2ra-684/24 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- Într-o situatie în care legea nu impune forma scrisă sub sanctiunea nulitătii instanta avea obligatia de a analiza substanta raportului juridic, inclusiv existenta si manifestarea vointei părtilor
2ra-684/24 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
privind admiterea recursului
în cauza civilă
ÎCS „PREMIER ENERGY DISTRIBUTION” SA împotriva SRL
„SIVTRANSPORT-PRIM” și Secara Igor, intervenient accesoriu CA
„GENERAL ASIGURĂRI” SA
împotriva deciziei din 06 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-684/24
NR. PIGD 2-23045802-01-2ra-07062024)
Într-o situație în care legea nu impune forma scrisă sub sancțiunea nulității instanța avea
obligația de a analiza substanța raportului juridic, inclusiv existența și manifestarea voinței
părților.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central, jud. O. Fiodorov
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, D. Dulghieru
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Compania de
Asigurări „GENERAL ASIGURĂRI” Societate pe Acțiuni,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 martie 2023, ÎCS „PREMIER ENERGY DISTRIBUTION” SA a
depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „SIVTRANSPORT-
PRIM” și lui Secara Igor cu privire la încasarea datoriei.
În motivarea acțiunii a indicat că la 30 martie 2021, în s. XXXXXX, r-l
Anenii Noi, Secara Igor, aflându-se la volanul autocamionului de model
„TIR-DAF” cu n/î XXXXXX, ce aparține SRL „SIVTRANSPORT-
PRIM”, s-a tamponat într-un pilon de la instalația electrică al LEA-0,4kV
PT-216 F-2, ce aparține ÎCS „PREMIER ENERGY DISTRIBUTION”
SA. Valoare prejudiciului cauzat fiind de 9736,40 lei.
Potrivit reclamantei, responsabili pentru prejudiciul cauzat se fac solidar
pârâții, deoarece autocamionul aparținea SRL „SIVTRANSPORT-
PRIM”, iar Secara Igor a fost persoana care a comis accidentul.
La 15 august 2022, în adresa pârâților au fost expediată somația de plată
a datoriei și a dobânzilor aferente.
Astfel, reclamanta a solicitat încasarea în mod solidar de la pîrîți a
prejudiciului material de 9 736,40 lei și a dobânzii de întârziere de
2979,95 lei.
Prin încheierea din 29 mai 2023, s-a dispus atragerea în calitate de
intervenient accesoriu a CA „GENERAL ASIGURĂRI” SA.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 29 iunie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul
Central, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.
Totodată, cererea avocatului Buga Vladimir, care acționează în interesele
lui Secara Igor, cu privire la încasarea de la ÎCS „PREMIER ENERGY
DISTRIBUTION” SA, în beneficiul lui Secara Igor, a sumei de 4000 lei
cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, s-a admis parțial. S-a încasat
de la ÎCS „PREMIER ENERGY DISTRIBUTION” SA, în beneficiul lui
Secara Igor, suma de 3000 (trei mii) lei cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică. În rest, cererea s-a respins ca neîntemeiată.
1
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 15 iulie 2023, ÎCS „PREMIER ENERGY DISTRIBUTION” SA,
reprezentată de avocatul Buhnaci Tudor, a depus cerere de apel
(nemotivată) împotriva hotărârii din 29 iunie 2023 a Judecătoriei Anenii
Noi, sediul Central, iar la 01 noiembrie 2023 a depus cerere de apel
(motivată), prin care s-a solicitat casarea integrală a hotărârii primei
instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
La 28 iulie 2023, CA „GENERAL ASIGURĂRI” SA a depus cerere de
apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 29 iunie 2023 a Judecătoriei
Anenii Noi, sediul Central, iar la 02 noiembrie 2023 a depus cerere de
apel (motivată), prin care s-a solicitat casarea integrală a hotărârii primei
instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 06 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-au respins
apelurile declarate de CA „GENERAL ASIGURĂRI” SA și avocatul
Buhnaci Tudor în interesele ÎCS „PREMIER ENERGY
DISTRIBUTION” SA. S-a menținut hotărârea din 29 iunie 2023 a
Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, la 30 martie 2021, în
sat. XXXXXX, Secara Igor, care este fondatorul 100% și administratorul
SRL „SIVTRASNPORT-PRIM”, aflându-se la volanul autocamionului
de model „TIR-DAF” cu n/î XXXXXX, deplasându-se cu spatele, a
tamponat pilonul electric.
În continuare, potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție,
Secara Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției
prevăzute la art. 242 alin. (1) Cod contravențional și i-a fost aplicată
pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 18 u.c. (f. d. 12).
