set de fapte.

La caz, după cum a fost descris supra, setul de fapte examinat de către Curtea

Supremă de Justiție este diferit de setul de fapte analizate de către Comisia de

evaluare în cadrul procedurii reluate de evaluare, ceea ce exclude posibilitatea ca

decizia Comisiei să afecteze principiul res judicata.

Cu referire la argumentele Angelei Bostan privind aplicabilitatea prevederilor

Codului administrativ, Comisia de evaluare a subliniat că doar procedura de

judecare a cauzelor și anume procedura contenciosului administrativ din Codul

administrativ sunt aplicabile în speță, nu și prevederile care reglementează

procedura administrativă, or în raport cu procedura în fața Comisiei de evaluare, se

aplică prevederile legii speciale nr.26 din 10 martie 2022 și a Regulamentului

Comisiei.

În ședința de judecată, reprezentantul reclamantei avocatul Petru Balan a

susținut acțiunea pe motivele de fapt și de drept invocate, explicând suplimentar

instanței de judecată că evaluarea integrității reclamantei s-a făcut de persoane

necunoscute, alese în mod secret/confidențial în secretariatul comisiei de evaluare;

evaluarea reclamantei s-a făcut de persoane care nu întrunesc minimul de

integritate etică și financiară pentru a avea calitatea de membru al unei comisii care

se pretinde independentă și formată din membrii integri; precum și faptul că

decizia a fost adoptată în lipsa de cvorum și în lipsa majorității.

În acest sens avocatul Petru Balan a menționat că reclamanta nu cunoaște

persoanele care au făcut parte din secretariatul comisiei de evaluare, dacă aceasta

sunt sau nu interesate în rezultatele evaluării, cine sunt persoanele din secretariat

care au avut acces la datele ei cu caracter personal și la datele cu caracter personal

ale rudelor ei.

La fel a menționat că membrii desemnați ai Comisiei de evaluare nu se bucură

de cel mai înalt nivel de integritate etică și financiară și de cel mai înalt nivel de

independentă, pentru a aprecia nivelul de integritate etică și financiară al

reclamantei, or potrivit informațiilor publice, care nu trebuie probate, rezultă că

membrul Comisiei de evaluare Tatiana Răducanu, este afiliată politic Partidului

Politic Acțiune și Solidaritate. Lipsa integrității etice a Tatianei Răducanu se atestă

prin investigațiile jurnalistice, prin fapt că în 7 dosare examinate de ea ca și

11

judecător al Curții Supreme de Justiție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

constatat încălcarea drepturilor omului și a condamnat Republica Moldova. Iar

lipsa integrității financiare se confirmă prin faptul că Tatiana Răducanu locuiește

într-o casă cu două niveluri și mansardă, într-un cartier de lux din sect. Rîșcani și

mai deține un apartament în Chișinău, un automobil Toyota și două depozite

bancare.

La fel a invocat și suspiciunile de afiliere a Tatianei Răducanu cu grupările

oligarhice. În acest sens a menționat că la 14 mai 2024 reclamanta a recepționat un

mesaj de email de pe adresa de email oficială a Procurorului-șef Anticorupție la

care era anexată o scrisoare adresată „candidaților nepromovați de către Comisia

pre-Vetting”, prin care se informează că organul de urmărire penală are

„suspiciune despre un actual membru al Comisiei pre-vetting, Tatiana Răducanu, și

anume, că aceasta este apropriată și a acționat în interesele lui Veaceslav Platon și

lui Aureliu Colenco, actualul avocat principal care reprezintă interesele lui Ilan

Sor”.

Reprezentantul reclamantei a subliniat că Angela Bostan se numără printre

magistrații independenți și obiectivi care au examinat dosare în care erau vizate

interesele lui Veaceslav Platon; astfel încât, pentru a intimida reclamanta în calitate

de magistrat, Veaceslav Platon a ordonat ca aceasta să fie filată, supravegheată

ilegal, fapt care a dus la pornirea unei cauze penale în care reclamanta are statut de

parte vătămată.

Cu referire la lipsa de cvorum avocatul Petru Balan a menționat că cvorumul

condiționează majoritatea. Lipsa cvorumului exclude posibilitatea declanșării

majorității. Or, emiterea actului administrativ individual de autoritățile publice cu

conducere colegială se realizează prin anumite particularității procedurale. Astfel,

în condițiile în care, la evaluarea repetată, un membru a demisionat, iar doi membri

nu puteau participa din motive de suspiciuni de părtinire și anume Tatiana

Răducanu și Nadejda Hriptievshi, Comisia de evaluare nu avea cvorum, fiind doar

trei membri activi. Prin urmare, neavând cvorum în cazul evaluării repetate,

Comisia nu avea nici majoritate ca să se expună în cazul reevaluării Angelei

Bostan.

Reprezentanții Comisiei de evaluare, avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei

au susținut argumentele invocate în referința depusă, solicitând respingerea acțiunii

ca fiind neîntemeiată, susținând că decizia Comisiei de evaluare este favorabilă

Angelei Bostan, or, Comisia de evaluare a abandonat argumentul cu privire la

necorespunderea criteriului de integritate etică, circumstanță care ar afecta cumva

cariera candidatei.

Comisia de evaluare a subliniat două aspecte: neconsecvența în declarații și

rolul pasiv al Angelei Bostan la prezentarea probelor în scopul desființării dubiilor

Comisiei de evaluare.

Referitor la neconsecvențele în declarații Comisia de evaluare a menționat

aspectele aferente împrumutului în sumă de 20 000 euro contractat de fratele

candidatei, economiile în numerar pe care acesta le-a folosit pentru a contribui la

procurarea apartamentului, precum și faptul că inițial Angela Bostan a declarat că

venitul mamei sale a fost obținut în baza patentei, ulterior în cadrul reevaluării a

declarat că mama acesteia desfășura careva activități meșteșugărești din urma

cărora a obținut careva venituri.

12

Cu referire la aspectul pasiv al candidatei, Comisia de evaluare a menționat că

sarcina probațiunii a fost transferată candidatei, care a avut un rol pasiv manifestat

prin neprezentarea probelor ce ar confirma veniturile mamei în baza patentei de

întreprinzător, din alte activități comerciale și meșteșugărești așa cum a afirmat,

neprezentarea probelor care ar fi fost scopul împrumutului contractat de către

fratele acesteia. La fel nu a prezentat probe ce ar confirma că mama acesteia

deținea careva terenuri și că a obținut careva venituri din aceste terenuri agricole.

Audiind argumentele participanților la proces în susținerea pretențiilor

formulate și obiecțiile înaintate, ținând cont de probele administrate și de legislația

pertinentă, completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor stabilește

următoarele.

Prin decizia nr. 5 din 21 decembrie 2023 cu privire la evaluarea reluată a

Angelei Bostan, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, Comisia de evaluare, ca urmare a evaluării reluate a candidatei,

desfășurată în temeiul art. 14, alin. (8), lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26 din 10

martie 2022, a decis, în temeiul art. 8, alin. (1), alin. (4), lit. b), alin. (5), lit. c) - d)

și art. 13, alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, că candidata nu întrunește

criteriile de integritate financiară, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidată a criteriilor de integritate financiară și, astfel, nu

promovează evaluarea.

La 09 ianuarie 2024, Angela Bostan a depus cerere de contestare împotriva

Comisiei de evaluare, solicitând anularea deciziei nr. 5 din 21 decembrie 2023 cu

privire la evaluarea reluată a Angelei Bostan, candidată la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea reevaluării candidatei Angela

Bostan, de către Comisia de evaluare.

