3ra-575/24 — contestarea actului administrativ

La 5 noiembrie 2019, Oleg Sternioală, a depus acțiune ce ulterior în data de 06 noiembrie 2019 și 04 iunie 2020, a fost concretizată și completată, împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.391/27 din 04 noiembrie 2019 cu privire la sesizarea Procuraturii Generale, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală de perchiziție, de aducere silită, de reținere și de arestare în privința judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală, precum și suspendarea din funcția de judecător și din funcția de vicepreședinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a atras în proces în calitate de persoană terță, Procuratura Generală.

Prin hotărârea din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a anulat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 391/27 din 04 noiembrie 2019 cu privire la sesizarea Procuraturii Generale, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală de perchiziție, de aducere silită, de reținere și de arestare în privința judecătorului Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală, precum și suspendarea din funcția de judecător și din funcția de vicepreședinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

La 21 martie 2024, Procuratura Generală a depus recurs împotriva hotărârii din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău solicitând, casarea acesteia cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii depusă de Oleg Sternioală. 2

La 01 februarie 2024, Consiliului Superior al Magistraturii a depus recurs nemotivat, iar la 5 iulie 2024 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

La 10 decembrie 2024, ora 16:31 (prin poșta electronică), avocatul Ion Sîrbu acționând în interesele reclamantului Oleg Sternioală, a depus o cerere de recuzare a membrului Completului de judecată, Ion Malanciuc, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate de Oleg Sternioală împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoană terță Procuratura Generală, cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 391/27 din 04 noiembrie 2019.

În motivarea cererii de recuzare, a indicat că în privința judecătorului Ion Malanciuc există circumstanțe care pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea lui.

A susținut că, ținând cont în vedere statutul Curții Supreme de Justiție, de instanță supremă de drept comun, unica instanță judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația judecătorilor Curții Supreme de Justiție. În cazul în care intervine vacantă funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, locul acestuia nu poate fi ocupat prin transfer de un judecător de la o altă instanță.

A obiectat că, în privința judecătorului recuzat, nu exisă niciun act de numire a acestuia în funcție de judecător al Curții Supreme de Justiție, or, acesta a fost transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție, în temeiul unor prevederi legale derogatorii, care sunt contrare exigențelor Convenției Europene, Constituției și care afectează calitatea tribunalului constituit „în baza legii” și care, în consecință, generează încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 al Convenției.

Art. 49 alin. (1)-(4) din Codul administrativ prevede că: „Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sunt membri de familie ai unui participant; 3 c) în virtutea legii sau în baza procurii, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sunt membri de familie ai unui participant; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. (2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea în cauză. (3) Membru de familie în sensul alin. (1) lit. b) și d) sunt: a) logodnicul/logodnica; b) soțul/soția; c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală pînă la gradul IV inclusiv; d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sunt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit); (4) Persoanele indicate la alin. (3) se consideră membri de familie și atunci când căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sunt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.”

Art. 50 alin. (1), (2) din Codul administrativ reglementează că: „(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. (2) Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică:a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă prevede că: „(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție relevă că: 4 „(8) În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului.”

Totodată, prin hotărârea nr. 506/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, pentru judecătorii: Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc.

Drept urmare, ținând cont de circumstanțele enunțate supra, Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție prin dispoziția nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, modificată prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024, nr. 52 din 11 martie 2024, nr. 90 din 14 mai 2024, nr. 112 din 13 iunie 2024 și nr. 119 din 28 iunie 2024, a constituit complete de judecată pentru anul 2024.

Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate de avocatul Ion Sîrbu, în interesele reclamantului Oleg Sternioală, cu privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată, Ion Malanciuc, nu sunt justificate și comportă un conținut declarativ, or, nu poate fi admisă recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitate dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.

În aceeași ordine de idei, chestiunea transferului temporar al judecătorului la Curtea Supremă de Justiție nu produce în mod automat și în lipsa oricărui 5 material probator îndoieli în privința obiectivității, imparțialității și nepărtinirii judecătorului respectiv.

