3-3/23 — anularea deciziei si dispunerea reluarii procedurii de evaluare a candidatului

3-3/23 — anularea deciziei si dispunerea reluarii procedurii de evaluare a candidatului (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3-3/23

2-23003858-01-3-09012023

D E C I Z I E

În numele Legii

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

01 august 2023 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Ion Guzun

grefieri Natalia Arapu,

Dumitru Braga,

Irina Safonov,

Oxana Gîscă

cu participarea:

reprezentantului reclamantului, avocatul Nicolae Leșan

reprezentanții pârâtei, avocații Roger Gladei

Irina Sugoneaco

în lipsa reclamantului Vitalie Stratan

examinând în ședință de judecată publică, acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Vitalie Stratan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 5 din 09 decembrie 2022 „Cu privire la

candidatura lui Vitalie Stratan, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii” și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului,

c o n s t a t ă:

Argumentele participanților la proces:

La 09 ianuarie 2023, Vitalie Stratan a depus cerere de contestare la Curtea

Supremă de Justiție, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare Comisia de

evaluare), solicitând anularea deciziei nr. 5 din 09 decembrie 2022 „Cu privire la

candidatura lui Vitalie Stratan, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

1

Magistraturii” și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către

Comisia de evaluare.

În motivarea cererii de contestare reclamantul a indicat că, deținând funcția de

judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a decis să participe la

concursul pentru stabilirea candidaților la ocuparea funcției de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii.

La 06 aprilie 2022, a depus la Comisia de evaluare cerere, anexând toate

documentele necesare de care dispunea.

Începând cu luna iunie 2022 - până în luna octombrie 2022 a răspuns succesiv la

toate întrebările formulate, cu prezentarea Comisiei de evaluare a documentelor

suplimentare solicitate de către aceasta.

La 27 octombrie 2022, a fost audiat public în fața Comisiei de evaluare, iar la 09

decembrie 2022, Comisia de evaluare a adoptat decizia nr. 5 „Cu privire la

candidatura lui Vitalie Stratan, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii”, prin care, în temeiul art. 8 alin. (1) și (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a) și

b) și alin. (5) lit. b), c), d), e) și g) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie

2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare Legea nr.

26/2022), a decis că Vitalie Stratan, în calitate de candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, nu corespunde criteriilor de integritate prevăzute

de Legea nr. 26/2022, deoarece s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea

de către dânsul a criteriilor de integritate etică și finciară, drept consecință,

nepromovând evaluarea respectivă.

Vitalie Stratan apreciază ca fiind neîntemeiată și ilegală decizia nr. 5 din 09

decembrie 2022 emisă de către Comisia de evaluare, din motivele ce succed.

Reclamantul susține că prin intermediul actului administrativ contestat, a fost

înlăturat de la participarea la concursul pentru stabilirea candidaților la ocuparea

funcției de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar și a fost dată

apreciere integrității și probității sale profesionale, ceea ce atestă că decizia contestată

poartă un caracter defavorabil dublu și anume, pe de o parte sunt afectate direct

drepturile și interesele sale legitime, iar pe de altă parte, concluzia Comisiei de

evaluare reprezintă o formă voalată de sancționare.

Reclamantul consideră că, prin prisma art. 19, art. 20, art. 44 alin. (1), art. 163 lit.

c) din Codul administrativ și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, este subiect a

cărui drept legitim a fost încălcat, fiind în drept să-și revendice dreptul prin intentarea

prezentei acțiuni în instanța de contencios administrativ.

La fel, a menționat că, în speță, nu era necesară respectarea procedurii prealabile,

întrucât legislația în vigoare expres prevede că în astfel de litigii se adresează direct în

instanța de contencios administrativ.

De asemenea, reclamantul a invocat că, decizia contestată a fost emisă la data de

09 decembrie 2022 și notificată la adresa electronică la 04 ianuarie 2023. Astfel,

consideră că, cererea de contestare înregistrată la 09 ianuarie 2023 a fost depusă cu

respectarea termenului prevăzut la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 26/2022.

Referitor la fondul cererii de contestare, Vitalie Stratan a relatat că Comisia de

evaluare a respins candidatura dânsului la funcția de membru în Consiliul Superior al

2

Magistraturii din motiv că are dubii serioase referitor la conformitatea candidatului cu

criteriile de integritate financiară și etică.

Reclamantul consideră această concluzie eronată, de natură să prejudicieze grav

și iremediabil reputația sa profesională, inclusiv, în măsură în care să determine

pierderea funcției pe care în prezent o deține de magistrat în cadrul Judecătoriei

Chișinău.

De altfel, concluzia respectivă poate fi calificată drept una ilegală, cu depășirea

competențelor acordate prin lege Comisiei de evaluare.

Reclamantul a notat că potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, se consideră

că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă: a) nu a încălcat grav

regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz,

a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni

reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în

domeniul dreptului și al unui observator imparțial; b) în privința acestuia nu există

suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție, actelor conexe actelor de

corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr. 82/2017; c) nu a

încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

La caz, Comisia de evaluare nu a concretizat temeiul legal care a constituit o

necorespundere la criteriul de integritate etică. La fel, nu a efectuat nicio corelare

dintre temeiul de drept și circumstanțele de fapt atestate.

Reclamantul susține că conform circumstanțelor reflectate în decizia contestată,

rezultă că, argumentul central al Comisiei de evaluare a constituit procurarea de către

Vitalie Stratan a unui bun imobil (apartament) la un preț preferențial, achiziția căruia

Comisia de evaluare i-a trezit dubii serioase.

La acest capitol reclamantul a remarcat că, a prezentat Comisiei de evaluare toate

actele de care a dispus la momentul solicitării, iar din conținutul acestora nu rezultă că

există dubii serioase al probității candidaturii sale.

În viziunea reclamantului, sunt lipsite de suport probator concluziile Comisiei de

evaluare, bazate pe lipsa justificărilor veniturilor persoanelor de la care a împrumutat

bani (și anume, suma de 200.000 de lei) sau omisiunea prezentării integrale a

contractului de achiziționare a bunului imobil sau omisiunea de a prezenta cererea

adresată Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a solicitat includerea în

concursul pentru procurarea apartamentului la un preț preferențial. Or, dubiile nu pot

apărea pe o lipsă de informație, dar din contra pe existența informațiilor.

Deopotrivă, Comisia de evaluare, atestând că candidatul nu poate prezenta

cererea adresată Consiliului Superior al Magistraturii, cu mai mulți ani în urmă, nu

poate prezenta copia unui contract de vânzare-cumpărare și nu poate justifica

veniturile unui terț de la care a împrumutat bani, toate în ansamblu, creează dubii

serioase și rezonabile că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate.

Reclamantul a mai invocat că, de fapt, într-adevăr nu dispune de informația

solicitată, iar obținerea acesteia, dacă este posibilă, necesită un timp mai îndelungat

decât cel oferit de către Comisia de evaluare. Pe lângă acestea, Comisia de evaluare

nu a încercat să obțină informația solicitată, chiar și în condițiile în care a justificat în

3

mod veritabil lipsa de necesitate ca să posede această informație o perioadă

îndelungată.

Prin urmare, cererea adresată Consiliului Superior al Magistraturii constituie

doar un act de solicitare și nu se păstrează mai mult decât până la primirea

răspunsului.

Odată ce a primit răspuns de la Consiliul Superior al Magistraturii, copia unui

contract de vânzare-cumpărare se păstrează de candidat atât timp cât el dispune de

bunul ce constituie obiectul acelui contract, iar dacă bunul este vândut, îndată dispare

și necesitatea posedării în continuare a copiei contractului. Or, apartamentul litigios

procurat de către reclamant, la un preț preferențial, a fost înstrăinat în anul 2018, ceea

ce și a determinat lipsa necesității păstrării copiei contractului de achiziționare inițială

a apartamentului.

Mai mult, persoana care ia cu împrumut mijloace bănești de la o altă persoană nu

poate răspunde de situația financiară a acelei persoane, decât dacă nu cunoaște din

start proveniența surselor financiare.

În speță, dânsul a împrumutat suma de 200.000 de lei de la persoane apropiate și

nici până în prezent nu există informație plauzibilă că acele mijloace financiare ar

avea proveniență ilegală sau criminală.

Din această perspectivă, consideră că dubiile și concluziile Comisiei de evaluare

sunt inexplicabile, lezându-i drepturile în calitate de candidat evaluat în mod direct,

deoarece de la acest tip de acuzații nu se poate apăra nicio persoană în circumstanțele

în care acestea sunt înaintate.

Comisia de evaluare a indicat în mod expres că, dânsul în calitate de candidat nu

a susținut niciodată că ar fi fost eligibil pentru programul de locuințe la prețuri

preferențiale din cauza insuficienței spațiului locativ în municipiul Chișinău,

concluzie care nu corespunde adevărului. Or, odată ce această conjunctură a fost o

precondiție de eligibilitate, iar dânsul a obținut un bun imobil la un preț preferențial,

se prezumă că el a fost eligibil pentru programul de locuințe la prețuri preferențiale.

Totodată, conform art. 8 alin. (4) din Legea nr. 26/2022, se consideră că un

candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă: a) averea candidatului a

fost declarată în modul stabilit de legislație; b) comisia de evaluare constată că averea

dobândită de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.

De fapt, Comisia de evaluare nu a făcut referire la temeiul de drept, corelat cu

circumstanțele de fapt ale cauzei, în baza cărora se atestă dubii serioase a integrității

candidatului, deoarece dânsul a declarat averea sa în modul stabilit de legislația în

vigoare, autoritatea competentă în acest domeniu (Autoritatea Națională de

Integritate), nefiind sesizată și nici emisă decizie în privința lui de

constatare/sancționare sub acest aspect.

Cele enunțate denotă că, Comisia de evaluare și-a depășit competențele dincolo

de cele stabilite expres de lege, constatând unele circumstanțe pe care nu le-a atestat

nici măcar autoritatea competentă să o facă.

Afară de aceasta, din textul actului administrativ contestat nu rezultă că Comisia

de evaluare a constatat că averea dobândită de către Vitalie Stratan în ultimii 15 ani

nu corespunde veniturilor declarate.

4

Reclamantul susține că averea a fost dobândită în mod legal, justificată prin

înscrisurile corespunzătoare.

Faptul că, a obținut un bun imobil la un preț preferențial, în condițiile în care

soția sa avea un alt bun imobil, nu constituie o aparență de lipsă de integritate,

deoarece Consiliul Superior al Magistraturii, prin Regulament, cert a stabilit criteriile

de eligibilitate pentru obținerea apartamentului la un preț preferențial, iar dânsul a

trecut testul eligibilității, nefiind sesizate unele carențe atât de Consiliul Superior al

Magistraturii, cât și de alte organe de resort.

Reclamantul a relatat că, la depunerea cererii pentru participarea la concursul

pentru obținerea apartamentului la un preț preferențial, a prezentat strict volumul de

date care au fost solicitate la momentul deschiderii concursului, fiind veridice și

corespund realității.

Astfel, odată ce scopul procurării apartamentelor la un preț preferențial nu a

constituit o precondiție de eligibilitate, care urma a fi susținută și după procurarea

apartamentului litigios, atunci dobândirea bunului imobil cu vânzarea ulterioară a

acestuia, nu poate fi tratată drept o necorespundere a candidatului criteriilor de

integritate financiară/etică.

În opinia reclamantului, faptul că, a declarat abia în anul 2014 suma datoriei de

200.000 de lei, iar în declarațiile ulterioare nu a inclus această sumă a datoriei, la fel,

nu constituie un impediment în acest sens.

De altfel, Comisia de evaluare nici nu l-a întrebat și nu a analizat dacă în anii

următori suma datoriei împrumutului a scăzut sau nu sub limita prevăzută de lege,

care urma a fi obligatoriu de declarat - 10 salarii medii lunare pe economie, or, întru

evitarea posibilelor suspiciuni, la 04 noiembrie 2022 a depus o nouă declarație de

avere și interese personale anuală pentru anul 2021, indicând la capitolul datorii,

existența unui împrumut (anul contractării 2014) în valoare de 200.000 de lei, cu rata

dobânzii 0% și scadent la 2030, indicând drept - omisiune, pre-vetting (confirmat și

prin procesul-verbal nr. 1073/19 din 08 decembrie 2022 emis de Autoritatea

Națională de Integritate).

Interpretarea declarațiilor reclamantului în mod arbitrar de asemenea constituie

un aspect ce denotă imparțialitatea Comisiei de evaluare, în situația în care, odată ce a

declarat sub insistența membrilor Comisiei de evaluare că procurarea apartamentului

la un preț preferențial nu a ajutat la îmbunătățirea condițiilor de trai, fapt interpretat

negativ de Comisia de evaluare, în sens de lipsă de necesitate în procurarea spațiului

locativ.

A explicat Comisiei de evaluare că, achiziționarea apartamentului litigios cu

două odăi, a fost insuficientă soluționării situației familiare, prin îmbunătățirea

condițiilor de trai, deoarece inițial prin cererea adresată Consiliului Superior al

Magistraturii a solicitat un apartament cu trei odăi, pe când a primit un apartament

doar cu două odăi, ceea ce nu putea satisface nevoile familiei sale, care în final a

condiționat vânzarea acestuia, cu procurarea ulterioară a unui alt spațiu locativ

corespunzător nevoilor cotidiene.

În decizia contestată s-a menționat în repetate rânduri că dânsul a răspuns la un

număr restrâns de întrebări și subîntrebări din care i s-a acordat o tentă negativă a

comportamentului său. De fapt, a dat răspuns la toate întrebările Comisiei de evaluare

5

în măsura posibilităților, iar unele răspunsuri sunt aplicabile unui număr mai mare de

întrebări/subîntrebări.

Reclamantul apreciază critic concluzia Comisiei de evaluare privind pierderile

financiare în urma vânzării la același preț a apartamentului procurat la un preț

preferențial, întrucât a declarat o situație de fapt reală, având în vedere că prețul

vânzării apartamentului a fost același ca și cel de procurare (fără fluctuațiile cursului

valutar).

Respectiv, pentru a trezi dubii serioase privind integritatea candidatului, Comisia

de evaluare trebuia doar să verifice corespunzător informația prin vaste posibilități ce

îi oferă legea și doar la atestarea unor informații suplimentare să ajungă la concluzia

unor dubii serioase. Or, achiziționarea și înstrăinarea unui bun imobil la același preț

nu poate trezi în sine dubii serioase, decât dacă, la depistarea unor circumstanțe

suplimentare.

La caz, astfel de circumstanțe, Comisia de evaluare nu a constatat și nici nu a

făcut referire la ele, fapt ce denotă un abuz din partea Comisiei de evaluare.

La fel, mesajul Comisiei de evaluare precum că: „Se afirmă că a fost vândut un

bun cu acest preț. Noi nu credem în acest preț. Prin urmare, este demonstrat dincolo

de orice dubiu rezonabil că bunul a fost vândut la un alt preț decât cel declarat”, în

privința persistenței dubiilor asupra integrității sale, se bazează doar pe silogisme

alogice și neconfirmate atât factologic, cât și nici documentar.

Mai mult, în decizia contestată, Comisia de evaluare a notat că, judecătorul

trebuie să se abțină de la orice comportament, acțiune sau manifestare, care ar putea

prejudicia încrederea publicului în sistemul judecătoresc, făcându-se la aluzie precum

că el a admis un asemenea comportament, care de altfel, nu a fost demonstrat și nici

nu corespunde adevărului.

În viziunea reclamantului, este inacceptabilă și mențiunea Comisiei de evaluare

precum că „Judecătorului i se interzice obținerea ilegală a unor bunuri materiale,

servicii, privilegii sau alte avantaje, inclusiv acceptarea sau achiziționarea unor bunuri

(servicii) la un preț (tarif) mai mic decât valoarea lor reală”, deoarece aceasta a fost

indicată în raport cu obținerea unui bun imobil la un preț preferențial, care era

prevăzut de programul oficial și destinat exclusiv sistemului judecătoresc din

Republica Moldova.

În concepția Comisiei de evaluare, orice participant al programului destinat

exclusiv judecătorilor de obținere a bunurilor imobile la un preț preferențial este

potențial susceptibil de a lua calificativul - dubios în aspectul integrității financiare și

etice.

Reclamantul apreciază ca fiind eronată concluzia Comisiei de evaluare, precum

că nu au fost prezentate informații relevante cu privire la sursa mijloacelor financiare

utilizate pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014, fiindcă pârâta nu a luat în

calcul că dânsul a activat în sistemul de drept începând cu anii '90, iar însumarea

salariilor, pe lângă sursele financiare la care a făcut referire, ar constitui o justificare

suficientă a surselor de procurare a apartamentului la un preț preferențial.