În conformitate cu art. 14, alin. (1) și (2) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, decizia Comisiei de

evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la

data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii

prealabile. Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de

evaluare la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de

judecată special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și

judecătorul supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție și

confirmați prin decret al Președintelui Republicii Moldova.

Conform art. 14, alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cererea de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura

prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu

are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.

Potrivit art. 207, alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu

dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ.

13

Astfel, completul de judecată special reține că, decizia Comisiei de evaluare

nr. 5 din 21 decembrie 2023 a fost notificată Angelei Bostan în mod electronic,

prin intermediul e-mail-ului, la 03 ianuarie 2024, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică anexat la materialele dosarului candidatului. (vol. VI/II, f.d. 589)

Ținând cont de prevederile art. 14, alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie

2022 cererea de contestare urma a fi depusă în termen de 5 zile de la data

recepționării de către candidat a deciziei motivate, la caz, de la 03 ianuarie 2024,

iar termenul limită fiind 09 ianuarie 2024, care este următoarea zi lucrătoare de la

data expirării termenului.

Respectiv, completul de judecată special conchide că cererea de contestare

depusă de Angela Bostan este admisibilă, deoarece reclamanta s-a conformat

prevederilor legale, depunând electronic prezenta cerere de contestare la 09

ianuarie 2024, în interiorul termenului prevăzut de lege.

Cu referire la cadrul normativ aplicabil, completul de judecată special

învederează că, aplicarea Codului administrativ și limitelor ei constituie o

problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia are competență Curtea

Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru examinarea acțiunii

în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 01 decembrie 2022, §24, DCC nr. 2

din 18 ianuarie 2022, §19).

Completul de judecată special reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 26 din 10

martie 2022, prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior

al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la

funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a

procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în

funcțiile respective.

În conformitate cu art. 4, alin.(1) și (2) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022,

Comisia de evaluare are independență funcțională și autonomie decizională față de

orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a

acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au

participat la desemnarea membrilor acesteia. În activitatea sa, Comisia de evaluare

se conduce de Constituția Republicii Moldova, de prezenta lege și de alte acte

normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Comisia de evaluare

funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat

de către aceasta.

În corespundere cu art. 1, alin. (1) din Codul administrativ, legislația

administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea

raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia.

Potrivit art. 2, alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu

contravine principiilor prezentului cod.

Astfel, completul de judecată special relevă că, în preambulul Legii nr. 26 din

10 martie 2022, legiuitorul a indicat că prezenta lege a fost adoptată în vederea

sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai

14

Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale acestora,

precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției.

Prin urmare, evaluarea candidaților pentru funcțiile de membru în organele

enumerate în art. 2, alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 este prin natura sa

un domeniu specific de activitate în sensul art. 2, alin. (2) din Codul administrativ.

Deși, Codul administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios

administrativ uniformă, totuși, conform art. 2, alin. (2) din Codul administrativ,

anumite aspecte pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

Conform art. 10, alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din

22 decembrie 2017, legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare

a normelor constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de

Constituție. Articolul 7 alin. (3) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 prevede

că, în cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un

conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau

emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).

Astfel, atât Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cât și Codul administrativ sunt

legi organice, însă prima este una specială. Respectiv, prioritate are Legea nr. 26

din 10 martie 2022, însă, aceasta nu exclude aplicarea Codului administrativ, în

măsura în care legea specială nu conține norme care să reglementeze un anumit

aspect. Or, excluderea integrală de la aplicare a Codului administrativ este

imposibilă din punct de vedere al rolului central și legăturii organice a Codului

administrativ cu domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

În acest context completul de judecată special menționează că, prevederile

Codului administrativ urmează a fi aplicate în măsura în care nu contravin Legii

speciale nr. 26 din 10 martie 2022.

Cu referire la consecințele juridice ale deciziei Comisiei de evaluare,

completul de judecată special reține că, potrivit art. 13, alin. (6) din Legea nr. 26

din 10 martie 2022, decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic

pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Careva alte consecințe

juridice, în afara celor menționate expres în lege, nu sunt stipulate la moment.

La fel, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au conchis că proiectul de lege revizuit arată clar că

rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra carierei

candidatului.

Astfel, completul de judecată special nu poate accepta ideea că, o eventuală

decizie de nepromovare a candidatului ar echivala cu o constatare că acesta nu este

integru. Or, în urma evaluării integrității etice și financiare a candidatului, în baza

datelor și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia constată - dacă există

sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de

integritate. Soluția oferită de Comisie, prin decizia de constatare a promovării sau

nepromovării evaluării, reprezintă o apreciere, după intima sa convingere, a

faptului dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea reclamantului cu

criteriile de integritate financiară și etică. Comisia nu constată existența sau lipsa

conformității reclamantei cu criteriile de integritate, ci doar existența sau lipsa

dubiilor serioase privind conformitatea.

15

Cu referire la marja de apreciere (dreptul discreționar) al Comisiei de

evaluare, completul de judecată special reține că prin Avizul nr. 1069/2021 din 13

decembrie 2021, la pct. 11, Comisia de la Veneția și Direcția Generală observă că

integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de

judecători și procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe;

asigură încrederea cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în

integritatea acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale

democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde

foarte mult, sau esențial, de integritatea personală, de competența și credibilitatea

apartenenței sale.

Comisia de la Veneția și Direcția Generală și-au exprimat anterior opinia, în

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de

ridicate de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de

verificare a judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența

autorităților moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar

moldovenesc creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și

procurorii, precum și membrii Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului

Superior al Procurorilor, la evaluări extraordinare de integritate.

Pe lângă preambulul Legii nr. 26 din 10 mai 2022, menționate supra,

completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție mai

consideră necesar să menționeze și enunțurile Obiectivului 1.2. din Direcția

strategică I „Consolidarea integrității și responsabilității în sectorul justiției” din

Legea pentru aprobarea Strategiei privind asigurarea independenței și integrității

sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a Planului de acțiuni pentru

implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021 și anume:

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor

și a procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității

acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele elemente de

asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării

unor proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității

judiciare constituie un element important în prevenirea corupției care este una

dintre principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în

sistemul judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul

privind al patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat e

indicii potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă

riscuri de integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din

2018, accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie

combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile

statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe

investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau

prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv,

să respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună

efort pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem”.

16

În continuare, în recentul său Aviz nr. 24 (2021) privind Evoluția Consiliilor

Justiției și rolul acestora în sistemele judiciare independente și imparțiale, CCJE

reamintește (§ 34) că procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv

posibile campanii de către candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că

calificările candidaților, în special imparțialitatea și integritatea acestora sunt

verificate. În opinia Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale, ar trebui făcută

o distincție între verificarea membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților

pentru o poziție în aceste organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe

termen determinat al mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul

de a asigura independența acestora față de presiunile externe.

Măsurile care ar periclita continuitatea calității de membru și ar interfera cu

securitatea mandatului membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea

că intenția din spatele acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin

urmare, ar trebui privite ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care

vizează candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și

al Consiliului Superior al Procurorilor și organele lor specializate reprezintă un

proces de filtrare și nu un proces de verificare judiciară și, ca atare, pot fi

considerate, dacă sunt implimentate corespunzător, că ating un echilibru între

beneficiile acestei măsuri, în ceea ce privește contribuția la încrederea justiției, și

posibilele efecte negative ale acesteia.