Totodată, la 09 martie 2021 a fost eliberată polița de asigurare obligatorie
de răspundere civilă auto internă nr. RCAI-006543675 de asigurătorul
CA „GENERAL ASIGURĂRI” SA persoanei asigurate Secara Igor în
privința autovehiculului DAF 85 CF.340 n/î XXXXXX, perioada de
asigurare 09 martie 2021 – 08 martie 2022 (f. d. 46).
Iar, potrivit raportului de inspecție tehnică din 12 martie 2021, la
compartimentul „datele vehiculului” este indicat n/î XXXXXX,
certificat de înmatriculare 152501055. La datele proprietarului este
indicat SRL „SIVTRANSPORT-PRIM”, IDNO 1014600006855, adresa
r-l Anenii Noi, sat XXXXXX. Date persoanelor de încredere: Secara Igor
(f. d. 47).
Instanța de apel a mai reținut că, mijlocul de transport de model DAF
model 85C340, anul fabricației 2004, prima înregistrare pe teritoriul RM
2
a fost la 17 mai 2013, proprietar este Secara Igor, actul de proprietate a
fost înregistrat la 13 noiembrie 2018. La compartimentul alți deținători
de drepturi: persoana juridică IDNO 1014600006855, locațiune, data
înregistrării dreptului – 13.11.2018, data expirării – 26.05.2020 (f. d. 49).
În continuare, potrivit adeverinței nr. 2096VP din 01 noiembrie 2021,
conform datelor din Registrul de Stat al Transporturilor (starea la
27.10.2021), mijlocul de transport „DAF 85CF.340”, nr. de
înmatriculare XXXXXX, de la data de 22.04.2015 este înmatriculat cu
drept de proprietate pe numele lui Secara Igor. La data de 13.11.2018,
acest mijloc de transport a fost transmis în folosință temporară conform
contractului de locațiune către SRL „SIVTRASNPORT-PRIM”, pe
termen de până la 26.05.2020.
Subsecvent, instanța de apel a ajuns la concluzia că, în perioada din
26.05.2020 și până în prezent, mijlocul de transport nominalizat nu este
și nu a fost transmis în folosință temporară cu titlu gratuit (comodat),
locațiune sau leasing.
Instanța de apel a evidențiat că, potrivit răspunsului CA „General
Asigurări” SA nr. 2092-2021 din 02 august 2021, urmare a examinării
materialelor dosarului de daune nr. 1418-21-RCA și luând în
considerație faptul că, potrivit datelor din Registrul de Stat privind
evidența Transportului Auto și Raportul de inspecție tehnică periodică a
vehiculului nr. 1096244 din 12.03.2021, autovehiculul DAF85CF.340 cu
n/î XXXXXX se afla în locațiunea persoanei juridice SRL
„SIVTRASNPORT-PRIM” din data de 13.11.2018, s-a stabilit că Igor
Secara, încheind contractul de asigurare cu nr. RCAI-006543675 la
09.03.2021, a indicat eronat posesorul mijlocului de transport, prin ce au
fost încălcate prevederile art. 4 alin. (1) al Legii nr. 414-XVI din
22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă
pentru pagube produse de autovehicule, care prevede că persoanele fizice
și persoanele juridice care au în proprietate sau utilizare autovehicule
supuse înmatriculării pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligate să se
asigure pentru cazuri de răspundere civilă auto ca urmare a prejudiciilor
cauzate prin accident de autovehicul produs în limitele teritoriale de
acoperire ale asigurării. Astfel, fiecare posesor de autovehicul este
obligat să dețină contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă
pentru pagube produse de autovehicule. De asemenea, art. 8 alin. (1) din
Legea nr. 414-XVI din 22.12.2006 stipulează că, asigurarea obligatorie
de răspundere civilă auto se realizează nemijlocit prin încheierea de
contract de asigurare între posesorul de autovehicul și asigurătorul
autorizat să practice asigurare obligatorie de răspundere civilă auto. În
asemenea situații, asigurătorul, în temeiul art. 8 alin. (23), în cazul în care
asiguratul persoană fizică, cu excepția întreprinzătorului individual, a
transmis autovehiculul pentru care s-a încheiat contractul în proprietatea
3
sau utilizarea unei persoane juridice sau a unui întreprinzător individual
în temeiul contractului de locațiune sau al altui titlu prevăzut de
legislație, riscul celor admiși de persoana juridică sau întreprinzătorul
individual să utilizeze autovehiculul nu se consideră asigurat prin
contractul încheiat în condițiile alin.(2), este în drept să refuze achitarea
despăgubirii de asigurare persoanei păgubite (f. d. 51).
