3-4/23 — anularea deciziei si dispunerea reluarii procedurii de evaluare a candidatului

3-4/23 — anularea deciziei si dispunerea reluarii procedurii de evaluare a candidatului (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3-4/23

2-23003889-01-3-09012023

D E C I Z I E

În numele Legii

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

01 august 2023 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Mariana Pitic

Ion Guzun

cu participarea grefierului Alexandru Toma

examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului

administrativ, cererea de contestare depusă de Holban Vladislav împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 7

din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Holban Vladislav și dispunerea

reevaluării candidatului

constată :

Argumentele participanților la proces:

La 9 ianuarie 2023, Holban Vladislav a depus cerere de contestare împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, prin care a solicitat

admiterea acțiunii, anularea deciziei Comisiei de evaluare nr. 7 din 21 decembrie

2022 și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.

În motivarea acțiunii a invocat că la 2 noiembrie 2021, prin intermediul poștei

electronice, a depus la Consiliul Superior al Magistraturii, dosarul de participare

pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Însă,

Adunarea Generală a Judecătorilor, preconizată pentru data de 3 decembrie 2021 nu

a avut loc, fiind amânată pentru o perioadă nedeterminată.

1

Ulterior, a fost adoptată Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor, prin care a fost instituit un filtru suplimentar și anume

evaluarea de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

mecanism care la momentul depunerii dosarului nu a existat. Însă, a remis succesiv

răspunsurile și a prezentat Comisiei de evaluare documentele solicitate.

A indicat că la 21 decembrie 2022, a fost adoptată decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 7 cu privire la candidatura lui

Holban Vladislav, prin care s-a decis că candidatul nu corespunde criteriilor de

integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către

candidat a criteriilor de integritate etică și financiară.

A notat că decizia nominalizată i-a fost adusă la cunoștință, prin intermediul

poștei electronice, doar la 4 ianuarie 2023.

A invocat că decizia nr. 7 din 21 decembrie 2022, este una neîntemeiată,

superficială și emisă cu depășirea competenței organului emitent.

Cu privire la veridicitatea informațiilor aferente veniturilor soției declarate de

candidat în declarațiile sale anuale pentru anii 2017-2021, care se pretinde că nu au

fost înlăturate de candidat, a explicat că această concluzie a fost generată de veniturile

obținute de soția lui în cadrul desfășurării activității de întreprinzător, în bază de

patentă, care au fost declarate în declarațiile anuale depuse la Autoritatea Națională

de Integritate.

A relevat că cadrul legislativ permite activitatea în baza patentei de

întreprinzător asupra cărora nu se impune obligația de ținere a evidenței contabile și

financiare, efectuarea operațiilor de casă și decontărilor. Însă, legislatorul prin

adoptarea Legii nr. 26 din 10 martie 2022, nu a ajustat cadrul legislativ existent, și

prin neclaritatea legii, a lipsit reclamantul de posibilitatea de a promova procesul de

evaluare, ori Comisia a solicitat prezentarea unui raport suplimentar de ținere a

evidenței fiscale, neprevăzute de lege, ceea ce a dus la înlăturarea oricărei șanse de a

promova evaluarea.

Referitor la constatarea Comisiei de evaluare privind neexplicarea de către

candidat a surselor mijloacelor financiare și subevaluarea investițiilor pentru

deschiderea afacerii soției, a subliniat că această concluzie a fost motivată pe faptul

că „candidatul a prezentat și două extrase de cont ale SRL „xxxxx” care arată

operațiuni bancare/fluxuri de numerar, inclusiv depuneri bănești în numerar, în

perioada noiembrie 2021 - octombrie 2022, însă aceste extrase nu au explicat sursa

solicitată de Comisie cu privire la acei 180 000 de lei. În plus, Comisia a luat act de

faptul că SRL „xxxxx” în perioada 2011-2020 nu a înregistrat niciun venit impozabil

la Serviciul Fiscal de Stat, iar pentru anul 2021 a înregistrat un venit de 1000 de lei.

A invocat că concluzia Comisiei indicată supra, este generată cu depășirea

competenței sau lipsa atragerii unor experți în domeniul financiar și fiscal, fapt ce a

generat o confuzie în examinarea actelor prezentate și respectiv o concluzie eronată.

2

Or, sursa mijloacelor financiare este dovedită prin bonurile fiscale existente, la

care Comisia a avut acces, a fost raportată lunar la instituțiile fiscale și au fost obiectul

impunerilor fiscale.

A susținut că SRL „xxxxx” este subiect de drept distinct care desfășoară

activitate de întreprinzător și poartă răspundere proprie conform legii, iar transferarea

unor dubii a acestui subiect de drept în adresa reclamantului este contrară principiului

răspunderii personale.

La fel, a invocat dezacordul și cu concluzia Comisiei precum că există dubii

serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate financiară,

în ceea ce privește sursele mijloacelor financiare pentru procurarea de către familia

rudei apropiate a candidatului a două apartamente în 2017 și acordarea unui împrumut

de către aceeași rudă apropiată candidatului în 2018.

A explicat că Comisiei i-au fost prezentate probe privind veniturile obținute de

către părinții lui, care acoperă cheltuielile constatate, inclusiv și declarația fiscală a

mamei din 20 decembre 2021, emisă de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția de

Administrare Centru, prin care se confirmă obținerea de către aceasta a veniturilor

pentru perioada 2015-2020 în mărime de 995 747,89 de lei, iar pentru anul 2018 când

a fost oferit împrumutul a fost obținut un venit declarat în mărime de 386 074,75 de

lei, fapt care nu a fost luat în considerare de către Comisie, nefiind motivată omiterea

acestor venituri, Comisia făcând referire doar la veniturile obținute de către tatăl

reclamantului.

A relevat că netemeinicia actului contestat este confirmată prin constatarea

Autorității Naționale de Integritate, care prin procesul-verbal nr. 985/19 din 2

decembrie 2022, a stabilit lipsa aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării

averilor și intereselor personale pentru anul 2021.

A mai susținut că actul supus contestării urmează a fi anulat și prin prisma

încălcării procedurii, ori procedura în fața autorităților publice a Republicii Moldova

se efectuează în limba română, la caz însă a fost efectuată într-o altă limbă, fără a-i

oferi posibilitatea de a se apăra în limba pe care o posedă și nici nu i-a fost adusă la

cunoștință persoana care a efectuat traducerea pentru a stabili imparțialitatea acesteia

și a-i da posibilitate să stabilească posibile conflicte de interese precum și de a verifica

competența acesteia.

A insistat că, Comisia și-a depășit competența în procesul evaluării și a dispus

publicarea audierii candidatului în lipsa acordului lui, fapt ce a generat o serie de

publicații în mass-media unde s-au referit expres la informația obținută din cadrul

audierilor.

În opinia reclamantului, toate concluziile Comisiei în privința persistenței

dubiilor asupra integrității candidatului se bazează pe unele presupuneri care nu sunt

confirmate documentar, fapt ce duce la anularea actului contestat.

La fel, a comunicat că incident speței este și principiul securității raporturilor

juridice, la caz a celor de muncă.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 119, 166-168, 174, 177 Cod

de procedură civilă, art. 20, 93, 171-172, 177, 189, 206 alin. (1) lit. a), 211-212 Cod

administrativ, art. 216, 219, 2191, 220 Cod civil, art. 13-14 din Legea nr. 26 din 10

3

martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

La 16 ianuarie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de contestare înaintate de

Vladislav Holban.

În motivarea referinței, pârâta a invocat că și-a executat cu diligență și bună-

credință toate obligațiile prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie 2022. Iar, sarcina

probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului de evaluare, însă, odată

cu apariția unor neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia de evaluare oferă

candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații suplimentare.

A menționat că procesul de evaluare a integrității, dar și decizia, nu afectează

statutul profesional al candidatului, or efectul juridic al deciziilor Comisiei este

expres și exhaustiv stabilit de lege, iar candidatul poate refuza publicarea deciziei

Comisiei.

A indicat că decizia reprezintă o constatare a existenței unor dubii serioase cu

privire la conformitatea reclamantului cu criteriile de integritate etică și financiară și

nu reprezintă o constatare a lipsei de conformitate cu aceste criterii. Iar, oportunitatea

deciziei nu poate fi obiect al controlului judiciar.

A invocat că reclamantul acuză Comisia de evaluare, fără probe, precum că

decizia afectează continuitatea activității acestuia în funcția de judecător, depășește

cadrul legal pentru care a fost constituită, concluziile au fost emise cu depășirea

competenței și că la emiterea deciziei, nu s-ar fi luat în considerare anumite

circumstanțe.

Cu referire la suma declarată a veniturilor soției candidatului din activitatea în

baza patentei de întreprinzător în ultimii 5 ani, a indicat că de către Comisie nu a fost

solicitată prezentarea unui raport suplimentar de ținerea evidenței fiscale. Or, Comisia

de evaluare a solicitat orice documente care să confirme sumele pe care candidatul

le-a declarat în declarațiile sale anuale privind veniturile soției lui în ultimii cinci ani.

A specificat că pretinsa imperfecțiune și neajustare a cadrului legislativ existent

invocată de către reclamant este irelevantă în contextul prezentei cauze, or sarcina

instanței de judecată este de a aplica legea în vederea emiterii unei soluții, însă nu de

a aprecia cât de perfectă sau nu este legea aplicabilă.

A evidențiat că Comisia de evaluare nu era obligată să atragă experți în domeniul

financiar și fiscal. Or, prevederile Legii nr. 26 din 10 martie 2022, nu stabilesc

obligația Comisiei de evaluare de a atrage experți, inclusiv în domeniul financiar și

fiscal, mai mult Comisia de evaluare apreciază materialele acumulate după intima sa

convingere și niciunul dintre materialele prezentate nu are o forță probantă

prestabilită fără aprecierea acestora de către Comisie.

La fel, a afirmat că reclamantul se contrazice, astfel deși acesta pretinde că nu

au fost atrași experți în domeniul financiar și fiscal, reclamantul își formează propriile

concluzii, stabilind că s-a dovedit, totuși, sursa mijloacelor bănești prin bonurile

fiscale existente.

4

A precizat că sunt irelevante constatările Autorității Naționale de Integritate din

procesul-verbal nr. 985/19 din 2 decembrie 2022, deoarece Comisia de evaluare nu

depinde de constatările altor organe cu competențe în domeniul respectiv.

Suplimentar, a notat că actele prezentate de către reclamant cu privire la

constatările altor organe sunt irelevante, inclusiv din motiv că se referă doar la o

anumită perioadă, și nu la întreaga perioadă verificată de către Comisie.

Cu privire la pretinsele încălcări de procedură, alegate de reclamant în acțiune,

pârâta a subliniat că prevederile Legii nr. 26 din 10 martie 2022, nu stabilesc careva

cerințe în ceea ce privește limba oficială utilizată în procesul de evaluare. Iar, toată

comunicarea între Comisia de evaluare și candidatul Vladislav Holban a avut loc în

limba română, fapt confirmat prin materialele dosarului.

Totodată, în cadrul audierii reclamantului, acesta a avut posibilitatea de a se

expune în limba română și să primească toate întrebările la fel în limba română, direct

sau prin intermediul traducătorului. Iar pe platforma www.youtube.com sunt

disponibile înregistrările audierii reclamantului atât în varianta română, cât și engleză,

acesta având posibilitatea de a le analiza și a verifica dacă au existat careva erori de

traducere.