De asemenea, completul de judecată special consideră relevant că, în pct. 50

din Avizul din 14 martie 2023, Comisia de la Veneția și DGI au indicat că sunt la

curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă articolul 8 din Legea nr. 26 din

10 martie 2022, care reglementează procedura de pre-vetting a candidaților la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului

Superior al Procurorilor.

Totuși, ceea ce se permite în scopul examinării candidaților, nu neapărat se

permite și în vederea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor în

funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru stabilitatea ordinii juridice în

general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ flexibile și bazate pe o

evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor, a relațiilor etc.,

destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-un mod legal

trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită inadecvată, care ar

trebuie să fie mai bine definită de lege.

În aceiași ordine de idei, potrivit opiniei amicus curiae a Comisiei de la

Veneția, conceptul de evaluare a integrității semnifică implementarea unui proces

de mecanisme care vizează garantarea celor mai înalte norme în materie de

conduită și de integritate financiară solicitate pentru accederea în funcția publică.

Într-un sistem de control prealabil al integrității, decizia de a nu recruta un candidat

poate fi justificată în cazul unei simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor.

Totuși, decizia de nepromovare a evaluării unui candidat trebuie legată de un

indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi

dincolo de orice îndoială că această avere provine din surse ilegale (a se vedea

CDLAD (2022)011, § 9-10).

În Avizul său, Comisia de la Veneția și Direcția Generală au mai notat că

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

17

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate și nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel

mai probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această

structură reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și

ale altor organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

De asemenea, Curtea Constituțională la § 120 din decizia de inadmisibilitate

nr. 42 din 06 aprilie 2023 a constatat că, prin termenul „grav”, legislatorul a limitat

marja discreționară a Comisiei de evaluare la evaluarea integrității etice a

candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea candidatului

doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de

o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în discuție

gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate aprecia caracterul „grav” al

abaterii constatate în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei.

Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul termenilor

„reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8, alin. (2) lit. a) din Lege.

În § 123 din decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea

Constituțională a indicat că, pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile

constituționale de asigurare a numirii, transferării, detașării, promovării în funcție

și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători (a se vedea articolul 123 din

Constituție), legislatorul a stabilit că în calitate de membri ai acestui organ

constituțional trebuie să fie alese persoane (judecători și non-judecători) cu o înaltă

reputație profesională și integritate personală verificată de Comisia de evaluare în

ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea Constituțională a considerat rezonabilă decizia

legislatorului de a stabili o perioadă extinsă de verificare a integrității financiare a

candidaților.

La fel, Curtea Constituțională în decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06

aprilie 2023, a notat în § 123, cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13

alin. (5) din Legea nr. 26, că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil

procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă

cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu

dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară de

către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în

mod inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă

stabilit de legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea

rezultatelor evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată,

care trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire

la promovarea sau nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună

în discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a

criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție.

Astfel, completul special al Curții Supreme de Justiție reține că, deși marja de

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată

(concluziile trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă.

Eventualele riscuri în raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși,

18

integru, însă care nu a fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu

mult mai mici decât în situația în care este admis un candidat neintegru din

considerentul că orice dubiu ar trebui să fie interpretat în favoarea persoanei.

Această stare este determinată atât de interesul general sporit față de procesul de

preselecție în Consiliul Superior al Magistraturii, cât și de eventuala interferență

redusă în drepturile subiecților supuși evaluării, spre deosebire de consecințele

vetting-ului propriu-zis.

Completul de judecată special relevă că, potrivit art. 14, alin. (8) din Legea

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie

2022, în vigoare la moment, la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei

de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție

poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care

nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare,

Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare și că există circumstanțe care puteau

duce la promovarea evaluării de către candidat.

Prin urmare, ținând cont de normele legale precitate și de faptul că obiect al

prezentei acțiuni îl constituie decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 5 din 21 decembrie 2023 cu privire la evaluarea

reluată a Angelei Bostan, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, completul de judecată special menționează că, la caz, urmează să

verifice dacă în cadrul procedurii de evaluare reluată au fost admise erori

procedurale grave de către Comisia de evaluare, care să afecteze caracterul

echitabil al procedurii de evaluare și existența unor circumstanțe care puteau duce

la promovarea evaluării de către candidată.

Or, la examinarea prezentei cereri de contestare, completul de judecată special

nu are dreptul să depășească limitele acesteia și împuternicirile oferite de legiuitor

la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, stabilite în mod

imperativ la art. 14, alin. (8) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 și în Hotărârea

Curții Constituționale nr. 5 din data de 14 februarie 2023 privind excepțiile de

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Curtea Constituțională la pct. 81 din Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023

privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr.26 din 10

martie 2022, a stabilit că legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care

candidatului nu i-au fost asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de

evaluare. În funcție de eventualele carențe procedurale admise la etapa evaluării,

de natura dreptului procedural afectat, precum și de circumstanțele particulare ale

cauzei, Curtea reține că neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o

problemă centrală a litigiului.

În aprecierea sa, Curtea Constituțională, verificând dacă dispozițiile contestate

urmăresc realizarea unui scop legitim, a reținut că în nota informativă la proiectul

19

de Lege nu se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării

controlului judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată

de autorități și din conținutul textului contestat, Curtea a dedus că legislatorul a

urmărit să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza

încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de altă parte, pentru a

asigura celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai repede un Consiliu

Superior al Magistraturii funcțional. Curtea a reținut că aceste scopuri legitime pot

fi încadrate în obiectivele generale ale ordinii publice și garantării autorității și

imparțialității justiției, stabilite de articolul, 54 alin.(2) din Constituție. Verificând

dacă dispozițiile contestate îi permit completului special al Curții Supreme de

Justiție să examineze suficient problemele centrale ale eventualelor litigii, Curtea

Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt apte să realizeze obiectivul

urmărit de legislator, să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare

din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative.

În acest context, completul de judecată special reține că, potrivit art. 12,

alin.(4) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, candidatul are următoarele drepturi:

să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale; să fie

asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de evaluare; să

ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere; să

prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră

necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în

imposibilitatea de a le prezenta anterior; să conteste decizia Comisiei de evaluare.

Completul de judecată special reține că, noțiunea „drepturi și obligații cu

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât, este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție. Art.

6 § 1 se aplică indiferent de calitatea părților, de natura legislației ce reglementează

modul de stabilire a contestației (lege civilă, comercială, administrativă etc.) și de

autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept comun, organ

administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, pct. 34; Bochan împotriva

Ucrainei (nr. 2) (MC), pct. 43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), pct. 106].

Aplicabilitatea art. 6 § 1 în materie civilă depinde, în primul rând, de existența

unei „contestații”. În plus, trebuie să se întemeieze pe un „drept” care să poată fi

pretins, cel puțin în mod credibil, recunoscut în dreptul intern, indiferent dacă acest

drept este sau nu protejat de Convenție. Trebuie să fie vorba despre o contestație

reală și serioasă, care poate privi atât existența însăși a dreptului, cât și întinderea

sa sau modalitățile de exercitare.