Iar, potrivit răspunsului CA „General Asigurări” SA nr. 2921-2021 din
30 septembrie 2021, asigurătorul a informat că, nu are temei legal de a
revizui decizia de refuz, deoarece potrivit Raportului de inspecție tehnică
periodică a vehiculului nr. 1096244 din 12.03.2021, autovehiculul
DAF85CF.340 cu n/î XXXXXX se află în locațiunea (folosința)
persoanei juridice SRL „SIVTRASNPORT-PRIM”, deci este folosit în
scopuri de afaceri. Totodată, asigurătorul a informat persoana păgubită
că, potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 414-XVI din
22.12.2006, în cazul accidentelor produse de autovehicule a căror
posesori nu au respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere
civilă auto, persoana păgubită are opțiunea de a se adresa cu cerere de
despăgubire Biroului National al Asigurătorilor de Autovehicule (f. d.
52).
Raportând la caz prevederile enunțate, reieșind din constatările relatate,
instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele apelanților
precum că prejudiciul cauzat de autovehiculul DAF85CF.340 cu n/î
XXXXXX urmează a fi reparat de către Secara Igor și SRL
„SIVTRASNPORT-PRIM”. Or, reieșind din circumstanțele de fapt
constatate se atestă că, la 30 martie 2021, când a fost tamponat pilonul
electric din s. XXXXXX, Secara Igor deținea poliță de asigurare
obligatorie de răspundere civilă auto internă nr. RCAI-006543675 din 09
martie 2021 eliberată de asigurătorul CA „GENERAL ASIGURĂRI”
SA, în care figurează Secara Igor în calitate de persoană asigurată,
autovehiculul DAF 85 CF.340 cu n/î XXXXXX, perioada de asigurare
09 martie 2021 – 08 martie 2022.
Colegiul a notat că, din analiza raportului de inspecție tehnică din 12
martie 2021 se reține că, la datele proprietarului este indicat SRL
„SIVTRANSPORT-PRIM” SRL, iar la datele persoanelor de încredere
este indicat Secara Igor (f. d. 47).
Instanța de apel a conchis că, nu poate fi imputat lui Secara Igor greșeala
admisă în raportul de inspecție tehnică auto a vehiculului în contextul în
care Secara Igor și-a onorat obligațiunile asigurând mijlocul de transport
precum și efectuând raportul de inspecție tehnică în sensul art. 4 alin. (1)
din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea
obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.
4
Într-o altă ordine de idei s-a evidențiat că, având în vedere netemeinicia
acțiunii înaintate de către ÎCS „PREMIER ENERGY DISTRIBUTION”
SA, instanța de apel a conchis că, instanța de fond întemeiat a încasat din
contul ÎCS „Premier Energy Distribution” SA, în beneficiul lui Secara
Igor, suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, care au
fost suportate de Secara Igor pentru asistența juridică prestată de avocatul
Buga Vladimir. Acest fapt fiind confirmat prin mandatul seria MA nr.
1736339 din 29.05.2023, precum și ordinele de plată nr. GL 206000 și
nr. GL 205992 (f. d. 75-76).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 07 iunie 2024, CA „GENERAL ASIGURĂRI” SA a depus în adresa
Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 06
februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a solicitat casarea
deciziei din 06 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din
29 iunie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cu emiterea unei
hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție menționează că, la actele dosarului nu se
regăsește dovada comunicării deciziei integrale a instanței de apel
recurentului, motiv pentru care recursul declarat de CA „GENERAL
ASIGURĂRI” SA se va considera că a fost înaintat în interiorul
termenului de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură
civilă.
În motivarea recursului s-a menționat că, circumstanță importantă în
prezenta cauză, de care depinde soluția instanței, este stabilirea faptului
dacă autobasculanta de model DAF cu n/î XXXXXX se afla în utilizarea
SRL „SIVTRANSPORT-PRIM” la data producerii accidentului rutier.
Evidențiază că, instanțele inferioare au considerat că această basculantă
de mare tonaj nu era utilizată de persoana juridică menționată, ci în
interes personal de Secara Igor, bazându-se pe informația din Registrul
de Stat al Transporturilor, care se referă la o perioadă anterioară și care
poate să nu reflecte toate realitățile obiective, ci doar pe acele care au
fost declarate de solicitanții interesați sau dezinteresați. Totodată,
instanțele inferioare au ignorat alte probe.