A notat pârâta că Comisia de evaluare nu și-a depășit competența în procesul de

evaluare prin faptul că a dispus publicarea audierii candidatului în lipsa acordului

acestuia, or, caracterul public al audierilor este stabilit expres prin Legea nr. 26 din

10 martie 2022, nefiind necesar acordul candidatului pentru publicarea înregistrării

audierii, însă, reclamantul putea solicita Comisiei de evaluare desfășurarea audierii

în ședință închisă sau să refuze participarea la audieri, drept de care nu a făcut uz.

Totodată, a explicat că pct. 36 din Opinia Comisiei de la Veneția (Avizul nr.

1069/2021), se referă la publicarea deciziei de promovare/nepromovare a

candidatului, nu și la publicarea audierii candidatului.

La 6 februarie 2023, Holban Vladislav a depus o cerere în temeiul art. 121 CPC,

prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate: 1) a sintagmei „dacă

constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de

către candidat” din art. 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și 2) a sintagmei „nu depinde” din

art. 8 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor.

Prin încheierea din 6 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

parțial cererea lui Holban Vladislav cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate, fiind ridicată excepția de neconstituționalitate a sintagmei „dacă

constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de

către candidat” din art. 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

A fost remisă Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea lui Holban

Vladislav, în vederea examinării constituționalității sintagmei „dacă constată

5

existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidat” din art. 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele

măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. În rest cererea a fost respinsă.

Curtea Constituțională prin hotărârea din data de 14 februarie 2023 a admis

excepțiile de neconstituționalitate ridicate inclusiv de Vladislav Holban, parte în

dosarul nr. 3-4/2023, a declarat neconstituțional textul „dacă constată existența unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul

14 alin. (8), lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor. Până la modificarea legii de către Parlament, completul

special al Curții Supreme de Justiție, la examinarea contestațiilor declarate împotriva

deciziilor Comisiei de evaluare, va putea dispune reevaluarea candidaților

nepromovați dacă va constata (a) că în cadrul procedurii de evaluare au fost admise

erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care afectează caracterul

echitabil al procedurii de evaluare, și (b) că există circumstanțe care puteau conduce

la promovarea evaluării de către candidat.

În ședința de judecată 4 aprilie 2023, reclamantul Holban Vladislav a înaintat o

cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a unor prevederi

din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor.

Prin încheierea din 4 aprilie 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

cererea lui Holban Vladislav cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate

a:

„- termenilor „grav”, „reprobabile” și „inexplicabile” din art. 8 alin. (2) lit. a);

- sintagmei: „în ultimii 15 ani” din art. 8 alin. (4) lit. b);

- termenului „nu” din art. 8 alin. (6) (potrivit căruia: „În aprecierea criteriilor

prevăzute la alin. (2) – (5) și în luarea unor decizii cu privire la acestea, Comisia de

evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în domeniul

respectiv”);

- art. 12 alin. (4) lit. d) în măsura în care este interpretat că persoana „are dreptul

să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră

necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în

imposibilitatea de a le prezenta anterior„ până la audiere de către Comisia de evaluare;

- sintagmei „dubii serioase” din art. 13 alin. (5) (potrivit căruia „se consideră că

un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența unor

dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art. 8, care

nu au fost înlăturate de către persoana evaluată”);

- sintagmei „decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic

pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs” din art. 13 alin. (6);

- art. 14 alin. (6) (potrivit căruia „cererea de contestare a deciziei Comisiei de

evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu

excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor

6

Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul

respectiv”)”;

toate din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor.

A fost remisă Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea lui Holban

Vladislav, în vederea examinării constituționalității a termenilor „grav”,

„reprobabile” și „inexplicabile” din art. 8 alin. (2) lit. a); sintagmei: „în ultimii 15

ani” din art. 8 alin. (4) lit. b); termenului „nu” din art. 8 alin. (6) (potrivit căruia: „În

aprecierea criteriilor prevăzute la alin. (2) – (5) și în luarea unor decizii cu privire la

acestea, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe

în domeniul respectiv”); art. 12 alin. (4) lit. d) în măsura în care este interpretat că

persoana „are dreptul să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe

care le consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa,

dacă a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior„ până la audiere de către

Comisia de evaluare; sintagmei „dubii serioase” din art. 13 alin. (5) (potrivit căruia

„se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat

existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele

prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată”); sintagmei

„decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea

candidatului la alegeri sau concurs” din art. 13 alin. (6); art. 14 alin. (6) (potrivit căruia

„cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege,

și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv”) din Legea nr. 26 din 10 martie

2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 42 din 6 aprilie 2023 au fost declarate

inadmisibile sesizările cu privire la excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor

Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

după cum urmează:

(a) a cuvintelor ,,grav”, ,,reprobabile” și ,,inexplicabile” din articolul 8 alin. (2)

lit. a);

(b) a textului ,,în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin. (4) lit. b);

(c) a textului a textului ,,ori a persoanelor specificate la articolul 2 alin. (2)” din

articolul 8 alin.(5) lit.c);

(d) a textului ,,nu depinde” din articolul 8 alin. (6);

(e) a textului ,,să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe

care le consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind

integritatea sa, dacă a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior"” din

articolul 12 alin. (4) lit. d);

(f) a textului ,,dubii serioase” din articolul 13 alin. (5);

(g) a textului ,,[d]ecizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic

7

pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs” din articolul 13 alin.

(6);

(h) a textului ,,[c]ererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă

în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile

stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor

Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul

respectiv” din articolul 14 alineatul (6);

(i) a textului ,,admiterea cererii de contestare, dacă constată existența unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, și

dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de

evaluare” din articolul 14 alineatul (8) lit. b);

(j) a textului ,,[d]ecizia completului de judecată special din cadrul Curții

Supreme de Justiție este irevocabilă din momentul emiterii” din articolul 14

alineatul (9).

În ședința de judecată, reclamantul Holban Vladislav, a susținut cererea de

contestare împotriva deciziei nr. 7 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura

lui Holban Vladislav, solicitând admiterea acesteia, pe motivele de fapt și de drept

invocate în cerere și explicațiile oferite instanței.

În ședința de judecată, reprezentanții Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, avocatul Roger Gladei și Cernei Valeriu au susținut

argumentele invocate în referința depusă, solicitând respingerea acțiunii ca fiind

neîntemeiată.

Aprecierea instanței.

Audiind părțile, și reprezentanții lor, examinând actele dosarului administrativ

și cel judiciar, completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție constată că

acțiunea este admisibilă și întemeiată, din următoarele motive.

Termenul de examinare a acțiunii

Conform art. 14 alin. (7) din Legea nr. 26/2022, prin derogare de la prevederile

art. 195 din Codul administrativ nr. 116/2018, cererea de contestare a deciziei

Comisiei de evaluare se examinează în decurs de 10 zile.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, nr. 29 din

29 martie 2022, modificată prin dispoziția nr. 35 din 14 aprilie 2022, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, a fost instituit complet de judecată

special format din: Vladimir Timofti – președinte, judecător; Ala Cobăneanu și

Svetlana Filincova – judecători, Dumitru Mardari – judecător supleant.

Materialele dosarului atestă că la 9 ianuarie 2023, reclamantul a înregistrat

prezenta contestație (f. d. 1, vol. I).

Prin încheierea din 10 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, cererea de

chemare în judecată a fost primită spre examinare, iar participanții au fost convocați

în ședință pentru data de 24 ianuarie 2023 (f. d. 33-35, vol. I).

8

La 16 ianuarie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

a depus referința (f. d. 50-65, vol. I).

Prin încheierea din 16 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

declarația de abținere a unui membru al completului de judecată special (f. d. 46-48,

vol. I).

La 23 ianuarie 2023, reclamantul Holban Vladislav a depus cerere de amânare a

ședinței de judecată din 24 ianuarie 2023 pentru a oferi posibilitatea de angajare a

unui avocat, cauza fiind amânată pentru data de 2 februarie 2023 (f. d. 70-71, vol. I).

La 30 ianuarie 2023, reprezentatul pârâtului a luat cunoștință cu materialele

cauzei (f. d. 80, vol. I).

La 1 februarie 2023, Holban Vladislav a luat cunoștință cu materialele cauzei

(f. d. 82, vol. I).

La 1 februarie 2023, reclamantul Holban Vladislav a depus cerere de amânare a

ședinței de judecată din 2 februarie 2023 pentru a lua cunoștință cu materialele cauzei,

cauza fiind amânată pentru data de 6 februarie 2023 (f. d. 83-85, vol. I).

Tot, la 6 februarie 2023 Holban Vladislav a înaintat un demers, prin care a

solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate.

Prin încheierea din 6 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă

parțial cererea lui Holban Vladislav cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate, fiind ridicată excepția de neconstituționalitate a sintagmei „dacă

constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de

către candidat” din art. 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (f. d. 137-141, vol. I).

Astfel, fiind anunțată întrerupere până la adoptarea de către Curtea

Constituțională a unei soluții pe marginea sesizării privind excepția de

neconstituționalitate (f. d. 136, vol. I).

La 22 februarie 2023 Curtea Constituțională a expediat în adresa Curții Supreme

de Justiție copia hotărârii nr. 5 din data de 14 februarie 2023 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 (f. d. 145-

156, vol. I).

La 2 martie 2023, în legătură cu plecarea în demisie a unor judecători prin

dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 34 din 2 martie

2023 Cu privire la modificarea dispoziției nr. 33 din 2 martie 2023 a fost schimbată

componența completului de judecată special, prin urmare prezenta cauză a fost

redistribuită unui alt judecător raportor (f. d. 164-167, vol. I).

Ședința de judecată din 6 martie 2023 a fost întreruptă până pe data de 14 martie

2023, fiind admisă cererea reclamantului de a acorda termen pentru a indica unde în

materiale reclamantul a prezentat comisiei acte confirmative cu privire la veniturile

la care el face trimitere în explicațiile sale.

În ședința de judecată din 14 martie 2023, în urma examinării cauzei, potrivit

art. 14 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, instanța de judecată a adus la

9

cunoștință că emiterea deciziei va avea loc la 22 martie 2023, prin plasarea acesteia

pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 22 martie 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost reluată din

oficiu examinarea prezentei cauze în legătură cu schimbarea componenței

completului special care a examinat cauza cu amânare fără dată (f. d. 229-231, vol.

I).

Ulterior, ședința fixată pentru data de 28 martie 2023, a fost amânată în legătură

cu solicitarea reclamantului Holban Vladislav de a discuta cu pârâtul încheierea unei

tranzacții, pentru data de 4 aprilie 2023.

Prin încheierea din 4 aprilie 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost reluată

examinarea prezentei cauze în legătură cu schimbarea componenței completului

special care a examinat cauza cu amânare fără dată (f. d. 241-244, vol. I).

Tot, la 4 aprilie 2023 Holban Vladislav a înaintat demers, prin care a solicitat

ridicarea excepției de neconstituționalitate.

La 4 aprilie 2023, Completul special a examinat cauza în fond și a amânat

pledoariile până la expunerea Curții Constituționale pe marginea cererii privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate.

Curtea Constituțională prin decizia din 6 aprilie 2023 a declarat inadmisibile

sesizările cu privire excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 26 din

10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

În legătură cu examinarea de către Curtea Constituțională a sesizării privind

excepția de neconstituționalitate, Curtea Supremă de Justiție a stabilit ședința de

judecată pentru data de 10 aprilie 2023, ora 16.00, cu citarea participanților la proces.

La 10 aprilie 2023 Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

a înaintat propunere de recuzare judecătorului Mariana Pitic.

Prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

nr. 66 din 10 aprilie 2022, în contextul intervenirii unei reacții prompte a autorităților

statului la problema asigurării funcționalității Curții Supreme de Justiție, prin

ajustarea cadrului normativ și consacrarea în cuprinsul acestuia a unor mecanisme

care ar permite soluționarea dificultăților legate de completarea provizorie a locurilor

vacante de judecător la instanța judecătorească supremă, precum și luându-se act de

acțiunile subsecvente ale Consiliului Superior al Magistraturii, care, urmare a

intervențiilor legislative recent operate prin intermediul Legii nr. 65/2023 privind

evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție, în cadrul ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

din 10 aprilie 2023 a examinat subiectul anunțării concursului pentru suplinirea, prin

transfer temporar, a funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, se

revizuiesc măsurile specifice în domeniul justiției stabilite prin Dispoziția Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 64/2023, stabilindu-se că

subpunctul 1.2 de la pct. 1 al dispoziției menționate se abrogă.

Prin dispoziția nr. 69 din 04 mai 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022”

10

a fost desemnat în calitate de membrul supleant în completul de judecată special

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, judecătorul Ion Malanciuc.

Cererea de recuzare înaintată judecătorului Mariana Pitic a fost repartizată în

mod automat-electronic, prin intermediul PIGD, la 15 mai 2023 și a fost examinată

în ședința de judecată din 23 mai 2023, ora 11.00, fiind amânată deliberarea și

pronunțarea pe marginea cererii de recuzare pentru data de 25 mai 2023.

Prin încheierea din 25 mai 2023 a completului de judecată special, instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă cererea de recuzare înaintată

judecătorului Mariana Pitic, de către Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor.

Participanții la proces au fost convocați pentru următoarea ședință de judecată

stabilită pentru 07 iulie 2023, ora 10.00, pentru ascultarea pledoariilor.

În această ordine de idei, având în vedere cele enunțate supra, completul de

judecată special notează că depășirea termenului de examinare a contestație în 10 zile,

a fost influențat inclusiv de complexitatea cauzei, comportamentul părților la proces,

care include pe cel al autorității pârâte, dificultatea dezbaterilor, demisiile în masă a

judecătorilor Curții Supreme de Justiție și imposibilitatea formării completului

special pentru judecarea cererilor de contestare.

Mai mult, durata de aflare pe rol a cauzei a fost condiționată inclusiv de

asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, fapt ce nu poate fi privit

drept tergiversare a examinării cauzei, deoarece judecarea cererii de contestare a avut

ca scop respectarea dreptului garantat al părților la un proces echitabil, consfințit în

articolul 38 din Codul administrativ și articolul 6 §1 din Convenția pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

În cadrul ședinței de judecată din data de 07 iulie 2023, au fost ascultate

pledoariile, și, conform art. 14 alin. (9) din Legea nr. 26/2022, a fost anunțată plasarea

deciziei pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Aplicabilitatea Codului administrativ.

Completul de judecată special menționează că, în cadrul dezbaterilor judiciare,

reprezentanții Comisiei au invocat neaplicarea cărților I și II din Codul administrativ

la examinarea cauzelor pendinte pe rolul Curții Supreme de Justiție, argument care

nu poate fi reținut din considerentele următoare.

Completul de judecată special reține că aplicarea Codului administrativ și

limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia are

competență Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru

examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 1 decembrie 2022,

În primul rând, este necesar de a se explica de ce este aplicabil Codul

administrativ procedurii de evaluare, dar și procedurii de contencios administrativ.

11

Din punct de vedere al conținutului normativ, Legea nr. 26/2022 cuprinde atât

norme de drept public material, cât și norme de procedură administrativă și

procedură a contenciosului administrativ.

În special, dispozițiile legale care reglementează definiția și condițiile de

evaluare a integrității etice/financiare după natura lor constituie norme de drept

administrativ material, care formează baza legală conform art. 21 alin. (1) din Codul

administrativ pentru emiterea actului administrativ individual de către Comisie.

Astfel, dispozițiile art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 26/2022 sunt norme de drept

administrativ material.

Inițierea procedurii de evaluare este, conform art. 9 alin. (2) și art. 69 alin. (1)

din Codul administrativ, o inițiere a procedurii administrative la cererea

candidatului pentru una din funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2

alin. (1) din Legea nr. 26/2022. Inițierea procedurii de contencios administrativ este

condiționată, în conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul

administrativ, de revendicarea de către reclamant a încălcării unui drept prin

activitatea administrativă.

Astfel, Completul de judecată special relevă că, decizia Comisiei de evaluare

este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (1) din Codul

administrativ. Actul administrativ individual este rezultatul final al procedurii

administrative.

Prin decizia Comisiei privind promovarea/nepromovarea evaluării de către

candidat are loc finalizarea procedurii administrative conform art. 78 din Codul

administrativ.

Mai mult decât atât, în nota informativă la Legea nr. 26/2022, autorii au indicat

că „drept urmare a desfășurării activității sale, Comisia de evaluare va emite o

decizie. Reieșind din faptul că decizia respectivă reprezintă un act administrativ,

contestarea acesteia se va face conform prevederilor Codului administrativ

nr. 116/2018 cu derogările exprese stabilite în prezentul proiect.”

Astfel, însăși legiuitorul a calificat decizia Comisiei de evaluare drept un act

administrativ individual în privința căruia poate fi exercitată acțiunea în contencios

administrativ.

Prin urmare, normele Codului administrativ privind procedura administrativă

și instituția actului administrativ individual sunt aplicabile procedurii de evaluare,

cu excepțiile prevăzute de Legea nr. 26/2022.

Completul de judecată special subliniază că, evaluarea candidaților pentru

funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022

este prin natura sa un domeniu specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din

Codul administrativ.

Deși, Codul administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios

administrativ uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ,

anumite aspecte pot fi reglementate prin norme legislative speciale, dacă nu

contravin principiilor Codului administrativ.

Normele speciale din Legea nr. 26/2022 nu exclude aplicarea cărților I și II,

decât în privința unor aspecte, cum ar fi în special, inițierea procedurii

12

administrative, clarificarea stării fapt din oficiu, cvorumul și majoritatea, dreptul la

audiere a candidatului, dar și altele. Sintagma „anumite aspecte” din art. 2 alin. (2)

din Codul administrativ nu echivalează cu excluderea de la aplicare a Codului

administrativ.

Așadar, în condițiile speței, excluderea integrală de la aplicare a cărților I și II

este imposibilă din punct de vedere al rolului central și legăturii organice a Codului

administrativ cu domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

Potrivit art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, cererea de contestare a deciziei

Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul

administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv

asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv.

Principiile care guvernează procedura contenciosului administrativ sunt

reglementate în cartea I din Codul administrativ, în special art. 21-27 și art. 36-43.

Între cartea I și II, și III, care reglementează procedura contenciosului administrativ,

există o legătură organică și de substanță, ce nu poate fi negată sau exclusă sub nicio

formă.

Controlul judecătoresc este un control de legalitate, care cuprinde în sine

verificarea legalității temeiului formei activității administrative, corectitudinii

interpretării noțiunilor juridice vagi, proporționalității egalității de tratament,

imparțialității, securității juridice, motivării, exercitarea dreptului discreționar, dacă

autoritatea este împuternicită să acționeze în baza acestui drept, protecția încrederii

legitime în activitatea autorității și altele.

Din considerentele menționate supra, completul de judecată special respinge

ca nefondat argumentul reprezentanților Comisiei de evaluare, precum că nu este

aplicabilă cartea I și II din Codul administrativ. Or, aceasta ar însemna negarea

respectării principiilor legalității, cercetării din oficiu, egalității de tratament,

securității raporturilor juridice, proporționalității, imparțialității Comisei, bunei-

credințe și altele.

Aplicarea normelor procedurii de contencios administrativ este condiționată de

aplicarea acelorași norme care se referă la procedura administrativă, cum ar fi

obținerea probelor conform art. 220 alin. (1), 87-93 din Codul administrativ,

notificările conform art. 223, 97-114 Codul administrativ, imparțialitatea conform

art. 25 din Codul administrativ, recuzarea conform art. 202, 49-50 din Codul

administrativ, formele activității administrative conform art. art. 5, 10-15 și 189 din

Codul administrativ, conceptul de parte în procedura de contencios administrativ

conform art. 204 și art. 7 din Codul administrativ, efectele juridice ale actului

administrativ individual, e.g. funcția executorie a Deciziei Comisiei în calitate de

act administrativ individual conform art. 171 alin. (4) din Codul administrativ,

valabilitatea, obligativitatea și puterea lucrului decis a Deciziei Comisiei conform

art. 139 alin. (2)-(4) și art. 140 din Codul administrativ și altele.

Neaplicarea cărții I și II din Codul administrativ ar echivala cu excluderea

deciziei Comisei ca act administrativ individual, iar pe cale de consecință respingerea

accesului la un control judecătoresc efectiv.

13

În această ordine de idei, completul de judecată special subliniază că, decizia

Comisiei de evaluare este un act administrativ individual în sensul art. 10 alin. (1)

din Codul administrativ, deoarece este: 1) emisă de o autoritate publică; 2) este o

decizie, dispoziție sau altă măsură oficială; 3) se referă la domeniul dreptului public;

4) este o reglementare; 5) se referă la un caz individual; 6) produce nemijlocit efecte

juridice.

Din punct de vedere funcțional și organizatoric, Comisia independentă de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor este o „autoritate publică” în

sensul art. 7, art. 10, art. 203 lit. a) și art. 204 din Codul administrativ, deoarece este

creată prin lege, îndeplinește sarcini de drept public prin intermediul competenței

reglementată în art. 8 din Legea nr. 26/2022, în vedere realizării unui interes public.

Completul de judecată special, mai accentuează că procedura administrativă de

evaluare are o funcție de clarificare și orientare datorită caracterului procedural al

acțiunii oficiale de evaluare a candidaților în funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii. Prin urmare respectarea principiilor, garanțiilor și

regulilor de bază a procedurii administrative constituie o cerință înrădăcinată direct

în conceptul statului de drept stipulat în art. 1 alin. (3) din Constituția Republicii

Moldova.

Astfel, prin Legea nr. 180 din 07 iunie 2023 s-a consolidat înțelegerea că,

Comisia de evaluare este o autoritatea publică specifică în felul său, adică nu este

persoană juridică de drept public, cu toate că în art. 7 din Codul administrativ, are o

funcție universală, cuprinde și este definit conceptul de autoritate publică atât în

sensul interpretat de Parlamentul Republicii Moldova, adică funcțional,

organizațional cât și ca persoană juridică de drept public, după caz. Această

concluzie rezultă și din pronumele nedeterminat ,,orice structură organizatorică” al

art. 7 din Codul administrativ. Autoritatea administrativă pe lîngă elementul de orice

structură organizatorică sau organ, instituit/ă prin lege sau alt act normativ, realizare

de interes public, îl conține și pe cel de regim public, care desemnează sarcinile și

competențele, care oferă dreptul de a se impune cu forță juridică față de persoanele

cu care intră în raporturi de drept autoritatea publică. O altă interpretare și aplicare

ar însemna că activitatea Comisiei și deciziile ei nu sunt obligatorii ca acte

administrative individuale, dar reprezintă acte juridice de drept privat. Completul

de judecată special notează că, și o persoană privată poate fi autoritatea publică dacă

prin lege îi sunt delegate sarcini ale autorităților publice și competențele

corespunzătoare pentru realizarea lor. Mai mult, conform art. 72 alin. (6) din Legea

nr. 100 din 22 decembrie 2017, actul normativ de interpretare nu are efecte

retroactive, cu excepția cazurilor când prin interpretarea normelor de sancționare se

creează o situație mai favorabilă.

