3-2/24 — anularea deciziei

Dosarul nr. 03-2/24 2-24004130-40406-01-3-09012024-1 Î N C H E I E R E 08 februarie 2024 mun.

Chișinău Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc judecătorii Aliona Donos Oxana Parfeni Grefier Renata Gorodișteanu examinând în ședință de judecată publică, declarația de abținere a judecătorului Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de către Angela Bostan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare, constată: La 09 ianuarie 2024, Bostan Angela a depus cerere de contestare împotriva deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

prin care a solicitat anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 5 din 21 decembrie 2023 „cu privire la evaluarea reluată a Angelei Bostan, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii” și dispunerea reevaluării candidatului de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

1 Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 179 din 27 octombrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022”, a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în componența: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona Donos (judecători). Membru supleant – Boris Talpă (judecător). La 09 ianuarie 2024, ora 12:39, cauza nominalizată a fost repartizată în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.

Prin încheierea din 10 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție s-a admis declarația de abținere a judecătorului completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, de la examinarea prezentei cauze. La 10 ianuarie 2024, ora 16:38, cauza nominalizată a fost repartizată în mod repetat automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Aliona Donos.

Prin încheierea din 15 ianuarie 2024 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, s-a confirmat completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, pentru examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 3-2/24, intentată la cererea de contestare depusă de Angela Bostan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 5 din 21 decembrie 2023 „cu privire la candidatura Angelei Bostan, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea reevaluării candidatului de către Comisie, în următoarea componență: Oxana Parfeni – președinte, judecător, Aliona Donos și Boris Talpă – judecători.

Examinarea cauzei cu participarea părților a fost stabilită pentru data de 01 februarie 2024, ora 10:00. În cadrul ședinței de judecată, judecătorul Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, a înaintat declarații de abținere de la examinarea prezentei cauze. În motivarea declarației de abținere, judecătorul Boris Talpă a indicat că, a fost transferat temporar de la Curtea de Apel Chișinău în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător, iar judecătorul Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan, candidează la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca reprezentant al instanțelor de apel.

Totodată, a menționat că nu a depus cerere de participare la concursul anunțat de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător permanent la Curtea Supremă de Justiție. 2 Respectiv, a declarat abținere de la examinarea contestației împotriva deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, depusă de către Angela Bostan, deoarece sunt judecători în cadrul Curții de Apel Chișinău, iar aceste circumstanțe ar putea pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea la examinarea prezentei contestații și ar vicia procesul examinării acesteia. În ședința de judecată, reclamanta Angela Bostan și reprezentantul Petru Balan, fiind legal citați nu s-au prezentat.

În ședință de judecată, pârâta Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei, fiind legal citați nu s-au prezentat. Examinând în ședință de judecată publică, declarația de abținere a judecătorului Boris Talpă, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din motivele ce succed. Conform art. 14 alin. (4) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant.

În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant. Prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022 statuează că, cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv. Prin urmare, se rețin ca relevante prevederile art. 202 alin. (1), (3)-(4) din Codul administrativ, conform cărora judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente.

Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Potrivit art. 51 alin. (1) din Codul administrativ, persoana aflată într-una din situațiile prevăzute la art. 49 sau 50 are obligația să declare în scris superiorului său ierarhic conflictul de interese care există. Participanților li se expediază o copie a respectivei declarații. Până la adoptarea deciziei pe marginea declarației și/sau soluționarea conflictului de interese, persoana nu are dreptul să acționeze pentru autoritatea publică pe acest caz. Conform art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare se examinează de instanța sesizată cu acțiunea. Instanța examinează explicațiile persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse, și 3 ascultă opinia participanților la proces.

Nu se admite interogarea ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedură. Totodată, în conformitate cu art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Alin. (2) al aceluiași articol stipulează că motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.

Raportând prevederile legale citate la circumstanțele cauzei, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție consideră că, argumentele de abținere a judecătorului Boris Talpă, că a fost transferat temporar de la Curtea de Apel Chișinău în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător, iar judecătorul Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan, candidează la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca reprezentant al instanțelor de apel, precum și faptul că nu a depus cerere de participare la concursul anunțat de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător permanent la Curtea Supremă de Justiție, nu cad sub incidența art. 50 din Codul administrativ.

În opinia Completului de judecată special, faptul că judecătorii Boris Talpă și Angela Bostan sunt judecători din cadrul Curții de Apel Chișinău, din punctul de vedere al unui observator rezonabil nu creează temeiuri pentru a considera că imparțialitatea judecătorului poate fi pusă la îndoială. Or, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali, să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora, să respecte întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției și să asigure interpretarea și aplicarea uniformă a legislației. Drept urmare, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție conchide că, faptul numirii în calitate de judecători în aceiași instanță de apel, nu poate justifica admiterea declarației de abținere.

Or, acest aspect nu poate confirma existența pretinsului interes personal al judecătorului Boris Talpă, în calitate de membru al completului de judecată față de rezultatul prezentei cauze. Subsecvent, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție consideră irelevant argumentul invocat de către judecătorul Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, prezentat în susținerea declarației de abținere, precum că este transferat temporar în funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție, iar judecătorul Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan 4 candidează în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca reprezentant al instanțelor de apel.

În conformitate cu art. 1 din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective. Conform art. 2 alin. (1) alin. (1) din Legea nr. 26/2022 prevederile prezentei legi se aplică candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 3 alin. (2) din Legea nr. 26/2022 prevede că Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare – Comisie de evaluare) efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1). Completul de judecată special notează că, judecătorul Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan a fost evaluată de Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, creată în baza Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

În prezenta cauză părți în proces sunt candidatul Angela Bostan la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, creată în baza Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveției, pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93). Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93): potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv). 5 Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 și 10). De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparentelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului, precum și circumstanțele invocate în declarația de abținere, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că aceasta nu indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de către Angela Bostan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.

În contextul celor redate supra, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate în declarația de abținere nu se referă la circumstanțe ce ar putea pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, prin urmare, declarația de abținere urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) și art. 230 din Codul administrativ, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, d i s p u n e : Se respinge ca neîntemeiată declarația de abținere a judecătorului Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de Angela Bostan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc Judecători Aliona Donos Oxana Parfeni 6