Tocmai de aceea, faptele de neprezentare a înscrisurilor legate de împrumuturi

inter-familiale (care au fost efectuate în absența a unor înscrisuri), neluarea în calcul a

economiilor familiei (nici măcar nu a fost efectuată mențiunea privind veniturile

6

familiei candidatului), neprezentarea documentelor privind plățile pe împrumutul de

100.000 de lei (păstrarea cărora de către candidat este lipsită de necesitate și

solicitarea prezentării acesteia în absența motivației pentru ce are nevoie Comisia de

evaluare), nu poate în sine să trezească dubii care ar pune la încercare încrederea în

probitatea candidaturii dânsului la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii.

Așadar, inversarea sarcinii probei către candidat, poate avea loc doar odată ce

organul de evaluare a identificat probleme de integritate, iar aceste probleme sunt

aduse la cunoștința candidatului.

La caz, nu a cunoscut despre problemele de integritate invocate de către Comisa

de evaluare și nici nu avea cum să se justifice de acuzațiile înaintate, având în vedere

că, abia în ziua audierii publice din 27 octombrie 2022, din întrebările adresate de

membrii Comisiei de evaluare, care i-au sugerat unele suspiciuni, iar până la această

dată nu avea de unde să cunoască și nu putea să probeze ceea ce Comisia de evaluare

a considerat în mod pur subiectiv „probleme de integritate”.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 20, art. 93,

art. 171-172, art. 177, art. 189, art. 211-212 art. 206 alin. (1) lit. a), art. 141 alin. (1)

din Codul administrativ, art. 119, art. 166-168, art. 174 și art. 177 din Codul de

procedură civilă, art. 216 alin. (3), art. 220 alin. (3), art. 219 alin. (2), art. 2191 alin.

(1) din Codul civil, art. 13 și art. 14 din Legea nr. 26/2022.

La 16 ianuarie 2023, Comisia de evaluare a depus referință, solicitând

respingerea cererii de contestare depusă de Vitalie Stratan (f.d. 45-62, 68-69, vol. I).

În motivarea referinței, Comisia de evaluare a indicat că, decizia nr. 5 din 09

decembrie 2022 adoptată în privința lui Vitalie Stratan, candidat la funcția de membru

în Consiliul Superior al Magistraturii, este întemeiată și legală, emisă în urma

evaluării realizate cu respectarea prevederilor Legii nr. 26/2022.

A menționat că la 08 iulie 2022, Comisia de evaluare a solicitat candidatului

Vitalie Stratan completarea și depunerea declarației de avere și interese personale,

prezentată de către ultimul până la 15 iulie 2022. Apoi a urmat verificarea și obținerea

de către Comisia de evaluare a informațiilor de la Autoritatea Națională de Integritate,

Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, instituții

financiare, instituții publice și alte surse deschise.

Pentru elucidarea neclarităților depistate, au urmat trei runde de solicitări și

prezentări de către reclamant a informațiilor și documentelor suplimentare, și cu

respectarea marjei de discreție, Comisia de evaluare a dat apreciere materialelor și

informațiilor acumulate de reclamant și terțe persoane.

La 27 octombrie 2022, Vitalie Stratan, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, a fost audiat în ședință publică și prezentarea post-

audiere a datelor și informațiilor suplimentare, iar prin decizia nr. 5 din 09 decembrie

2022, Comisia de evaluare a decis că reclamantul nu corespunde criteriilor de

integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către

acesta a criteriilor de integritate etică și financiară, care în consecință, nu a promovat

evaluarea.

Comisia de evaluare consideră că, și-a îndeplinit cu maximă diligență și bună-

credință obligațiile ce îi revin conform Legii nr. 26/2022. În particular, când a

7

constatat anumite neclarități (determinate, în special, de existența neconcordanțelor

între declarațiile depuse însuși de către reclamant la autoritățile corespunzătoare), a

oferit reclamantului posibilitatea de a le elucida, prin prezentarea datelor și

informațiilor suplimentare (în sensul art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022), acordând

un termen rezonabil.

În privința termenului acordat lui Vitalie Stratan, Comisia de evaluare a notat că,

în acțiune ultimul a invocat inclusiv necesitatea unui timp mai mare decât timpul

acordat de către Comisia de evaluare pentru prezentarea informațiilor și documentelor

solicitate, cu toate acestea reclamantul nu a solicitat Comisiei de evaluare prelungirea

termenului acordat în vederea furnizării în formă scrisă a răspunsurilor și actelor

solicitate, ceea ce provoacă nedumeriri privind obiecțiile formulate în contestație. Or,

în asemenea situație, sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul

procesului de evaluare.

Comisia de evaluare consideră ca fiind eronat argumentul reclamantului precum

că, doar întrebările Comisiei de evaluare din ziua audierilor publice din 27 octombrie

2022 ar fi sugerat anumite dubii pe care urma să le răstoarne, întrucât în ziua audierii

reclamantului, membrii Comisiei de evaluare nu au făcut altceva decât să invoce în

mod repetat întrebările anterior formulate prin solicitările din 15 august, 21

septembrie, 13 octombrie 2022. Respectiv, reclamantul era conștient de faptul că din

momentul recepționării întrebărilor de la Comisia de evaluare, era în sarcina lui să

înlăture orice potențial dubiu cu privire la evenimentele și circumstanțele investigate

de Comisie.

În speță, Comisia de evaluare a respectat cu strictețe obiectul mandatului său,

decizia nr. 5 din 09 decembrie 2022 a fost emisă în strictă conformitate cu prevederile

art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022.

Comisia de evaluare a considerat eronate alegațiile reclamantului Vitalie Stratan

precum că concluzia Comisiei de evaluare este o formă voalată de sancționare, de

natură să prejudicieze grav și iremediabil reputația sa profesională, inclusiv, să

determine pierderea funcției ocupate, deoarece potrivit art. 13 alin. (6) din Legea nr.

26/2022, constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri

sau procese.

Aceeași concluzie se confirmă și în pct. 39 din Opinia comună a Comisiei ce la

Veneția și a Direcției generale a drepturilor omului și stat de drept (DGI) a Consiliului

Europei (Avizul nr.1069/2021 din 13.12.2021, Moldova), potrivit căruia proiectul de

lege revizuit arată clar că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect

asupra carierei candidatului ca judecător sau procuror.

În opinia Comisiei de evaluare, evaluarea integrității lui Vitalie Stratan, candidat

la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, nu a încălcat drepturile și

interesele legitime, precum și nu a afectat statutul sau reputația profesională ale

acestuia. Iar în urma evaluării integrității etice și financiare a candidatului, în baza

datelor și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia de evaluare a constatat

dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile

legale de integritate.

În viziunea Comisiei de evaluare, interpretările reclamantului expuse în acțiune

precum că, dubiile invocate nu pot apărea doar pe baza unei lipse de informație, ci

8

dimpotrivă, pe existența informațiilor, sunt eronate și bazate pe o analiză fragmentată

a Legii nr. 26/2022, ceea ce face ca obiecțiile acestuia să fie lipsite de temei juridic.

Consideră că la evaluarea candidatului Vitalie Stratan, Comisia de evaluare a

acționat în baza criteriilor de conformitate strict stabilite de Legea nr. 26/2022,

raportate la circumstanțele de fapt, rezultate din datele și informațiile acumulate, dacă

există sau nu dubii serioase privind conformitatea reclamantului cu criteriile de

integritate etică și financiară. Decizia emisă constituie realizarea acestei puteri

discreționare care nu poate fi supusă unui control judiciar. Astfel, niciuna dintre

afirmațiile reclamantului nu sunt susținute prin probe pertinente și concludente.

În ședința de judecată, reclamantul Vitalie Stratan fiind citat în mod legal despre

data și ora ședinței de judecată nu s-a prezentat, motiv din care completul de judecată

special a dispus examinarea cererii de contestate în lipsa acestuia, dar cu participarea

reprezentantului său, avocatul Nicolae Leșan care a susținut argumentele invocate în

cererea de contestate, solicitând admiterea acesteia în sensul formulat, cu dispunerea

anulării deciziei Comisiei de evaluare nr. 5 din 09 decembrie 2022 „Cu privire la

candidatura lui Vitalie Stratan, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii”, cu dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către

Comisia de evaluare.

Reprezentanții Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

avocații Roger Gladei, Irina Sugoneaco și Valeriu Cernei au susținut argumentele

invocate în referința depusă, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Suplimentar celor invocate în referința depusă, reprezentanții au pretins că

Comisia de evaluare a respectat toate drepturile prevăzute de art. 12 alin. (4) din

Legea nr. 26/2022.

Aprecierea instanței:

Audiind părțile și reprezentanții lor, examinând actele dosarului administrativ și

cel judiciar completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor constată că acțiunea este

admisibilă și întemeiată, din următoarele motive.

Termenul de examinare a acțiunii:

Conform art. 14 alin. (7) din Legea nr. 26/2022, prin derogare de la prevederile

art. 195 din Codul administrativ nr. 116/2018, cererea de contestare a deciziei

Comisiei de evaluare se examinează în decurs de 10 zile.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 29 din 29

martie 2022, modificată prin dispoziția nr. 35 din 14 aprilie 2022, pentru examinarea

contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, a fost instituit complet de judecată special format din:

Vladimir Timofti – președinte, Ala Cobăneanu, Svetlana Filincova – judecători,

Dumitru Mardari - judecător supleant.

La caz, urmează de reținut că cererea de contestare depusă de Vitalie Stratan a

fost înregistrată la Curtea Supremă de Justiție la 09 ianuarie 2023 (f.d. 2-15, vol. I).

9

Potrivit fișei de repartizare a cererii, prezenta cauză a fost repartizată prin

intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor la 09 ianuarie 2023

judecătorului-raportor, Ala Cobăneanu (f.d. 1, vol. I).

Prin încheierea din 10 ianuarie 2023 a completului de judecată special, instituit

în cadrul Curții Supreme de Justiție a fost primită spre examinare, în procedura

contenciosului administrativ cererea de contestate depusă de Vitalie Stratan împotriva

Comisiei de evaluare, fiind convocați participanții la proces în ședința de judecată

stabilită pentru data de 24 ianuarie 2023, ora 14:00, sala nr. 4 în incinta Curții

Supreme de Justiție, situată pe adresa str. Petru Rareș nr. 18, mun. Chișinău (f.d.33-

35, 36, vol. I).

La 16 ianuarie 2023, în interiorul termenului stabilit de către instanță, Comisia

de evaluare a prezentat referință la cererea de contestare depusă de Vitalie Stratan cu

privire la anularea deciziei nr. 5 din 09 decembrie 2022 (f.d.45-62, vol. I).

La caz, se reține că în cadrul ședinței de judecată din 24 ianuarie 2023,

reclamantul Vitalie Stratan a înaintat cerere prin care a solicitat amânarea ședinței de

judecată pentru a lua cunoștință cu dosarul administrativ întocmit de Comisia de

evaluare, cu prezentarea copiilor certificate a dosarului respectiv (f.d.67, vol. I).

Astfel, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din 24 ianuarie 2023 a

fost admisă cererea reclamantului Vitalie Stratan și amânată examinarea cauzei pentru

data de 02 februarie 2023, ora 15:00 (f.d.70-72, vol. I).

La 02 februarie 2023, avocatul Nicolae Leșan, în interesele reclamantului Vitalie

Stratan, a depus cerere prin care a solicitat amânarea examinării cauzei, din motiv că,

abia la 01 februarie 2023, a încheiat cu clientul său contract de asistență juridică și

necesită timp de a lua cunoștință cu actele cauzei (f.d. 79, vol. I), care a fost admisă de

către instanța de judecată și amânată examinarea cauzei pentru data de 06 februarie

2023, ora 15:00 (f.d.80-82, vol. I).

La 03 februarie 2023, reprezentantul reclamantului Vitalie Stratan, avocatul

Nicolae Leșan a depus cerere, prin intermediul poștei electronice, solicitând de a lua

cunoștință cu actele cauzei (f.d.86-87, vol. I).

În cadrul ședinței de judecată din 06 februarie 2023 (f.d. 99-101, vol. I), a fost

examinată cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate depusă de

Vitalie Stratan, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan (f.d.88-101, vol. I), care a fost

admisă prin încheierea din 06 februarie 2023 a completului de judecată special,

instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, iar ședința de judecată a fost întreruptă

fără dată, până la soluționarea sesizării de către Curtea Constituțională (f.d.102-107,

vol. I).

Curtea Constituțională s-a pronunțat în privința sesizării reclamantului prin

Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, declarând neconstituțional textul „dacă constată

existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidat” din articolul 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (f.d.110-120, vol. I).

Astfel, urmare a pronunțării Curții Constituționale la 14 februarie 2023,

participanții la proces au fost convocați pentru următoarea ședință de judecată stabilită

pentru 06 martie 2023, ora 14:00 (f.d.121-129, vol. I).

10

Prin Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 23/2 și nr. 27/2 din 14

februarie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererile de

demisie din funcție a judecătorilor care au făcut parte componența completului special

de judecată, fiind eliberați din funcție din data de 01 martie 2023.

Prin încheierea din 02 martie 2023 a Președintelui interimar al Curții Supreme de

Justiție, s-a dispus ca dosarele aflate în procedura judecătorilor demisionați, intentate

în baza contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, se vor transmite Secției evidență

procesuală a cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ pentru

redistribuire prin intermediul PIGD altor judecători (f.d. 131-133, vol. I).

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 33 din 02

martie 2023 „Cu privire la modificarea dispozițiilor nr. 29 din 29 martie 2022 și nr. 35

din 14 aprilie 2022” a fost schimbată componența completului de judecată special

(f.d. 134-135, vol. I).

Potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului din 02 martie 2023, ora 13:55,

prezenta cauză a fost repartizată altui judecător-raportor (f.d. 130, vol. I).

Având în vedere că reprezentantul reclamantului Vitalie Stratan, avocatul

Nicolae Leșan a înaintat recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Vladimir

Timofti, Dumitru Mardari și Ion Guzun (f.d.147-149, vol. I), ședinței de judecată din

06 martie 2023 a fost contramandată pentru data de 13 martie 2023, ora 13:00 (f.d.

151, vol. I).

La 07 martie 2023, ora 10:30, a fost examinată cererea de recuzare (f.d.161-162,

vol. I), unde prin încheierea din 07 martie 2023 a completului de judecată special,

instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție a fost respinsă cererea de recuzare

înaintată de reprezentantul reclamantului Vitalie Stratan, avocatul Nicolae Leșan (f.d.

167-173, vol. I).

Ulterior, la 13 martie 2023, reprezentantul reclamantului Vitalie Stratan,

avocatul Nicolae Leșan, prin intermediul poștei electronice, a depus cerere, prin care a

înaintat recuzare judecătorului Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva

(f.d.238-241, vol. I). Tot la aceiași dată, prin intermediul poștei electronice,

reclamantul a depus cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Vladimir Timofti și Dumitru Mardari (f.d. 242-245, vol. I).

Prin cererea depusă la 13 martie 2023, reprezentantul reclamantului Vitalie

Stratan, avocatul Nicolae Leșan, a solicitat amânarea examinării cauzei pentru o altă

dată pentru examinarea cererilor de recuzare înaintate membrilor completului de

judecată special (f.d. 246-247, vol. I).

Tot la 13 martie 2023, reprezentantul reclamantului Vitalie Stratan, avocatul

Nicolae Leșan, prin intermediul poștei electronice, a mai depus o cerere, prin care a

solicitat emiterea unei încheieri privind obligarea Comisiei independente de evaluare

să prezinte copia procesului-verbal al ședinței în cadrul căreia a fost evaluat Vitalie

Stratan la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și s-a emis decizia

nr. 5 din 09 decembrie 2022 (f.d.248-250, vol. I). Cauza a fost amânată pentru data 21

martie 2023, ora 10:00 (f.d. 251, vol. I).

11

Ședințele de judecată pentru examinarea cererilor de recuzare au fost stabilite

pentru data de 16 martie 2023, ora 14:00 și 21 martie 2023, ora 09:30 (f.d.2-3, 16-17,

vol. II), iar prin încheierile din 16 și 21 martie 2023 a completului de judecată special,

instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție au fost respinse cererile de recuzare

înaintate de reclamantul Vitalie Stratan și avocatul său Nicolae Leșan (f.d.6-10, 20-

26, vol. II).

În cadrul ședinței de judecată din 21 martie 2023, reprezentantul reclamantului

Vitalie Stratan, avocatul Nicolae Leșan a înaintat cerere repetată, prin care a solicitat

ridicarea excepției de neconstituționalitate cu sesizarea în acest sens a Curții

Constituționale în vederea verificării constituționalității a unor prevederi ale Legii nr.

26/2022 (f.d. 27-37, vol. II), unde prin încheierea din 21 martie 2023 a completului de

judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție a fost admisă cererea

privind ridicarea excepției de neconstituționalitate (f.d. 38-44, vol. II).