Cu privire la temeiul prevăzut de art. 432 lit. e) din Codul de procedură
civilă, susține că, instanțele inferioare nu au constatat și elucidate pe
deplin circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei, și anume nu
au elucidat că din cumulul informațiilor și probelor prezentate se
confirmă că în pofida expirării termenului contractului de locațiune, de
facto autobasculanta de model DAF cu n/î XXXXXX continua să fie
5
transmisă în folosință către persoana juridică SRL „SIVTRANSPORT-
PRIM”.
Notează că, probele prezentate de partea reclamantă și de asigurător au
fost abordate într-o manieră absolut nerezonabilă și arbitrară, contrar
regulilor de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de
procedură civilă, care în mod vădit nu este corespunzătoare cu realitatea
obiectivă.
Invocă faptul că, deși instanțele inferioare au considerat că indicarea în
raportul de revizie tehnică a datelor SRL „SIVTRANSPORT-PRIM” ar
fi fost o eroare. Însă, anume SRL „SIVTRANSPORT-PRIM” este
utilizatorul care s-a preocupat de revizia tehnică și alte aspecte legate de
folosirea vehiculului respectiv.
Menționează că, instanțele inferioare nu s-au expus asupra ordinului de
plată nr. 47 din 10.03.2021, prin care SRL „SIVTRANSPORT-PRIM” a
achitat taxa pentru folosirea drumurilor pentru autobasculanta de model
DAF cu n/î XXXXXX peste un an de la pretinsa expirare a contractului
de locațiune.
Respectiv, apreciază că, SRL „SIVTRANSPORT-PRIM” continua să
folosească autobasculanta de model DAF cu n/î XXXXXX după
expirarea contractului de locațiune prin prelungirea tacită a acestuia.
Conchide că, ignorarea de către instanțele inferioare a acestei probe
denotă că, acestea au selectat doar anumite probe convenabile propriei
soluții, iar cu privire la celelalte probe nu au oferit nici un răspuns și nici
o argumentare, lăsând să se înțeleagă că în general nu au auzit
argumentele tuturor participanților la proces.
Cu titlu de practică judiciară s-au invocat încheierile Curții Supreme de
Justiție nr. 2ra-754/20 din 27.05.2020, nr. 2rac-93/23 din 15.11.2023, nr.
2rac-132/22 din 03.08.2022 și nr. 2ra-1578/20 din 23.12.2020.
În drept, s-au invocat prevederile art. 357, 358, 385, 386, 387, art. 432
alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă.
Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
copia recursului declarat de CA „GENERAL ASIGURĂRI” SA, fiindu-
i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.
Însă, deși intimații au recepționat corespondența la 10-11 iulie 2024 (f.
d. 179-181), până la data stabilită pentru examinarea admisibilității
recursului, intimații nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune
referința.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
6
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 431 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție.
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la
examinarea recursului în cauză.”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor
ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept:
b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și
hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre.”
Art. 117 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Probe în cauze civile sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de
lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile
părților, precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.
(2) În calitate de probe în cauze civile se admit elementele de fapt constatate din
explicațiile părților și ale altor persoane interesate în soluționarea cauzei, din
depozițiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din
concluziile experților.”
Art. 130 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe
cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor
din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
7
(2) Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă
prestabilită fără aprecierea lor.
(3) Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,
veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și
suficiența pentru soluționarea cauzei.
(4) Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte
în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea
altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.
(5) Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și
comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.”
Art. 94 alin. (1), (2), (4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la
cerere, părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea
reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată
proporțional părții admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din
pretențiile reclamantului.
(2) În cazul mai multor reclamanți sau pîrîți, aceștia sînt obligați să compenseze
cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, în funcție de interesul
fiecăruia ori de caracterul litigiului dintre ei. Dacă unul dintre coparticipanți a utilizat
mijloace speciale de apărare judiciară, ceilalți nu sînt responsabili de cheltuielile lui.
(4) Dacă, fără a trimite cauza spre rejudecare, modifică hotărîrea atacată sau pronunță
o nouă hotărîre, instanța ierarhic superioară poate schimba corespunzător repartizarea
cheltuielilor de judecată.”
Art. 96 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze
părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care
acestea au fost reale, necesare și rezonabile.
(11) Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut cîștig de
cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.”
Art. 796 din Codul civil:
„Dacă doi sau mai mulți debitori datorează o prestație în așa fel încît fiecare este
dator să efectueze întreaga prestație, iar creditorul poate pretinde fiecăruia din
debitori executarea, atunci debitorii sînt legați solidar.”
Art. 1998 alin. (1) din Codul civil:
„(1) Cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare
prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat
prin acțiune sau omisiune.”