În sfârșit, rezultatul procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru

dreptul „civil” în cauză, o legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate, nefiind

suficiente pentru ca art. 6 § 1 să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe

(MC), pct. 99; Károly Nagy împotriva Ungariei (MC), pct. 60; Naït-Liman

împotriva Elveției (MC), pct. 106].

Prin urmare, completul de judecată special conchide că, prin prisma art. 6§1

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și articolul

12, alin.(4) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, pentru a stabili dacă în cadrul

procedurii de evaluare Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave,

care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat

20

faptul dacă reclamantei Angela Bostan i-au fost respectate drepturile procedurale

prevăzute de legea specială.

Reieșind din aceasta, precum și din dezideratele Curții Constituționale

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamanta Angela Bostan

în cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii și

anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidatei.

Succesiv, completul de judecată special nu poate reține motivele invocate de

către reclamantă privind aspectele referitoare la criticile în privința necunoașterii

persoanelor care au fost alese în mod secret/confidențial în secretariatul comisiei

de evaluare, precum și faptul că membrii Comisiei de evaluare nu întrunesc

minimul de integritate etică și financiară, or, aceste argumente nu sunt relevante

procedurii de verificare a legalității deciziei de nepromovare a evaluării reluate de

către candidata Angela Bostan și nu se încadrează în criteriile statuate de Curtea

Constituțională în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, în vederea eventualei

admiteri a acțiunii sale.

Cu referire la argumentul reclamantei privind neîncrederea în imparțialitatea

membrilor Comisiei de evaluare și afilierea Tatianei Răducanu Partidului Politic

Acțiune și Solidaritate, completul de judecată special menționează că Tatiana

Răducanu a fost desemnată în calitate de membru al Comisiei de evaluare, prin

Hotărârea Parlamentului nr. 85 din 04 aprilie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 4, alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie

2022 Comisia de evaluare are independentă funcțională și autonomie decizională

față de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare

a acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au

participat la desemnarea membrilor acesteia.

Angela Bostan, candidând la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii, cunoștea la momentul adoptării Legii nr. 26 din 10 martie 2022, că

va fi supusă procesului de evaluare a integrității de către Comisia de evaluare, însă

având dubii la imparțialitatea acesteia pretins manifestată prin afilierea politică, nu

a contestat Hotărârea Parlamentului nr. 85 din 04 aprilie 2022 în ordinea și

termenul prevăzut la art. 3 al acestor hotărâri și art. 209 din Codul administrativ.

Astfel, reclamanta în mod tacit și-a manifestat acordul cu desemnarea de către

Parlamentul Republicii Moldova a Tatianei Răducanu în calitate de membru al

Comisiei de evaluare și ca aceasta să participe la evaluarea integrității sale în

calitate de candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii,

ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților în funcțiile respective.

Totodată, completul de judecată special nu poate reține ca pertinente

argumentele expuse de către Angela Bostan privind neîntrunirea nivelului de

integritate a membrului Comisiei de evaluare, Tatiana Răducanu, rezultate din

circumstanțele descrise în scrisoarea Procurorului-Șef al Procuraturii Anticorupție,

Veronica Dragalin și care în cadrul procedurii de evaluare ar fi admis erori

21

procedurale grave de natură să afecteze caracterul echitabil al procedurii de

evaluare.

În opinia completului de judecată special circumstanțele descrise în scrisoarea

respectivă precum că ar „exista indici că procedura de pre-vetting și vetting a fost

compromisă și viciată de grupări criminale asociate cu Veaceslav Platon și Ilan Șor

și că posibil au fost afectate drepturile fundamentale a candidaților la un proces

echitabil, care în cumul prezintă un risc de a pune în pericol sistemul de justiție în

continuare” constituie alegații lipsite de suport probator, fiind doar presupuneri,

care nu demonstrează faptul că procedura de evaluare pre-vetting și în special

procedura de evaluare a candidatei Angela Bostan, ar fi fost viciată.

Prin urmare, faptele descrise în scrisoarea Procurorului-Șef al Procuraturii

Anticorupție, Veronica Dragalin, nu atestă existența circumstanțelor care puteau

duce la promovarea evaluării de către Angela Bostan.

În aceste circumstanțe completul de judecată special nu poate reține ca fiind

întemeiate argumentele reclamantei ce vizează pretinsa lipsă de independență,

imparțialitate și/sau obiectivitate a membrului Comisiei de evaluare, Tatiana

Răducanu or, la această etapa este depășită, având în vedere că reclamanta a

demonstrat un comportament pasiv, nu a înaintat recuzare membrului Comisiei de

evaluare și nu a contestat Hotărârea Parlamentului nr. 85 din 04 aprilie 2022,

expunându-și în acest mod tacit încrederea față Tatiana Răducanu în cadrul

viitoarei sale evaluări, iar circumstanțele descrise în scrisoarea Procurorului-Șef al

Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, nu au fost constatate și confirmate

printr-un act de dispoziție irevocabil producător de efecte juridice.

Completul de judecată special nu poate reține ca fiind plauzibil nici

argumentul reclamantei Angela Bostan privind lipsa de cvorum sau a majorității

membrilor comisie la emiterea deciziei de reevaluare a reclamantei, or, prin efectul

art. 7, lit. e) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 membrii Comisiei de evaluare au

obligația să se abțină de la fapte ce ar putea discredita Comisia de evaluare sau ar

putea provoca îndoieli privind obiectivitatea deciziilor acesteia. La caz, Tatiana

Răducanu neidentificând circumstanțe ce ar putea discredita Comisia de evaluare

sau ar putea provoca îndoieli privind obiectivitatea deciziilor acesteia nu a înaintat

abținere. Respectiv, Tatiana Răducanu a acționat în deplinătatea atribuțiilor sale ca

membru al Comisei de evaluare, participând la evaluarea candidatei Angela Bostan

și la adoptarea deciziei de evaluare reluată a integrității acesteia.

În aceste circumstanțe instanța de judecată reține că argumentele reclamantei

menționate supra nu sunt relevante procedurii de verificare a legalității deciziei de

nepromovare a evaluării reluate de către candidata Angela Bostan și nu pot fi

reținute ca fiind concludente argumentele reclamantei cu privire la pretinsele erori

procedurale grave admise de către Comisia de evaluare și care ar fi afectat

caracterul echitabil al procedurii de reevaluare a candidatei.

Totodată, Completul de judecată special observă că un alt argument pe care se

bazează acțiunea reclamantei este repunerea în discuție, distorsionarea și eludarea

executării hotărârii judecătorești irevocabile a Curții Supreme de Justiție din 01

august 2023, cu autoritate de lucru judecat emisă în favoarea reclamantei de către

Comisia de evaluare.

La acest aspect completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție

menționează că autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al

22

hotărârii judecătorești, avându-și rațiunea în asigurarea stabilității și securității

circuitului civil. Prin reglementarea autorității de lucru judecat se îngrădește

posibilitatea repunerii ulterioare în discuție a aspectelor soluționate de o instanță

judecătorească, pentru a se evita pronunțarea unor soluții contradictorii definitive

cu privire la aceeași cerere, consecința fiind aceea a generării incertitudinii cu

privire la raporturile juridice deja rezolvate de instanțele judecătorești.

Legea nr.26 din 10 martie 2022 este una specială, care foarte clar evidențiază

împuternicirile instanței de judecată și anume fie respinge contestația, fie o admite

și dispune reevaluarea. Eventuala soluție de obligare a Comisiei de a adopta o

anumită decizie favorabilă contravine spiritului și esenței Legii nr.26 din 10 martie

2022.