În legătură cu faptul că un judecător din componența completului special de

judecată s-a aflat în concediu medical din data de 17 martie 2023, iar prin Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 68/3 din 23 februarie 2023, a fost acceptată

cererea lui de demisie și a fost dispusă eliberarea acestuia din funcția de judecător de

la Curtea Supremă de Justiție din data de 18 aprilie 2023, totodată, prin Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 103/4 din 16 martie 2023 a fost modificată

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 68/3 din 23 februarie 2023, fiind

modificată data eliberării judecătorului din componența completului special din

funcția de judecător de la Curtea Supremă de Justiție, din data de 18 aprilie 2023 în

data de 20 martie 2023, prin dispoziția nr. 39 din 20 martie 2023 „Cu privire la

modificarea dispoziției nr. 34 din 02 martie 2023” a fost schimbată componența

completului de judecată special.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 66/3 din 23 februarie

2023, a fost acceptată cererea de demisie a judecătorului Curții Supreme de Justiție,

membru al completului special de judecată, fiind dispusă eliberarea acestuia din data

de 27 martie 2023.

Prin dispoziția nr. 46 din 28 martie 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 39 din 20 martie 2023”,

a fost schimbată componența completului de judecată special. În rest, fiind menținută

dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 39 din 20 martie

2023, prin care a fost menținută dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme

de Justiție nr. 34 din 02 martie 2023, în partea numirii judecătorului supleant.

Prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.

64 din 31 martie 2023, pe perioada stării de urgență, ca o măsură temporară, pe un

termen de 30 de zile, au fost suspendate procedurile administrative privind cererile de

demisie, depuse de judecătorii Curții Supreme de Justiție până la data intrării în

vigoare a dispoziției Comisiei Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 64 din

31 martie 2023, precum și efectele juridice ale cererilor deja acceptate, în măsura în

care eliberarea efectivă din funcție nu a survenit la data intrării în vigoarea a

Dispoziției Comisiei Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 64 din 31 martie

2023.

12

Prin dispoziția nr. 53 din 04 aprilie 2023 „Cu privire la modificarea dispozițiilor

nr. 46 din 28 martie 2023, nr. 34 din 02 martie 2023 nr. 39 din 20 martie 2023” a fost

schimbată componența completului de judecată special, prevăzut de punctul nr. 1 din

dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 46 din 28 martie

2023 și instituită o nouă componență a completului de judecată special pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum urmează: Tamara Chișca-

Doneva – președinte, judecător Mariana Pitic – judecător Ion Guzun – judecător. La

fel, a fost schimbat membrul supleant în completul de judecată special pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, prevăzut în punctul nr. 2 din

dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 34 din 02 martie

2023.

Prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.

66 din 10 aprilie 2022, în contextul intervenirii unei reacții prompte a autorităților

statului la problema asigurării funcționalității Curții Supreme de Justiție, prin

ajustarea cadrului normativ și consacrarea în cuprinsul acestuia a unor mecanisme

care ar permite soluționarea dificultăților legate de completarea provizorie a locurilor

vacante de judecător la instanța judecătorească supremă, precum și luându-se act de

acțiunile subsecvente ale Consiliului Superior al Magistraturii, care, urmare a

intervențiilor legislative recent operate prin intermediul Legii nr. 65/2023 privind

evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție, în cadrul ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

din 10 aprilie 2023 a examinat subiectul anunțării concursului pentru suplinirea, prin

transfer temporar, a funcțiilor vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, se

revizuiesc măsurile specifice în domeniul justiției stabilite prin dispoziția Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 64/2023, stabilindu-se că

subpunctul 1.2 de la pct. 1 al dispoziției menționate se abrogă.

La 06 aprilie 2023, prin decizia de inadmisibilitate nr. 42 Curtea Constituțională

s-a pronunțat asupra sesizărilor cu numerele 75g/2023, 76g/2023, 77g/2023,

86g/2023, 87g/2023, 88g/2023, 89g/2023, 90g/2023, 96g/2023, 101g/2023 și

102g/2023 privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr.

26/2022 (f.d. 58-83, vol. II).

Astfel, urmare a pronunțării Curții Constituționale la 06 aprilie 2023,

participanții la proces au fost convocați pentru următoarea ședință de judecată stabilită

pentru 12 aprilie 2023, ora 15:00 (f.d. 48-54, vol. II), care a fost contramandată în

legătură cu faptul că la 10 aprilie 2023, Comisia de evaluare a înaintat cerere de

recuzare în privința unui judecător din completul special de judecată.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 33/2 din 14 februarie

2023, s-a acceptat cererea de demisie a unui judecător al Curții Supreme de Justiție,

membru al completului de judecată special, fiind eliberat din data de 31 martie 2023.

Prin dispoziția nr. 69 din 04 mai 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022” a

13

fost desemnat în membrul supleant în completul de judecată special pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (f.d. 98-99, vol. II).

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție reține

că, la 06 aprilie 2023, a intrat în vigoare Legea nr. 64 din 30 martie 2023 cu privire la

Curtea Supremă de Justiție, precum și Legea nr. 65 din 30 martie 2023 cu privire la

evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție.

Potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 64/2023, Plenul Curții Supreme de

Justiție este compus din toți judecătorii Curții Supreme de Justiție și are, printre altele,

atribuția de stabilire, anual, a componenței completelor de judecată.

Completul de judecată special, reținând prevederile legale citate supra și faptul

că în perioada martie-aprilie 2023 majoritatea magistraților de la Curtea Supremă de

Justiție au demisionat, atestă imposibilitatea formării completelor de judecată de către

Plenul Curții Supreme de Justiție, care la moment nu este deliberativ.

Totuși, prin Legea nr. 89 din 27 aprilie 2023, în vigoare din 02 mai 2023,

dispozițiile tranzitorii din Legea nr. 64/2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție,

au fost modificate în sensul stabilirii momentului începerii activității Curții Supreme

de Justiție în componența nouă, inclusiv a Plenului, oferind ca efect competențe de

formare a completelor de judecată după regula anterioară – de către președintele

Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, Consiliul

Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 120/6 din 10 aprilie 2023 a anunțat

concursul pentru suplinirea, prin transfer temporar, a funcțiilor vacante de judecător la

Curtea Supremă de Justiție, iar prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

142/8 din 02 mai 2023, s-a hotărât transferul temporar a 7 judecători din instanțele

naționale, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023 în funcția de

judecător al Curții Supreme de Justiție.

Astfel, completul de judecată special constată că activitatea Curții Supreme de

Justiție a fost blocată în perioada 30 martie 2023 – 10 mai 2023, perioadă în care nu a

fost posibilă nici faptic, nici juridic examinarea cauzelor aflate pe rolul instanței.

Cererea de recuzare înaintată judecătorului din completul special de judecată,

repartizată la 15 mai 2023 potrivit fișei de repartizare a cererii de recuzare (f.d. 101,

vol. II), a fost examinată în ședința de judecată din 23 mai 2023, ora 09:20, fiind

amânată deliberarea și pronunțarea pe marginea cererii de recuzare pentru data de 25

mai 2023 (f.d. 111-114, vol. II).

Prin încheierea din 25 mai 2023 a completului de judecată special, instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție a fost respinsă cererea de recuzare înaintată

judecătorului din completul special de judecată, de către Comisia de evaluare (f.d.

116-120, vol. II).

Participanții la proces au fost convocați pentru următoarea ședință de judecată

stabilită pentru 12 iunie 2023, ora 10:00 (f.d. 121-129, vol. II).

La 12 iunie 2023, reprezentantul reclamantului Vitalie Stratan, avocatul

Nicolae Leșan a depus cerere de amânare a cauzei pentru o altă dată din motiv că

14

reclamantul solicită personal să fie prezent la ședința de judecată să dea explicațiile

necesare aferente netemeiniciei deciziei contestate (f.d.130, vol. II), fiind admisă

cererea și amânată examinarea cererii de contestare, cu citarea reclamantului pentru

data de 03 iulie 2023, ora 13:00 (f.d.131-133, vol. II).

În cadrul ședinței de judecată din 03 iulie 2023 reprezentantul reclamantului

Vitalie Stratan, avocatul Nicolae Leșan a înaintat mai multe cereri (f.d. 146-147, 148

vol. II), inclusiv de recuzare a întreg completului de judecată special și de atragere în

proces în calitate de persoană terță, care au fost respinse de către completul de

judecată.

Totodată, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din 03 iulie 2023

rezultă că a fost începută examinarea cauzei în fond, iar reprezentantul reclamantului

Vitalie Stratan, avocatul Nicolae Leșan, nu a dat explicații pe cauza dată motiv din

care fost anunță întreruperea ședinței de judecată pentru data de 06 iulie 2023, ora

11:30, cu citarea și obligarea reclamantului Vitalie Stratan să se prezinte în ședința de

judecată (f.d. 149-152, vol. II).

Prin cererea depusă la 05 iulie 2023, Vitalie Stratan a solicitat amânarea

examinării cererii de contestare și obligarea Comisiei de evaluare să prezinte

reclamantului actele solicitate, care nu au fost anexate la dosarul administrativ (f.d.

153-155, vol. II), cerere care a fost admisă de către instanță și obligată Comisia de

evaluare să prezinte înscrisurile solicitate de reclamant în demers, astfel fiind anunță

întrerupere a ședinței de judecată pentru data de 07 iulie 2023, ora 14:00, cu obligarea

reclamantului Vitalie Stratan să se prezinte la ședința de judecată.

Deși a fost citat legal și dispusă prezența obligatorie la ședința de judecată,

reclamantul Vitalie Stratan nu s-a prezentat la ședința de judecată din 07 iulie 2023,

dar a depus cerere de amânare invocând motivul înrăutățirii stării de sănătate, anexând

la cerere copia certificatului medical. Astfel, completul de judecată special a admis

cererea de amânare, fiind întreruptă ședința de judecată pentru data de 28 iulie 2023,

ora 10:00, cu citarea repetată a reclamantului.

În cadrul ședinței de judecată din 28 iulie 2023, atât reclamantul, cât și avocatul

acestuia Nicolae Leșan, citați în mod legal nu s-au prezentat, însă prin cererea depusă

prin intermediul poștei electronice la 27 iulie 2023, avocatul Nicolae Leșan a relatat

că, din cauza unor informații răspândite în mass media ce îl vizează personal cât și pe

clientul său, în continuare nu reprezintă interesele reclamantului, astfel a solicitat

amânarea ședinței de judecată cu citarea reclamantului și oferirea posibilității de a

dispune de dreptul la asistență juridică.

Completul de judecată special considerând neîntemeiată cererea de amânare, a

dispus respingerea acesteia, continuarea examinării cererii de contestare în lipsa

reclamantului citat în mod legal, care nu a comunicat motivele neprezentării sale în

ședința de judecată.

În această ordine de idei, având în vedere cele enunțate supra, completul de

judecată special notează că depășirea termenului de examinare a contestație în 10

zile, a fost influențat inclusiv de complexitatea cauzei, comportamentul părților la

proces, care include pe cel al autorității pârâte, dificultatea dezbaterilor, demisiile în

masă a judecătorilor Curții Supreme de Justiție și imposibilitatea formării

completului special pentru judecarea cererilor de contestare.

15

Mai mult, durata de aflare pe rol a cauzei a fost condiționată inclusiv de

asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, fapt ce nu poate fi privit

drept tergiversare a examinării cauzei, deoarece judecarea cererii de contestare a

avut ca scop respectarea dreptului garantat al părților la un proces echitabil,

consfințit în articolul 38 din Codul administrativ și articolul 6 § 1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

În cadrul ședinței de judecată din data de 28 iulie 2023 a fost examinată cauza și,

conform art. 14 alin. (9) din Legea nr. 26/2022, a fost anunțată plasarea deciziei pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Aplicabilitatea Codului administrativ:

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție

menționează, că în cadrul dezbaterilor judiciare reprezentanții Comisiei de evaluare

au invocat neaplicarea cărților I și II din Codul administrativ la examinarea cauzelor

pendinte pe rolul Curții Supreme de Justiție, argument care nu poate fi reținut din

considerentele următoare.

De principiu, urmează de reținut că aplicarea Codului administrativ și limitele ei

este o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia are competență Curtea

Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru examinarea acțiunii de

contencios administrativ (DCC nr. 163 din 1 decembrie 2022, § 24, DCC nr.2 din 18

ianuarie 2022, §19).

În primul rând, este necesar de a se explica de ce este aplicabil Codul

administrativ procedurii de evaluare, dar și procedurii de contencios administrativ.

Din punct de vedere a conținutului normativ, Legea nr. 26/2022 cuprinde atât

norme de drept public material, cât și norme de procedură administrativă, și procedură

a contenciosului administrativ.

În special, dispozițiile legale care reglementează definiția și condițiile de

evaluare a integrității etice/financiare după natura lor constituie norme de drept

administrativ material, care constituie baza legală conform art. 21 alin. (1) din Codul

administrativ pentru emiterea actului administrativ individual de către Comisie.

Astfel, dispozițiile art. 8 alin. (1) - (4) din Legea nr. 26/2022 sunt norme de drept

administrativ material.

Inițierea procedurii de evaluare este, conform art. art. 9 alin. (2) și 69 alin. (1)

din Codul administrativ, o inițiere a procedurii administrative la cererea candidatului

pentru una din funcțiile de membru în organele enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea

nr. 26/2022. Inițierea procedurii de contencios administrativ este condiționată în

conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ de revendicarea

de către reclamant a încălcării unui drept prin activitatea administrativă.

Astfel, completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție relevă că, decizia Comisiei de evaluare este un act administrativ individual în

sensul art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Actul administrativ individual este

rezultatul final al procedurii administrative.

Prin decizia Comisiei privind promovarea/nepromovarea evaluării de către

candidat are loc finalizarea procedurii administrative conform art. 78 din Codul

administrativ.

16

Mai mult decât atât, în nota informativă la Legea nr. 26/2022, autorii au indicat

că „drept urmare a desfășurării activității sale, Comisia de evaluare va emite o decizie.

Reieșind din faptul că decizia respectivă reprezintă un act administrativ, contestarea

acesteia se va face conform prevederilor Codului administrativ nr. 116/2018 cu

derogările exprese stabilite în prezentul proiect.”

Astfel, însăși legiuitorul a calificat decizia Comisiei de evaluare drept un act

administrativ individual în privința căruia poate fi exercitată acțiunea în contencios

administrativ.

Normele Codului administrativ privind procedura administrativă și instituția

actului administrativ individual sunt aplicabile procedurii de evaluare, cu excepțiile

prevăzute de Legea nr. 26/2022.

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție

stipulează că, evaluarea candidaților pentru funcțiile de membru în organele

enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ.

Deși Codul administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios

administrativ uniformă, totuși conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ anumite

aspecte pot fi reglementate prin norme legislative speciale, dacă nu contravin

principiilor Codului administrativ.

Normele speciale din Legea nr. 26/2022 nu exclude aplicarea Cărților I și II,

decât în privința unor aspecte, cum ar fi în special, inițierea procedurii administrative,

clarificarea stării de fapt din oficiu, cvorumul și majoritatea, dreptul de audiere a

candidatului și altele. Sintagma „anumite aspecte” din art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ nu echivalează cu excluderea de la aplicare a Codului administrativ.

Prin urmare, completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție indică excluderea integrală de la aplicare a cărților I și II este imposibilă din

punct de vedere al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

Potrivit art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, cererea de contestare a deciziei

Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul

administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv

asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv.

Principiile care guvernează procedura contenciosului administrativ sunt

reglementate în cartea I din Codul administrativ, în special art. art. 21-27, 36-43 din

Codul administrativ). Între Cartea I și II și III care reglementează procedura

contenciosului administrativ, există o legătură organică și de substanță, care nu poate

fi negată sau exclusă sub nici o formă.

Controlul judecătoresc este un control de legalitate, care cuprinde în sine

verificarea existenței temeiului formei activității administrative, corectitudinii

interpretării noțiunilor juridice vagi, proporționalității egalității de tratament,

imparțialității, securității juridice, motivării, exercitarea dreptului discreționar, dacă

autoritatea este împuternicită să acționeze în baza acestui drept, protecția încrederii

legitime în activitatea autorității și altele.

17

Din considerentele menționate supra, completul de judecată special, instituit în

cadrul Curții Supreme de Justiție respinge ca nefondat argumentul reprezentanților

Comisiei de evaluare precum că, nu este aplicabilă cartea I și II din Codul

administrativ. Or, aceasta ar însemna negarea respectării principiilor legalității,

cercetării din oficiu, egalității de tratament, securității raporturilor juridice,

proporționalității, imparțialității Comisei de evaluare, bunei-credințe și altele.

