3d-95/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- intrunirea conditiilor ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate.
3d-95/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la admiterea cererii depuse de Bîrliba Lucia privind sesizarea
Curții Constituționale referitor la excepția de neconstituționalitate a art. 29
alin. (5) din Legea nr. 152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Național
al Justiției,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Bîrliba Lucia împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 522/33 din 24 septembrie 2024 „Cu privire la cererea prealabilă depusă
de Bîrliba Lucia privind reincluderea în Registrul participanților la concursul
pentru suplinirea funcției de judecător, președinte sau vicepreședinte al
instanței judecătorești” și obligarea la reincluderea reclamantei în Registrul
participanților la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător,
președinte sau vicepreședinte al instanței judecătorești,
(Dosarul nr. 3d-95/24
PIGD 2-24120400-01-3d-24102024)
Întrunirea condițiilor stabilite la art. 121 din Codul de procedură civilă pentru admiterea
cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate.
21 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Soluționând, în procedură scrisă, cererea depusă de Bîrliba Lucia
privind ridicarea excepției de neconstituționalitate,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 octombrie 2024, Bîrliba Lucia a depus la Curtea Supremă de
Justiție cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii, prin care a solicitat:
− Anularea pct. 8 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii „cu privire
la actualizarea Registrului participanților la concursul pentru suplinirea
funcțiilor vacante de judecător, președinte sau vicepreședinte al instanței
judecătorești” nr.253/17 din 7.05.2024, în conformitare cu care CSM pretinde
că candidatul la funcția de judecător, Bîrliba Lucia a fost exclusă din Registrul
participanților la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător,
președinte sau vicepreședinte al instanței judecătorești;
− Anularea Hotărârii cu privire la cererea prealabilă depusă de Bîrliba Lucia
privind reincluderea în Registrul participanților la concursul pentru suplinirea
funcției de judecător, președinte sau vicepreședinte al instanței judecătorești
nr. 522/33 din 24.09.2024;
− Obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a reinclude candidatul la
funcția de judecător, Bîrliba Lucia în Registrul participanților la concursul
pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, președinte sau vicepreședinte
al instanței judecătorești.
La 16 aprilie 2025, Bîrliba Lucia a depus la Curtea Supremă de Justiție
o cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a
art.29 alin. (5) din Legea nr. 152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul
Național al Justiției, considerând că prevederea contestată, care stabilește un
termen de 5 ani de valabilitate a rezultatelor examenului susținut în fața
Comisiei pentru examenele de absolvire, cu obligativitatea susținerii unui
nou examen după expirarea acestui termen, încalcă dispozițiile art. 16, 39,
46 și art. 54 alin. (2) și (4) din Constituția Republicii Moldova.
Reclamanta a susținut că prevederile contestate sunt direct incidente
în cauza pendinte, întrucât excluderea sa din Registrul participanților la
concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, președinte sau
vicepreședinte al instanței judecătorești a fost dispusă în temeiul art. 29
alin.(5) din Legea nr. 152-XVI din 8 iunie 2006, iar soluționarea acțiunii sale
depinde de constituționalitatea acestei norme.
1
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile
Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 121 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a
hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a
hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea
unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la
proces, sesizează Curtea Constituțională.
(2) La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții
Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei
sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitîndu-
se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a)
din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este
ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărîre anterioară a Curții Constituționale avînd ca obiect
prevederile contestate.
(3) Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care
nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a
cauzei, însă pînă la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de
neconstituționalitate se amînă pledoariile.
(4) Dacă nu sînt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța
refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi
atacată odată cu fondul cauzei.
(5) Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă
cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul
prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curții
de apel a fost declarată admisibilă conform legii.”
Art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova:
„Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor
și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a
hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la
care Republica Moldova este parte.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Distinct, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
la 9 februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat
Hotărârea nr. 2 „Pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din
Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea
nr. 55b/2015)”, prin care s-a decis că, în cazul existenței incertitudinii privind
constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor
2
Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce
urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța
de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională. Totodată, s-a
dispus că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată în fața instanței
de judecată de către oricare dintre părți sau reprezentantul acesteia, precum
și de către instanța de judecată din oficiu.
Conform § 79–80 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9
februarie 2016, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție
constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are
posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în
cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea
a menționat că dreptul de acces al cetățenilor, prin intermediul excepției de
neconstituționalitate, la instanța constituțională reprezintă un aspect al
dreptului la un proces echitabil.
În § 82–83 din Hotărârea nominalizată, Curtea a reținut că judecătorul
ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la
verificarea întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul
135 alin. (1) lit. a) din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul
acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanța de
judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile
contestate.
Verificarea constituționalității normelor contestate constituie
competența exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt
în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în
condițiile strict prevăzute la § 82 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2
din 9 februarie 2016 și la art. 121 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu
sesizarea Curții Constituționale, este necesară întrunirea cumulativă a tuturor
condițiilor strict obligatorii prevăzute la art. 121 alin. (2) din Codul de
procedură civilă. În prezenta cauză, completul de judecată constată că aceste
condiții sunt întrunite, după cum urmează:
– prevederile contestate – art. 29 alin. (5) din Legea nr. 152-XVI din
8 iunie 2006 privind Institutul Național al Justiției – reprezintă
3
norme legale care intră în categoria actelor prevăzute la art. 135
alin. (1) lit. a) din Constituție;
– excepția de neconstituționalitate este ridicată de către reclamanta
Bîrliba Lucia, parte în prezentul litigiu;
– prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei,
întrucât excluderea reclamantei din Registrul participanților la
concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător,
președinte sau vicepreședinte al instanței judecătorești, precum și
hotărârea contestată a Consiliului Superior al Magistraturii, se
întemeiază pe art. 29 alin. (5) din Legea nr. 152-XVI din 8 iunie
2006;
– nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca
obiect prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 152-XVI din 8
iunie 2006 privind Institutul Național al Justiției.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 195 și 230 din Codul
administrativ, precum și al art. 121 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Ridică excepția de neconstituționalitate pentru controlul
constituționalității art. 29 alin. (5) din Legea nr. 152-XVI din 8 iunie 2006
privind Institutul Național al Justiției.
Transmite Curții Constituționale prezenta încheiere privind ridicarea
excepției de neconstituționalitate, împreună cu sesizarea și materialele
relevante din dosar.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
4