La caz, Curtea Supremă de Justiție la examinarea contestației Angelei Bostan

împotriva deciziei nr. 6 din 09 decembrie 2022 a Comisiei de evaluare a reținut că

circumstanțele constatate ar fi putut duce la promovarea pre-vetting-ului și a dispus

reevaluarea, ceea ce presupune reevaluarea repetată a acestor circumstanțe

raportate la noi argumente sau contraargumente susținute de probe pertinente și

admisibile, totodată în cadrul reevaluării oferind posibilitatea candidatei de a

elucida aceste circumstanțe și de a desființa dubiile Comisiei de evaluare.

Completul de judecată special consideră și acest argument irelevant, care nu

se încadrează în criteriul de eroare procedurală gravă, care a afectat caracterul

echitabil al procedurii de evaluare a reclamantei și de o circumstanță care ar putea

conduce la promovarea evaluării de către Angela Bostan, or, prin decizia din data

de 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a constatat existența unor

circumstanțe de natură procesuală care ar fi putut duce la promovarea evaluării de

către candidată și s-a dispus reevaluarea candidatei Angela Bostan de către

Comisia de evaluare.

Prin urmare, nu s-a obligat Comisia de evaluare să emită o decizie favorabilă

reclamantei, dar să reevalueze circumstanțele constatate de către Curtea Supremă

de Justiție, ceea ce prin prisma art. 14, alin. (10) din Legea nr. 26 din 10 martie

2022 presupune aplicarea dispozițiilor referitoare la procedura de evaluare inițială

și de acordare a aprecierii corespunzătoare.

În continuare, cu referire la fondul cauzei, completul de judecată special

reiterează că, prin decizia nr.5 din 21 decembrie 2023 cu privire la evaluarea

reluată a Angelei Bostan, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, Comisia de evaluare a decis în temeiul art. 8, alin. (1), alin. (4), lit.

b), alin. (5), lit. c) - d) și art. 13, alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, că

candidata nu întrunește criteriile de integritate financiară, întrucât s-au constatat

dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate

financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

Conform art. 8, alin. (1), alin. (4), lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022

evaluarea integrității candidaților constă în verificarea integrității etice și a

integrității financiare a acestora. Se consideră că un candidat corespunde criteriului

de integritate financiară dacă Comisia de evaluare constată că averea dobândită de

către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.

Totodată, Comisia de evaluare prin prisma art. 8, alin. (5), lit. c) și lit. d) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 verifică: modul de dobândire a bunurilor aflate în

proprietatea sau posesia candidatului ori a persoanelor specificate la art.2 alin.(2),

23

precum și cheltuielile legate de întreținerea acestor bunuri; sursele de venit ale

candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2 alin.(2).

În conformitate cu art.2 alin.(2) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 în

contextul evaluării candidaților menționați la alin.(1) este verificată și averea

persoanelor apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr.133

din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, precum și a

persoanelor menționate la art. 33 alin.(4) și (5) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016

cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Completul de judecată special reține că, persoană apropiată, în sensul art. 2

din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 este soțul/soția, copilul, concubinul/concubina

subiectului declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de

asemenea persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectului declarării

(părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită

prin afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).

La rândul său, art. 33, alin. (4) și (5) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016

prevede că, controlul averii și al intereselor personale se extinde asupra membrilor

de familie, părinților/socrilor și copiilor majori ai persoanei supuse controlului.

Dacă persoana supusă controlului se află în concubinaj cu o altă persoană,

verificarea se va extinde și asupra averii acestei persoane.

În decizia nr. 5 din 21 decembrie 2023, la compartimentul III „Evaluarea

reluată candidatului”, Comisia de evaluare a constatat existența unor dubii serioase

cu privire la integritatea financiară a candidatei Angela Bostan cu referire la

sursele mijloacelor bănești utilizate pentru achiziționarea unui apartament în mun.

Chișinău pe numele mamei sale. În contextul dreptului de abitație al candidatei în

acest apartament, începând cu 2020 și a frecvenței tranzacțiilor înregistrate în

cartierul în care este amplasat apartamentul, care sunt semnificativ mai frecvente

decât tranzacțiile înregistrate în alt loc (alte locuri) în care își declară reședința și

având dubii cu privire la sursele mijloacelor bănești pentru ca mama sa să

achiziționeze apartamentul, Comisia a reținut dubii serioase cu privire la faptul

dacă însăși mama candidatei sau chiar însăși candidata este proprietarul de facto al

acestui bun.

Efectuând control judiciar al constatărilor și concluziilor Comisiei de evaluare

pe marginea aspectului financiar, raportate la criteriile de evaluare prevăzute la art.

8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, completul de judecată special remarcă

următoarele.

În corespundere cu art. 13, alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, se

consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat

existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele

prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

Completul de judecată special notează că, potrivit spiritului Legii nr. 26 din

10 martie 2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau

nu criteriile de integritate și/sau existența cărorva încălcări ale candidaților, ci doar

existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la

concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile

legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de

conformitate.

24

În situația în care Comisia de evaluare constată existența unor dubii serioase

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin oferirea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

În cadrul evaluării reluate, candidata Angela Bostan a răspuns la cinci

întrebări scrise din partea Comisiei, inclusiv 16 subîntrebări și 11 solicitări de

documente suplimentare. Totodată se atestă că Comisia a colectat informații

suplimentare din diverse surse, conform necesităților, pentru a aborda problemele

examinate în cadrul evaluării reluate.

La 01 noiembrie 2023, candidata Angela Bostan a primit o notificare cu

privire la faptele și dubiile serioase, din partea Comisiei, care a răspuns la data de 8

noiembrie 2023. La 13 noiembrie 2023 avocatului candidatei i s-a acordat acces la

materialele evaluării reluate, conform art. 12, alin. (4), lit. c) din Legea nr. 26 din

10 martie 2022.

Ulterior, la 21 noiembrie 2023, candidatei i-a fost furnizată o Anexă la

notificarea cu privire la fapte și dubiile serioase. Candidata a solicitat desfășurarea

audierii în ședință publică. La data de 23 noiembrie 2023, candidata a participat la

audiere în fața Comisiei. După audieri, candidata a furnizat, din proprie inițiativă,

documente și explicații suplimentare.

Prin decizia nr. 5 din 21 decembrie 2023 Comisia de evaluare a indicat că

Angela Bostan candidată la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii, nu corespunde criteriului de integritate financiară, ținând cont de

modul de dobândire a averii, a apartamentului amplasat în mun. Chișinău,

înregistrat pe numele mamei, dar ea având drept de abitație în acest apartament.

Din lecturarea deciziei contestate rezultă că Comisia de evaluare în cadrul

evaluării relatate a efectuat o analiză detaliată a circumstanțelor stabilite de către

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 01 august 2023 că ar putea duce la

promovarea evaluării și a dezvoltat această problemă în baza documentelor

colectate și prezentate la evaluarea repetată, constatând discrepanțe în declarațiile

candidatei oferite în cadrul evaluării inițiale și cele reluate, ceea ce a afectat și mai

grav credibilitatea Comisiei de evaluare cu privire la proprietarul de facto al

apartamentului din mun. Chișinău.