În speță, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului vizat nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistratului respectiv la judecarea cauzei, după cum reglementează dispozițiile art. 50 din Codul administrativ.

Or, criticile invocate, în cererea de recuzare se referă, de fapt, la dezacordul acestuia cu modalitatea de desemnare a magistratului Ion Malanciuc în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție și nu cad sub incidența prevederilor art. 50 din Codul administrativ, constituind doar simple suspiciuni de imparțialitate, nefiind motivate și probate în acest sens.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că suportul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a unor judecători din cadrul instanțelor judecătorești naționale, inclusiv a judecătorului Ion Malanciuc, și ulterior prelungit termenul de transfer temporar în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de judecător, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, și anume art. 21 alin. (8), care actualmente este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executorie și este opozabilă tuturor subiecților de drept.

De altfel, hotărârile nr. 142/8 din 02 mai 2023 și nr. 506/31 02 noiembrie 2023 ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt în vigoare și produc efecte juridice în continuare.

În opinia Completului de judecată, faptul transferului temporar al judecătorului Ion Malanciuc la Curtea Supremă de Justiție de la instanțe ierarhic inferioare, precum și lipsa evaluării în baza Legii nr.65/2023 nu ridică dubii de imparțialitate a acestui judecător. Or, deși face referire la aceste norme, Oleg Sternioală și reprezentantul acesteia, avocatul Ion Sîrbu, nu invocă fapte concrete care ar pune la îndoială abilitatea judecătorului recuzat de a judeca imparțial cauza sa.

Conform art.21 alin.(8) din Legea nr.65/2023, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție. 6

Oleg Sternioală și reprezentantul acesteia, avocatul Ion Sîrbu, pun în discuție legalitatea însăși a transferului temporar, însă Curtea Constituțională prin decizia nr.100 din 10 august 2023 a declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității articolului 21 alin. (8) din Legea nr.65/2023.

Instanța constituțională nu a găsit în norma contestată prevederi care ar pune în discuție independența judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă. Actualmente, articolului 21 alin.(8) din Legea nr.65/2023 este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executoriu și este opozabil tuturor.

Suplimentar, Completul de judecată consideră necesar de a menționa că, în aspectul de ține de soluția pe marginea cererii de recuzare în care se invocă ilegalitatea transferului temporar al judecătorului, jurisprudența Curții Supreme de Justiție este una bine consolidată, unitară și publică, respectiv, se constată caracterul abuziv al cererii de recuzare. Drept exemple în acest sens pot servi încheierea din 23 februarie 2024 în cauza nr.3rh-39/23 și încheierile din 08 aprilie 2024 și 18 aprilie 2024 emise în cauza nr.03-33/23, dar și încheierea din 04 iulie 2024 în cauza nr.3-9/24.

Completul de judecată consideră că argumentele invocate pentru recuzarea judecătorului Ion Malanciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute nici de Codul administrativ, nici de Codul de procedură civilă. Cu atât mai mult că, prin prisma art.15 alin.(1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora. Iar atenționarea participanților la proces despre respectarea termenilor de procedură și ordinii de examinare a cauzei nu constituie temei de recuzare.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului Ion Malanciuc la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate de Oleg Sternioală împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoană terță Procuratura Generală, cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 391/27 din 04 noiembrie 2019.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare depusă de avocatul Ion Sîrbu, în interesele reclamantului Oleg Sternioală, judecătorului, Ion Malanciuc.

În conformitate cu art. 50, 52, 202 alin. (4), art. 230 din Codul administrativ, 7 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de avocatul Ion Sîrbu, în interesele reclamantului Oleg Sternioală, cu privire la recuzarea judecătorului, Ion Malanciuc, de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată de Oleg Sternioală împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoană terță Procuratura Generală, cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 391/27 din 04 noiembrie 2019. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 8