Completul de judecată special subliniază că, sarcinile Comisiei nu reprezintă

domenii private de activitate dar publice, de aceea și a fost investită prin Legea

nr. 26/2022 cu competențe care îi permite să se impună cu putere juridică în raport cu

cei evaluați conform art. 8 din Codul administrativ. Completul de judecată special

notează cu titlu de principiu că, nu poate fi confundat, din punct de vedere funcțional

14

și organizatoric, conceptul de autoritate publică cu cel de persoană juridică de drept

public, în caz contrar s-ar exclude decizia Comisiei din conceptul de act administrativ

individual.

Totodată, art. 2 alin. (2) din Codul administrativ reglementează condițiile de

derogare prin norme legislative de la caracterul uniform al Codului administrativ

pentru „anumite aspecte” de activitate administrativă. A reține argumentul că,

Comisia nu este autoritate publică înseamnă a nega o realitatea juridică că aceasta

înfăptuiește activitate administrativă de drept public prin procedura administrativă și

că, decizia ei este act administrativ individual supus controlului judecătoresc în

procedura contenciosului administrativ. Astfel, conceptul de autoritate publică nu se

reduce la conceptul de persoană juridică de drept public, dar are o semnificație

funcțională proprie în sensul art. 7 și art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, și în

sensul Legii nr. 26/2022.

Decizia Comisiei se relaționează cu însușirea de „orice dispoziție, decizie sau

altă măsură oficială” ca element definitoriu al actului administrativ individual

conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Din această optică se delimitează

că, Comisia nu desfășoară activitate legislativă sau judecătorească, dar activitate de

executare a legii.

Decizia Comisiei se încadrează în conceptul de „domeniul dreptului public”

conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Conform art. 5 din Codul

administrativ actul administrativ individual este una din formele activității

administrative prin care se aplică legea. Prin Decizia Comisiei a fost aplicată Legea

nr. 26/2022, care reglementează temeiul deciziei, iar această reglementare normativă

este, după natura juridică a ei, una de drept public material. Astfel, prin această

însușire decizia Comisei este exceptată de la acțiunea privată, penală,

contravențională și de contencios constituțional la care participă autoritățile publice

conform art. 2 alin. (3) lit. a) – c) din Codul administrativ.

Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ este o

„reglementare” prin care pârâta își realizează unilateral competența materială potrivit

art. 6 din Legea nr.26/2022. Curtea subliniază că prin acest element al actului

administrativ individual are loc delimitarea acestuia de alte forme ale activității

administrative, cum ar fi actul real și contractul administrativ.

Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ se referă la

„un caz individual”, care constă în situația concretă de evaluare a reclamantului.

Funcția acestei însușiri a actului administrativ individual rezidă în delimitarea

acestuia în raport cu actul administrativ normativ, care este o reglementare abstractă

conform art. 12 din Codul administrativ.

Decizia Comisiei conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ întrunește

criteriul „cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice”, adică de a naște, modifica

sau stinge raporturi juridice de drept public. Completul de judecată special reține că,

Decizia Comisiei produce nemijlocit efecte juridice în sfera juridică a reclamantului,

în calitatea sa de judecător care a candidat la funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii. Funcția acestui criteriu constă în diferențierea actului

15

administrativ individual de o simplă operațiune administrativă realizată în interior

procedurii administrative de evaluare a integrității financiare și etice a candidatului.

Completul de judecată special conchide că, Decizia Comisiei este un act

administrativ individual prin care se finalizează procedura administrativă. Conceptul

de procedură administrativă definit în art. 6 din Codul administrativ și cel de

autoritate publică definit în art. 7 din Codul administrativ are o funcție universală,

aplicabil pentru orice domeniu/subdomeniu al dreptului public. Pentru aceste motive,

Comisia avea și are obligația să aplice normele Codului administrativ, și normele de

procedură din Legea nr. 26/2022 în partea ce se referă la aspectele derogatorii de la

caracterul uniform al Codului.

Prin urmare, este inacceptabil argumentul reprezentanților pârâtei că procedura

de evaluare nu ar fi o procedură administrativă guvernată de regulile Codului

administrativ, cum ar fi principiul legalității (art. 21), principiul cercetării din oficiu

(art. 22), principiul egalității de tratament (art. 23), principiul bunei-credințe

(art. 24), principiul imparțialității (art. 25), principiul limbii de procedură și

rezonabilității (art. 26, art. 27), principiul eficienții (art. 28), principiul

proporționalității (art. 29), securității juridice (art. 3), principiul motivării actelor

administrative și operațiunilor administrative (art. 31), principiul

comprehensibilității (art. 32), cel al protecției încrederii legitime și altele.

În aceeași ordine de idei, completul de judecată special relevă că, cauzele

Țurcan vs Comisia de evaluare (nr. 3-5/23) și Clevadî vs Comisia de evaluare (nr.

3-13/23) nu formează o jurisprudență unitară. Or, rolul jurisprudenței este de a

interpreta și aplica la cazuri concrete legea. Respectiv, nu orice hotărâre care diferă

de o altă hotărâre constituie o divergență de jurisprudență.

Principiul res judicata în sine nu impune instanțelor judecătorești naționale să

urmeze precedentele în cazuri similare, realizarea coerenței dreptului necesită timp

iar perioadele de conflict în jurisprudență pot fi, prin urmare, tolerate fără a submina

securitatea juridică.

În aceste circumstanțe, completul de judecată special respinge argumentul

expus de Comisie precum că la emiterea soluției pe caz instanța de judecată urmează

să își fundamenteze opinia și să emită soluția bazându-se pe considerentele și

exemplele de practică judiciară enunțate.

În concluzie, completul de judecată special statuează că un judecător, potrivit

regulilor de organizare judecătorească, nu este, în general, legat de hotărârea

pronunțată de un alt judecător și nici chiar de propriile sale hotărâri anterioare,

deoarece dânsul se pronunță pe cazul particular care se prezintă în fața sa.

Admisibilitatea acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) din Codul administrativ,

instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

16

Potrivit art. 5 din Codul administrativ activitatea administrativă de drept public

al autorităților publice cuprinde actul administrativ individual ca formă principală

de acțiune administrativă a autorităților.

Completul de judecată special a motivat la capitolul aplicabilității Codului

administrativ de ce decizia Comisiei este act administrativ individual. Astfel, la

compartimentul admisibilității acțiunii se va sublinia că, decizia Comisiei este un

act administrativ individual defavorabil. Conform art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul

administrativ, actele administrative individuale pot fi acte defavorabile – actele care

impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează

drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte,

acordarea avantajului solicitat.

Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă. Completul de judecată special notează că, prin acțiunea înaintată,

reclamantul Holban Vladislav revendică încălcarea unui drept prin activitatea

administrativă, conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, și anume că prin

decizia nr. 7 din 21 decembrie 2022 Comisia de evaluare i-a încălcat dreptul de a fi

ales în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (art. 14 din Legea

cu privire la statutul judecătorului nr. 544/1995).

Prin derogare de la prevederile art. 209 din Codul administrativ prin art. 14

alin. (1) și (2) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 26 din 10 martie 2022, s-a reglementat un termen special de înaintare a acțiunii

în contencios administrativ. Astfel, decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată

de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta

a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile.

Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare

la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată

special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul

supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție.

În acest context, se reține că decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 7 din 21 decembrie 2022 a fost recepționată de către

Holban Vladislav la data de 4 ianuarie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei (f. d. 42 vol. I dosar administrativ).

Ținând cont de prevederile art. 14 alin. (1) din Legea privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, cererea de contestare urma

a fi depusă în termen de 5 zile de la data recepționării de către candidat a deciziei

motivate, la caz din 4 ianuarie 2023.

Respectiv, Completul de judecată special conchide că cererea de contestare

depusă de Holban Vladislav este admisibilă întrucât reclamantul s-a conformat

prevederilor legale, depunând prezenta cerere la 9 ianuarie 2023, în interiorul

termenului prevăzut de lege, la Curtea Supremă de Justiție.

17

Din punct de vedere a felului acțiunii în contencios administrativ, Completul

de judecată special apreciază acțiunea înaintată drept o acțiune în obligare specifică

în felul său. Prin acțiunea în obligare obișnuită, reclamantul conform art. 206 alin.

(1) lit. b) și art. 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ urmărește anularea

actului administrativ individual de respingere a solicitării sale referitor la obținerea

unui avantaj juridic de orice fel și obligarea autorității publice să emită actul

administrativ individual respins. Pe când specificul acțiunii înaintate este

caracterizat prin anularea deciziei Comisiei referitor la nepromovarea evaluării și

dispunerea reluării procedurii de evaluare.

Completul de judecată special în conformitate cu prevederile art. 219 alin. (3)

din Codul administrativ nu este legat de textul cererilor formulate de participanții la

proces, astfel, argumentul de oportunitate expus în referință de către pârât va fi

apreciat la capitolul admisibilității. Controlul judecătoresc efectiv implică o

verificare deplină a problemelor de fapt și de drept, însă totuși exclude verificarea

oportunității conform art. 225 alin. (1) din Codul administrativ și limitează controlul

în privința actului administrativ individual discreționar, când legea prevede astfel

de temei pentru emitere. Oportunitatea este o chestiune de admisibilitate dar nu de

fond a acțiunii în contencios administrativ. Argumentul pârâtului în referința depusă

precum că acțiunea trebuie respinsă pe motiv de oportunitate este lipsit de

temeinicie, deoarece reclamantul n-a motivat acțiunea pe oportunitate dar pe aspecte

de legalitate. Din referință și argumentele de oportunitate relevate de pârât în

conținutul ei se neagă însăși dreptul la înaintarea acțiunii în contencios administrativ

potrivit art. 39 și art. 189 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, nici Codul

administrativ, dar nici art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022 nu exclud dreptul la

acțiune a candidatului. Acceptarea soluției propuse de pârât este lipsită de temei

legal și contrară statului de drept. Completul de judecată special notează că,

prevederile art. 225 alin. (1) din Codul administrativ sunt clare și nu pot fi

confundate, reglementând într-o unitate funcțională cu prevederile art. 36, 39, 189,

190 și art. 207 Codul administrativ doar aspecte referitor la excluderea sau limitarea

controlului judecătoresc.

Completul de judecată special apreciază decizia Comisiei emisă în temeiul

art. 8 din Legea nr. 26/2022 din categoria actelor administrative obligatorii, adică

care nu se emit în baza dreptului discreționar. Comisia este obligată să emită decizia

indiferent dacă este favorabilă sau defavorabilă. În cazul deciziilor discreționare,

autoritatea publică are dreptul în general să nu acționeze, iar în cazul în care decide

de a acționa în dreptul administrativ, atunci are posibilitatea de selecție a

consecințelor juridice, cu excepția situației de reducere a discreției la zero conform

art. 137 alin. (2) din Codul administrativ.

Fondul acțiunii în contencios administrativ.

Conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării

18

drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei

acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

În sensul art. 13 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale, orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute

de prezenta convenție au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei

instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor peroane care au

acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Potrivit art. 20 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, orice

persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Reieșind din art. 53 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, persoana

vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau

prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină

recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

În conformitate cu art. 114 din Constituția Republicii Moldova, justiția se

înfăptuiește în numele legii numai de instanțele judecătorești, acestea urmează să

dispună de plenitudinea prerogativelor procesuale pentru soluționarea justă a cauzei,

fără a exista limitări nejustificate în acțiunile ce urmează a fi întreprinse, astfel încât

la realizarea scopului final hotărârea judecătorească să nu devină una iluzorie.