Completul de judecată special concluzionează că din argumentele Angelei

Bostan, formulate în cererea de contestare, în cererea de concretizate și susținute în

ședința de judecată nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea

procedurii de evaluare a candidatei, or, aceasta nu a înlăturat toate dubiile serioase

formulate de Comisia de evaluare cu privire la respectarea de către candidat a

criteriilor de integritate financiară stabilite exhaustiv în art. 8 din Legea nr. 26 din

10 martie 2022, în ceea ce privește sursele mijloacelor bănești utilizate pentru

achiziționarea unui apartament în mun. Chișinău pe numele mamei sale.

Dubiile Comisiei de evaluare au fost generate de faptul cine de facto este

proprietarul apartamentului din mun. Chișinău, în condițiile în care nu s-a constatat

că mama candidatei ar fi avut suficiente mijloace financiare pentru procurarea

apartamentului.

Suspiciunile Comisiei de evaluare au fost trezite de dreptul de abitație al

candidatei în acest apartament, începând cu 2020 și a frecvenței tranzacțiilor

25

înregistrate în cartierul în care este amplasat apartamentul, care sunt semnificativ

mai frecvente decât tranzacțiile înregistrate în alt loc (alte locuri) în care își declară

reședința.

Verificând concluziile Comisiei de evaluare înserate în decizia nr. 5 din 21

decembrie 2023 referitoare la necorespunderea candidatei Angela Bostan criteriilor

de integritate financiară în raport cu argumentele relevante invocate de reclamantă,

completul de judecată special consideră că candidata Angela Bostan, cu adevărat,

nu a înlăturat toate dubiile Comisiei de evaluare cu privire la sursele mijloacelor

bănești utilizate pentru achiziționarea unui apartament în mun. Chișinău pe numele

mamei sale.

În acest sens, completul de judecată special reține că din înțelesul Legii nr. 26

din 10 martie 2022, candidatul satisface criteriul de integritate financiară doar

atunci când întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la art. 8 alin. (4)-(5) din

Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5, alin. (1) din Regulamentul de

evaluare al Comisiei de evaluare.

În acest sens, este relevant că materialele administrate de către Comisia de

evaluare în cadrul evaluării reluate demonstrează, în afara oricărui dubiu, că la 8

august 2018, mama candidatei Angelei Bostan, a procurat apartamentul nr.

xxxxx, cu suprafața de 74,0 mp, în Chișinău, la prețul de 973.500 MDL

echivalentul a 49,067 EUR.

În cadrul evaluării inițiale și reluate, candidata Angela Bostan a informat

comisia că mama candidatei a procurat acest apartament din trei surse financiare

diferite și anume: economiile proprii, contribuțiile unui membru apropiat al

familiei și contribuția financiară a fratelui candidatei.

Pentru a justifica aceste surse financiare candidata Angela Bostan a

prezentat declarația pe propria răspundere a mamei xxxxx, din care rezultă că a

procurat acest apartament din sursele financiare proprii, formate din economiile

obținute după pensionare, activând în calitate de antreprenor la piața din satul de

baștină a acesteia, unde a comercializat diferite bunuri înainte de 2010 – 2013 și

banii în sumă de 108 756 lei obținuți din vânzarea, în anul 2007, a apartamentului

din mun. Cahul, pe care l-a moștenit de la fratele ei. Din contribuția financiară a

feciorului, adică a fratelui candidatei, care locuiești de mai bine de 17 ani în Italia

și din contribuția primită ca ajutor material, prin transferuri bancare de la sora sa,

care de 25 de ani muncește în Federația Rusă.

În scopul examinării minuțioase a acestei chestiuni Comisia de evaluare în

cadrul evaluării reluate a obținut informații prin care se atestă că mama

reclamantei nu a deținut patentă de întreprinzător, cu excepția a două luni în anul

1999, precum și absența înregistrărilor în băncile comerciale naționale din

Republica Moldova a transferurilor bancare pe numele mamei candidatei de la fiul

ei.

Cu referire la veniturile mamei candidatei Comisia de evaluare a calculat

veniturile acesteia pentru a stabili capacitatea ei de a acumula economii în

numerar, astfel luând în calcul pensia mamei candidatei, veniturile din vânzarea

apartamentului în 2007 și contribuția financiară a unui membru apropiat al familiei

ei, a stabilit că economiile maxime posibile, ale mamei candidatei în perioada 2007

– 2018 au ajuns la 254 601 MDL (est. 12 833 EUR), care este inferioară

26

contribuției de 19 000 EUR din toate sursele, în afară de presupusa contribuție a

fratelui candidatei în sumă de 30 000 EUR.

Instanța de judecată califică ca fiind temeinic dubiul Comisiei privind lipsa

economiilor mamei candidatei pentru procurarea apartamentului din mun.

Chișinău, reieșind din venitul acestei, dar și a cheltuielilor pentru întreținere. Or,

potrivit scrisorii Serviciului Fiscal de Stat se confirmă faptul că mama candidatei a

deținut în perioada 1 septembrie 1999 - 30 noiembrie 1999 o patentă de

întreprinzător cu seria AA și nr. 019947.

Totodată, potrivit scrisorii eliberate de către Primăria Cărpineni se atestă

faptul că mama candidatei a activat în calitate de comerciantă la piața locală din sat

din septembrie 1999 până în martie 2012. Administrația publică locală a menționat,

că nu dispune de careva documente care să stabilească că mama candidatei a

deținut patentă de întreprinzător în acea perioadă.

Respectiv completul de judecată reține concluziile Comisiei că candidata

Angela Bostan nu a probat faptul că mama acesteia în perioada 1999-2018 a

desfășurat activitate comercială din care ar fi obținut un anumit venit, la fel și

mărimea acestui venit, însă cunoscând din martie 2023 (din informația de la

Serviciul Fiscal de Stat) că nu i-au fost eliberate patente de întreprinzător pe

numele mamei sale după 1999, a insistat în continuare că mama sa deținea patentă

de întreprinzător, fapt care a fortificat dubiile Comisiei de evaluare referitor la

veniturile obținute de către mama candidatei din activitatea comercială.

Totodată, completul special al Curții Supreme de Justiție menționează că în

timpul audierii din cadrul evaluării reluate, candidata Angela Bostan a afirmat că

mama sa nu vindea doar produse agricole și bunuri de uz casnic la piața locală, așa

cum afirmase anterior, ci și „avea o activitate ocazională de meșteșugărit, prin care

cumpăra materii prime de pe piața en gros din Chișinău și, împreună cu o vecină,

confecționa diverse bunuri precum lenjerie de pat și pături, pe care le vindea la

piața locală din sat, în mare parte duminicile”. La fel a afirmat că ocazional, în

zilele de joi, mama sa vindea produse agricole din gospodăria sa la piața locală.

Pentru a clarifica acest aspect Comisia de evaluare a întrebat candidata despre

veniturile din activitatea antreprenorială a mamei sale, iar candidata a explicat de

fiecare dată că nu vrea să facă presupuneri referitoare la veniturile obținute din

activitatea comercială și nu a furnizat Comisiei nicio informație despre veniturile

din această activitate suplimentară.

Cu referire la contribuita financiară a unei rude apropiate Comisia de evaluare

a menționat că la audierea din cadrul evaluării inițiale, candidata a recunoscut ea

însăși că „[...] mătușa regulat transfera și transferă și până în prezent anumite

ajutoare financiare surorii sale, care este unica rudă a ei ” și că „[...] și apropo, eu

îmi dau seama că acești bani au mai fost utilizați de mama și pentru alte necesități,

deoarece, evident, pensia pe care o primea la acea vreme [...] avea nevoi

suplimentare pentru a clarifica anumite situații”.