Art. 2005 alin. (1), (2) și (3) din Codul civil:
„(1) Comitentul răspunde de prejudiciul cauzat cu vinovăție, iar în cazurile expres
prevăzute de lege, fără vinovăție, de către administratorul, salariatul său sau o altă
persoană subordonată comitentului (prepus) în funcțiile care i s-au încredințat.
(2) În cazul în care prepusul a cauzat prejudiciul cu intenție, persoana vătămată poate
alege să ceară repararea prejudiciului numai de la comitent, numai de la prepus sau
de la ambii în mod solidar.
8
(3) Comitentul conservă dreptul de regres contra prepusului. Prepusul se poate
exonera de răspundere dacă va dovedi că s-a conformat întocmai instrucțiunilor
comitentului.”
Art. 2025 alin. (1) din Codul civil:
„(1) Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare
(transmiterea unui bun de același gen și de aceeași calitate, repararea bunului
deteriorat etc.), iar dacă aceasta nu este cu putință ori dacă persoana vătămată nu este
interesată de repararea în natură, prin plata echivalentului bănesc (despăgubire),
stabilit prin acordul părților sau, în lipsa unui asemenea acord, prin hotărîre
judecătorească.”
Art. 942 alin. (1) și (2) din Codul civil:
„(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul
la dobîndă de întîrziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței
plății pînă la data în care s-a efectuat plata, la rata prevăzută la alin.(2) ori la o altă
rată prevăzută de dispozițiile legale speciale.
(2) Rata dobînzii de întîrziere este egală cu rata prevăzută la art.874 plus 5 puncte
procentuale pe an, în cazul în care debitorul este un consumator, sau 9 puncte
procentuale pe an, în celelalte cazuri. Cu toate acestea, dacă înainte de scadență
obligația pecuniară era purtătoare de dobîndă prevăzută de contract, în scopul
determinării ratei dobînzii de întîrziere, creditorul poate înlocui rata prevăzută la
art.874 cu rata dobînzii prevăzute de contract.”
Art. 8 alin. (23) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de
răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI
din 22.12.2006 (în redacția în vigoare la data apariției raportului juridic
litigios):
„(23) În cazul în care asiguratul persoană fizică, cu excepția întreprinzătorului
individual, a transmis autovehiculul pentru care s-a încheiat contractul în proprietatea
sau utilizarea unei persoane juridice sau a unui întreprinzător individual în temeiul
contractului de locațiune sau al altui titlu prevăzut de legislație, riscul celor admiși
de persoana juridică sau întreprinzătorul individual să utilizeze autovehiculul nu se
consideră asigurat prin contractul încheiat în condițiile alin.(2).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
concluziile instanței de apel expuse în decizie sunt neîntemeiate,
rezultate din aprecierea greșită a circumstanțelor cauzei și a probelor,
fapt care constituie temei de casare atât a deciziei instanței de apel, cât și
a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere
parțială a acțiunii.
Pentru a ajunge la această concluzie, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție a reținut următoarele circumstanțe.
Ab initio, după cum a fost deja expus, în jurisprudența Curții Supreme de
Justiție (încheierea nr. 2ra-883/24, §61), temeiurile stabilire la art. 432
9
alin. (1) lit. a) și art. 432 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă nu
pot fi invocate simultan, deoarece ele se exclud reciproc. În aceeași
încheiere (2ra-883/24, §62-70), Curtea Supremă de Justiție a explicat
aplicabilitatea temeiului de recurs prevăzut la art. 432 alin. (1) lit. e) din
Codul de procedură civilă.
În continuare, Сompletul de judecată evidențiază că, argumentele
invocate de recurent, susținute prin probele de referință, au fost invocate
de la bun început, atât la examinarea cauzei în instanța de fond, cât și cea
de apel, fiind cunoscute părților. Astfel, la caz, instanța de recurs se va
expune asupra circumstanțelor, susținute prin probe, cunoscute și
disputate de către părți la examinarea cauzei în instanța de fond și de
apel, fără de a convoca participanții la proces în ședință publică, ceea ce
se raportează dreptului la un proces echitabil, garantat de articolul 6 §1
din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea cauza
Covalenco c. Moldovei, cererea nr. 72164/14).
Subsecvent, Completul de judecată notează că, recurentul corect a
identificat elementul cheie ce urma a fi constatat de către instanțele de
judecată, și anume dacă mijlocul de transport DAF cu n/î XXXXXX, la
momentul producerii accidentului rutier din 30 martie 2021, se afla sau
nu în posesia și folosința (utilizarea) SRL „SIVTRANSPORT-PRIM”.
Având în vedere esența criticilor invocate de către recurent, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție le-a examinat prin prisma
temeiului de recurs prevăzut la art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de
procedură civilă și a constatat următoarele.