Protecția juridică efectivă împotriva acțiunii administrativă a autorităților

publice implică un control judecătoresc de legalitate deplin, care cuprinde atât

chestiunile de fapt, cât și cele de drept, așa cum este reglementat în art. art. 194 alin.

(1), 219, 22, 36 și 21 din Codul administrativ.

Densitatea controlului judecătoresc înseamnă precizarea conținutului

controlului judecătoresc asupra deciziilor Comisiei, care se referă nu numai la

profunzimea, ci și la sfera de aplicare a controlului. Acest lucru se referă atât

aplicării legii, cât și stabilirii faptelor relevante pentru o hotărâre judecătorească

legală și întemeiată.

Controlul judecătoresc efectiv implică verificarea tuturor aspectelor de

legalitate procedurală și substanțială, în special, al egalității de tratament,

proporționalității, securității juridice, motivării, corectitudinii cercetării de fapt din

oficiu, imparțialității, interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și altele.

Numai în acest fel poate fi atins standardul de protecție efectivă consacrat în art. 53

din Constituția Republicii Moldova. În acest sens, art. 194 alin. (1) din Codul

administrativ în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de

examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din

oficiu probleme de fapt și de drept.

Controlul instanței de judecată asupra activității administrative de drept public

necesită o determinare independentă a faptelor relevante, o interpretare a normelor

relevante și a subsumării lor. Un astfel de control administrativ de legalitate

inteligibil exclude, în principiu, o obligare a justiției la constatări și aprecieri de fapt

sau de drept făcute de alte puteri cu privire la ceea ce este legal în speță.

19

Potrivit art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, la examinarea

cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special

din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii: a)

respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare, dacă constată

existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidat, și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către

Comisia de evaluare (normă constituționalitatea căreia a fost verificată prin

Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 privind excepțiile de

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (competența Curții Supreme de

Justiție în cazul examinării contestațiilor depuse împotriva deciziei Comisiei de

evaluare)).

Curtea Constituțională a reținut că, în nota informativă la proiectul de Lege nu

se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării controlului judiciar

al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată de autorități și din

conținutul textului contestat, Curtea Constituțională a dedus că legislatorul a urmărit

să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării

unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de altă parte, pentru a asigura

celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai repede un Consiliu Superior

al Magistraturii funcțional. Curtea Constituțională a reținut că aceste scopuri

legitime pot fi încadrate în obiectivele generale ale ordinii publice și garantării

autorității și imparțialității justiției, stabilite de articolul 54 alin. (2) din Constituție

(HCC nr. 5 din 14 februarie 2023, §78).

Astfel, Curtea Constituțională a dispus că, până la modificarea legii în

conformitate cu raționamentele prezentei hotărâri, completul special al Curții

Supreme de Justiție, la examinarea contestațiilor, va putea dispune reevaluarea

candidaților nepromovați dacă va constata (a) că în cadrul procedurii de evaluare au

fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și (b) că există circumstanțe care

puteau duce la promovarea evaluării de către candidat (HCC nr. 5 din 14 februarie

2023, §88).

În această consecvență, completul de judecată special constată că, Curtea

Constituțională a stabilit un dublu test care urmează a fi întrunit pentru ca acțiunea

candidatului împotriva unei decizii emise de Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor să fie admisă, și anume: 1) să existe erori procedurale

grave admise de către Comisia de evaluare, și aceste erori să afecteze caracterul

echitabil al procedurii de evaluare; și 2) să existe circumstanțe care puteau conduce

la promovarea evaluării de către candidat.

Prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023, în vigoare din 21 iunie 2023, alin. (8) al

art. 14 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 a fost modificat, având următorul

conținut: la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare,

completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una

20

dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii

de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea,

dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele

erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare,

și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat.

Completul de judecată special subliniază că, prevederile art. 14 alin. (8) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 modificat prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023

proiectează un control judecătoresc efectiv, care implică legalitatea procedurii de

evaluare și legalitatea materială a Deciziei de nepromovare a evaluării.

Controlul de legalitate procedurală a Deciziei se va rezuma dacă Comisia de

evaluare a admis sau nu erori procedurale grave care ar putea afecta caracterul

echitabil al procedurii de evaluare. Controlul de legalitate materială a Deciziei se va

rezuma dacă există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidatul Holban Vladislav.

Prin prisma, prevederilor enunțate, decizia Comisiei este ilegală, iar

reclamantul ar avea dreptul la o decizie favorabilă, deoarece decizia contestată este

viciată în special din punct de vedere a proporționalității, interpretării greșite a

noțiunilor juridice nedefinite și egalității de tratament. Comisia este legată de

respectarea proporționalității și egalității de tratament la emiterea deciziilor pe

marginea evaluării candidaților la funcțiile de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii. Negarea acestui fapt, ar pune în discuție nu doar statul de drept, dar

însuși scopul pentru care a fost edictată Legea nr. 26/2022. Dubiile serioase ale

Comisiei trebuie să fie analizate/evaluate și prin prisma proporționalității, dar și

egalitatea de tratament.

Completul de judecată special menționează că în decizia nr. 7 din 21 decembrie

2022, la compartimentul III „Evaluarea candidatului”, Comisia de evaluare a indicat

că Holban Vladislav nu corespunde criteriilor de integritate, pe motiv că nu a

înlăturat dubiile serioase în privința următoarelor circumstanțe:

întreprinzător în ultimii 5 ani;

afacerii soției;

de apartamente de către persoanele apropiate.

Astfel, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a hotărât

că candidatul Holban Vladislav nu întrunește criteriile de integritate, deoarece au

fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriile

de integritate etică și financiară, în temeiul art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4) lit.

a) și b), alin. (5) lit. b), c), d) și e) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie

2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Potrivit art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și b), alin. (5) lit. b), c), d)

și e) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

21

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din

10 martie 2022, în sensul prezentei legi, evaluarea integrității candidaților constă în

verificarea integrității etice și a integrității financiare a acestora.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii

15 ani corespunde veniturilor declarate.

Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică:

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și

intereselor personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului

ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de

întreținerea acestor bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la

art. 2 alin. (2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte

contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana

specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de

beneficiari efectivi este parte contractantă.

Potrivit art. 2 alin. (2) din legea nominalizată supra, în contextul evaluării

candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea persoanelor apropiate

candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr. 133/2016 privind declararea

averii și a intereselor personale, precum și a persoanelor menționate la art. 33 alin.

(4) și (5) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Respectiv, conform art. 2 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016, persoană

apropiată este soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului declarării,

persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită

prin sânge sau prin adopție cu subiectul declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică,

nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării

(cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).

La rândul său art. 5 alin. (4) din Legea sus-enunțată prevede că responsabilitatea

pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru veridicitatea și deplinătatea

informațiilor o poartă persoana care o depune.

Art. 6 alin. (1) din Regulamentul de evaluare al Comisiei prevede că veniturile

sau cheltuielile nedeclarate sunt relevante pentru integritatea financiară, în măsura în

care acestea nu au fost declarate veridic, dar și pentru integritatea etică, inclusiv, dar

fără a se limita la măsura în care se referă la venituri secundare interzise, evaziune

fiscală sau încălcarea prevederilor privind combaterea spălării banilor.

Conform art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, se consideră că

un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența unor

22

dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art. 8, care

nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

Completul de judecată special menționează că în decizia nr. 7 din 21 decembrie

2022, la compartimentul III „Evaluarea candidatului”, Comisia de evaluare a indicat

că Holban Vladislav nu corespunde criteriilor de integritate, pe motiv că nu a

înlăturat dubiile serioase în privința următoarelor circumstanțe:

întreprinzător în ultimii 5 ani;

afacerii soției;

de apartamente de către persoanele apropiate.

Cu referire la suma declarată a veniturilor soției din activitatea în baza

patentei de întreprinzător în ultimii 5 ani, Comisia de evaluare a indicat că are

dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriul de integritate financiară, conform art. 8 alin. (4) lit. a),

alin. (5) lit. b), și criteriul de integritate etică conform art. 8 alin. (2) lit. c) din

Legea nr. 26/2022 cu privire la veridicitatea informațiilor aferente veniturilor

soției sale declarate de către candidat în declarațiile sale anuale pentru anii 2017-

2021, care nu au fost înlăturate de candidat.

Comisia de evaluare a observat că în declarațiile anuale a judecătorului Holban

Vladislav pentru anul 2017-2021, aceasta a declarat un venit total de 882 000 lei

realizat de soția sa în baza patentei de întreprinzător pentru confecționarea și

comercializarea articolelor meșteșugărești de artă populară.

Dubiile Comisiei de evaluare s-au extins având în vedere că candidatul a

prezentat documente confirmative pentru suma de 153 479,48 lei din suma totală de

882 000 lei pe care a declarat-o drept veniturile soției sale pentru anii 2017-2021, iar

pentru restul sumei candidatul nu a putut produce notițe consecvente pentru cel puțin

una din perioadele de declarare pentru a arăta un sistem fiabil care să asigure că

informațiile privind veniturile șotiei sale pe care le-a declarat în declarațiile sale

anuale sunt veridice.

Analizând memoriul deciziei nr. 7 din 21 decembrie 2022 în partea primei

neconformități, completul de judecată special consideră că, Comisia de evaluare

nejustificat a constatat dubii serioase în legătură cu suma declarată a veniturilor

soției din activitatea în baza patentei de întreprinzător în ultimii 5 ani.

În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată special reține că în cadrul

evaluării Comisia i-a solicitat candidatului să explice sursele acestui venit și să

prezinte documente confirmative cu privire la această sumă.

În răspunsurile scrise adresate Comisiei, candidatul a declarat următoarele:

„Sursele veniturilor date sunt în rezultatul producerii și vânzării bunurilor create, dat

fiind faptul că activitatea economică este desfășurată în bază de patentă, pentru ce la

vânzarea bunurilor nu se eliberează bonuri fiscale, și nu a avut posibilitatea să

prezinte acte confirmative pentru întreaga sumă, însă o parte din bunurile produse au

23

fost comercializate la persoane juridice care au achitat prin transferuri bancare la

contul de card deținut de soția sa în acest scop”.

La audieri în ședința publică în cadrul Comisiei, candidatul a confirmat faptele

de mai sus, iar întrebat să explice modul în care face calculele pentru a indica sumele

respective, candidatul a relatat că, de obicei, soția sa ține anual notițe (olografe) ale

activității sale în baza patentei de întreprinzător pentru anul care urmează să fie

declarat și pe baza acestor notițe ambii calculează suma totală la sfârșitul anului de a

fi declarată.

Candidatul a mai explicat că acest tip de activitate nu le oferă posibilitatea de a

avea un aparat de casă pe care candidatul a dorit să-l procure și a insistat asupra

acestui fapt, însă legea nu permite acest lucru pentru activitatea în baza patentei de

întreprinzător.

La caz, Completul de judecată special, notează că drept răspuns la solicitarea

Comisiei de evaluare după audieri de a prezenta notițele conform cărora candidatul a

declarat venitul obținut din activitatea pe baza patentei de întreprinzător al soției sale

în ultimii cinci ani, candidatul a prezentat 9 documente și mai multe copii cu înscrisuri

olografe aparent pentru vânzarea diferitor obiecte, unele însoțite de date, nume, iar

altele de prețuri.

Completul de judecată special din analiza deciziei contestate observă că dubiile

comisiei de evaluare au apărut în legătură cu suma declarată a veniturilor soției din

activitatea în baza patentei de întreprinzător în ultimii 5 ani.

