3-2/24 — anularea deciziei

3-2/24 — anularea deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 03-2/24

2-24004130-40406-01-3-09012024-1

Î N C H E I E R E

08 februarie 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Aliona Donos

Oxana Parfeni

Grefier Renata Gorodișteanu

examinând în ședință de judecată publică, declarația de abținere a

judecătorului Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme

de Justiție, Boris Talpă,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare

depusă de către Angela Bostan împotriva Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să

emită act administrativ individual favorabil de promovare,

constată:

La 09 ianuarie 2024, Bostan Angela a depus cerere de contestare împotriva

deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, prin care

a solicitat anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 5 din 21 decembrie 2023 „cu privire la evaluarea

reluată a Angelei Bostan, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii” și dispunerea reevaluării candidatului de către Comisia

independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

1

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 179

din 27 octombrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie

2022”, a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, în componența: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona

Donos (judecători). Membru supleant – Boris Talpă (judecător).

La 09 ianuarie 2024, ora 12:39, cauza nominalizată a fost repartizată în mod

automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a

Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.

Prin încheierea din 10 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

declarația de abținere a judecătorului completului de judecată special, instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, de la examinarea prezentei

cauze.

La 10 ianuarie 2024, ora 16:38, cauza nominalizată a fost repartizată în mod

repetat automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a

Dosarelor, spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Aliona Donos.

Prin încheierea din 15 ianuarie 2024 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție, s-a confirmat completul de judecată special, instituit în cadrul

Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva

deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

pentru examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 3-2/24, intentată la

cererea de contestare depusă de Angela Bostan împotriva Comisiei independente

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 5

din 21 decembrie 2023 „cu privire la candidatura Angelei Bostan, candidat la

funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea reevaluării

candidatului de către Comisie, în următoarea componență: Oxana Parfeni –

președinte, judecător, Aliona Donos și Boris Talpă – judecători.

Examinarea cauzei cu participarea părților a fost stabilită pentru data de 01

februarie 2024, ora 10:00.

În cadrul ședinței de judecată, judecătorul Completului de judecată special,

instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, a înaintat declarații de

abținere de la examinarea prezentei cauze.

În motivarea declarației de abținere, judecătorul Boris Talpă a indicat că, a

fost transferat temporar de la Curtea de Apel Chișinău în funcție de judecător la

Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător,

iar judecătorul Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan, candidează la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca reprezentant al instanțelor de

apel.

Totodată, a menționat că nu a depus cerere de participare la concursul

anunțat de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru suplinirea funcțiilor

vacante de judecător permanent la Curtea Supremă de Justiție.

2

Respectiv, a declarat abținere de la examinarea contestației împotriva

deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, depusă

de către Angela Bostan, deoarece sunt judecători în cadrul Curții de Apel

Chișinău, iar aceste circumstanțe ar putea pune la îndoială rezonabilă

imparțialitatea la examinarea prezentei contestații și ar vicia procesul examinării

acesteia.

În ședința de judecată, reclamanta Angela Bostan și reprezentantul Petru

Balan, fiind legal citați nu s-au prezentat.

În ședință de judecată, pârâta Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei, fiind legal

citați nu s-au prezentat.

Examinând în ședință de judecată publică, declarația de abținere a

judecătorului Boris Talpă, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție consideră că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă, din motivele ce succed.

Conform art. 14 alin. (4) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul abținerii sau

recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii

respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu substituirea

membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant. În

cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu

substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant.

Prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022 statuează că, cererea de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura

prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu

are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.

Prin urmare, se rețin ca relevante prevederile art. 202 alin. (1), (3)-(4) din

Codul administrativ, conform cărora judecătorul care examinează acțiunea în

contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza

temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de

recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente.

Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în

Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 51 alin. (1) din Codul administrativ, persoana aflată într-una din

situațiile prevăzute la art. 49 sau 50 are obligația să declare în scris superiorului

său ierarhic conflictul de interese care există. Participanților li se expediază o

copie a respectivei declarații. Până la adoptarea deciziei pe marginea declarației

și/sau soluționarea conflictului de interese, persoana nu are dreptul să acționeze

pentru autoritatea publică pe acest caz.