Completul de judecată atestă că, mijlocul de transport DAF cu n/î
XXXXXX, reprezintă autocamion, tipul caroseriei – basculantă, masa
proprie – 11 100 kg, iar masa maximă autorizată – 32000 kg,
circumstanțe ce rezultă din certificatul de înmatriculare al acestuia (f. d.
48).
Totodată, potrivit certificatului de înmatriculare menționat, proprietarul
mijlocului de transport respectiv este Secara Igor (f. d. 48).
Potrivit adeverinței nr. 2096VP din 01 noiembrie 2021 eliberate de IP
„Agenția Servicii Publice”, conform datelor din Registrul de Stat al
Transporturilor (starea la 27.10.2021), mijlocul de transport nominalizat,
de la data de 22.04.2015 este înmatriculat cu drept de proprietate pe
numele lui Secara Igor. La 13.11.2018, acest mijloc de transport a fost
transmis în folosință temporară conform contractului de locațiune către
SRL „SIVTRASNPORT-PRIM”, pe termen de până la 26.05.2020 (f. d.
50).
Completul de judecată a mai constatat că, administratorul și fondatorul
SRL „SIVTRASNPORT-PRIM”, este Secara Igor (f. d. 10).
10
Totodată, la 09 martie 2021 de către asigurătorul CA „GENERAL
ASIGURĂRI” SA a fost eliberată polița de asigurare obligatorie de
răspundere civilă auto internă nr. RCAI-006543675 persoanei asigurate
Secara Igor în privința autovehiculului DAF cu n/î XXXXXX, perioada
de asigurare de la 09 martie 2021 până la 08 martie 2022 (f. d. 46).
Iar, potrivit raportului de inspecție tehnică din 12 martie 2021, la
compartimentul „datele vehiculului” este indicat n/î XXXXXX,
certificat de înmatriculare 152501055. La rubrica „datele proprietarului”
este indicat SRL „SIVTRANSPORT-PRIM”, IDNO 1014600006855,
adresa r-l Anenii Noi, sat XXXXXX, iar la rubrica „datele persoanelor
de încredere” este indicat Secara Igor (f. d. 47).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, taxa
pentru folosirea drumurilor în anul 2021 pentru mijlocul de transport
DAF cu n/î XXXXXX în sumă de 4500 lei, a plătit SRL
„SIVTRANSPORT-PRIM”, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 47
din 10 martie 2021 (f. d. 81).
În jurisprudența sa, Curtea Supremă de justiție a subliniat că anume
instanțele judecătorești califică raportul material litigios, nefiind ținute
de denumirea actelor juridice încheiate și prevederile legale indicate în
conținutul lor (decizia nr. 2rac-32/23, §38). Sarcina determinării
raportului juridic dintre părți, care aparține instanței de judecată, nu poate
fi îndeplinită formal. Aceasta necesită inclusiv o calificare concretă a
raportului juridic dintre părți, determinarea limitelor drepturilor și
obligațiilor lor în raport cu elementele aflate în litigiu (decizia nr. 2rac-
125/24, §51).
Primul pas obligatoriu este determinarea existenței sau inexistenței
circumstanțelor faptice care confirmă ori infirmă raportul juridic material
litigios. Nu este suficientă o simplă examinare formală a înscrisului ori a
elementelor sale externe, analiza fiind necesar a se extinde asupra
comportamentului părților în contextul executării contractului și asupra
tuturor probelor administrate (decizia nr. 2ra-278/24, §68).
Într-o situație în care legea nu impune forma scrisă sub sancțiunea
nulității, și în lipsa unei convenții certe între părți în acest sens, instanța
avea obligația de a analiza substanța raportului juridic, inclusiv existența
și manifestarea voinței părților la încheierea contractului sub forma unui
acord verbal cât și executarea sau neexecutarea acestuia pe parcurs
(decizia nr. 2ra-278/24, §71).
Prin prisma probelor administrate la actele cauzei, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, întreg probatoriul cauzei indică
referitor la utilizarea mijlocului de transport DAF cu n/î XXXXXX, la
11
momentul producerii accidentului rutier din 30 martie 2021, de către
SRL „SIVTRANSPORT-PRIM”.
Completul de judecată notează că, instanțele ierarhic inferioare
neîntemeiat s-au rezumat la aprecierea faptului dacă mijlocul de transport
respectiv, la momentul producerii accidentului rutier din 30 martie 2021,
se afla sau nu în posesia și folosința (utilizarea) SRL
„SIVTRANSPORT-PRIM”, doar pe existența unui act juridic (contract
de comodat/locațiune) în formă scrisă, atât timp cât acest înscris nici nu
era obligatoriu sub sancțiunea nulității.