Aplicarea normelor procedurii de contencios administrativ este condiționată de

aplicarea acelorași norme care se referă la procedura administrativă, cum ar fi

obținerea probelor conform art. art. 220 alin. (1), 87-93 din Codul administrativ,

notificările conform art. art. 223, 97-114 din Codul administrativ, imparțialitatea

conform art. 25 din Codul administrativ, recuzarea conform art. art. 202, 49-50 din

Codul administrativ, formele activității administrative conform art. art. 5, 10-15 și 189

din Codul administrativ, conceptul de parte în procedura de contencios administrativ

conform art. art. 204 și 7 din Codul administrativ, efectele juridice ale actului

administrativ individual, e.g. funcția executorie a deciziei Comisiei de evaluare în

calitate de act administrativ individual conform art. 171 alin. (4) din Codul

administrativ, valabilitatea, obligativitatea și puterea lucrului decis a deciziei Comisiei

de evaluare conform art. 139 alin. (2)-(4) și 140 din Codul administrativ și altele.

Neaplicarea cărții I și II din Codul administrativ ar echivala cu excluderea

deciziei Comisei de evaluare ca act administrativ individual, iar pe cale de consecință

respingerea accesului la un control judecătoresc efectiv.

În această ordine de idei, completul de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție subliniază că, decizia Comisiei de evaluare este un act

administrativ individual conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, deoarece

este : 1) emisă de autoritate publică, 2) este o măsură oficială, 3) se referă la domeniul

dreptului public; 3) este o reglementare; 4) se referă la un caz individual; 5) produce

nemijlocit efecte juridice.

Din punct de vedere funcțional și organizatoric, Comisia independentă de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor este o „autoritate publică” în sensul

art. art. 7, 10, 203 lit. a) și 204 din Codul administrativ, deoarece este creată prin lege,

îndeplinește sarcini de drept public prin intermediul competenței reglementată în art. 8

din Legea nr. 26/2022, în vedere realizării unui interes public.

În același timp, trebuie subliniat că sarcinile Comisiei de evaluare nu reprezintă

domenii private de activitate dar publice, de aceea și a fost investită prin Legea nr.

26/2022 cu competențe care îi permite să se impune cu putere juridică în raport cu cei

evaluați conform art. 8 din Codul administrativ.

Cu titlu de principiu, completul de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție notează că, nu poate fi confundat, din punct de vedere funcțional

și organizatoric, conceptul de autoritate publică cu cel de persoană juridică de drept

public, în caz contrar s-ar exclude decizia Comisiei de evaluare din conceptul de act

administrativ individual.

Completul de judecată special mai subliniază că, procedura administrativă de

evaluare are o funcție de clarificare și orientare datorită caracterului procedural al

acțiunii oficiale de evaluare a candidaților în funcția de membru al Consiliului

18

Superior al Magistraturii. Prin urmare, respectarea principiilor, garanțiilor și regulilor

de bază a procedurii administrative constituie o cerință înrădăcinată direct în

conceptul statului de drept stipulat în art. 1 alin. (3) din Constituția Republicii

Moldova.

Astfel, prin Legea nr. 180 din 07 iulie 2023 s-a consolidat înțelegerea că,

Comisia de evaluare este o autoritate publică specifică în felul său, adică nu este

persoană juridică de drept public, cu toate că, în art. 7 din Codul administrativ, care o

funcție universală, cuprinde și este definit conceptul de autoritate publică atât în

sensul interpretat de Parlamentul Republicii Moldova, adică funcțional, organizațional

cât și ca persoană juridică de drept public, după caz. Această concluzie rezultă și din

pronumele nedeterminat „orice structură organizatorică” al art. 7 din Codul

administrativ. Autoritatea publică pe lângă elementul de orice structură organizatorică

sau organ, instituit/ă prin lege sau alt act normativ, realizare de interese publice, îl

conține și pe cel de regim public, care desemnează sarcinile și competențele, care

oferă dreptul de a se impune cu forță juridică față de persoanele cu care intră în

raporturi de drept autoritatea publică. O altă interpretare și aplicare ar însemna că

activitatea Comisiei de evaluare și deciziile ei nu sunt obligatorii ca acte

administrative individuale, dar reprezinte acte juridice de drept privat.

Completul de judecată special accentuează că, și o persoană privată poate fi

autoritate publică dacă prin lege îi sunt delegate sarcini al autorităților publice și

competențele corespunzătoare pentru realizarea lor.

Mai mult, conform art. 72 alin. (6) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017,

actul normativ de interpretare nu are efecte retroactive, cu excepția cazurilor când prin

interpretarea normelor de sancționare se creează o situație mai favorabilă.

Totodată, reprezentanții Comisiei de evaluare nu au pătruns în esența art. 2 alin.

(2) din Codul administrativ care reglementează condițiile de derogare prin norme

legislative de la caracterul uniform al Codului administrativ pentru „anumite aspecte”

de activitate administrativă. A reține argumentul că, Comisia de evaluare nu este

autoritate publică înseamnă a nega o realitatea juridică că aceasta înfăptuiește

activitate administrativă de drept public prin procedura administrativă și că, decizia ei

este act administrativ individual supus controlului judecătoresc în procedura

contenciosului administrativ.

Astfel, conceptul de autoritate publică nu se reduce la conceptul de persoană

juridică de drept public, dar are o semnificație funcțională proprie în sensul art. 7 și

art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, și în sensul Legii nr. 26/2022.

Decizia Comisiei de evaluare se relaționează cu însușirea de „orice dispoziție,

decizie sau altă măsură oficială” ca element definitoriu al actului administrativ

individual conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Din această optică se

delimitează că, Comisia de evaluare nu desfășoară activitate legislativă sau

judecătorească, dar activitate de executare a legii.

Decizia Comisiei de evaluare se încadrează în conceptul de „domeniul

dreptului public” conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ. Conform art. 5 din

Codul administrativ actul administrativ individual este una din formele activității

administrative prin care se aplică legea. Prin decizia Comisiei de evaluare a fost

aplicată Legea nr. 26/2022, care reglementează temeiul deciziei, iar această

19

reglementare normativă este, după natura juridică a ei, una de drept public material.

Astfel, prin această însușire decizia Comisei de evaluare este exceptată de la acțiunea

privată, penală, contravențională și de contencios constituțional la care participă

autoritățile publice conform art. 2 alin. (3) lit. a) – c) din Codul administrativ.

Decizia Comisiei de evaluare conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ

este o „reglementare” prin care Comisia de evaluare își realizează unilateral

competența materială potrivit art. 6 din Legea nr. 26/2022. Completul de judecată

special evidențiază că prin acest element al actului administrativ individual are loc

delimitarea acestuia de alte forme ale activității administrative, cum ar fi acul real și

contractul administrativ.

Decizia Comisiei de evaluare conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ

se referă la „un caz individual”, care constă în situația concretă de evaluare a

reclamantului. Funcția acestei însușiri a actului administrativ individual rezidă în

delimitarea acestuia în raport cu actul administrativ normativ, care este o reglementare

abstractă conform art. 12 din Codul administrativ.

Decizia Comisiei de evaluare conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ

întrunește criteriul „cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice”, adică de a

naște, modifica sau stinge raporturi juridice de drept public. Completul de judecată

special reține că, decizia Comisiei de evaluare produce nemijlocit efecte juridice în

sfera juridică a reclamantului, în calitatea sa de judecător care a candidat la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Funcția acestui criteriu constă în

diferențierea actului administrativ individual de o simplă operațiune administrativă

realizată în interior procedurii administrative de evaluare a integrității financiare și

etice a candidatului.

Acestea fiind spuse, completul de judecată special conchide că, decizia

Comisiei este un act administrativ individual prin care se finalizează procedura

administrativă. Conceptul de procedură administrativă definit în art. 6 din Codul

administrativ și cel de autoritate publică definit în art. 7 din Codul administrativ are o

funcție universală, aplicabil pentru orice domeniu/subdomeniu al dreptului public.

Pentru aceste motive, Comisia de evaluare avea și are obligația să aplice normele

Codului administrativ, și normele de procedură din Legea nr. 26/2022 în partea ce se

referă la aspectele derogatorii de la caracterul uniform al Codului.

Prin urmare, este inacceptabil argumentul reprezentanților Comisiei de evaluare

că procedura de evaluare nu ar fi o procedură administrativă guvernată de principiul

Codului administrativ, cum ar fi principiul legalității (art. 21), principiul cercetării din

oficiu (art. 22), principiul egalității de tratament (art. 23), principiul bunei-credințe

(art. 24), principiul imparțialității (art. 25), principiile limbii de procedură și

rezonabilității (art. art. 26, 27), principiul eficienții (art. 28), principiul

proporționalității (art. 29), securității juridice (art. 30), principiul motivării actelor

administrative și operațiunilor administrative (art. 31), principiul comprehensibilității

(art. 32) și cel al protecției încrederii legitime.

Referitor la practica judiciară existentă pe marginea cererilor de contestare

intentate împotriva Comisiei de evaluare, (și anume dosarul nr. 3-5/2023 și nr. 3-

13/2023), unde instanța a stabilit cu puterea lucrului judecat, că cauzelor intentate

împotriva Comisiei de evaluarea nu sunt aplicabile prevederile cărților I și II din

20

Codul administrativ, completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme

de Justiție menționează că dosarele respective nu formează o practică judiciară

unitară. Or, rolul jurisprudenței este de a interpreta și aplica la cazuri concrete legea.

Respectiv, nu orice hotărâre care diferă de o altă hotărâre constituie o divergență de

jurisprudență.

Principiul res judicata în sine nu impune instanțelor judecătorești naționale să

urmeze precedentele în cazuri similare, realizarea coerenței dreptului necesită timp

iar perioadele de conflict în jurisprudență pot fi, prin urmare, tolerate fără a submina

securitatea juridică.

În aceste circumstanțe, completul de judecată special statuează că un judecător,

potrivit regulilor de organizare judecătorească, nu este, în general, legat de hotărârea

pronunțată de un alt judecător și nici chiar de propriile sale hotărâri anterioare,

deoarece dânsul se pronunță pe cazul particular care se prezintă în fața sa.

Admisibilitatea acțiunii:

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) din Codul administrativ,

instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ.

Articolul 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a

unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă de drept public

al autorităților publice cuprinde actul administrativ individual ca formă principală de

acțiune administrativă a autorităților.

Completul de judecată special a motivat la capitolul aplicabilității Codului

administrativ de ce decizia Comisiei de evaluare este act administrativ individual.

Astfel, la compartimentul admisibilității acțiunii se va sublinia că, decizia Comisiei de

evaluare este un act administrativ individual defavorabil.

În virtutea art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele administrative

individuale pot fi acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații,

sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care

resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Conform art. 17 din același Cod, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Completul de judecată special notează că, prin acțiunea înaintată, reclamantul

Vitalie Stratan revendică încălcarea unui drept prin activitatea administrativă,

conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, și anume că prin decizia nr. 5 din

09 decembrie 2022, Comisia de evaluare i-a încălcat dreptul de a fi ales în funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii (art. 14 din Legea cu privire la

statutul judecătorului nr. 544/1995), dreptul la autoadministrare judecătorească (art.

231 din Legea privind organizarea judecătorească nr. 514/1995).

Prin derogare de la prevederile art. 209 din Codul administrativ prin art. 14

alin. (1) și (2) din Legea nr. 26/2022, s-a reglementat un termen special de înaintare

a acțiunii în contencios administrativ.

21

Astfel, decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul

evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei

motivate, fără respectarea procedurii prealabile.

Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare

la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată

special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul

supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție.

În acest context, se reține că decizia Comisiei de evaluare nr. 5 din 09 decembrie

2022 a fost notificată reclamantului Vitalie Stratan la data de 04 ianuarie 2023, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.39, vol. I

din dosarul administrativ).

Astfel, cadrul legal citat, indică fără echivoc temeiurile de admisibilitate a

acțiunii în procedura contenciosului administrativ, și anume: prezența unui act

administrativ individual defavorabil comunicat destinatarului de respingere a

solicitării; competența jurisdicțională materială și teritorială a instanței de judecată

pentru examinarea acțiunii în contenciosul administrativ și respectarea termenului de

depunere a cererii de chemare în judecată.

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de contestare depusă de Vitalie Stratan, este admisibilă, întrucât

reclamantul s-a conformat prevederilor legale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 26/2022,

depunând prezenta cerere la 09 ianuarie 2023, în interiorul termenului prevăzut de

lege, la Curtea Supremă de Justiție.

Din punct de vedere a felului acțiunii în contencios administrativ, completul de

judecată special apreciază acțiunea înaintată drept o acțiune în obligare specifică în

felul său. Prin acțiunea în obligare obișnuită, reclamantul conform art. 206 alin. (1) lit.

b) și art. 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ urmărește anularea actului

administrativ individual de respingere a solicitării sale referitor la obținerea unui

avantaj juridic de orice fel și obligarea autorității publice să emită actul administrativ

individual respins. Pe când specificul acțiunii înaintate este caracterizat prin anularea

deciziei Comisiei de evaluare referitor la nepromovarea evaluării și dispunerea

reluării procedurii de evaluare.

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție în

conformitate cu prevederile art. 219 alin. (3) din Codul administrativ nu este legat de

textul cererilor formulate de participanții la proces, astfel, argumentul de oportunitate

expus în referință de către pârât va fi apreciat la capitolul admisibilității.

Controlul judecătoresc efectiv implică o verificare deplină a problemelor de fapt

și de drept, însă totuși exclude verificarea oportunității conform art. 225 alin. (1) din

Codul administrativ și limitează controlul în privința actului administrativ individual

discreționar, când lege prevede astfel de temei pentru emitere. Oportunitatea este o

chestiune de admisibilitate dar nu de fond a acțiunii în contencios administrativ.

Argumentul Comisiei de evaluare în referința depusă precum că acțiunea trebuie

respinsă pe motiv de oportunitate este lipsit de temeinicie, deoarece reclamantul nu a

motivat acțiunea pe oportunitate dar pe aspecte de legalitate.

Din referință și argumentele de oportunitate relevate de Comisia de evaluare în

conținutul ei se neagă însăși dreptul la înaintarea acțiunii în contencios administrativ

22

potrivit art. 39 și 189 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, nici Codul

administrativ, dar nici art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022 nu exclud dreptul la

acțiune a candidatului. Acceptarea soluției propuse de Comisia de evaluare este lipsită

de temei legal și contrară statului de drept.

Completul de judecată special notează că, prevederile art. 225 alin. (1) din Codul

administrativ sunt clare și nu pot fi confundate, reglementând într-o unitate

funcțională cu prevederile art. art. 36, 39, 189, 190 și 207 din Codul administrativ

doar aspecte referitor la excluderea sau limitarea controlului judecătoresc.

Completul de judecată special apreciază decizia Comisiei de evaluare emisă în

temeiul art. 8 din Legea nr. 26/2022 din categoria actelor administrative obligatorii,

adică care nu se emit în baza dreptului discreționar. Comisia de evaluare este obligată

să emită decizia indiferent dacă este favorabilă sau defavorabilă. În cazul deciziilor

discreționare, autoritatea publică are dreptul în general să nu acționeze, iar în cazul în

care decide de a acționa în dreptul administrativ, atunci are posibilitatea de selecție a

consecințelor juridice, cu excepția situației de reducere a discreției la zero conform

art. 137 alin. (2) din Codul administrativ.

Fondul acțiunii de contencios administrativ:

Conform articolul 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen

rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de

lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil,

fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

În sensul art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană,

ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate, are

dreptul să se adreseze efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-

ar datora unor peroane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

Potrivit art. 20 din Constituția Republicii Moldova, orice persoană are dreptul la

satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor

care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Nici o lege nu poate

îngrădi accesul la justiție.

Reieșind din prevederile art. 53 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova,

persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act

administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită

să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

În conformitate cu art. 114 din Constituția Republicii Moldova, justiția se

înfăptuiește în numele legii numai de instanțele judecătorești, acestea urmează să

dispună de plenitudinea prerogativelor procesuale pentru soluționarea justă a cauzei,

fără a exista limitări nejustificate în acțiunile ce urmează a fi întreprinse, astfel încât

la realizarea scopului final hotărârea judecătorească să nu devină una iluzorie.

Protecția juridică efectivă împotriva acțiunii administrativă a autorităților

publice implică un control judecătoresc de legalitate deplin, care cuprinde atât

chestiunile de fapt, cât și cele de drept, așa cum este reglementat în art. art. 194 alin.

(1), 219, 22, 36 și 21 din Codul administrativ.

Densitatea controlului judecătoresc înseamnă precizarea conținutului controlului

judecătoresc asupra deciziilor Comisiei de evaluare, care se referă nu numai la

23

profunzimea, ci și la sfera de aplicare a controlului. Acest lucru se referă atât aplicării

legii, cât și stabilirii faptelor relevante pentru o hotărâre judecătorească legală și

întemeiată.