Conform art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă, propunerea de

recuzare se examinează de instanța sesizată cu acțiunea. Instanța examinează

explicațiile persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse, și

3

ascultă opinia participanților la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de

dovadă a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedură.

Totodată, în conformitate cu art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru

o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea,

persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de

o exercitare imparțială a funcției.

Alin. (2) al aceluiași articol stipulează că motivul indicat la alin. (1) poate

exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă

ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în

public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui

participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la

finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Raportând prevederile legale citate la circumstanțele cauzei, Completul de

judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție consideră că,

argumentele de abținere a judecătorului Boris Talpă, că a fost transferat temporar

de la Curtea de Apel Chișinău în funcție de judecător la Curtea Supremă de

Justiție, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător, iar judecătorul Curții

de Apel Chișinău, Angela Bostan, candidează la funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii, ca reprezentant al instanțelor de apel, precum și faptul

că nu a depus cerere de participare la concursul anunțat de către Consiliul Superior

al Magistraturii pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător permanent la

Curtea Supremă de Justiție, nu cad sub incidența art. 50 din Codul administrativ.

În opinia Completului de judecată special, faptul că judecătorii Boris Talpă

și Angela Bostan sunt judecători din cadrul Curții de Apel Chișinău, din punctul

de vedere al unui observator rezonabil nu creează temeiuri pentru a considera că

imparțialitatea judecătorului poate fi pusă la îndoială.

Or, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea cu privire la statutul

judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali,

să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității

acestora, să respecte întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției și să asigure

interpretarea și aplicarea uniformă a legislației.

Drept urmare, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție conchide că, faptul numirii în calitate de judecători în aceiași

instanță de apel, nu poate justifica admiterea declarației de abținere. Or, acest

aspect nu poate confirma existența pretinsului interes personal al judecătorului

Boris Talpă, în calitate de membru al completului de judecată față de rezultatul

prezentei cauze.

Subsecvent, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție consideră irelevant argumentul invocat de către judecătorul

Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, prezentat în susținerea declarației de

abținere, precum că este transferat temporar în funcție de judecător la Curtea

Supremă de Justiție, iar judecătorul Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan

4

candidează în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca

reprezentant al instanțelor de apel.

În conformitate cu art. 1 din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, prezenta lege

reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al

Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de

membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de

selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.

Conform art. 2 alin. (1) alin. (1) din Legea nr. 26/2022 prevederile prezentei

legi se aplică candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii.

Articolul 3 alin. (2) din Legea nr. 26/2022 prevede că Comisia independentă

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare – Comisie de

evaluare) efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în

organele prevăzute la art. 2 alin. (1).

Completul de judecată special notează că, judecătorul Curții de Apel

Chișinău, Angela Bostan a fost evaluată de Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, creată în baza Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. În prezenta cauză părți în proces

sunt candidatul Angela Bostan la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii și Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, creată în baza Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere

că în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că

imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini

părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveției,

pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93).

Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93):

potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a

stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții

pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu

este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din

punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv

justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și

chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv).

5

Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a

contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de

imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea

Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 și 10).

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența

sa reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparentelor

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului

în temeiul anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului,

precum și circumstanțele invocate în declarația de abținere, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție conchide că aceasta nu indică la existența unor

împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului

Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă la examinarea cauzei de contencios

administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de către Angela Bostan

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu

privire la anularea deciziei și obligarea pârâtei să emită act administrativ

individual favorabil de promovare.

În contextul celor redate supra, Completul de judecată special instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate în declarația de

abținere nu se referă la circumstanțe ce ar putea pune la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Boris Talpă, prin urmare,

declarația de abținere urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) și art. 230 din Codul administrativ,

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

d i s p u n e :

Se respinge ca neîntemeiată declarația de abținere a judecătorului

Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

Boris Talpă, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la

cererea de contestare depusă de Angela Bostan împotriva Comisiei independente

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei și

obligarea pârâtei să emită act administrativ individual favorabil de promovare.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ion Malanciuc

Judecători Aliona Donos

Oxana Parfeni

6