Aprecierea posesorului și utilizatorului de fapt al mijlocului de transport
urma a fi efectuată prin cercetarea dacă între părți a existat în fapt un
raport juridic (a se vedea comparativ decizia nr. 2ra-278/24, §74) pentru
a stabili dacă mijlocul de transport era utilizat de către SRL
„SIVTRANSPORT-PRIM”, la volan fiind însăși administratorul
persoanei juridice respective.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că legea
nu prevede obligația încheierii actului juridic în formă scrisă pentru a
constitui/continua raporturile juridice de comodat/locațiune a mijlocului
de transport.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că, interpretarea legii din decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniformă a Curții Supreme de Justiție.
Completul de judecată menționează că, răspunzător de producerea
accidentului rutier se face SRL „SIVTRANSPORT-PRIM”, care nu a
respectat obligația de a încheia contractul de asigurare obligatorie de
răspundere civilă auto și a admis la conducerea mijlocului de transport
pe Secara Igor, motiv pentru care SRL „SIVTRANSPORT-PRIM”
urmează să repare prejudiciul efectiv cauzat ÎCS „PREMIER ENERGY
DISTRIBUTION” SA.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, fapta
prejudiciabilă a fost săvârșită de către Secara Igor din imprudență, acesta
poziționându-se în postura de administrator/salariat/prepus în raport cu
SRL „SIVTRANSPORT-PRIM” (comitent), fapt ce determină lipsa
răspunderii solidare a acestora în ordinea stabilită de art. 2005 alin. (2)
din Codul civil, dar răspunderea comitentului, care conservă dreptul de
regres contra prepusului.
În continuare, Completul de judecată observă că, potrivit devizului de
cheltuieli în privința bunului deteriorat „LEA-0,4 KV PT-216AN F-2 s.
XXXXXX, r. Anenii Noi”, cuantumul prejudiciului în sumă de 9736,40
lei este format din: lucrări de montare în sumă de 5957,53 lei; materiale
aportate de către antreprenor în sumă de 16,92 lei; materiale aprobate de
12
către beneficiar în sumă de 1733,22 lei; cheltuieli de gestiune și
depozitare 3% în sumă de 52 lei; cheltuieli de administrare în sumă de
354 lei; și TVA în sumă de 1622,73 lei (f. d. 19).
Însă, Completul de judecată apreciază că, prejudiciul efectiv cauzat ÎCS
„PREMIER ENERGY DISTRIBUTION” SA de către SRL
„SIVTRANSPORT-PRIM” se rezumă la costul materialelor folosite la
reparația bunului deteriorat, inclusiv TVA, și anume în sumă de 16,92 lei
+ 1733,22 lei = 1750,14 lei. Totodată, TVA din suma de 1750,14 lei
constituie 350,02 lei, iar valoarea totală a prejudiciului efectiv cauzat se
ridică la suma de 2100,16 lei.
Or, lucrările de montare, cheltuielile de gestiune și depozitare, precum și
cheltuielile de administrare, care ar fi fost suportate de către ÎCS
„PREMIER ENERGY DISTRIBUTION” SA și în absența faptei ilicite
din partea SRL „SIVTRANSPORT-PRIM”, nu pot fi recuperate de către
acesta, deoarece au implicat resursele propriilor angajați și nu se
confirmă că au legătură cauzală cu accidentul, dar cu activitatea obișnuită
a recurentului.
Într-o altă ordine de idei Completul de judecată evidențiază că, ÎCS
„PREMIER ENERGY DISTRIBUTION” SA are dreptul de a pretinde
dobânda de întârziere, însă doar față de SRL „SIVTRANSPORT-
PRIM”, calculată la suma de 2100,16 lei și pentru o perioadă mai scurtă
decât cea invocată.
Astfel, Completul de judecată reține că, la 15 august 2022 ÎCS
„PREMIER ENERGY DISTRIBUTION” SA a expediat în adresa SRL
„SIVTRANSPORT-PRIM” o somație, prin care a solicitat repararea
prejudiciului material cauzat în sumă de 9736,40 lei, în termen de 5 zile
din data primirii somației (f. d. 21).
Completul de judecată atestă că, somația a fost recepționată de SRL
„SIVTRANSPORT-PRIM” la 16 august 2022, respectiv termenul de 5
zile a expirat la 22 august 2022 (zi de luni).