Controlul judecătoresc efectiv implică verificarea tuturor aspectelor de legalitate

procedurală și substanțială, în special, al egalității de tratament, proporționalității,

securității juridice, motivării, corectitudinii cercetării de fapt din oficiu, imparțialității,

interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și altele. Numai în acest fel poate fi

atins standardul de protecție efectivă consacrat în art. 53 din Constituția Republicii

Moldova. În acest sens, art. 194 alin. (1) din Codul administrativ prevede că în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme

de fapt și de drept.

Controlul instanței de judecată asupra activității administrative de drept public

necesită o determinare independentă a faptelor relevante, o interpretare a normelor

relevante și a subsumării lor. Un astfel de control administrativ de legalitate inteligibil

exclude, în principiu, o obligare a justiției la constatări și aprecieri de fapt sau de drept

făcute de alte puteri cu privire la ceea ce este legal în speță.

Potrivit art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022, la examinarea cererii de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special din cadrul

Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii: a) respingerea

cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare, dacă constată existența unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, și dispunerea

reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare (normă

constituționalitatea căreia a fost verificată prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 5

din 14 februarie 2023 privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

(competența Curții Supreme de Justiție în cazul examinării contestațiilor depuse

împotriva deciziei Comisiei de evaluare)).

Curtea Constituțională a reținut că, în nota informativă la proiectul de Lege nu

se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării controlului judiciar al

deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată de autorități și din

conținutul textului contestat, Curtea Constituțională a dedus că legislatorul a urmărit

să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării

unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de altă parte, pentru a asigura

celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai repede un Consiliu Superior

al Magistraturii funcțional. Curtea Constituțională a reținut că aceste scopuri

legitime pot fi încadrate în obiectivele generale ale ordinii publice și garantării

autorității și imparțialității justiției, stabilite de articolul 54 alin. (2) din Constituție

(HCC nr. 5 din 14 februarie 2023, §78).

Astfel, Curtea Constituțională a dispus că, până la modificarea legii în

conformitate cu raționamentele prezentei hotărâri, completul special al Curții

Supreme de Justiție, la examinarea contestațiilor, va putea dispune reevaluarea

candidaților nepromovați dacă va constata (a) că în cadrul procedurii de evaluare au

fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care afectează

24

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și (b) că există circumstanțe care

puteau duce la promovarea evaluării de către candidat (HCC nr. 5 din 14 februarie

2023, §88).

În această consecvență, completul de judecată special constată că, Curtea

Constituțională a stabilit un dublu test care urmează a fi întrunit pentru ca acțiunea

candidatului împotriva unei decizii emise de Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor să fie admisă, și anume: 1) să existe erori procedurale

grave admise de către Comisia de evaluare, și aceste erori să afecteze caracterul

echitabil al procedurii de evaluare; și 2) să existe circumstanțe care puteau conduce

la promovarea evaluării de către candidat.

Prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023, în vigoare din 21 iunie 2023, alin. (8) al

art. 14 din Legea nr. 26/2022 a fost modificat, având următorul conținut: La

examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de

judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre

următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de

contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă

constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori

procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că

există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat.

Completul de judecată special subliniază că, prevederile art. 14 alin. (8) din

Legea nr. 26/2022 modificat prin Legea nr. 147 din 09 iunie 2023 proiectează un

control judecătoresc efectiv, care implică legalitatea procedurii de evaluare și

legalitatea materială a deciziei de nepromovare a evaluării.

Controlul de legalitate procedurală a deciziei se va rezuma dacă Comisia de

evaluare a admis sau nu erori procedurale grave care ar putea afecta caracterul

echitabil al procedurii de evaluare. Controlul de legalitate materială a deciziei se va

rezuma dacă există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidatul Vitalie Stratan.

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție

notează, că Codul administrativ reglementează conceptul de erori grave și erori

deosebit de grave. În cazul erorilor deosebit de grave conform art. 141 alin. (1) din

Codul administrativ, actul administrativ individual este nul și pe cale de consecință

nu produce efecte juridice din momentul emiterii. Pe când în cazul erorilor grave

actul administrativ individual este ilegal și produce efecte juridice până la anularea

sa în mod definitiv. Astfel, ori de câte ori se invocă o problemă de legalitate

procedurală, ea trebuie analizată atât prin conceptul de eroare deosebit de gravă, cât

și prin cel de eroare gravă.

Decizia Comisiei de evaluare este ilegală, iar reclamantul ar avea dreptul la o

decizie favorabilă, deoarece decizia contestată este viciată în special din punct de

vedere a proporționalității, interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și

egalității de tratament. Comisia de evaluare este legată de respectarea

proporționalității și egalității de tratament la emiterea deciziilor pe marginea evaluării

candidaților la funcțiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Negarea

acestui fapt, ar pune în discuție nu doar statul de drept, dar însuși scopul pentru care a

25

fost edictată Legea nr. 26/2022. Dubiile serioase ale Comisiei de evaluare trebuie să

fie analizate/evaluate și prin prisma proporționalității, dar și egalitatea de tratament.

Așadar, potrivit deciziei Comisiei de evaluare nr. 5 din 09 decembrie 2022,

candidatul la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, Vitalie Stratan,

nu a promovat evaluarea în temeiul art. art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a) și

b), alin. (5) lit. b), c), d), e) și g) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare a decis

că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate financiară și etică.

La acest segment relevanță au prevederile art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4)

lit. a) și b), alin. (5) lit. b), c), d), e) și g) din Legea nr. 26/2022 care stipulează că în

sensul prezentei legi, evaluarea integrității candidaților constă în verificarea

integrității etice și a integrității financiare a acestora.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a

procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa,

acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui

profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii

15 ani corespunde veniturilor declarate.

Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică:

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și

intereselor personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului

ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de

întreținerea acestor bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.

2 alin. (2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte

contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana

specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de

beneficiari efectivi este parte contractantă;

g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru

justificarea acesteia.

Totodată, în conformitate cu art. 2 alin. (2) din Legea prenotată, în contextul

evaluării candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea persoanelor

apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, precum și a persoanelor menționate la art.

33 alin. (4) și (5) din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate.

Completul de judecată special reține că persoană apropiată în sensul art. 2 din

Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale,

26

este soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului declarării, persoana aflată

la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită prin sânge sau

prin adopție cu subiectului declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată,

unchi/mătușa) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării

(cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).

Din sensul dispozițiilor art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016

cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, controlul averii și al intereselor

personale se extinde asupra membrilor de familie, părinților/socrilor și copiilor majori

ai persoanei supuse controlului. Dacă persoana supusă controlului se află în

concubinaj cu o altă persoană, verificarea se va extinde și asupra averii acestei

persoane.

Dacă există aparența că bunurile persoanei supuse controlului au fost înscrise pe

numele altor persoane, controlul se va extinde și asupra acestor bunuri și persoane.

Dacă subiectul declarării a indicat venituri și bunuri obținute din donații sau deține

bunuri în comodat, controlul se va extinde și asupra donatorului și comodantului.

Acestora li se pot cere clarificări privind originea veniturilor utilizate pentru achiziția

și întreținerea respectivelor bunuri. Pentru clarificarea acestor aspecte, inspectorul de

integritate poate solicita informații relevante de la orice persoană fizică sau juridică.

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, subiecți ai declarării averii și a intereselor

personale sînt persoanele care dețin funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa

la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de

demnitate publică.

Din dispozițiile Anexei la Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică rezultă că, în categoria funcțiilor de

demnitate publică face parte inclusiv și funcția de judecător al judecătoriei.

Astfel, Vitalie Stratan activând în funcția de judecător al Judecătoriei Chișinău,

prin prisma Legii nr. 133/2016, este subiect al declarării averii și a intereselor

personale.

Conform art. 11 din Legea nr. 199/2010, demnitarul este obligat să prezinte, în

condițiile legii, declarația de avere și interese personale. Demnitarul este obligat să

respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese.

Revenind la circumstanțele prezentului caz, completul de judecată special

instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție menționează că în decizia nr. 5 din 09

decembrie 2022, la compartimentul III „Evaluarea candidatului”, Comisia de evaluare

a constatat existența unor dubii serioase în privința lui Vitalie Stratan, candidat la

funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, privind criteriile de

integritate financiară și etică, și anume:

îmbunătățirea condițiilor de trai și subevaluarea prețului de vânzare;

mijloacelor financiare;

27

Analizând concluziile Comisiei de evaluare pe marginea acestei circumstanțe

raportate la criteriile de evaluare, completul de judecată special relevă că cererea de

contestare depusă de Vitalie Stratan este întemeiată.

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție

notează că atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă cu privire la integritatea

unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu dubii serioase cu privire la

respectarea criteriilor de integritate etică și financiară de către candidat, stabilite de

articolul 8 din Lege.

Trebuie de remarcat că, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie

motivată, care trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia comisiei cu

privire la promovarea sau nepromovarea evaluări.

Controlul judecătoresc efectiv implică verificarea tuturor aspectelor de legalitate

procedurală și substanțială, în special, al egalității de tratament, proporționalității,

securității juridice, motivării, corectitudinii cercetării de fapt din oficiu, imparțialității,

interpretării greșite a noțiunilor juridic nedefinite și altele. Numai în acest fel poate fi

atins standardul de protecție efectivă consacrat în art. 53 din Constituția Republicii

Moldova.

Prin decizia emisă Comisia de evaluare a constatat că candidatul Vitalie Stratan

nu a înlăturat dubiile serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și

financiară stabilite de art. 8 din Legea nr. 26/2022, cu privire la modul de dobândire a

apartamentului cu suprafața de 66,9 m.p. la un preț preferențial în anul 2014 și

vânzarea acestuia în anul 2018; cu privire la sursa mijloacelor financiare utilizate

pentru achiziționarea apartamentului cu suprafața de 66,9 m.p. în or. Chișinău, cu

privire la împrumutul luat de la un membru apropiat al familiei.

Completul de judecată special concluzionează că din argumentele reclamantului,

prezentate în fața instanței de judecată, se constată existența unor circumstanțe care

puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei și care ar justifica reluarea

procedurii de evaluare a candidatului.

Cu referire la prima neconformitate ce ține de procurarea apartamentului la un

preț preferențial în mun. Chișinău– eligibilitate și îmbunătățirea condițiilor de trai și

subevaluarea prețului de vânzare, completul de judecată special reține următoarele.

Comisia de evaluare a indicat că dubiile sale au apărut ca urmare a faptului că

reclamantul nu a comunicat Consiliului Superior al Magistraturii toate bunurile

imobile aflate în proprietatea sa, la data depunerii cererii de îmbunătățire a condițiilor

de trai, respectiv nu a susținut niciodată că ar fi fost eligibil pentru programul de

locuințe la prețuri preferențiale din cauza insuficienței spațiului locativ în municipiul

Chișinău. La fel, Comisia de evaluare a invocat are dubii serioase că prețul declarat la

care ar fi fost vândut apartamentul în anul 2018 este corect.

Potrivit pct. 4 din Regulamentul privind selectarea solicitanților înscriși în lista

angajaților în sistemul judiciar care necesită îmbunătățirea condițiilor de trai, aprobat

prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.03 din 06 septembrie 2013, au

calitatea de solicitanți, în condițiile prezentului Regulament, următoarele categorii de

angajați ai sistemului judiciar: a) judecătorii instanțelor judecătorești din mun.

Chișinău, care nu dispun de spațiu locativ sau dispun de un spațiu locativ insuficient,

în raza mun. Chișinău; b) judecătorii care domiciliază în mun. Chișinău, însă

28

activează în alte instanțe din țară și nu sunt asigurați cu spațiu locativ la locul de

muncă sau dispun de un spațiu locativ insuficient în raza mun. Chișinău; c) angajații

instanțelor judecătorești și angajații Consiliului Superior al Magistraturii, care nu

dispun de spațiu locativ sau dispun de un spațiu locativ insuficient în raza mun.

Chișinău și la data depunerii cererii au un stagiu în sistemul judiciar nu mai mic de 6

luni (f.d.176-177, din dosarul administrativ).

Totodată conform pct. pct. 5, 6 și 7 al aceluiași Regulament, selectarea

solicitanților înscriși în lista angajaților în sistemul judiciar care necesită

îmbunătățirea condițiilor de trai prin metodă ipotecară, se va efectua în baza

examinării cererilor și a actelor depuse de către aceștia în conformitate cu legislația în

vigoare ținându-se cont de: a) condiția că solicitantul activează actualmente în cadrul

sistemului judiciar; b) stagiu de muncă în sistemul judiciar; c) condițiile de trai ale

solicitantului și ale familiei acestuia; d) numărul membrilor familiei; e) alte condiții.

Comisia va examina și verifica cererile depuse de solicitanți, în absența acestora.

În caz de necesitate Comisia este în drept de a solicita informații și documente

suplimentare.

Conform înscrisurilor anexate rezultă că la data depunerii cererii 17 septembrie

2013, în vederea participării lui Vitalie Stratan la programul de îmbunătățire a

condițiilor de trai ale angajaților din sistemul judecătoresc, reclamantul a solicitat

Consiliului Superior al Magistraturii să-l includă în lista solicitanților privind alocarea

spațiului locativ – apartament cu 4 odăi în blocul locativ din str. xxxx, mun. xxxx sau

din str. xxxx, motivând că la moment nu dispune de spațiu locativ, iar familia sa este

compusă din 4 membri dintre care 2 sunt minori (f.d. 177, vol. I).

Potrivit certificatului nr. 0002/13/2435 din 09 septembrie 2013 eliberat de ÎS

„Cadastru” prin care s-a confirmat faptul că potrivit Băncii centrale de date a

cadastrului la situația din 06 septembrie 2013, după Vitalie Stratan este înregistrat

doar dreptul de proprietate asupra încăperii nelocative situate în mun. xxxx, com.

xxxx, sat. xxxx, str. xxxxx, x, nr. xxx (f.d. 181, vol. I).

De asemenea, reclamantul a prezentat și alte înscrisuri relevante la acest subiect

cum ar fi: copia buletinului de identitate, copia carnetului de muncă, copia adeverinței

privind componența familiei ș.a. (f.d. 178-178, 180-198, vol. I).

Respectiv, la momentul depunerii cererii la Consiliul Superior al Magistraturii

candidatul nu deținea bunuri imobile care i-ar permite satisfacerea condițiilor de trai și

care, ca efect putea să ducă la respingerea cererii solicitantului de a beneficia de

achiziționarea apartamentului la un preț preferențial.

Comisia de evaluare în mod neîntemeiat, a reținut că scopul programului de

îmbunătățire a condițiilor de trai al candidatului, nu a fost atins, prin atribuirea

apartamentului la preț preferențial, această constatare contravine situație de fapt

prezentată de către reclamant.

Or, la momentul depunerii cererii la Consiliul Superior al Magistraturii

reclamantul avea o familie constituită din patru membri, soții și doi copii.

Constatările Comisiei de evaluare precum că are îndoieli că candidatului i-ar fi

fost atribuit apartamentul la preț preferențial dacă ar fi dezvăluit în totalitate toate

informațiile relevante, referitor la imobilele sale, completul de judecată special le

consideră nejustificate.

29

Potrivit art. 6 lit. c) din Legea nr. 26/2022 întru exercitarea funcțiilor sale,

Comisia de evaluare colectează și verifică orice date relevante pentru evaluarea

candidaților.

La caz, completul de judecată special conchide că Comisia de evaluare nu a

verificat toate circumstanțele de fapt și nu dat o apreciere corectă înscrisurilor

prezentate de către candidat, or, la momentul depunerii cererii privind alocarea unui

apartament, reclamantul nu dispunea de un spațiu locativ suficient pentru toți membrii

familiei sale, iar conform contractului cu privire la investirea capitalului în construcția

spațiului locativ, acesta a fost încheiat la 08 august 2014 (f.d. 210-217, 219, vol. I), iar

apartamentul achiziționat la preț preferențial a fost transmis în folosință abia în anul

2017 (f.d.208-209, vol. I).

De altfel, observația Comisiei de evaluare invocată în decizie precum că,

reclamantul nu a prezentat copia extrasului de la cadastru este irelevantă întrucât prin

prisma reglementărilor legale având în vedere că întru exercitarea funcțiilor sale,

Comisia de evaluare colectează și verifică orice date relevante pentru evaluarea

candidaților.

Mai mult, completul de judecată special remarcă faptul că nu a fost oferită

candidatului Vitalie Stratan posibilitatea de a exclude orice dubiu serios în privința sa,

prin date și informații suplimentare, care din cauza unui termen de restrâns

(aproximativ 2 luni de zile), nu au fost posibile să fie prezentate de către reclamant.

