3d-39/25 — anularea hotararii CSP

La 19 mai 2025, Ion Tețcu a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-149/2025 din 17 aprilie 2025 cu privire la hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 409/26 din 9 iulie 2024, de acceptare a Raportului cu privire la evaluarea externă a domnului Ion Tețcu, candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

La 8 septembrie 2025, Ion Tețcu a depus o cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului constituționalității: - În mod special, textul: „se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și” din conținutul art. 18 alin. (6) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție; - Per general, art. 226 din Codul administrativ, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2019 în măsura în care acesta omite să reglementeze expres obligația ca hotărârile în fond ale Curții Supreme de Justiție (când acționează ca instanță univă și definitivă) să fie pronunțate doar motivate, într-un termen rezonabil (cel mult 45 de zile).

În cadrul ședinței de judecată din 12 septembrie 2024, ora 13:00, Ion Tețcu a susținut cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate în sensul formulat. Reprezentantul Consiliului Superior al Procurorurilor în ședința de judecată a susținut respingerea cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate pe motiv că prevederile a căror control de constituționalitate se cere nu urmează a fi aplicate la soluționarea litigiului. 1

Art. 121 din Codul administrativ : „În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională. La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate. Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână pledoariile. Dacă nu sânt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei. Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.”

Art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova: „Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.”

Conform § 79-80 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea a mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.

Potrivit § 82-83 din aceeași Hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții:. a) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135, alin. (1), lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu. c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la paragraful § 82.

Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor strict obligatorii prevăzute la art. 121, alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Verificând respectarea condițiilor prevăzute la §82 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, obligator-necesare pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, completul de judecată ajunge la concluzia că 3 prevederile legale invocate în cerere intră în categoria actelor prevăzute de art. 135, alin. (1), lit. a) din Constituție, sunt aplicabile cazului, iar o hotărâre sau decizie anterioară a Curții Constituționale, având ca obiect prevederile menționate nu există.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art.195, art. 230 din Codul administrativ, art. 121 , art. 269-270 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate depusă de Ion Tețcu. Ridică excepția de neconstituționalitate pentru controlului constituționalității: - În mod special, textul: „se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și” din conținutul art. 18 alin. (6) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție; - Per general, art. 226 din Codul administrativ, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2019 în măsura în care acesta omite să reglementeze expres obligația ca hotărârile în fond ale Curții Supreme de Justiție (când acționează ca instanță univă și definitivă) să fie pronunțate doar motivate, într-un termen rezonabil (cel mult 45 de zile). Transmite Curții Constituționale încheierea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate împreună cu sesizarea. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Oxana Parfeni Judecători Leonid Chirtoacă Gheorghe Stratulat 4