În conformitate cu art. 3 alin. (3) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător

nr. 93 din 15 iulie 1998, desfășurarea activității de întreprinzător în baza patentei nu

impune înregistrarea de stat a titularului acesteia și primirea licenței.

Asupra titularului patentei nu se extind cerințele privind prezentarea dărilor de

seamă financiare și statistice, ținerea evidenței contabile și financiare, efectuarea

operațiilor de casă și decontărilor, precum și prevederile art. 90 din Codul fiscal.

De asemenea, potrivit pct. 8 din Anexă la Regulamentul cu privire la exploatarea

echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau

prin alt instrument de plată, Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 141 din 27

februarie 2019, deținătorul patentei de întreprinzător nu este obligat să folosească

echipamentele de casă și control, deoarece activitatea desfășurată în baza acesteia este

inclusă în lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor

bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și control.

Astfel, titularul de patentă nu are obligația ținerii evidenței contabile și

financiare, eliberarea documentului primar, precum și folosirea echipamentului de

casă și control.

Prin urmare, Completul de judecată special constată că aceste circumstanțe

înlătură efectiv orice dubiu serios în privința sumei declarate a veniturilor soției din

activitatea în baza patentei de întreprinzător în ultimii 5 ani.

În această consecvență, completul de judecată special conchide că, Comisia de

evaluare nu a respectat aspectul de legalitate procedurală și substanțială, în special, al

corectitudinii cercetării multiaspectuale din oficiu a stării de fapt, al motivării soluției

sale, precum și a interpretat greșit noțiunile juridice de „necorespundere a criteriului

24

de integritate financiară” și „dubiu serios” referitor la suma declarată a veniturilor

soției din activitatea în baza patentei de întreprinzător în ultimii 5 ani, iar acest fapt

constituie temei de dispunere a reluării procedurii de evaluare a candidatului,

deoarece acesta ar avea dreptul la o decizie de promovare a evaluării.

Completul de judecată special subliniază cu valoare de principiu jurisprudențial

că, textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022 instituie o

derogare de la standardul de probă stipulat în art. 93 din Codul administrativ, chiar

acest articol deschide calea pentru o asemenea derogare, inclusiv în condițiile art. 2

alin. (2) din Codul administrativ.

Totodată, textul „dubii serioase” nu este compatibil cu formalismul și

subiectivismul din partea autorității publice pârâte. Acest standard ține de rezultatul

evaluării probei pentru a putea fi considerată stabilită o circumstanță de fapt cu nivel

ridicat de probabilitate, altul decât standardul în afara oricărui dubiu. Astfel, dacă

candidatul supus evaluării prezintă argumente și explicații logice Comisiei, veridice

contextului social-economic al Republicii Moldova, atunci probabilitatea că un fapt

a fost într-un fel sau altul balansează, iar orice dubiu trebuie tratat în favoarea

candidatului, și acesta este un principiu înrădăcinat în idea statului de drept.

Completul de judecată special reține că, reclamantul a prezentat argumente

suficiente și logice că, faptele s-au produs în felul enunțat de el, iar Comisia

nejustificat n-a reținut aceste argumente ca fiind relevante.

Subsecvent, instanța de judecată reține argumentul reclamantului precum că

dânsul a depus în termen și conform legii declarațiile de avere și interese personale la

Autoritatea Națională de Integritate, circumstanță ce se confirmă prin faptul că, în

toată perioada de activitate în funcția de judecător, Autoritatea Națională de

Integritate nu a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, declarării si controlului averii si al

intereselor personale.

În privința celei de a doua neconformități, Comisia de evaluare a avut dubii

serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriul de integritate financiară în temeiul art. 8 alin. (4) lit. b),

alin. (5) lit. c) din Legea nr. 26/2022, în legătură cu neexplicarea de către

candidat a surselor mijloacelor financiare și subevaluarea investițiilor pentru

deschiderea afacerilor soției care nu au fost înlăturate de către candidat.

Comisia de evaluare a observat că în decembrie 2021, soția candidatului, prin

SRL ,,xxxxx”, pe care o deține din 2011, a deschis cafeneaua „xxxxx” situată în

sectorul xxxxx din mun. xxxxx.

În perioada 2011-2020, compania soției nu a înregistrat niciun venit impozabil

la Serviciul Fiscal de Stat, iar pentru anul 2021 a înregistrat un venit de 1 000 lei.

În comunicarea scrisă cu Comisia și la audieri în ședința publică, candidatul a

declarat că pentru deschiderea cafenelei „xxxxx” s-au făcut investiții în valoare de

aproximativ 80 000 lei. Această sumă a fost compusă din două contracte de împrumut,

în valoare de 30 000 lei fiecare, și contribuția proprie a candidatului de 20 000 lei.

25

Candidatul a furnizat copii ale extraselor de cont care confirmă transferul celor

două împrumuturi. Candidatul a mai explicat că au mai fost făcute lucrări manuale

suplimentare de către el și de soția sa.

În perioada octombrie 2021-iunie 2022, SRL ,,Xxxxx” a înregistrat achiziții pe

baza facturilor fiscale în valoare totală de 589 060 lei.

Concluzia Comisiei de evaluare se bazează pe faptul că din această sumă,

achizițiile în valoare de aproximativ 180 000 lei pot fi calificate mai degrabă ca

investiții decât ca cheltuieli operaționale.

Dubiile Comisiei de evaluare s-au extins având în vedere că sursa celor 180 000

lei candidatul a prezentat extrase de cont din două conturi bancare ale SRL ,,Xxxxx”

în care s-au indicat operațiuni bancare/fluxuri de numerar efectuate în perioada

1 noiembrie 2021 - 20 octombrie 2022.

În opinia Comisiei de evaluare, cele două extrase de cont au arătat că mai mult

de 90% din sumele încasate de companie au fost utilizate pentru activitatea

comercială a SRL ,,xxxxx” și au inclus și numerar depus într-unul dintre conturi prin

intermediul bancomatului. Tranzacțiile au mai indicat că din contul bancar al

companiei au fost achiziționate bunuri și servicii în valoare de 180 000 lei, care nu

aveau legătură cu activitatea principală de vânzare a cafelei și a produselor de

patiserie.

Astfel, Comisia de evaluare a remarcat că există un dubiu rezonabil cu privire la

faptul că cheltuielile de investiții sunt mai mari decât cei 80 000 lei declarați de

candidat, iar candidatul nu a explicat sursa achizițiilor de bunuri în valoare de 180

000 lei așa cum a solicitat Comisia.

Analizând decizia nr. 7 din 21 decembrie 2022 în partea ce ține de a doua

neconformitate, completul de judecată special consideră că, Comisia de evaluare

nejustificat a constatat dubii serioase în legătură cu neexplicarea de către candidat a

surselor mijloacelor financiare și subevaluarea investițiilor pentru deschiderea

afacerilor soției.

Or, reclamantul și-a exercitat drepturile sale cu diligență și a comunicat Comisiei

de evaluare, copii ale extraselor de cont care confirmă transferul celor două

împrumuturi, extrase de cont de SRL ,,xxxxx” privind tranzacțiile efectuate,

contractul care atestă că toate echipamentele pentru prepararea cafelei care au fost

puse la dispoziție cafenelei pentru utilizarea temporară gratuită, bonurile fiscale

precum și explicațiile de rigoare privind raportarea lunară a activității SRL ,,xxxxx”

la instituțiile fiscale.

Iar, Comisia de evaluare deși a avut posibilitate de a obține informația la

capitoluil dat, nu și-a exercitat cu bună credință drepturile și obligațiile stabilite de

legiuitor în legea specială.

Mai mult, prevederile art. 3 alin. (7) din Legea privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, stabilesc că la solicitarea

președintelui Comisiei de evaluare și/sau a șefului secretariatului, autoritățile și

instituțiile publice sunt obligate să delege/să detașeze temporar persoanele solicitate

de comisie pentru a asista activitatea acesteia, inclusiv prin derogare de la prevederile

26

legilor ce reglementează funcționarea autorităților și instituțiilor publice respective,

precum și de la legile ce reglementează statutul anumitor categorii de funcționari

publici.

Totodată, potrivit art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare

trebuia să cerceteze multiaspectual, complet și obiectiv informația acumulată în

privința candidatului Holban Vladislav.

În speță, însă, se atestă că, Comisia de evaluare a reținut în vederea aprecierii

aspectului dat, doar că cheltuielile care au fost efectuate de către candidat, constituie

cheltuieli de investiție și nu cheltuieli operaționale, evaluând vag că suma de

180 000 lei reprezintă cheltuieli de investiție.

La acest capitol, Comisia de evaluare nu a făcut o analiză amplă a probelor și

explicațiilor furnizate de către candidat, invocând sumar că cele două extrase din cont

bancar al companiei SRL ,,xxxxx” ar arăta mai mult de 90% din sumele încasate de

către companie au fost utilizate pentru activitatea comercială a SRL ,,Xxxxx”, iar

tranzacțiile din contul bancar al companiei în suma de 180 000 lei ar fi fost utilizate

pentru achiziționarea de bunuri și servicii care nu aveau legătură cu activitatea

principală de vânzare a cafelei și a produselor de patiserie.

Or, aceste tranzacții merită a fi apreciate de către Comisia de evaluare în vederea

aprecierii scopului cheltuielilor efectuate de către SRL ,,xxxxx” pentru clarificarea

aspectului investițional efectuat de către ultima și clarificarea situației cu privire la

sursa de investiție și perioadele când aceste au fost efectuate.

Suplimentar, se rețin ca fiind întemeiate argumentele reclamantului precum că

SRL ,,xxxxx” este subiect de drept distinct care desfășoară activitatea de

întreprinzător și poartă răspundere proprie conform legii, iar transferarea unor dubii

a acetui subiect de drept în adresa reclamantului este contrară principiului răspunderii

personale.

În final, Comisia a avut dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate

financiară în temeiul art. 8 alin. (4) lit. b) și alin. (5) lit. c), d), e) din Legea

nr. 26/2022, în ceea ce privește sursele mijloacelor financiare pentru procurarea

de către familia rudei apropiate a candidatului apartamente în 2017 și acordarea

unui împrumut de către aceiași rudă apropiată candidatului în 2018, care nu au

fost înlăturate de către candidat.

Comisia de evaluare a reținut că sursele prezentate de către candidat nu acoperă

procurarea de către familia rudei apropiate a candidatului a două apartamente în 2017

și acordarea unui împrumut de către aceiași rudă apropiată candidatului în 2018.

În motivarea concluziei sale, Comisia de evaluare a reținut că candidatul a

declarat în calitate de sursă doar:

a)vânzarea unui tractor model MTZ-82.

b)vânzarea de terenuri în data de 27 iunie 2017 (a fost prezentată o copie a

contractului de vânzare-cumpărare a terenului cu indicarea sumei de 14.126 MDL) și

c)activitatea economică privind prelucrarea pământului printr-o Gospodărie

Țărănească a rudei apropiate pentru anul 2017, conform cărora s-au înregistrat

venituri în sumă de 106 310,55 lei, dar și cheltuieli în valoare de 106 611 lei.

27

La caz, completul de judecată special reține că Comisia de evaluare nu a dat o

apreciere și altor surse invocate de către candidat, or candidatul a prezentat Comisiei

de evaluare probe privind veniturile obținute de către părinții lui (f. d. 344-345 dosar

administrativ, vol. II), inclusiv și declarația fiscală a mamei din 20 decembre 2021,

emisă de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția de Administrare Centru, iar pentru anul

2018 când a fost oferit împrumutul de către mama candidatului xxxxx a fost obținut

un venit declarat în mărime de 386 074,75 de lei, fapt care nu a fost luat în considerare

de către Comisie, nefiind motivată omiterea acestor venituri.