În această conjunctură, completul de judecată special apreciază ca fiind

întemeiată observația reclamantului, în situația în care Comisia de evaluare a exercitat

un control superficial de acumulare a informațiilor și nici nu a oferit candidatului

posibilitatea de a le prezenta el însuși, având în vedere că, la momentul solicitării

Vitalie Stratan nu poseda toate înscrisurile solicitate, dar a comunicat Comisei de

evaluare că necesită un timp mai îndelungat ca să le prezinte, fapt ce rezultă din

scrisoarea electronică din 24 septembrie 2022 depusă de Vitalie Stratan în adresa

Comisiei de evaluare care are următorul mesaj: „Luând în considerare termenul

restrâns oferit de către Comisie pentru prezentarea actelor solicitate care se află la

persoane fizice sau la organele și autoritățile atât din țară, cât și peste hotarele țării,

solicit respectuos prezentarea lor, răspunsul la aceste întrebări, cât și la altele care pot

apărea pe parcurs, să fie date în prezența membrilor Comisiei întru evitarea

incertitudinilor” (f.d.49 din dosarul administrativ).

Prin urmare, nu poate fi reținut argumentul Comisiei de evaluare invocat în

referință precum că candidatul Vitalie Stratan nu a exercitat nici măcar o încercare de

a obține informațiile relevante și nici nu a solicitat prelungirea termenului acordat în

vederea furnizării a răspunsurilor și actelor solicitate, deoarece este în contradicție cu

materialele dosarului.

Cele menționate, atestă faptul că Vitalie Stratan nu s-a eschivat de a dat răspuns

la întrebările și subîntrebările suplimentare ale Comisiei de evaluare, căreia i-au

apărut dubii, dar a fost nevoie de timp mai îndelungat pentru a le prezenta întru

elucidarea tuturor suspiciunilor care i-au fost înaintate candidatului Vitalie Stratan.

De asemenea, completul de judecată special consideră nejustificată opinia

Comisei de evaluare precum că candidatul nu a susținut niciodată că ar fi fost eligibil

pentru programul de locuințe la prețuri preferențiale din cauza insuficienței spațiului

30

locativ în municipiul Chișinău, întrucât la depunerea cererii în vederea includerii în

programul de îmbunătățire a condițiilor de trai ale angajaților din sistemul

judecătoresc din 17 septembrie 2013, Comisia pentru selectarea solicitanților înscriși

în lista angajaților sistemului judiciar care necesitau îmbunătățirea condițiilor de trai

din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la data adresării cu cerere, nu a

stabilit circumstanțe care ar fi refuzat lui Vitalie Stratan în vederea includerii

ultimului în lista persoanelor care necesită îmbunătățirea condițiilor de trai prin

metoda ipotecară. La fel, nu se atestă date că Comisia vizată ar fi solicitat de la

reclamant informații sau documente suplimentare în acest sens.

Respectiv, se deduce că reclamantul la situația din 17 septembrie 2013, când s-a

adresat cu cerere către Comisia pentru selectarea solicitanților înscriși în lista

angajaților sistemului judiciar care necesitau îmbunătățirea condițiilor de trai din

cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita actelor anexate la cerere (copia

buletinului de identitate, certificatului despre componența familiei, certificatul de la

organul cadastral Chișinău, copia carnetului de muncă, certificatul de la locul de

muncă), era eligibil pentru a participat la programul de locuințe la prețuri

preferențiale.

Iar, scopul procurării apartamentului la un preț preferențial nu a constituit o

precondiție de eligibilitate, care urma să fie susținută și după procurarea

apartamentului, or, dobândirea bunului imobil cu vânzarea ulterioară a acestuia nu

poate fi tratată drept o necorespundere a candidatului criteriilor de integritate

financiară și etică.

De asemenea, nu poate fi reținută concluzia Comisei de evaluare precum că,

Vitalie Stratan a obținut un bun imobil la un preț preferențial în condițiile în care soția

acestuia deținea în proprietate un alt bun imobil cu suprafața de 50,2 m.p. situat în

mun. Chișinău, or, după cum rezultă din materialele dosarului respectivul bun

constituie proprietatea personală a soției reclamantului obținut în baza contractului de

donație nr.5195 din 01 decembrie 2000 (f.d.172 din dosarul administrativ).

La acest capitol se rețin dispozițiile art. 22 alin. (1) din Codul familiei, care cert

stipulează că, bunurile care au aparținut fiecăruia dintre soți până la încheierea

căsătoriei și bunurile primite în dar, obținute prin moștenire sau în baza altor

convenții gratuite de către unul dintre soți în timpul căsătoriei, sunt proprietate

personală a fiecăruia dintre soți.

Respectiv, ținând cont de circumstanțele redate supra, faptul că candidatul Vitalie

Stratan a beneficiat de un apartament preț preferențial în anul 2014, și vândut în anul

2018, nu este o încălcare ce trezește dubii serioase prevăzute de art. 13 alin.(5) din

Legea nr.26/2022 cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate

etică și criteriul de integritate financiară în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a), alin. (4) lit. b)

și alin. (5) lit. c) din Legea nr. 26/2022, respectiv soluția Comisei de evaluare este una

vădit nerezonabilă.

În continuare, analizând decizia nr. 5 din 09 decembrie 2022 în partea cele-i de-a

doua neconformitate indicate, completul de judecată special consideră că Comisia de

evaluare nejustificat a constatat dubii serioase în legătură cu sursa mijloacelor

financiare pentru achiziționarea apartamentului cu suprafața de 66,9 m.p. amplasat în

mun. Chișinău, la preț preferințial în anul 2014.

31

Potrivit art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate prevede că controlul averii și al intereselor

personale se extinde asupra membrilor de familie, părinților/socrilor și copiilor majori

ai persoanei supuse controlului. Dacă persoana supusă controlului se află în

concubinaj cu o altă persoană, verificarea se va extinde și asupra averii acestei

persoane.

Dacă există aparența că bunurile persoanei supuse controlului au fost înscrise pe

numele altor persoane, controlul se va extinde și asupra acestor bunuri și persoane.

Dacă subiectul declarării a indicat venituri și bunuri obținute din donații sau deține

bunuri în comodat, controlul se va extinde și asupra donatorului și comodantului.

Acestora li se pot cere clarificări privind originea veniturilor utilizate pentru achiziția

și întreținerea respectivelor bunuri. Pentru clarificarea acestor aspecte, inspectorul de

integritate poate solicita informații relevante de la orice persoană fizică sau juridică.

În conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, în vigoare conform redacției la data

adoptării, subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1) declară:

a) veniturile obținute împreună cu membrii familiei pe parcursul perioadei de

declarare;

b) bunurile mobile și imobile de toate tipurile, deținute în proprietate, cu drept de

uzufruct, de uz, de abitație, de superficie ori aflate în posesia declarantului sau a

membrilor familiei lui în baza contractelor de mandat, de comision, de administrare

fiduciară, precum și a contractelor translative de posesie și de folosință (locațiune,

arendă, leasing, comodat) la data depunerii declarației cu privire la venituri și

proprietate;

c) bunurile realizate prin persoane interpuse sau transmise cu titlu oneros către

ascendenți, descendenți, frați, surori și afinii de același grad, precum și cele transmise

cu titlu gratuit către orice persoană;

d) activele financiare, adică conturile bancare, fondurile de investiții, formele

echivalente de economisire și investire, plasamentele, obligațiunile, cecurile,

cambiile, certificatele de împrumut, alte documente care incorporează drepturi

patrimoniale ale declarantului sau ale membrilor familiei lui, investițiile directe în

monedă națională sau în valută străină făcute de el sau de membrii familiei lui,

precum și alte active financiare;

e) cota-parte în capitalul social al societăților comerciale a declarantului și a

membrilor familiei lui;

f) datoriile sub formă de debite (inclusiv taxe neachitate), ipoteci, garanții emise

în beneficiul unor terți, împrumuturi și credite.

Completul de judecată special constată că, în cadrul audierilor candidatul a

comunicat Comisiei de evaluare că a avut trei surse diferite de mijloace financiare

pentru procurarea apartamentul: un împrumut de 200.000 MDL, luat de la un membru

apropiat al familiei; un împrumut de 100.000 MDL, luat de la o bancă (f.d. 222, vol.

I); și economiile familiei de până la 2014, mijloace financiare care au fost declarate în

ordinea și regimul juridic de declarare, drept urmare, faptele date nu pot fi privite ca

dubii serioase cu privire la conformitatea cu criteriul de integritate financiară în

temeiul art. 8 alin. (4), lit. b) și alin. (5) lit. c), d), și e) din Legea nr. 26/2022.

32

Or, mijloacelor financiare la care a făcut referire candidatul și care au fost

incluse în declarațiile pe venit, nu au fost subiect de control averii și al intereselor

personale de către Autoritatea Națională de Integritate.

În decizia contestată, Comisia de evaluare a indicat că judecătorul trebuie să se

abțină de la orice comportament, acțiune sau manifestare, care ar putea prejudicia

încrederea publicului în sistemul judecătoresc, și că judecătorului i se interzice

obținerea ilegală a unor bunuri materiale, servicii, privilegii sau alte avantaje, inclusiv

acceptarea sau achiziționarea unor bunuri (servicii) la un preț (tarif) mai mic decât

valoarea loc reală, făcând aluzie în raport cu dobândirea apartamentului la un preț

preferențial, fără însă a stabili cu certitudine dacă într-adevăr a fost încălcată

integritatea etică de către Vitalie Stratan.

Or, odată ce reclamantul la situația din 08 august 2014, prin contractul de

investiție, a obținut apartamentul cu suprafața de 66,9 m.p. amplasat în mun. Chișinău

la un preț preferențial, se atestă că Comisia pentru selectarea solicitanților înscriși în

lista angajaților sistemului judiciar care necesitau îmbunătățirea condițiilor de trai din

cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu a depistat lacune care să nu-i ofere

acest drept.

Completul de judecată special evidențiază că constatările Comisiei de evaluare

precum că are îndoieli serioase cu privire la sursa mijloacelor financiare în vederea

achiziționării apartamentului cu suprafața de 66,9 m.p., care nu au fost înlăturate de

candidat, nu pot fi privite ca o încălcare veritabilă a integrității financiare, or, la caz s-

ar înfrânge regula protecției încrederii legitime în activitatea autorităților publice ale

statului, care au sarcini și competențe de acționa.

Cât privește suma împrumutului de 100.000 de lei, aceasta a fost confirmată de

către instituția bancară „Victoriabank” SA prin certificatul nr. 52 din 19 februarie

2023 (f.d. 222, vol. I).

De altfel, în situația în care Comisiei de evaluare i-a apărut dubii referitor la

împrumutul în valoare 100.000 de lei, contractat de reclamant de la BC

„Victoriabank” SA în anul 2016, informația respectivă putea fi obținută și de către

Comisia de evaluare până la etapă solicitării informațiilor suplimentare de la

candidatul evaluat.

Totodată, în cadrul ședinței de judecată candidatul a prezentat certificatele de

pensie din România, care confirmă suplimentar veniturile persoanelor apropiate, de la

care Vitalie Stratan a luat un împrumutul în sumă de 200.000 de lei în anul 2014 (f.d.

224-236, vol. I).

Completul de judecată special subliniază că, respectiva informație prezintă un

interes sporit din perspectiva faptului că această persoană, cu certitudine avea

disponibile resurse financiare suficiente ce i-ar fi permis să contribuie la

achiziționarea unui apartament, în mărimea sumei declarate. Mai mult, completul de

judecată special reține conform art. 22 alin. (2) din Codul administrativ drept fapt

notoriu și element cultural național ca, părinții să-și ajute copii, iar copii la rândul lor

să-și ajute părinții. Acest fapt este o expresie a principiului solidarității dintre membrii

familiei, profund înrădăcinat în tradiția și cultura națională. Elementele de tradiție și

cultură definesc conceptul politico-juridic de popor (națiune) ca element al statului, și

pe cale de consecință suveranitatea națională a cărui titular este poporul.

33

În același timp, după cum rezultă din prevederile art. 10 alin. (9) din Legea nr.

26/2022, Comisia de evaluare trebuia să cerceteze multiaspectual, complet și obiectiv

informația acumulată în privința candidatului Vitalie Stratan și să pună la baza

dubiilor serioase doar probe pertinente directe, dar nu ipoteze abstracte și rupte de

contextul social-economic al Republicii Moldova.

În speță, însă, se atestă că, Comisia de evaluare nu a reținut probe cum ar fi

explicațiile candidatului, înscrisurile prezentate de către acesta pentru susținerea

poziției sale.

Astfel, completul de judecată special constată că aceste circumstanțe înlătură

efectiv orice dubiu serios în privința sursei de mijloace financiare pentru finanțarea

apartamentului candidatului din Chișinău.

Cu titlu subsecvent, completul de judecată special observă că, capitolului III,

pct. 2) al deciziei Comisiei de evaluare nr. 5 din 09 decembrie 2022 nu conține o

motivare serioasă și logică cu privire la achiziția și finanțarea imobilului candidatului

din Chișinău în anul 2018 pentru a fi încadrate de către Comisia de evaluare în

criteriul de „necorespundere a criteriului de integritate financiară”.

În această consecvență, completul de judecată special conchide că, Comisia de

evaluare nu a respectat aspectul de legalitate procedurală și substanțială, în special, al

corectitudinii cercetării multiaspectuale din oficiu a stării de fapt, al motivării soluției

sale, precum și a interpretat greșit noțiunile juridice de „necorespundere a criteriului

de integritate financiară” și „dubiu serios” referitor la sursa de mijloace financiare

pentru finanțarea apartamentului candidatului.

Completul de judecată special subliniază cu valoare de principiu jurisprudențial

că, textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022 instituie o

derogare de la standardul de probă stipulat în art. 93 din Codul administrativ, chiar

acest articol deschide calea pentru o asemenea derogare, inclusiv în condițiile art. 2

alin. (2) din Codul administrativ.

Totodată, textul „dubii serioase” nu este compatibil cu formalismul și

subiectivismul din partea autorității publice pârâte. Acest standard ține de rezultatul

evaluării probei pentru a putea fi considerată stabilită o circumstanță de fapt cu nivel

ridicat de probabilitate, altul decât standardul în afara oricărui dubiu. Astfel, dacă

candidatul supus evaluării prezintă argumente și explicații logice Comisiei de

evaluare, veridice contextului social-economic al Republicii Moldova, atunci

probabilitatea că un fapt a fost într-un fel sau altul balansează, iar orice dubiu trebuie

tratat în favoarea candidatului, și acesta este un principiu înrădăcinat în idea statului

de drept.

Completul de judecată special reține că, reclamantul a prezentat argumente

suficiente și logice că, faptele s-au produs în felul enunțat de dânsul, iar Comisia de

evaluare nejustificat nu a reținut aceste argumente ca fiind relevante.

În privința celei de-a treia neconformitate, Comisia de evaluare a avut dubii

serioare referiror la nedeclararea unui împrumut de 200.000 de lei în modul prevăzut

de lege.

Conform art. 4 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1) declară

datoriile personale ale subiectului declarării, ale membrilor de familie sau ale

34

concubinului/concubinei lui sub formă de debit, gaj, ipotecă, garanție, emise în

beneficiul unor terți, împrumut și/sau credit, dacă valoarea lor depășește valoarea a 10

salarii medii pe economie.

Prevederi similare se regăsesc și în pct. 41 din Regulamentul privind modul de

completare a declarației de avere și interese personale în formă electronică, aprobat

prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Integritate nr. 4/2022.

Faptul că Vitalie Stratan a declarat doar în anul 2014 împrumutul în sumă de

200.000 de lei, iar în declarațiile ulterioare nu a declarat această datorie, la fel, nu

constituie un impediment în acest sens, fără a fi supuse unei analize amănunțite dacă

în anii următori suma datoriei împrumutului a scăzut sau nu sub limita prevăzută de

lege, care urma în mod obligatoriu să fie declarată – dacă depășește valoarea a 10

salarii medii pe economie.

Distinct, se reține că, prin procesul-verbal nr. 1073/19 din 08 decembrie 2022 cu

privire la verificarea declarațiilor de avere și interese personale întocmit de

Autoritatea Națională de Integritate, s-a constatat că Vitalie Stratan la 04 noiembrie

2022 a depus o nouă declarație de avere și interese persoanele pentru anul 2021,

indicând la capitolul „Datorii”, existența unui împrumut (anula contractării 2014) în

valoare de 200.000 de lei, cu rata dobânzii de 0% și scadent la 2030, indicând drept

„omisiune, pre-vetting” (f.d. 30-32, vol. I). După audierea publică a lui Vitalie

Stratan, disponibilă pe pagina web a Comisiei pre-vetting, în cadrul căreia ultimul a

confirmat existența împrumutului respectiv, totodată, a confirmat că suma respectivă

nu a fost restituită, indicând despre necunoașterea necesității indicării în declarațiile

ulterioare (declarației din 2014) a sumei de 200.000 de lei.