Suspiciunile Comisiei de evaluare au fost trezite de faptul că aceste ajutoare

au format economiile mamei candidatei sau au fost folosite pentru cheltuieli

curente.

La acest aspect instanța de judecată constată că candidata Angela Bostan a

prezentat și declarația pe proprie răspundere a surorii mamei candidatei din care

rezultă că din sursele sale proprii în anul 2017 i-a acordat mamei candidatei un

27

ajutor material în sumă de 3 000 dolari SUA. Totodată a menționat că pe parcursul

ultimilor 10 ani a efectuat transferuri prin diverse instituții bancare pe numele

surorii sale, aproximativ suma de 7 000-10 000 dolari SUA.

În cadrul evaluării inițiale, au fost prezentate extrase de cont pentru perioada

iunie - septembrie 2016, care confirmă transferuri internaționale în valoare totală

de 6.300 EUR (est. 139,244 MDL) efectuate de R.C. către mama candidatei.

În timpul evaluării reluate, Comisia de evaluare a obținut informații

suplimentare, care confirmă mai multe transferuri bancare internaționale de la R.C.

către mama candidatei: 150 USD (est. 1.960 MDL) în 2013, 150 USD (est. 2.098

MDL) în 2014 și 200 USD (est. 3.772 MDL) în 2015.

Completul special de judecată al Curții Supreme de Justiție acceptă ca fiind

veridică concluzia Comisiei de evaluare precum că mama candidatei mai degrabă

cheltuia aceste contribuții, decât le acumula sub formă de economii, reieșind din

mărimea acestor transferuri și periodicitatea acestora. Or, potrivit tabelului de

venituri și cheltuieli ale mamei candidatei în perioada 2007-2018, aceasta a avut

venituri totale de 448.105 MDL formate din pensie, vânzarea apartamentului din

mun. Cahul, transferuri internaționale bănești, donația în numerar. Totodată

cheltuielile mamei candidatei a constituit suma de 193.504 MDL.

Deci, transferurile bancare primite de mama candidatei în perioada 2013-2015

din partea surorii ei ar putea fi contribuții pentru cheltuielile ei curente, așa cum a

reținut Comisia, or calculele din tabelul veniturilor/cheltuielilor mamei candidatei

arată dezechilibre de cheltuieli în fiecare an în perioada 2008 - 2015 și în 2018.

Mai mult, chiar dacă diferența dintre veniturile și cheltuielile mamei

candidatei pentru perioada 2007-2018 în mărime de 254.601 MDL, ar fi putut

forma economii, acestea nu ar fi suficiente pentru a achiziționa un apartament în

mun. Chișinău.

Cu referire la contribuția fratelui candidatei Angela Bostan, Comisia de

evaluare a constatat contradicții între declarațiile fratelui candidatei, precum și a

candidatei.

La acest aspect completul de judecată reține că în prima declarație, fratele

candidatei a indicat că contribuția sa a fost de 30 000 EUR, dintre care 20 000

EUR erau dintr-un împrumut luat de la o bancă din străinătate, iar 10 000 EUR

erau din economiile personale.

Potrivit celei de-a doua declarații fratele candidatei a declarat că a contribuit

cu suma de 30 000 EUR la achiziționarea apartamentului, din economiile sale

personale și contractase creditul în sumă de 20 000 EUR în aprilie 2019, pentru

lucrări de reparații și pentru achiziționarea de mobilier și electrocasnice pentru

apartament.

În cadrul evaluării reluate, Comisia de evaluare a încercat să clarifice toate

aspectele aferente împrumutului în sumă de 20.000 EUR, contractat în 2019 de

fratele candidatei, economiile în numerar pe care acesta le-a folosit pentru a

contribui la procurarea apartamentului și modul prin care acei 20.000 EUR au fost

introduși în Republica Moldova. În extrasul de cont bancar referitor la împrumutul

de la banca străină, pe care candidata îl furnizase anterior, în secțiunea „Scopul”,

erau incluse următoarele informații: AUP auto usata daprivato (în italiană) -

procurarea unui automobil second-hand de la o persoană fizică (în română).

28

Comisia i-a solicitat candidatei să furnizeze o explicație cu privire la această

informație, la ce candidata Angela Bostan a declarat că nu deține și nu poate obține

astfel de informații, deoarece nu a putut să-l contacteze pe fratele ei. Comisia a

solicitat repetat candidatei să furnizeze o copie a contractului de împrumut, dat

fiind faptul că fratele candidatei și-a exprimat, în cadrul evaluării inițiale,

disponibilitatea de a prezenta o copie a contractului de împrumut, la cerere. În

răspunsurile sale adresate Comisiei în timpul evaluării reluate, candidata a indicat

că nu deține o copie integrală a contractului de împrumut pentru a o furniza

Comisiei, nu are informații legate de destinația împrumutului declarat de fratele

său, când a fost rambursat împrumutul în sumă de 20.000 EUR sau orice altă

informație în acest sens.

În aceste circumstanțe instanța de judecată atestă că candidata Angela Bostan

nici în fața Comisiei de evaluare nici în cadrul ședinței de judecată nu a prezentat

argumente plauzibile, sau probe pertinente ce ar desființa dubiile Comisiei

referitoare la contribuția fratelui ei, acordate mamei pentru achiziționarea

apartamentului.

Mai mult, Comisia a reținut afirmațiile candidatei cu privire la transmiterea a

30.000 EUR de la fratele său către mama sa ca fiind ambigue, or inițial a indicat că

au fost efectuate prin transferuri bancare internaționale, transport de colete prin

autobuz sau livrare în numerar, ca modalitate de trimitere a mijloacelor bănești,

însă ulterior, în cadrul audierii din timpul reluării evaluării, cu absența oricăror

înregistrări a transferurilor bancare internaționale pe numele mamei candidatei de

către fiul său, candidata a declarat că fratele său a folosit, în principal, metoda prin

intermediul transportatorilor de colete.

Suspiciunile Comisiei de evaluare cu referire la dreptul de abitație a

candidatei în apartamentul din mun. Chișinău, s-au bazat pe faptul frecvenței

tranzacțiilor financiare înregistrate în vecinătatea acestui apartament, chestiune

care a creat o conexiune puternică între candidată și locuință.

La acest aspect completul special de judecată retine că potrivit declarațiilor de

avere și de interese personale ale candidatei depuse pentru anii 2020 și 2021 la

Agenția Națională de Integritate, candidata a declarat domiciliul într-un apartament

din mun. Hîncești, pe care-l deține cu drept de proprietate și dreptul de abitație în

alte două bunuri imobile: o casă în mun. Hîncești, deținută de fiul său și un

apartament în mun. Chișinău, înregistrat pe numele mamei sale în calitate de

proprietară.

În cadrul audierilor publice candidata Angela Bostan a declarat că s-a mutat

temporar la Chișinău din cauza problemelor de sănătate ale mamei sale, deoarece

era singura îngrijitoare a mamei sale în acea perioadă. Totodată, a menționat că a

locuit în apartamentul din mun. Chișinău cu consimțământul și permisiunea

expresă a fratelui și a mamei sale.