Unicul argument al Comisiei de evaluare a fost că candidatul a prezentat doar

acele trei surse menționate supra: vânzarea unui tractor model MTZ-82, vânzarea de

terenuri în data de 27 iunie 2017, activitatea economică privind prelucrarea

pământului printr-o Gospodărie Țărănească a rudei apropiate pentru anul 2017, însă

la caz urmau a fi analizate toate sursele de venit și probele prezentate de candidat în

acest sens, corespunzătoare perioadei respective.

Mai cu seamă, nu este clar de ce la procurarea apartamentelor în 2017 de către

părinții candidatului au fost reținute sursele familiei rudei apropiate, inclusiv a mamei

candidatului, fapt care a fost confirmat inclusiv de către reprezentantul Comisiei de

evaluare în ședința de judecată, dar la acordarea împrumutului pentru 2018, a fost

indicată ca sursă de venit doar a tatălui candidatului xxxxx.

De altfel, persoana care ia cu împrumutul mijloacele bănești de la o altă persoană

nu poate răspunde de situația financiară a acelei persoane, decât dacă nu cunoaște din

start proveniența surselor financiare.

În același timp, Comisia de evaluare a făcut doar o analiză generală a

cheltuielilor familiei rudei apropiate reieșind din cheltuielile de consum ale pululației,

fără a supune unei cercetări și a unor calcule ample a cheltuielilor de consum a

fiecărui membru de familie.

De asemenea, reclamantul a invocat că prin decizia nr. 7 din 21 decembrie 2022,

Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor i-a încălcat dreptul în

calitatea sa de judecător, de a candida și a fi membru al Consiliului Superior al

Magistraturii, ceea ce afectează în mod direct posibilitatea continuării activității în

funcția de judecător, decizia contestată fiind un impediment direct de a accede în alte

funcții, obținerea unor licențe unde aprecierea integrității este un caracter obligatoriu.

Completul de judecată special menționează că potrivit art. 13 alin. (6) din Legea

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, decizia

privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea

candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor competente

potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu

au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese.

Totodată, completul de judecată special consideră relevant faptul că în punctul

113 din Decizia de inadmisibilitate a sesizărilor cu numerele 75g/2023, 76g/2023,

77g/2023, 86g/2023, 87g/2023, 88g/2023, 89g/2023, 90g/2023, 96g/2023, 101g/2023

și 102g/2023, Curtea Constituțională a notat că decizia Comisiei de evaluare privind

28

nepromovarea evaluării poate afecta reputația profesională a candidatului - protejată

de dreptul la viața privată de vreme ce ea conține constatări cu privire la lipsa

integrității etice și financiare a candidatului.

Astfel, instanța de judecată conchide că reclamantul Holban Vladislav s-a

conformat prevederilor art. 17 din Codul administrativ și a indicat expres dreptul pe

care îl consideră vătămat prin activitate administrativă a Comisiei de evaluare, și

anume dreptul la viața privată, reflectat prin dreptul la reputație profesională.

Completul reiterează că Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022 nu substituie Codul administrativ, aceasta fiind

una succintă. Mai mult, din conținutul acesteia rezultă cert că prin adoptarea acesteia

legiuitorul a determinat anumite norme speciale pentru procedura de evaluare

extraordinară care nu se regăsesc în alte acte normative sau Codul administrativ.

Respectiv, normele legislative speciale derogatorii se aplică cazurilor expres

prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie 2022, iar întreaga procedură administrativă

se desfășoară sub egida normelor Codului administrativ.

Această concluzie denotă inclusiv din prevederile art. 2 alin (2) din Codul

administrativ, care prevede că anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă

privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative

speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această

reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Conform art. 28 alin. (1) din Codul administrativ, procedura administrativă se

realizează într-un mod simplu, adecvat, rapid, eficient și corespunzător scopului.

Realizarea procedurii administrative prin intermediul mijloacelor electronice de

comunicație este obligatorie în toate situațiile în care mijloacele respective pot fi

utilizate, cu excepția cazurilor în care legea stabilește altfel.

Potrivit art. 32 alin. (1) din Codul administrativ, procedura administrativă se

structurează astfel încît participanții să poată înțelege fiecare etapă a procedurii. Dacă

este necesară contribuția unui participant, acestuia i se comunică neîntîrziat, într-un

limbaj clar și ușor de înțeles, acțiunile care trebuie întreprinse.

În conformitate cu art. 34 din Codul administrativ, autoritățile publice au

obligația să contribuie și să colaboreze în vederea realizării competențelor ce le revin

potrivit legii.

Conform art. 22 Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată

competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul

cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de

reclamare a probelor. Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de

judecată competente, faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea

prevederilor legale nu necesită a fi probate, pînă la proba contrarie.

Potrivit art. 85 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică trebuie să

stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care face obiectul procedurii, fără

a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru aceasta, autoritatea publică

stabilește scopul investigațiilor necesare și felul acestora.

29

În acest context, completul de judecată special subliniază că potrivit art. 10 alin.

(2)-(3) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din

10 martie 2022, Comisia de evaluare și secretariatul acesteia au acces gratuit în timp

real la sisteme informaționale care conțin date necesare pentru realizarea mandatului

său, și anume pentru evaluarea integrității etice și a integrității financiare a

candidaților, în condițiile legislației privind schimbul de date și interoperabilitatea,

cu excepția informației care cade sub incidența prevederilor Legii nr. 245/2008 cu

privire la secretul de stat.

În procesul de evaluare a integrității candidaților, Comisia de evaluare are

dreptul să solicite de la persoanele fizice și juridice de drept public sau privat, inclusiv

de la instituțiile financiare, documentele și informația necesare pentru realizarea

evaluării. Informațiile solicitate se prezintă Comisiei de evaluare gratuit, inclusiv în

format electronic, în termen de cel mult 10 zile de la data solicitării.

Totodată, alin. (7) din norma legală precitată, stabilește în mod expres că în

scopul elucidării unor neclarități depistate, Comisia de evaluare poate solicita, la orice

etapă a procedurii de evaluare, date și informații suplimentare de la candidații

evaluați.

Iar, conform art. 2 punct. 1 lit. d) din Regulamentul de evaluare al Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/2022,

adoptat la ședința Comisiei de evaluare din 2 mai 2022, una din principalele etape ale

evaluării sunt întrebările și solicitările de trimitere a documentelor candidaților în

măsura în care este necesar pentru a elucida problemele de integritate etică și

financiară. Candidații urmează să răspundă în termenul stabilit de Comisie.

Completul de judecată special relevă că din normele legale precitate, se deduce

că în cazul depistării unor neclarități Comisia de evaluare poate solicita, la orice etapă

a procedurii de evaluare, date și informații suplimentare de la candidat, doar pentru a

înlătura dubiile serioase care au apărut în fața Comisiei de evaluare.

Astfel, la caz, Comisia de evaluare la 8 iulie 2022 a remis în adresa lui Holban

Vladislav formularul declarației de avere și interese personale pentru perioada de 5

ani, pe care reclamantul l-a remis completat în adresa Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor la data de 15 iulie 2022.

La 5 septembrie 2022, Comisia de evaluare a trimis candidatului o solicitare de

clarificare a informațiilor, care conținea 15 întrebări, inclusiv 35 subîntrebări și 17

solicitări adiționale de documente. Candidatul a răspuns în termenul solicitat la 9

septembrie 2022 la toate întrebările și a furnizat majoritatea documentelor solicitate.

La 27 septembrie 2022, Comisia de evaluare a trimis a doua rundă de 12

întrebări, inclusiv 31 subîntrebări, și 17 solicitări de documente suplimentare, pentru

a elucida unele aspecte care au apărut în cadrul evaluării. Candidatul a răspuns în

termenul solicitat la 30 septembrie 2022 la toate întrebările.

La 13 octombrie 2022, Comisia de evaluare a trimis a treia rundă de 4 întrebări,

inclusiv 10 subîntrebări, și 3 solicitări de documente suplimentare, pentru a elucida

30

unele aspecte care au apărut în cadadrul evaluării. Candidatul a răspuns în termenul

solicitat la 15 octombrie 2022 la toate întrebările și a furnizat majoritatea

documentelor solicitate.

La 18 octombrie 2022, Comisia de evaluare a trimis a patra rundă de 2 întrebări,

inclusiv 2 subîntrebări și 1 solicitare de documente suplimenare, pentru a elucida

unele aspecte care au apărut în timpul evaluării. Candidatul a răspuns în termenul

solicitat la 20 octombrie 2022 la toate întrebările.

La 28 octombrie 2022, candidatul a participat la audieri în ședința publică a

Comisiei de evaluare, iar la data de 31 octombrie 2022, Comisia de evaluare a

transmis a cincea rundă de 4 întrebări, inclusiv 3 subîntrebări și 3 solicitări de

documente suplimentare, pentru a elucida unele aspecte care au apărut în timpul

evaluării. Candidatul a răspuns în termenul solicitat la 2 noiembrie 2022 la toate

întrebările și a furnizat majoritatea documentelor solicitate.

Prin urmare, completul de judecată special conchide că Comisia de evaluare a

ignorat prevederile art. 22 și 85 alin. (3) din Codul administrativ, inversând sarcina

probațiunii.

Or, solicitarea de acte suplimentare de la candidat, pe care acesta de facto nu le

deținea, poate fi interpretată ca o încălcare a prezumției de nevinovăție și o inversare

a sarcinei de probațiune.

În acest context, se reține că din acțiunile Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor se deduce că aceasta a încercat să obțină informații

relevante exlusiv de la candidat, pentru a elucida aspectele care au apărut în timpul

evaluării acestuia, fără a depune diligența de a interpela aceste informații de la

autoritățiile publice care dețin de facto și de jure aceste informații.

Prin prisma art. 22 din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și

volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor. Faptele deja cunoscute autorităților publice sau

instanțelor de judecată competente, faptele general notorii și faptele prezumate în

virtutea prevederilor legale nu necesită a fi probate, până la proba contrară.

Potrivit art. 85 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică trebuie să

stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care face obiectul procedurii, fără

a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru aceasta, autoritatea publică

stabilește scopul investigațiilor necesare și felul acestora.

Din normele legale precitate, se deduce în afara oricărui dubiu că, Comisia de

evaluare avea obligația de a acumula documentele și informații necesare pentru

cercetarea din oficiu a stării de fapt pentru realizarea evaluării candidatului Holban

Vladislav.

La fel, instanța reține că principiul general al egalității reprezintă unul dintre

principiile constituționale și acordă un drept subiectiv persoanei. Interzice tratarea

acelorași fapte în mod inegal sau a lucrurilor inegale în același mod, cu excepția

cazului în care o abordare diferită ar fi justificată în mod obiectiv. Această formulare

tradițională definește, de asemenea, structura de bază controversată și, prin urmare,

31

secvența de examinare. Întrebarea de bază este întotdeauna justificarea, adică dacă

ponderea tratamentului (ne) egal este compensată de motivele de fapt relevante.

Gradul de justificare cerut variază în funcție de gravitatea materială a tratamentului

inegal și poate varia de la un simplu test arbitrar la un test bazat pe aspecte de

proporționalitate.

Elementele de comparabilitate se referă anume la cele prevăzute de art. 8 alin.

(2) și (4) din Legea nr. 26/2022, care nu diferă semnificativ. Din materialele dosarului

administrativ a candidatului și din decizia nr. 7 din 21 decembrie 2022 rezultă că,

Comisia de evaluare nu a realizat o evaluare prin metoda comparației. Or, principiul

egalității interzice tratarea în esență a acelorași lucruri în mod inegal. Principiul

egalității este considerat încălcat, dacă nu există un motiv plauzibil și obiectiv pentru

diferențierea juridică sau egalitatea de tratament.