Autoritatea Națională de Integritate a constatat lipsa aparenței unei diferențe

substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită ale

subiectului declarării, precum și lipsa aparenței de nedeclarare a unor conflicte de

interese, incompatibilității, restricții și limitări.

Completul de judecată special subliniază că, așa anumitele încălcări de

integritate financiară și etică au fost apreciate de către Comisia de evaluare strict

subiectiv și izolat de contextul istoric-social, ceea ce afectează securitatea raporturilor

juridice. În general sistemul juridic admite efectul retroactiv al legii, dacă acesta

favorizează situația juridică a persoanei, însă acest efect nu poate fi proiectat pe calea

interpretării juridice.

Completul de judecată special remarcă că, la emiterea deciziei contestate,

Comisia de evaluare s-a axat pe faptul că candidatul nu a prezentat: copia cererii

depuse la Consiliul Superior al Magistraturii pentru eligibilitate în programul de

îmbunătățire a condițiilor de trai; copia extrasului de la organul cadastral referitor la

bunurile pe care le deținea Vitalie Stratan la momentul adresării la Consiliul Superior

al Magistraturii pentru achiziționarea apartamentului la un preț preferențial; copia

contractului de investiții în construcția spațiului locativ (integral), graficul achitărilor

costului apartamentului și modalitățile de plată; altă informație suplimentară despre

situația financiară a persoanelor apropiate lui Vitalie Stratan ce i-au acordat

împrumutul de 200.000 de lei, vizând deținerea către de aceștia a cetățeniei unei alte

țări din Europa și pensie din țara respectivă, care să confirme că aceștia erau capabili

din punct de vedere financiar să-i acorde această sumă; copia contractului de

35

împrumut pentru suma de 100.000 de lei etc., lipsa acestor înscrisuri au dus la apariția

dubiilor serioase din partea Comisiei de evaluare.

Cu toate acestea, actele respective au fost prezentate de reclamant în cadrul

adresării în judecată cu prezenta acțiune, deoarece obținerea acestor informații

suplimentare a necesitat un termen mai îndelungat de timp, argument pe care l-a

invocat și reclamantul în scrisoarea din 24 septembrie 2022 (f.d. 49 din dosarul

administrativ), care, însă, nu a fost luat în considerare de Comisia de evaluare,

informându-l pe candidat că se pregătește de audieri (f.d. 50 din dosarul

administrativ).

Completul de judecată special relevă că, concluziile Comisiei de evaluare privind

existența unor dubii serioase în privința reclamantului ce țin de integritatea etică și

financiară, sunt vădit nerezonabile. Or, Comisia de evaluare nu a efectuat o corelare

dintre temeiul de drept și circumstanțele de fapt atestate, referitor la integritatea etică

și financiară a candidatului.

Completul de judecată special subliniază că, noțiunile „grav”, „reprobabile” și

„inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022 constituie după

natura lor juridică categorii juridice nedefinite (normă juridică vagă), care nu oferă

discreție și arbitrii Comisiei, dar obligă la o interpretare complexă riguroasă a nomei

în lumina unor fapte solid constatate.

Instanța de judecată în virtutea funcției sale constituționale de înfăptuire a

justiției are competența finală de a interpreta într-un caz concret o noțiune juridică

vagă. Curtea reține că persoanele care au o activitate profesională trebuie să dea

dovadă de o prudență mai mare în cadrul activității lor și este de așteptat ca aceștia să-

și asume riscurile inerente activității lor (a se vedea DCC nr. 173 din 13 decembrie

2022, § 28).

De altfel, nu poate fi ignorat nici faptul că, în contextul principiului egalității de

tratament, în cazul altui candidat-judecător care a promovat evaluarea, Comisia a

concluzionat că, având în vedere circumstanțele specifice ale cazului, încălcările

depistate nu ating nivelul de gravitate pentru a echivala cu necorespunderea

candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară.

Completul de judecată special, din această perspectivă, urmează să stabilească în

ce măsură egalii, judecătorii și procurorii candidați la funcțiile în organele de

autoadministrare, au fost tratați egal sau inegal sub aspectul practicii formate de către

Comisia de evaluare în perioada de la începerea procesului de evaluare și până în

prezent.

Sub acest aspect, fără a se expune asupra calității, legalității deciziilor Comisiei

de evaluare în privința altor candidați, completul de judecată special va studia

comparativ, prin prisma egalității de tratament, atât decizii de promovare a evaluării

emise până la cazul lui Vitalie Stratan, pentru stabili existența sau inexistența unor

tratamente diferite în situații similare, cât și deciziile de promovare a evaluării emise

după 09 decembrie 2022, pentru a stabili dacă Comisia de evaluare nu a decis

schimbarea pe viitor a practicii, în acord cu art. 137 alin. (4) din Codul administrativ.

În urma exercițiului propus, completul de judecată special a identificat în

practica Comisiei de evaluare, atât până la evaluarea lui Vitalie Stratan, cât și după,

cazuri în care Comisia de evaluare a constatat fapte de încălcare a regimului juridic de

36

declarare a averii în privința altor candidați, încălcări manifestate prin nedeclararea

averii, diferența prețurilor bunurilor imobile/mobile, însă a acceptat explicațiile

candidaților, constatând că aceștia au comis omisiuni tehnice, fără intenții de a eluda

regimul juridic de declarare a averii.

În pofida acestor fapte, în decizia nr. 5 din 09 decembrie 2022 în privința

candidatului Vitalie Stratan, Comisia de evaluare nu a redat elementele de fapt care să

indice că dânsul este apreciat ca neintegru în raport cu alți candidați aliați în aceeași

situație. Astfel, spre deosebire de alte cazuri identice până la 09 decembrie 2022, dar

și după această dată, Comisia de evaluare a desconsiderat explicațiile reclamantului,

adoptând o atitudine selectivă și neîntemeiată în raport cu situațiile similare.

Respectiv, Comisia de evaluare urmează să examineze din nou toate

circumstanțele referitoare la faptul dacă reclamantul era eligibil să procure

apartamentul din mun. Chișinău la preț preferențial, cât și aspectul referitor la sursa

mijloacelor financiare în vederea achiziționării apartamentului la preț preferențial în

anul 2014, inclusiv aspectul nedeclarării unui împrumut de 200.000 de lei în modul

prevăzut de lege.

Completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție remarcă

faptul Comisia de evaluare, pe care statul a învestit-o cu prerogativa de a se ghida de

anumite standarde pentru selectarea celor mai integri membri în acest sens, care ar

putea asigura corectitudinea funcționării sistemului judiciar per ansamblu, inclusiv

prin aplicarea unor politici coerente și conforme cu standardele general acceptate.

Trebuie menționat că, respectiva Comisie de evaluare nu are atribuții decât

pentru selectarea candidaților de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și nu

este împuternicită de a da calificări sau de a face constatări cu privire la calitatea de

judecător al reclamantului.

Astfel, în opinia completului de judecată special, reclamantul a justificat

necesitatea și coerența acțiunilor sale cu privire la obținerea la un preț preferențial, a

apartamentului său de 66,9 m.p., în condițiile în care reclamantul se conformase

anterior criteriilor de eligibilitate pentru acel exercițiu.

Din textul deciziei supuse controlului judiciar, completul de judecată special

reține că Comisia de evaluare în privința celei de a doua neconformități, a conchis că

are dubii serioase (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriul de integritate etică în temeiul art. 8 alin. (2) lit. c), alin. (4) lit.

a) și alin. (5) lit. b) și e) din Legea nr. 26/2022, în legătură cu împrumutul luat de la un

membru apropiat al familiei, care nu au fost înlăturate de candidat.

Totodată, Comisia de evaluare a invocat că potrivit art. 3 alin. (3) din Codul de

etică al judecătorului din 2007, judecătorul trebuie să se abțină de la orice

comportament, acțiune sau manifestare, care ar putea prejudicia încrederea publicului

în sistemul judecătoresc, iar conform art. 14 alin. (2) din același Cod, judecătorului i

se interzice obținerea ilegală a unor bunuri materiale, servicii, privilegii sau alte

avantaje, inclusiv acceptarea sau achiziționarea unor bunuri (servicii) la un preț (tarif)

mai mic decât valoarea lor reală.

La fel, Comisia de evaluare a indicat că Codul de etică și de conduită

profesională al judecătorului din anul 2015 la art. 5.1 și 5.2 stabilea că, judecătorul va

respecta cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate, pentru a asigura

37

încrederea societății în instanțe. Este conștient de riscurile corupției și nu va admite

sau nu va crea aparența unui comportament corupțional în activitatea sa; nu va cere,

accepta ori primi cadouri, favoruri sau beneficii pentru îndeplinirea ori neîndeplinirea

atribuțiilor funcționale sau în virtutea funcției deținute.

Judecătorul va încheia tranzacții cu privire la proprietatea personală într-un mod

care să nu provoace îndoieli, sau să nu afecteze independența și imparțialitatea sa sau

să provoace conflicte de interese.

Iar potrivit art. art. 6 alin. (2) al aceluiași Cod, judecătorul trebuie să se abțină de

la orice comportament, acțiune sau manifestare, care ar putea prejudicia încrederea

publicului în sistemul judecătoresc.

Completul de judecată special notează că, comportamentul deontologic este

determinat de realitățile contemporane ale societăților democratice.

Astfel, Codul de etică al judecătorului furnizează destinatarilor reguli cu privire

la conduită în anumite situații concrete, care să-i ajute la îndeplinirea funcțiilor în

instituție, dar și în afara exercitării funcției, pentru a contribui astfel la menținerea

încrederii populației în sistemul de justiție. Aceste reguli suplimentează obligațiile

legale ale profesioniștilor și sunt menite să mărească responsabilitatea lor în

exercitarea funcției.

La acest capitol, indispensabil este raționamentul Curții Constituționale reflectat

în pct. 120 al deciziei nr. 42 din 06 aprilie 2023, unde s-a constatat că, prin textul

„grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de evaluare la evaluarea

integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei de evaluare să decidă

nepromovarea candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de

conduită profesională de o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate

pune în discuție gravitatea încălcărilor constatate de Comisia de evaluare în fața

completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, care în

cele din urmă poate aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de

circumstanțele particulare ale cauzei.

Prin urmare, completul de judecată special nu poate accepta concluziile Comisiei

de evaluare, precum că candidatul ridică dubii serioase cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriul de integritate etică în legătură cu împrumutul luat de la un

membru apropiat al familiei, conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 26/2022.

Or, conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 26/2022, se consideră că un

candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă nu a încălcat regimul juridic al

declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

Corespunzător, completul de judecată special observă că, capitolului III, pct. 2)

al deciziei Comisiei de evaluare nr. 5 din 09 decembrie 2022 nu conține o motivare

serioasă și logică în privința celei de a doua neconformități „necorespundere a

criteriului de integritate etică”.

Mai mult, încălcările reținute de către Comisiei de evaluare nu satisfac criteriul

ce ar permite Comisiei să decidă nepromovarea candidatului pentru încălcări ale

regulilor de etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată.

De asemenea, urmează de reținut că dacă candidatul supus evaluării prezintă

argumente și explicații logice Comisiei de evaluare, veridice cu contextul social-

38

economic al Republicii Moldova, atunci probabilitatea că un fapt a fost într-un fel sau

altul balansează, iar orice dubiu trebuie tratat în favoarea candidatului, și acesta este

un principiu înrădăcinat în ideea statului de drept.

Completul de judecată special califică drept neavenită abordarea Comisiei de

evaluare precum că judecătorului i se interzice obținerea ilegală a unor bunuri

materiale, servicii, privilegii sau alte avantaje, inclusiv acceptarea sau achiziționarea

unor bunuri (servicii) la un preț (tarif) mai mic decât valoarea lor reală, făcând aluzie

că orice participant al programului destinat exclusiv judecătorilor de obținere a

bunurilor imobile la un preț preferențial este potențial susceptibil de a lua calificativul

- dubios în aspectul integrității financiare și etice. Or, la programul privind

îmbunătățirea condițiilor de trai, în sensul obținerii unui spațiu locativ la un preț redus

comparativ prețului de piață a fost destinat exclusiv angajaților sistemului

judecătoresc din Republica Moldova.

Tot aici, completul de judecată special subliniază că, Codul de etică al

judecătorului la pct. 13 alin. (3) stipulează că judecătorul poate achiziționa sau

înstrăina proprietatea, se poate implica în tranzacții financiare și comerciale într-un

mod care să nu provoace îndoieli privind etica, suspiciuni privind imparțialitatea

judecătorească sau conflicte de interese.

La caz, tranzacțiile privind achiziționarea apartamentelor la preț preferențial nu

au fost declarate ca fiind ilegale, în consecință, Comisia de evaluare greșit a calificat

și a pus la îndoială valabilitatea tranzacției privind achiziționarea apartamentului la

preț preferențial de către Vitalie Stratan.

În aceeași ordine de idei, completul de judecată special constată că, Comisia de

evaluare nu a respectat dreptul de acces efectiv a candidatului la conținutul dosarului

administrativ, care oferă dreptul acestuia de a face cunoștință și extrage copii de pe

orice document și informație care se referă în privința sa ca participant la procedura

administrativă de evaluare. Îngrădirea accesului la dosarul administrativ a generat și

încălcarea altei garanții, cum este dreptul la apărare a candidatului în fața Comisiei

de evaluare.

Completul de judecată special apreciază ca întemeiat argumentul reclamantului

precum că timpul acordat de către Comisia de evaluare pentru prezentarea

informațiilor a fost unul insuficient și restrâns, astfel nefiind posibil acumularea

probelor în vederea desființării integrale a eventualelor „dubii serioase” ale Comisiei

de evaluare.

La capitolul dat, completul de judecată special învederează că, potrivit art. 82

din Codul administrativ, dacă procedura administrativă trebuie realizată în scris

conform art. 28 sau se realizează în scris, autoritatea publică, concomitent cu

inițierea procedurii, întocmește un dosar în format electronic sau pe suport de hârtie,

care conține toate documentele și înscrisurile ce se referă la procedura respectivă.

Dosarul în format electronic conține, după caz, copii scanate de pe documentele pe

suport de hârtie, autenticitatea copiilor fiind confirmată prin semnătura electronică

aplicată de persoana responsabilă din cadrul autorității publice, documente

electronice, alte înscrisuri și informații relevante expuse în format electronic.

Copiile scanate în format electronic de pe documentele oficiale emise pe suport

de hârtie și înscrisurile în format electronic pe care nu s-a aplicat semnătura

39

electronică se utilizează fără restricții în raporturile cu autoritatea publică și pot fi

incluse în dosarul administrativ, în măsura în care actele normative nu impun expres

aplicarea semnăturii pe copiile/înscrisurile în cauză sau respectarea cerințelor pentru

documentul electronic.

În momentul în care este pus la dosar, un document se vizează cu numere

continue de pagini.

Dacă din dosar se extrag documente pentru o anumită perioadă, despre aceasta

se face o mențiune, care va cuprinde: a) denumirea documentului extras; b) numărul

paginilor extrase; c) motivul extragerii documentului; d) numele persoanei care a

dispus extragerea documentului; e) data la care documentul a fost extras. Mențiunea

se pune la dosar în locul documentului extras.

Dosarele administrative se păstrează până la expirarea termenului de păstrare,

ce rezultă din dispozițiile legale existente în acest sens.

În corespundere cu art. 83 din Codul administrativ, autoritatea publică care

conduce procedura administrativă acordă participanților la procedură accesul la

dosarul administrativ.

Până la finalizarea procedurii, participanții nu vor avea acces la proiectele de

acte administrative individuale.

Accesul la dosarul administrativ nu este permis în cazul în care prin aceasta se

afectează îndeplinirea regulamentară a sarcinilor autorității publice sau în cazul în

care se urmărește protejarea unui secret ocrotit de lege ori există necesitatea protecției

drepturilor participanților la procedura administrativă sau ale terților.

În cazul în care există un interes îndreptățit, autoritatea publică care conduce

procedura administrativă poate permite, la cerere, accesul la dosar și în cadrul unei

alte autorități publice sau unei reprezentanțe diplomatice ori consulare a Republicii

Moldova din străinătate.

În cadrul accesului la dosar participanții își pot face notițe sau copii de pe dosar.

Costurile pentru copii le suportă fiecare participant în parte, ele fiind de 0,02 unități

convenționale pentru fiecare pagină. Copiile de pe dosar în format electronic, precum

și exemplarele documentelor electronice și copiile acestora sunt gratuite.