La acest capitol, Comisia a reținut că din informația privind contul bancar al

Angelei Bostan, rezultă că în perioada 9 ianuarie 2020 - 23 august 2021 din contul

bancar al candidatei a fost extrasă suma de 111.338 MDL, drept plăți efectuate în

apropierea apartamentului mamei sale. Astfel, au fost efectuate 180 retrageri de

numerar, în valoare totală de 70.200 MDL și 132 plăți, în valoare totală de 41.138

MDL, în supermarketul amplasat la parterul clădirii în care se află apartamentul

mamei candidatei. În medie au existat 9,33 tranzacții per lună în 2020 și 8,5

29

tranzacții per lună în 2021, efectuate în vecinătatea blocului în care se află

apartamentul.

Astfel, din cauza inconsecvențelor din informațiile furnizate cu privire la

presupusele surse pentru achiziționarea apartamentului, Comisia de evaluare a avut

dubii că mama candidatei este proprietarul real al apartamentului, aceste dubii

nefiind desființate de către candidata Angela Bostan nici în cadrul evaluării reluate

nici în cadrul ședinței de judecată.

Completul special de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

Comisia specială a avut temeiuri să rețină asemenea dubii, raportate la această

informație.

În baza acestor constatări, completul de judecată, analizând decizia nr. 5 din

21 decembrie 2023, a rezumat că Comisia de evaluare i-a imputat Angelei Bostan

situația că nu a putut justifica sursa mijloacelor bănești utilizate pentru

achiziționarea unui apartament în mun. Chișinău pe numele mamei sale, or nu a

prezentat probe în susținerea venitului obținut de către mama acesteia în bază de

patentă sau ca urmare a unei activități comerciale, precum și neconcordanța în

declarațiile oferite la examinarea inițială și cea reluată.

În opinia completului de judecată special, candidata Angela Bostan nu a

desființat dubiile Comisiei de evaluare în privința criteriilor de integritate

financiară cu referire la sursele mijloacelor bănești utilizate pentru achiziționarea

unui apartament în mun. Chișinău pe numele mamei sale, precum și nu a

demonstrat în fața instanței de judecată că există erori procedurale grave admise de

către Comisia de evaluare și aceste erori ar afecta caracterul echitabil al procedurii

de evaluare, precum și că există circumstanțe care puteau conduce la promovarea

evaluării de către candidată.

Ba mai mult ca atât, prin comportamentul său pasiv, explicațiile

incomprehensibile și inconsecvente, candidata a fortificat dubiile Comisiei,

transformându-le în dubii serioase.

La caz, se atestă că Comisia de evaluare a executat cu diligență obligațiile,

prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor și a încercat să obțină de la instituțiile statului și de la

instituțiile financiare informații relevante și documentele necesare pentru realizarea

evaluării repetate.

Dar, atunci când a constatat anumite neclarități, Comisia de evaluare, în

temeiul art.10, alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, a oferit candidatei

Angela Bostan posibilitatea de a înlătura dubiilor apărute asupra neclarități, prin

prezentarea datelor, informațiilor și înscrisurilor suplimentare.

Însă, la caz, se constată că candidata Angela Bostan nu și-a exercitat pe deplin

acest drept, având un comportament pasiv ce ține de prezentarea și furnizarea

probelor și informațiilor solicitate, iar acest fapt a dus la imposibilitatea Comisiei

de evaluare de a verifica circumstanțele în privința căruia i-a apărut dubii și a

desființa dubiile apărute în urma examinării dovezilor prezentate suplimentar.

Completul de judecată special atrage atenția asupra faptului că reclamanta

Angela Bostan, atât în cadrul evaluării reluate, cât și în cadrul cercetării

judecătorești nu a reușit să înlăture dubiile Comisiei de evaluare referitoare la

sursele mijloacelor bănești utilizate pentru achiziționarea unui apartament în mun.

30

Chișinău pe numele mamei sale. La caz, Angela Bostan nu a prezentat careva

probe pentru a demonstra venitul mamei obținut din activitatea comercială, din

terenurile agricole, din contribuțiile acordate de sora mamei, care au fost

economiile acesteia reieșind din venituri, or nu toate veniturile mamei au constituit

economii, aceasta a mai suportat și careva cheltuieli de întreținere.

Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept al candidatei,

dar prin refuzul tacit sau prin prezentarea unor date incomplete duce apariția unor

dubii referitor la veridicitatea acestor afirmații, argumente, respectiv este în

interesul candidatului de a prezenta date și informații suplimentare pentru a

desființa aceste dubii.

La acest aspect completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție

reține jurisprudență CtEDO care a statuat că art. 6 din Convenție nu stabilește nicio

regulă cu privire la admisibilitatea probelor sau la modul în care acestea ar trebui

evaluate, care sunt, prin urmare, chestiuni care trebuie reglementate în primul rând

de dreptul național și de instanțele naționale (cauza Garcia Ruiz v. Spania [GC],

no. 30544/96, § 28, ECHR 1999-1).

De asemenea, CtEDO a reiterat că nu este în sine arbitrar, în sensul părții

„civile” a articolului 6 § 1 din Convenție, ca sarcina probei să fie transferată asupra

reclamantului în cadrul procedurii de verificare după ce IQC a pus la dispoziție

constatări preliminare rezultate în urma încheierii anchetei și a dat acces la probele

din dosarul cauzei (a se vedea Gogitidze și alții împotriva Georgiei, nr. 36862/05, §

122, 12 mai 2015, în contextul procedurii de confiscare in rem și, mutatis

mutandis, Grayson și Barnham împotriva Regatului Unit, nr. 19955/05 și

15085/06, §§ 37-49, 23 septembrie 2008, în contextul unei ordonanțe de confiscare

în cauzele de trafic de droguri).

Cu referire la argumentul reclamantei precum că în decizia sa Comisia de

evaluare nu a motivat dreptul Angelei Bostan la abitație în apartamentul din mun.

Chișinău, completul de judecată special notează că acesta nu poate constitui ca

temei pentru argumentarea unor erori procedurale grave care să afecteze caracterul

echitabil al procedurii de evaluare a candidatei și nici a unor circumstanțe care

puteau conduce la promovarea evaluării de către candidata Angela Bostan, or

cumulul de probe demonstrează că aceasta nu a desființat dubiile serioase ale

Comisiei de evaluare privind faptul dacă mama candidatei sau însăși candidata este

proprietarul de facto al acestui bun imobil.

În aceste circumstanțe completul de judecată special al Curții Supreme de

Justiție concluzionează că din argumentele reclamantei Angela Bostan, formulate

în contestație, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea

procedurii de evaluare a candidatei, or nu au fost înlăturate dubiile serioase

formulate de Comisia de evaluare cu privire la respectarea de către Angela Bostan

a criteriilor de integritate financiară stabilite de art. 8 din Legea nr. 26 din 10

martie 2022 în ceea ce privește sursele mijloacelor bănești utilizate pentru

achiziționarea unui apartament în mun. Chișinău pe numele mamei sale.

Având în vedere cele enunțate supra, completul de judecată special relevă că

în litigiul dedus judecății nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

de evaluare nr.5 din 21 decembrie 2023 cu privire la candidatura Angelei Bostan.

Or, actul administrativ supus controlului judiciar este emis conform prevederilor

31

legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidată, iar în cadrul procedurii de evaluare nu au

fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care să afecteze

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că cererea de contestare depusă

de Angela Bostan este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 14, alin. (6), alin. (8) lit. a), alin. (9) din Legea privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

decide:

Se respinge cererea de contestare depusă de Angela Bostan împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea

deciziei nr. 5 din 21 decembrie 2023 cu privire la candidatura Angelei Bostan,

candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea

reluării procedurii de evaluare a candidatei.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Diana Stănilă

32