3d-39/25 — anularea hotararii CSP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea hotararii CSP
- Temei legal
- Intrunirea conditiilor stabilite la art 12.1 din Codul de procedura civila pentru admiterea cererii de ridicare a exceptiei de neconstitutionalitate
3d-39/25 — anularea hotararii CSP (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind sesizarea Curții Constituționale privind excepția de
neconstituționalitate a art. 18 alin. (6) din Legea nr. 65 din 30 martie
2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la
funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și
art. 226 din Codul administrativ
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Ion Tețcu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a
solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-149/2025 din
17 aprilie 2025 cu privire la hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.
409/26 din 9 iulie 2024, de acceptare a Raportului cu privire la evaluarea externă a
domnului Ion Tețcu, candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție,
(Dosarul nr. 3d-39/25
NR. PIGD 2-25070549-01-3d-20052025)
Întrunirea condițiilor stabilite la art. 121 din Codul de procedură civilă pentru
admiterea cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate.
12 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând cererea depusă de Ion Tețcu privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate a art. 18 alin. (6) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023
privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de
judecător al Curții Supreme de Justiție și art. 226 din Codul administrativ
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Leonid Chirtoacă,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 mai 2025, Ion Tețcu a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de
chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a
solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-149/2025 din
17 aprilie 2025 cu privire la hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.
409/26 din 9 iulie 2024, de acceptare a Raportului cu privire la evaluarea externă
a domnului Ion Tețcu, candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție
La 8 septembrie 2025, Ion Tețcu a depus o cerere prin care a solicitat
ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în
vederea efectuării controlului constituționalității:
- În mod special, textul: „se consideră emisă din momentul plasării acesteia
pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și” din conținutul art.
18 alin. (6) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a
judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de
Justiție;
- Per general, art. 226 din Codul administrativ, adoptat prin Legea nr. 116 din
19 iulie 2019 în măsura în care acesta omite să reglementeze expres
obligația ca hotărârile în fond ale Curții Supreme de Justiție (când
acționează ca instanță univă și definitivă) să fie pronunțate doar motivate,
într-un termen rezonabil (cel mult 45 de zile).
În cadrul ședinței de judecată din 12 septembrie 2024, ora 13:00, Ion Tețcu
a susținut cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate în sensul
formulat. Reprezentantul Consiliului Superior al Procurorurilor în ședința de
judecată a susținut respingerea cererii privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate pe motiv că prevederile a căror control de constituționalitate
se cere nu urmează a fi aplicate la soluționarea litigiului.
1
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 121 din Codul administrativ :
„În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de
judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea
Constituțională.
La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,
instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea
întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din
Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este
ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile
contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se
supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă
până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se
amână pledoariile.
Dacă nu sânt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză
ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată
cu fondul cauzei.
Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de
chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori
dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată
admisibilă conform legii.”
Art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova:
„Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și
hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova
este parte.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Distinct, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, că la 09
februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat Hotărârea
nr. 2 „Pentru interpretarea articolului 135, alin. (1), lit. a) și g) din Constituția
2
Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea nr.55b/2015)”,
prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea
legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova,
hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei
cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea
Constituțională. Totodată, s-a dispus că excepția de neconstituționalitate poate fi
ridicată în fața instanței de judecată de către oricare dintre părți sau reprezentantul
acesteia, precum și de către instanța de judecată din oficiu.
Conform § 79-80 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie
2016, pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, controlul
concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument
prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra
împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale
constituționale sunt încălcate. Curtea a mai menționat că dreptul de acces al
cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța
constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.
Potrivit § 82-83 din aceeași Hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar
nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu
Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii
următoarelor condiții:.
a) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135, alin. (1),
lit. a) din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau
indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu.
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.
Verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența
exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze
părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la
paragraful § 82.
Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea
Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor
strict obligatorii prevăzute la art. 121, alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Verificând respectarea condițiilor prevăzute la §82 din Hotărârea Curții
Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, obligator-necesare pentru ridicarea
excepției de neconstituționalitate, completul de judecată ajunge la concluzia că
3
prevederile legale invocate în cerere intră în categoria actelor prevăzute de art. 135,
alin. (1), lit. a) din Constituție, sunt aplicabile cazului, iar o hotărâre sau decizie
anterioară a Curții Constituționale, având ca obiect prevederile menționate nu
există.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art.195, art. 230 din Codul
administrativ, art. 121 , art. 269-270 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate depusă de Ion
Tețcu.
Ridică excepția de neconstituționalitate pentru controlului constituționalității:
- În mod special, textul: „se consideră emisă din momentul plasării acesteia
pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și” din conținutul art.
18 alin. (6) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a
judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de
Justiție;
- Per general, art. 226 din Codul administrativ, adoptat prin Legea nr. 116 din
19 iulie 2019 în măsura în care acesta omite să reglementeze expres
obligația ca hotărârile în fond ale Curții Supreme de Justiție (când
acționează ca instanță univă și definitivă) să fie pronunțate doar motivate,
într-un termen rezonabil (cel mult 45 de zile).
Transmite Curții Constituționale încheierea privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate împreună cu sesizarea.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Leonid Chirtoacă
Gheorghe Stratulat
4