Mai mult, completul de judecată special notează că, Comisia de evaluare avea

obligația să prezinte în conformitate cu prevederile art. 221 și art. 82 din Codul

administrativ pe deplin dosarul administrativ a candidatului Vitalie Stratan în instanța

de judecată, astfel, încât și instanța de judecată să-și poată îndeplini sarcina

constituțională de control judecătoresc efectiv asupra chestiunilor de fapt și de drept.

La fel, și normele speciale, prevăzute la art. 10 alin.(5), art. 12 alin. (4) lit. c)

din Legea nr. 26/2022 și art. 2 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de evaluare în temeiul

Legii nr. 26/2022, adoptat la ședința Comisiei de evaluare din 02 mai 2022,

garantează dreptul candidaților de a avea acces a lua cunoștință cu materialele

acumulate de către Comisia de evaluare și secretariatul acesteia pentru evaluarea sa.

Completul de judecată special constată că, în cadrul ședinței de judecată s-a

admis cererea reprezentantului reclamantului, avocatului Nicolae Leșan și a obligat

Comisia de evaluare să prezinte dosarul candidatului certificat și oformat în

corespundere cu prevederile legale. Astfel, în rezultatul executării încheierii

protocolare a Curții Supreme de Justiție, reprezentanții Comisiei de evaluare au

40

prezentat instanței de judecată și reclamantului dosarul, la care candidatul nu a avut

acces cu cel puțin 3 zile până la audiere, după cum prevede art. 12 alin. (4) lit. c) din

Legea nr. 26/2022.

Mai mult, în cadrul examinării prezentei cauze de contencios administrativ,

reprezentanții Comisiei de evaluare au recunoscut că, atât candidatului Vitalie Stratan,

precum și la dosarul administrativ al candidatului Vitalie Stratan nu au fost anexate

toate materialele administrate de către Comisiei de evaluare, ci doar înscrisurile care

Comisia de evaluare le-a considerat în opinia ei relevante.

Circumstanțele date atestă că, Comisia de evaluare a încălcat dreptul la apărare

al candidatului Vitalie Stratan, deoarece nu i-a asigurat accesul la dosarul

administrativ, care trebuie să conțină toate materialele acumulate de către Comisia de

evaluare, cu cel puțin 3 zile până la audiere, conform art. 82 și art. 83 din Codul

administrativ, în coroborare cu art. 10 alin. (5), art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr.

26/2022 și art. 2 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de evaluare în temeiul Legii nr.

26/2022, pe cale de consecință dreptul de a participa efectiv la procedura

administrativă de evaluare.

Respectiv, Comisia de evaluare nu și-a exercitat în totalitate competența de a

cerceta starea de fapt din oficiu, aceasta fiind prevăzută în mod expres și de art. 6 lit.

f) din Legea nr. 26/2022 care prevede că întru exercitarea competențelor sale, Comisia

de evaluare solicită informații de la persoanele fizice și juridice de drept public sau

privat, precum și acumulează orice informații relevante pentru realizarea mandatului

său.

Deci, legiuitorul a oferit Comisiei de evaluare o gamă largă de instrumente și

pârghii pentru acumularea tuturor informațiilor necesare. Prin urmare, neexecutarea

obligației de cercetare din oficiu a dus la adoptarea unei soluții eronate de către

Comisia de evaluare și respectiv, încălcarea dreptului la apărare a candidatului.

În opinia completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, în această cauză, deși decizia Comisiei de evaluare privind nepromovarea

evaluării nu-l împiedică pe candidat să-și continue activitatea în calitate de judecător,

sau în altă funcție din domeniul dreptului deținută anterior, ea poate afecta reputația

profesională a candidatului – protejată de dreptul la viața privată – de vreme ce ea

conține constatări cu privire la lipsa integrității etice și financiare a candidatului

(cauza Denisov c. Ucrainei [MC], 25 septembrie 2018, §§ 107-109 și 115-116).

În acest context, este de o importanță crucială observația reclamantului precum

că evaluarea integrității implică o ingerință în dreptul reputația profesională a

candidatului care este protejat, între altele, de articolul 8 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Özpinar împotriva Turciei

(hotărârea din 19 octombrie 2010, §§ 45, 46, 48), a stabilit că art. 8 garantează astfel

„viața privată” în sensul larg al expresiei, prin care se înțelege dreptul de a avea o

„viață socială privată”, adică posibilitatea individului de a-și dezvolta identitatea

socială. Sub acest aspect, respectivul drept consacră posibilitatea de a se îndrepta către

ceilalți pentru a lega și a dezvolta relații cu semenii (a se vedea, în acest sens,

Campagnano împotriva Italiei, nr. 77955/01, pct. 53, CEDO 2006-V, și Bigaeva

împotriva Greciei, nr. 26713/05, pct. 22, 28 mai 2009).

41

Curtea Europeană a reafirmat că nu există niciun motiv de principiu pentru a

considera că „viața privată” exclude activitățile profesionale. Unele restricții impuse

în viața profesională pot intra în conflict cu art. 8, atunci când acestea se repercutează

în modul în care individul își creează identitatea socială prin dezvoltarea relațiilor cu

semenii săi. Este necesar să se ia notă în acest punct că, tocmai în cadrul activității

profesionale pe care majoritatea oamenilor o desfășoară, apar cel mai ades ocazii de a

reînnoda legăturile cu lumea exterioară (Niemetz, menționat anterior, pct. 29).

În aceste condiții, Curtea Europeană este de părerea că ancheta referitoare la

viața profesională și privată a reclamantei, condusă de inspector, în cursul căreia

martorii au fost interogați cu privire la diverse aspecte ale vieții reclamantei, precum

și revocarea administrativă care a rezultat din această anchetă, motivată în principal

de concluzii trase din acțiunile acesteia, pot fi considerate ingerințe în dreptul său la

respectarea vieții private (a se vedea, mutatis mutandis hotărârile, Vogt, menționată

anterior, pct. 44, și Smith și Grady împotriva Regatului Unit, nr. 33985/96 și

33986/96, pct. 71, CEDO 1999-VI).

Coroborând circumstanțele enunțate supra, completul de judecată special

conchide că, decizia emisă de Comisia de evaluare contrar prevederilor art. 21 din

Codul administrativ nu întrunește cerințele de legalitate procedurală și substanțială,

iar circumstanțele constatate denotă dreptul candidatului la o decizie de evaluare

favorabilă din acest punct de vedere.

Completul de judecată special subliniază că, noțiunile „grav”, „reprobabile” și

„inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022 constituie după

natura lor juridică noțiuni juridice nedefinite (normă juridică vagă), care nu oferă

discreție Comisiei de evaluare, dar obligă la o interpretare complexă și riguroasă a

normei în lumina unor fapte de încălcare gravă a regulilor de etică și conduită

profesională, pe când, la caz, Comisia de evaluare a reținut succint că în acțiunile

candidatului este o încălcare gravă a regulilor de etică și conduită profesională a

judecătorului.

În același sens, completul de judecată special subliniază că, în virtutea funcției

sale constituționale de înfăptuire a justiției instanța de judecată are competența finală

de a interpreta într-un caz concret o noțiune juridică vagă.

Trebuie remarcat, însă, că Comisia de evaluare este în mod fundamental liberă

să-și aleagă scopurile sau scopul legitim, însă acest fapt trebuie să rezulte din

conținutul deciziei și confirmat din actele dosarului administrativ.

Potrivit art. 29 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, o măsură este

proporțională dacă este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul

împuternicirii atribuite prin lege. Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului de

a fi ales în organele enumerate în Legea nr. 26/2022 chiar pentru presupuse încălcări

nesemnificative reținute de către Comisia de evaluare nu este la caz o măsură

adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în lege. Având în vedere problema

stringentă în buna funcționare a organelor de autoadministrare judecătorească la

momentul emiterii deciziei, neevaluarea candidatului, nu doar că nu se încadrează în

motivele de neevaluare, dar constituie o încălcare inutilă și, prin urmare, ilegală a

drepturilor reclamantului.

42

Totodată, conform art. 29 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este necesară pentru

atingerea scopului. Conform acestui element al proporționalității înseamnă că

măsura oficială trebuie să fie cel mai blând mijloc de atingere a scopului de

reglementare. Comisia de evaluare nu a efectuat această analiză la caz. Astfel,

Comisia de evaluare nu a analizat alternativele de reglementare a cazului individual

care să îndeplinească scopul de reglementare în același mod. Dezavantajele pe care

le presupun alte opțiuni de reglementare trebuie luate în considerare și stau în calea

caracterizării lor ca mijloc mai blând. Participarea candidatului la alegeri pentru

funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii cu constatările unor

probleme minore plasate în spațiul public și care fac parte din realitățile sociale ale

Republicii Moldova, reieșind și din modificarea constantă a legislației naționale, ar

fi fost o măsură mai blândă pentru atingerea scopurilor dorite.

Conform art. 29 alin. (2) lit. c) – (3) din Codul administrativ, o măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este rezonabilă. Măsura

întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea

nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit. Această cerință implică o

punere în balanță a valorilor protejate juridic. Cu cât dreptul este mai vătămat cu atât

mai mult se cere ca avantajul de pe urma ingerinței să fie superior. Este de notat că,

excluderea dreptului judecătorului de a fi candidat la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii antrenează după sine nu doar o ingerință, dar o

anulare improprie a dreptului de fi ales în această funcție. Astfel de soluție nu poate

fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu demnitatea omului și cea

de judecător. Scopul încrederii în justiție poate fi realizat prin mijloace complexe,

dar în niciun caz prin reducerea la zero a ideii de alegeri libere, transparente și în

condiții de concurență în funcțiile de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii și organelor acestuia. Judecătorul, fiind în funcție, se prezumă a fi

integru, iar în cazul în care se demonstrează contrariul atunci urmează ca acesta să

fie eliberat ponderat din sistemul judecătoresc printr-o procedură disciplinară sau

altă procedură, care să țină cont de garanțiile independenței sale. Completul de

judecată special notează că, scopul Legii nr. 26/2022 este printre altele de a spori

încrederea în justiție, dar nu de a transforma justiția într-o ramură a puterii de stat

ineficiența și asupra căreia ar plana imixtiunile/dependențele de puterea politică.

În sinteză la acest aspect de legalitate, completul de judecată special constată

că, decizia Comisiei de evaluare este contrară și principiului proporționalității.

Completul de judecată special constată că, doar aceste încălcări izolate a

garanțiilor în procedura administrativă constituie erori grave de procedură, care au

afectat caracterul echitabil al procedurii administrative de evaluare, și ca consecință

existența unor circumstanțe de natură procesuală, care ar fi dus la promovarea

evaluării de către candidat.

Completul de judecată special remarcă faptul că, statul a învestit Comisia de

evaluare cu prerogativa de a se ghida de anumite standarde pentru a selecta cei mai

integri candidați la funcția de membri inter alia în Consiliul Superior al

Magistraturii, care la rândul lor ar putea asigura corectitudinea funcționării

43

sistemului judiciar per ansamblu, inclusiv prin aplicarea unor politici coerente și

conforme cu standardele general acceptate.

Reclamantul a demonstrat completului de judecată special din cadrul Curții

Supreme de Justiție caracterul plauzibil al elementelor invocate în contestația sa,

inclusiv cu privire la corectitudinea operațiunilor financiare efectuate la gestionarea,

vânzarea și cumpărarea bunurilor mobile și imobile, precum și la respectarea

normelor de etică și deontologie.

Completul de judecată special reține că, circumstanțele constatate denotă un

drept al reclamantului la o altă decizie din partea Comisiei de evaluare decât acea

contestată, deoarece sunt de natură care ar putea duce la promovarea evaluării de

către candidatul Vitalie Stratan.

Totodată, completul de judecată special notează că, Comisia de la Veneția a

recomandat că, decizia finală în privința evaluării să fie luată de către instanța de

judecată competentă, totuși Parlamentul Republicii Moldova a optat pentru o altă

politică de drept referitor la acest subiect. În pofida acestui fapt, completul special de

judecată subliniază că, din rațiuni de protecție efectivă a drepturilor este în drept și

obligat să desfășoare un control judecătoresc de legalitate deplin asupra chestiunilor

de fapt și de drept.

Chiar dacă, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție

este limitat în adoptarea unei decizii finale, totuși argumentele, concluziile și

constatările sale sunt obligatorii și executorii pentru Comisia de evaluare. Această

concluzie se desprinde direct din prevederile art. 120 din Constituția Republicii

Moldova, care reglementează caracterul obligatoriu al sentințelor și al altor hotărâri

judecătorești definitive.

Completul special de judecată își întemeiază argumentul său pornind și de la

jurisprudența Curții Constituționale, care a reliefat că, chiar dacă completul special al

Curții Supreme de Justiție nu poate obliga Comisia de evaluare să promoveze

candidatul evaluat, argumentele și concluziile făcute de această instanță în cazul

soluționării contestațiilor rămân obligatorii pentru Comisie (DCC nr. 42 din 06 aprilie

2023 § 143).

Completul de judecată special notează, că tot din rațiuni de control judecătoresc

efectiv, dar și din motive de calitate a legii, Comisia de evaluare nu este obligată,

după dispunerea reluării procedurii de evaluare, să cerceteze alte circumstanțe decât

cele care au stat la baza admiterii acțiunii reclamantului.

Astfel, evaluarea după reluarea procedurii nu ar trebui să se transforme într-un

argument și activitate circulară vicioasă, fapt care este contrar standardului de

protecția efectivă a drepturilor, separarea ramurilor puterii de stat, certitudinea

juridică și efectul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive.

Completul de judecată special menționează că circumstanțele reținute de

Comisia de evaluare nu se încadrează din perspectiva proporționalității în motivele de

nepromovarea a evaluării candidatului Vitalie Stratan. Or, aceasta nu a efectuat o

analiză și motivare a scopului legitim.

În preambulul Legii nr. 26/2022, legiuitorul a stabilit expres că a adoptat legea

nominalizată în vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior

al Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate

44

ale acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea

organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în

sistemul justiției.

Din decizia contestată și actele prezentate de pârâtă nu rezultă care din aceste

scopuri au fost urmărite prin soluția de nepromovare a evaluării candidatului Vitalie

Stratan. Orice din aceste scopuri ar fi legitime, însă nici unul din ele nu a fost

analizat de către Comisia de evaluare, iar în ședința de judecată reprezentanții

pârâtei nu au oferit un răspuns plauzibil la această întrebare.

Astfel, excluderea și nu doar limitarea dreptului candidatului Vitalie Stratan de a

participa și de a fi ales în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

pentru faptele minore reținute de către Comisia de evaluare nu este la caz o măsură

adecvată pentru atingerea scopurilor expuse în legea, însă neconcretizată în decizia

contestată. Având în vedere problema de buna funcționare a organelor de

autoadministrare judecătorească la momentul emiterii deciziei și nepromovarea

candidatei pentru faptele minore, nu doar că nu se încadrează în motivele de

nepromovare, dar constituie o încălcare inutilă și ilegală a drepturilor enunțate.

Completul de judecată special reiterează că măsură întreprinsă de autoritatea

publică pârâtă este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este

disproporțională în raport cu scopul urmărit. Acesta cerință a legiuitorului implică o

punere în balanța a valorilor protejate juridic, o pondere a intereselor în joc. Cu cât

dreptul este mai vătămat, cu atât mai mult se cere ca avantajul de pe urma integrității

să fie superior.

Prin urmare, excluderea dreptului judecătorului de a fi candidat la funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii, antrenează după sine nu doar

ingerința dar o anulare improprie a dreptului de a fi ales în această funcție. Astfel de

soluție nu poate fi acceptată într-un stat de drept, ea fiind incompatibilă cu demnitatea

omului și cu cea de judecător.

Din considerentele menționate, completul de judecată special relevă că, în

prezenta cauză se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei independente

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 5 din 09 decembrie 2022 cu

privire la candidatura lui Vitalie Stratan.

Completul de judecată special reține că ilegalitatea deciziei contestate duce la

anularea deciziei și dispunerea reevaluării candidatului. Or, dispunerea reevaluării

este rezultatul final și implicit care include pierderea valabilității deciziei conform

art. 139 alin. (12) din Codul administrativ (a se vedea DCC nr. 42 din 06 aprilie 2023

În conformitate art. art. 224 alin. (1) lit. b), 195 Codul administrativ, art. art.

238-241 din Codul de procedură civilă, art. 14 alin. (6), alin. (8) lit. b), alin. (9) din

Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie

2022, completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

45

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

d e c i d e:

Se admite acțiunea în contencios administrativ înaintată de judecătorul Vitalie

Stratan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

privind anularea deciziei nr. 5 din 09 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui

Vitalie Stratan, dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.

Se anulează decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 5 din 09 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Vitalie Stratan.

Se dispune reevaluarea candidatului Vitalie Stratan de către Comisia

independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Ion Guzun

46