Respectiv, SRL „SIVTRANSPORT-PRIM” urmează să plătească o
dobândă de întârziere calculată la suma de 2100,16 lei, pentru perioada
23 august 2022 – 10 martie 2023, care constituie suma de 322,41 lei.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
apreciază ca fiind neîntemeiate concluziile instanței de fond și de apel în
ceea ce ține de caracterul neîntemeiat al acțiunii formulate de ÎCS
„PREMIER ENERGY DISTRIBUTION” SA împotriva SRL
„SIVTRANSPORT-PRIM” în partea pretențiilor de reparare a
prejudiciului material în sumă de 2100,16 lei și încasării dobânzii de
întârziere în sumă de 322,41 lei.
13
În conexiunea celor relatate se constată că, instanța de apel și cea de fond
au interpretat ledea contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de
Justiție, ce a dus la emiterea unei soluții greșite în partea pretențiilor
analizate supra.
Într-o altă ordine de idei Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție menționează că, dat fiind faptul că ÎCS „PREMIER ENERGY
DISTRIBUTION” SA a solicitat prin cererea de chemare în judecată
compensarea cheltuielilor de judecată, care a fost admisă parțial în sensul
descris supra, în temeiul art. 94, 96 din Codul de procedură civilă și art.
3 pct. 1) lit. a) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992,
urmează a se încasa de la SRL „SIVTRANSPORT-PRIM”, în beneficiul
ÎCS „PREMIER ENERGY DISTRIBUTION” SA, suma de 270 lei cu
titlu de taxă de stat, proporțional părții admise din pretențiile acțiunii, și
suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, această sumă
fiind apreciată de către Completul în raport cu criteriile „real, necesar și
rezonabil”, proporțional părții admise din pretențiile acțiunii.
Într-o altă ordine de idei Completul menționează că, odată ce acțiunea
formulată de ÎCS „PREMIER ENERGY DISTRIBUTION” SA
împotriva lui Secara Igor a fost respinsă integral, în temeiul art. 94, 96
din Codul de procedură civilă urmează a se încasa de la ÎCS „PREMIER
ENERGY DISTRIBUTION” SA, în beneficiul lui Secara Igor, suma de
2000 (două mii) lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, această
sumă fiind apreciată de către Completul în raport cu criteriile „real,
necesar și rezonabil”.
În consecință, recursul urmează a fi admis, casată integral decizia din 06
februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 29 iunie 2023
a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri
noi, prin care: Se admite parțial acțiunea și se încasează de la SRL
„SIVTRANSPORT-PRIM” în beneficiul ÎCS „PREMIER ENERGY
DISTRIBUTION” SA suma de 2100,16 lei cu titlu de prejudiciu
material, suma de 322,41 lei cu titlu de dobândă de întârziere, suma de
270 lei cu titlu de taxă de stat și suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică, iar în total suma de 3692,57 lei (trei mii șase sute
nouăzeci și doi lei, 57 bani). În rest, pretențiile din acțiune formulate
împotriva lui Secara Igor, precum și în partea în care exced cuantumul
prejudiciului material, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată
încasate prin prezenta hotărâre, se resping ca fiind neîntemeiate.
Totodată, se admite parțial solicitarea lui Secara Igor cu privire la
compensarea cheltuielilor de asistență juridică și se încasează de la ÎCS
„PREMIER ENERGY DISTRIBUTION” SA, în beneficiul lui Secara
Igor, suma de 2000 (două mii) lei cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică, iar în rest se respinge ca fiind neîntemeiată.
14
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 445 alin. (1) lit. b) și alin.
(2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de CA „GENERAL ASIGURĂRI” SA.
Casează integral decizia din 06 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău
și hotărârea din 29 iunie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, și
pronunță o hotărâre nouă, prin care:
Se admite parțial acțiunea și se încasează de la SRL „SIVTRANSPORT-
PRIM” în beneficiul ÎCS „PREMIER ENERGY DISTRIBUTION” SA suma
de 2100,16 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 322,41 lei cu titlu de
dobândă de întârziere, suma de 270 lei cu titlu de taxă de stat și suma de 1000
lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma de 3692,57 lei
(trei mii șase sute nouăzeci și doi lei, 57 bani).
În rest, pretențiile din acțiune formulate împotriva lui Secara Igor,
precum și în partea în care exced cuantumul prejudiciului material, dobânzii
de întârziere și cheltuielilor de judecată încasate prin prezenta hotărâre, se
resping ca fiind neîntemeiate.
Se admite parțial solicitarea lui Secara Igor cu privire la compensarea
cheltuielilor de asistență juridică și se încasează de la ÎCS „PREMIER
ENERGY DISTRIBUTION” SA, în beneficiul lui Secara Igor, suma de 2 000
(două mii) lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în rest se respinge
ca fiind neîntemeiată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
15