Completul de judecată special subliniază că, așa numitele încălcări de integritate

financiară și etică au fost apreciate de către Comisia de evaluare strict subiectiv și

izolat de contextul istorico-social al Republicii Moldova, ceea ce afectează

securitatea raporturilor juridice în privința candidatului Holban Vladislav. În general,

sistemul juridic admite efectul retroactiv al legii, dacă acesta favorizează situația

juridică a persoanei, însă acest efect nu poate fi proiectat pe calea interpretării

juridice.

Completul de judecată special notează cu valoare de principiu jurisprudențial că,

realismul social cuprinde în sine și pe cel juridic, iar imputarea în privința

candidatului a unor încălcări, care au fost tolerate, iar uneori chiar acceptate, și

administrate de către autoritățile statului, cum ar fi acceptarea includerii unor prețuri,

altele decât cele de piață, în actele juridice privind imobilele sau mijloacele de

transport, nu sunt de natură de a înfrânge prezumția că, candidatul este lipsit de

integritate financiară sau etică.

Mai mult, depunerea cererii de a candida în funcțiile prevăzute în art. 3 din Legea

nr. 26/2022 presupune și acordul voluntar de a fi supus evaluării integrității, precum

și convingerea fiecărui candidat că a respectat în perioadă anterioară criteriile de

integritate reieșind anume din rațiunile de securitate juridică și contextul social în care

a viețuit, și s-a relaționat cu cetățenii și autoritățile publice.

Astfel, circumstanțele reținute de Comisie, Completul special de judecată nu le

apreciază ca o încălcare veritabilă a integrității financiare, deoarece în caz contrar s-

ar înfrânge regula protecției încrederii legitime în activitatea autorităților publice ale

statului, care aveau sarcini și competențe pentru a reacționa la eventualele

inadvertențe din partea subiecților administrați, dar și principiul securității juridice în

întreaga sa complexitate.

Coroborând circumstanțele enunțate supra, completul de judecată special

conchide că, decizia emisă de Comisia de evaluare contrar prevederilor art. 21 din

Codul administrativ nu întrunește cerințele de legalitate procedurală și substanțială,

iar circumstanțele constatate denotă dreptul candidatului la o decizie de evaluare

favorabilă din acest punct de vedere.

32

De asemenea, Completul de judecată special consideră întemeiate argumentele

reclamantului Holban Vladislav precum că Comisia de evaluare a adoptat o deciziei

nemotivată.

Completul de judecată special reține că, circumstanțele constatate denotă o

încălcare a garanțiilor procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o

examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată și dreptul la o decizie

fără erori discreționare în partea aprecierii probelor.

Completul de judecată special constată că, doar aceste încălcări izolate a

garanțiilor în procedura administrativă constituie erori grave de procedură, care au

afectat caracterul echitabil al procedurii administrative de evaluare, și ca consecință

existența unor circumstanțe de natură procesuală, care ar fi dus la promovarea

evaluării de către candidat.

Completul de judecată special constată că, Comisia de evaluare nu a efectuat o

analiză și motivare a scopului legitim a Deciziei emise. Din preambulul Legii

nr. 26/2022 rezultă că scopul acesteia constă în sporirea integrității viitorilor

membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și organelor specializate a acestora

și în vederea sporirii încrederii în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor, dar și în general, în sistemul justiției.

Din decizia contestată și actele prezentate de pârâtă nu rezultă care din aceste

scopuri sunt urmărite prin soluția de nepromovare a evaluării. Oricare din aceste

scopuri ar fi legitime, însă nici unul din ele nu este analizat.

Trebuie remarcat, însă, că Comisia este în mod fundamental liberă să-și aleagă

scopurile sau scopul legitim, însă acest fapt trebuie să rezulte din conținutul deciziei

și confirmat din actele dosarului administrativ.

Potrivit art. 29 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, o măsură este

proporțională dacă este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul

împuternicirii atribuite prin lege. Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului

de a fi ales în organele enumerate în Legea nr. 26/2022 chiar pentru presupuse

încălcări nesemnificative reținute de către Comisie nu este la caz o măsură adecvată

pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în vedere problema stringentă în

buna funcționare a organelor de autoadministrare judecătorească la momentul

emiterii deciziei, neevaluarea candidatului, nu doar că nu se încadrează în motivele

de neevaluare, dar constituie o încălcare inutilă și, prin urmare, ilegală a drepturilor

reclamantului.

Totodată, conform art. 29 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este necesară pentru

atingerea scopului. Conform acestui element al proporționalității înseamnă că

măsura oficială trebuie să fie cel mai blând mijloc de atingere a scopului de

reglementare. Comisia de evaluare nu a efectuat această analiză la caz. Astfel,

Comisia de evaluare nu a analizat alternativele de reglementare a cazului individual

care să îndeplinească scopul de reglementare în același mod. Dezavantajele pe care

le presupun alte opțiuni de reglementare trebuie luate în considerare și stau în calea

caracterizării lor ca mijloc mai blând. Participarea candidatului la alegeri pentru

funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii cu constatările unor

33

probleme minore plasate în spațiul public și care fac parte din realitățile sociale ale

Republicii Moldova, reieșind și din modificarea constantă a legislației naționale, ar

fi fost o măsură mai blândă pentru atingerea scopurilor dorite.

Conform art. 29 alin. (2) lit. c) – (3) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este rezonabilă. Măsura

întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea

nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit. Această cerință implică o

punere în balanță a valorilor protejate juridic. Cu cât dreptul este mai vătămat cu

atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma ingerinței să fie superior. Este de notat

că, excluderea dreptului judecătorului de a fi candidat la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii antrenează după sine nu doar o ingerință, dar

o anulare improprie a dreptului de fi ales în această funcție. Astfel de soluție nu

poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu demnitatea omului

și cea de judecător. Scopul încrederii în justiție poate fi realizat prin mijloace

complexe, dar în niciun caz prin reducerea la zero a ideii de alegeri libere,

transparente și în condiții de concurență în funcțiile de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii și organelor acestuia. Judecătorul, fiind în funcție, se

prezumă a fi integru, iar în cazul în care se demonstrează contrariul atunci urmează

ca acesta să fie eliberat ponderat din sistemul judecătoresc printr-o procedură

disciplinară sau altă procedură, care să țină cont de garanțiile independenței sale.

Completul de judecată special notează că, scopul Legii nr. 26/2022 este printre altele

de a spori încrederea în justiție.

În sinteză la acest aspect de legalitate, Completul de judecată special constată

că, decizia Comisiei de evaluare este contrară și principiului proporționalității.

Completul de judecată special remarcă faptul că, statul a învestit Comisia de

evaluare cu prerogativa de a se ghida de anumite standarde pentru a selecta cei mai

integri candidați la funcția de membri inter alia în Consiliul Superior al

Magistraturii, care la rândul lor ar putea asigura corectitudinea funcționării

sistemului judiciar per ansamblu, inclusiv prin aplicarea unor politici coerente și

conforme cu standardele general acceptate.

Reclamantul a demonstrat completului de judecată special din cadrul Curții

Supreme de Justiție caracterul plauzibil al elementelor invocate în contestația sa,

care ar putea duce la promovarea evaluării sale.

Totodată, Completul de judecată special notează că, Comisia de la Veneția a

recomandat că, decizia finală în privința evaluării să fie luată de către instanța de

judecată competentă. În pofida acestui fapt, Completul special de judecată

subliniază că, din rațiuni de protecție efectivă a drepturilor este în drept și obligat

să desfășoare un control judecătoresc de legalitate deplin asupra chestiunilor de fapt

și de drept.

Chiar dacă, Completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție

este limitat în adoptarea unei decizii finale, totuși argumentele, concluziile și

constatările sale sunt obligatorii și executorii pentru Comisia de evaluare. Această

concluzie se desprinde direct din prevederile art. 120 din Constituția Republicii

34

Moldova, care reglementează caracterul obligatoriu al sentințelor și al altor hotărâri

judecătorești definitive.

Completul special de judecată își întemeiază argumentul său pornind și de la

jurisprudența Curții Constituționale, care a reliefat că, chiar dacă completul special

al Curții Supreme de Justiție nu poate obliga Comisia de evaluare să promoveze

candidatul evaluat, argumentele și concluziile făcute de această instanță în cazul

soluționării contestațiilor rămân obligatorii pentru Comisie (DCC nr. 42 din 06

aprilie 2023 § 143).

Completul de judecată special notează, că tot din rațiuni de control

judecătoresc efectiv, dar și din motive de calitate a legii, Comisia nu este obligată,

după dispunerea reluării procedurii de evaluare, să cerceteze alte circumstanțe decât

cele care au stat la baza admiterii acțiunii reclamantului.

Astfel, evaluarea după reluarea procedurii nu ar trebui să se transforme într-un

argument și activitate circulară vicioasă, fapt care este contrar standardului de

protecția efectivă a drepturilor, certitudinea juridică și efectul obligatoriu al

hotărârilor judecătorești definitive.

Completul de judecată special menționează că circumstanțele reținute de

Comisia de evaluare nu se încadrează din perspectiva proporționalității în motivele

de nepromovare a evaluării candidatului Holban Vladislav.

Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului candidatului Holban Vladislav

de a participa și de a fi ales în calitate de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii pentru faptele minore reținute de către Comisia de evaluare nu este la

caz o măsură adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în legea, însă

neconcretizată în decizia contestată. Având în vedere problema de buna funcționare

a organelor de autoadministrare judecătorească la momentul emiterii deciziei și

nepromovarea candidatei pentru faptele minore, nu doar că nu se încadrează în

motivele de nepromovare, dar constituie o încălcare inutilă și ilegală a drepturilor

enunțate.

Completul de judecată special reiterează că măsură întreprinsă de autoritatea

publică pârâtă este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este

disproporțională în raport cu scopul urmărit. Acesta cerință a legiuitorului implică

o punere în balanța a valorilor protejate juridic, o pondere a intereselor în joc. Cu

cât dreptul este mai vătămat, cu atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma

integrității să fie superior.

Prin urmare, excluderea dreptului judecătorului de a fi candidat la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii, antrenează după sine nu doar

ingerința dar o anulare improprie a dreptului de a fi ales în această funcție. Astfel

de soluție nu poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu

demnitatea omului și cu cea de judecător.

Din considerentele menționate, completul de judecată special relevă că, în

prezenta cauză se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei independente

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 7 din 21 decembrie 2022 cu

privire la candidatura lui Holban Vladislav.

35

Completul de judecată special reține că ilegalitatea deciziei contestate duce la

anularea deciziei și dispunerea reevaluării candidatului. Or, dispunerea reevaluării

este rezultatul final și implicit care include pierderea valabilității deciziei conform

art. 139 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (a se vedea DCC nr. 42 din 06 aprilie

2023 § 143; cauza Ramos Nunes de Carvalho e Sá vs Portugalia [MC], 06 noiembrie

2018, § 184 și jurisprudența citată acolo).

În conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) lit. b), 195 Codul administrativ,

art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 14 alin. (6), alin. (8) lit. b), alin. (9)

din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie

2022, completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

decide:

Se admite acțiunea în contencios administrativ înaintată de Holban Vladislav

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind

anularea deciziei nr. 7 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Holban

Vladislav, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și

dispunerea reevaluării candidatului.

Se anulează decizia nr. 7 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui

Holban Vladislav, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii.

Se dispune reevaluarea candidatului Holban Vladislav de către Comisia

independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Ion Guzun

36